Informatica si societatea

• Prelucrarea informatiilor P.I.

Calculatorul

a fost inventata de om pentru a prelucra informatiile

In timp scurt calculatorul prelucreaza o mare cantitate de date

• Prelucrarea voluntara a informatiei

A avut loc prima oara cand babilonieni au sccris primelele semen pe tablite de lut

Scrisul este primul manifest a prelucrarii informatiei

Se incadreaza:

-prelucrarea textelor (scrisul)

-prelucrarea numelor (calcul numeric)

b) Prelucrarea automata a informatiei

a aparut o data cu aparitia calculatoarelor

scopul calculatoarelor este de a prelucra informatia

informatia inseamna texte, imagini, numere, sunete.

Informatia este pastrata prin diferite moduri/formate de memorare (sub forma de date)

In trecut, datele erau bete, pietricele cu care se numara

Ex. Abac

Azi, informatia se obtine mai repede reprezentarea ei poate sa difere

Calculul

Prelucreaza siruri de cifre binare( siruri de biti)

Diferenta dintre informatie si data

Informatia : inlatura necunoasterea unui anumit eveniment , are character de noutate, sunt de
calculator
Data: informatia in interiorul calculatorului

Rezolvarea unei problem de informatica si nu numai se face pe baza unui algoritm

Ex: algoritmul lui Euclid, extragerea radacinii patrate, convertirea unui numar din baza 10 in baza 2

Pentru a putea fi inteles de calculator, algoritmul trebuie sa fie scris intr-un limbaj de programare,
format sin mai multe simboluri numite instructiuni

Prelucrarea informatiei automata s-a facut prin doua moduri:

• Dezvoltarea echipamentelor

Care sa stocheze mai multa infromatie sis a o prelucreze intr-un timp mai scurt

• Gasirea unor noi algoritmi cat mai performanti

1.2 Istoria Informaticii

DEF: Informatica este un complex de discipline prin care se asigura prelucrarea rationala a informatiei
prin intermediul masinilor automate

Primul calculator electronic a aparut in anul 1946 pentru recensamantul populatiei

Primul calculator pt o firma a aparut in 1953

Din 1953 firma IBM patrunde pe piata, producand calculatoare pt mediile stintifice universitare

Din 1965, informatica devine o industrie, calculatorul fiind o unealta folsita in toate domeniile de
activitate

ISTORIC:

Limbaje scrise in cod masina

Limbaje de nivel inalt

1965 FORTAN-calcule tehnico-stiintifice

1960 COBOL- aplicatii economice ( volum mare de date)

1971 PASCAL- limbaj structurat in universitatile elvetiene

1971 C-BELL-TELEPHONE pentru sistemul de operare UNIX permite accesul la HARD-ware

1975 BASIC in SUA

Algoritmii si structurile de date studiaza metodele prin care se pot gasi aloritmi cat mai eficienti pt
rezolvarea problemelor

!OBS! Un algoritm poate fi reprezentat in 3 forme:

a) schema logica

b) limabj pseudocod

c) limbaj de programare

LIMBAJ DE PROGRAMARE:

studiaza notatiile prin care se reprezinta algoritmii. Sunt apropiate de libajul natural- secvente de
comenzi intelese de calculator

Informatica-subdomenii

1. Arhitectura unui calculator

studiaza modul in care sunt organizate si conectate componentele hardware pentru a obtine un sistem
eficient

Ingineria automatizata

Studiaza modul in care poate fi automatizata proiectarea aplicatiilor sa se obtina programe corecte si
eficiente

Sistemul de operare

studiaza felul in care trebuie organizate programele si coordoneaza toate programele sin sistemul de
calcul

Calcule numerice si simbolice

descrierea fenomenelotr din lumea reala prin intermediul formulelor matematice

ed. zborul avioanelor

Sisteme de gestiune a bazelor de date

studiaza modul in care pot fi organizate structuri mari de date ce nub necesita calcule matematice
complexe:

ex. domeniul economic

prelucrarea datelor trebuie facuta eficient, fara erori

Inteligenta artificiala

studiaza modul in care percepe si rationeaza mintea umana, cu scopul de a putea fi automatizate
aplicatoo pe care omul le realizeaza prin metode inteligente

ex. compunerea muzicii, creearea operelor de arta ,stabilirea unor diagnostice in medicina, mutarea
pieselor de sah

Animatia si robotica

studiaza metodele prin care pot fi generate si prelucrate imaginile si modul in care se poate raspunde
unei situatii din exterior prin actionarea unui robot

1.3 Informatica- etapele realizarii unei probleme

orice prelucare automata a informatiei presupune definirea urmatorului lant :

Intrari->prelucrari-> iesiri

pentru orice rezolvare a unei probleme cu ajutorul calculatorului trebuie parcurse urmatoarele etape:

1. analiza problemei

2. elaborarea modului de rezolvare a problemei

3. codificarea intr-un limbaj de programare cunoscut

4. testarea programului si corectarea erorilor de sintaxa sau de logica

ex, rezolvarea ecuatiei de gradul I

1.4 Algoritmul

DEF: Algoritmul este o multime ordonata si finita de pasi executabili prin care sa defineste fara echivoc
modul in care se poate realiza anumita sarcina

2. Datele

DEF: Data este un model de reprezentare a informatiei, accesibil calculatorului, cu care se paote opera
pentru a obtine noi informatii

DATA ELEMENTARA: identificator, valoare, atribute

Identificator

DEF: este o combinatie de lietere si/sau cifre care incepe neaparat printr-o literea sau carcterul
underline

Valoarea

DEF: reprezinta continutul zonei de memorie

Atribute:

DEF: proprietati ale datei

ex. int.a, float a, char a,

Reprezentarea datei in memorie se face sub forma binara

2.1.1 Clasificare datelor

1. In functie de momentul in care s eproduc in fluxul informatiei

-date de intrare

-date intermediare

-date de iesire
2. in funtie de valoare

-variabile

-constante

3. in functie de modul de compunere:

-date elementare (simple) ce retin o singura valoare

-structuri de date

4. in functie de tip:

-date numerice

-date logice

-date siruri de caractere

datele numerice pot fi:

-naturale

-intregi

-reale

2.1.2 Tipul datelor

determina:

-dimensiunea zonei de memorie

-operatorii aplicabili

-cum se reprezinta in memoria interna

Limbajele de programare accepta urmatoarele tipuri de date:

-numerice . reale sau intregi

-logice. True(1), False(2)

-sir de caractere."joijo"

-de atribuire <-

-matematici +-*/,mod.,div

mod reprezinta restul impartirii intregi

div- catul impartiri intregi

Mod si div se pot aplica doar la date de tip intreg

-de cocnatenare. +

-realtionali =<>

-logici.not, and, or

- de egalitate, de diferenta

2.2.3 Expresiile

DEF: Expresia este o combinatie valida de operatori si operanzi

Precedenta operatorilor:

1. operatori matematici

2. operatori de concatenare

3. operatori relationali

4. operatori logici

!OBS!: asiociativitatea operatorilor se considera de la stanga la dreapta

!OBS! daca se doreste modifcarea ordinii de executare a instructuinilor de folosesc paranteze rotunde
(oricate perechi ar fi)

Preconditiile unei expresii:

un ansamblu de reguli impuse datelor care apar in expresie ca operzanzi

-numitorul <>0

- argumentul sqrt(X)

-div si mod doar la date de tip intreg