ni stink [Lector univ. de. CALINA MIRELA Conf. univ, dr, GUSTI ALICE Copyright © 2008 Universitaria Toate dreprurite sunt rezervate Editurit Universitaria escrierea CIP a Bibliotecti Nationale a Romaniei ‘OTARAN, ANA MARIA ‘Notiuni practice de fizioterapie / Ana Maria otirun, - Craiova : Universitaria, 2008 Biblioge. ISBN 978.606-510-155-5 Aparat: 2008 ersit{ii din Craiova Tipogratia U Sir, Brestei,nr,156A, Craiova, Dolj, Romani Tel: +40 251 S98054 Tiparit in Romina FIZIOTERAPIA kK Fizioterapia este o ramurd medicala care foloseste in scop profilactic si/sau terapeutic proprietatile diversiior factor fizic! naturali (ap, namol, clima) gi artificial (curentui electric). Orice factor fzic, natural sau artificial, se adreseazé intregului organism care rspunde, de asemenea, ca un intreg. Orice factor fizic terapeutic actioneazé_nespeciic, influentand raactvitatea organismului si obligand la “réspunsuri” adecvate, care de fapt sunt evaluate ca rezultate terapeutice. $i pentru c& toll acesti factor fizici naturali sau artificial au o actiune excitanta asupra organismului, | fizioterapia constituie 0 “excitoterapie nespecifica, care impune organismului adaptare. Fizioterapia se deosebeste de terapia medicamentoas prin faptul c& nu actioneazd etiologic ‘supra boli, ci patogenic gi uneori simptomatic. Eficienta terapeutica ‘se explica prin modificarea reactivitati’ si a antrenarii organismului prin moblizarea rezervelor sale funetionate.a CLIMATOLOGIE - CLIMATOTERAPIE Chima sau climatul reprezints totalilatea factorior aimosteriel, cosmici gi telurci, caracteristci pentru un anumit loc geografic. ‘Modul aneonjurator are o influenja consierabila supra omului si asuora stati sale de sainatate ~ psitica si a PrTca Biockmatologia studiaza tocmai aceste influente See actorilor climateric! asupra organismului ~ infiuente Care pot fi favorabile sau nocive. Climatoterapia reprezinté .terapia prin climat", altel spus, pentru anumite stiri de boala se inéicd anumite Fegiuni sau zone climaterice. Rrceea ce priveste rolatia directa dintre climat $i organism, se pol remarca 0 serie de influente importante eurol direct asupra organismului, gi anume: west boli legate de sezon, numite .sezoniere”: catarurile Jezpratori, gripele (apar mai ales iarna), boala vlceroasa Vegeta de sezonul primévara-toamna), gastro-enteritsle (vara) Talst 0 serie de boli cu o ,meteorosensibiitate” decsebita: apartia crizelor dureroase reumatice, nevraigile, Stectunie vasculare, apar in crze algice cu 1-2 zie nal de schimbarea veri cw imatul poate avea un efact nociy sau unul bun. Bioclima Romaniel se imparte in T biocima sedativ.indiferenta (de crviare) cuprinde sectoarele de clima continental temperaté si continental moderata biociima tonic-stimulent® cuprinde sectorul climei 0 munte biocima excitant solicitanté cuprinde sectorul limei de litoral martim si de stepa, Bioclima sedativ-indiferenta (de crutare) are Urmétoarele caractere Contrast mic de temperatura iarnd-varé precipitati in canttat) medi bresiune atmosfericd moderata falm atmosferic, vantun reduse. Efecte: rf Confort termic crescut fires cutanat, pulmonar si bioclimatic redus Jolictare slaba a sistemului nervos gi endocnn Jnajeatit. acest tip de biocima are cea ma larga [indi icatle de cura balnearé: ‘eure pentru odihna Stari de convalescenta Giectiuni reumatismale cu important potential fsvolutiv (poliarrita reumatoida) feciiuni cardio-vasculare ‘afectiuni cronice aie aparatulul respirator % in climatul sedativ.indiferent se gasesc 2 factori terapoutici naturali important mofetele: sunt emanatii naturale de CO: uscat ‘olosite in tratamentul bolilor cardio-vasculare. Wofetele naturale, pure, se gasesc la noi in tara {n Covasna (zona Gut - Caliman - Harghita) $1 in Gtatiunile Balvanyos, Tusnad, — Sngeorz, Miercurea Ciuc, Borsec. Emanatile de CO: sunt superioare apelor minerale carbogazoase, deoarece este eliminat Factorul termic 51 cel mecanic, factor prezenti in ‘cazul bailor, cea ce avantajeaza pacientii cu afectiuni cardio-vasculare. csMofetele artificiale folosesc fie COz extras din apele minerale carbogazoase, fie CO; inmagazinat in containere gi se prescriu atunci And pacientul nu poate’ suporta presiunea hidrostatica mare a apei. Mofetele ariiciale pot fi generale sau) nivelul membrelor superioare si inferioare. Efecte terapeutice ale mofetelor. * vasodilatatie periferies, cu | reducerea secundara a valorior tensionale arteriale; ‘+ antrenare economica a cordului, + [a nivel cerebral, creste fluxul sanguin cu ‘aproximativ 75%. > salinele, utile in tratamentul unor afectiuni respiratorit { I % Statiuni: Sianic Moldova, Sléni¢ Prahova, Govora, Calimanesti, Caciulata,| Olanest, Baile Herculane, Sovala, Moneasa! Bioclima tonic-stimulenté are _yrmatoarele caracteristci Puritatea aerului; temperaturi medi anuale scazute (5-6°.C) ‘adiati intense, vanturi puternice presiune atmosferic’ scazuta: tumicitate crescuta Actiune: Confort termic scazut; influenteaza metabolismul calciuui tonifierea organismului stimuient respirator, efect antinflamator pe ‘mucoasele cailor respiratori: oxcitant nervos, Indica = in scop profilactic: stari de surmenaj fizic si intelectual, stari de convalescenta; = jn scop' terapeutic: astm brongic alergic, tuberculoza pulmonar si _extrapulmonara, traheobrongite cronice, hipertroidia benigna, ‘anemii posthemoragice, rahitism, obezitate, Contraindicatil; ~ afeciiuni — cardio-vasculare si decompensate; = pacienti varstnici cu ateroscleroz’ Statiuni: Tusnad, Borsec, Sinaia, Predeal, Paltnis, Poiana Brasov, respiratoxil 3. Bio 1a excitant solicitanta are 2 subtipuri > bioclima de stepa (alttudine sub 200 m) este Un climat de contraste. avand: ~temperaturé medie anuald crescuta (peste 9 - 10° ot + curenti de aer; ~ nebulozitate seazuta: regim de precipitati redus; + presiune atmosfericé crescutd. Efecte: = confort termic moderat sau sc@zut vara; + sires cutanat, pulmonar crescute; solicitare intensa a sistemului nervos, endocrin; ameliorare @ metabolismului calciului; - slimularea capacitatii de apérare nespecifica a organismulul Mecanismele de adaptare ale organismului sunt uternic activate in timpul curelor balneare din aceste zone. Sunt cu atat mai solicitate cu cat exista © diferenta mai mare inire zona de rezidenti a pacientului si zona statiunii balneare,Indiicati = reumatism cronic, = diabet zaharat, obezitate, = osteoporoza, = sechele posttraumatice ale aparatulul locomotor Contraindicati: tubercuioza pulmonar, = boala ulceroasa, = afectiuni neurolagice centrale Stafiuni: Amara, Baile Felix, Buzias > bloctina de titoral maritim: contrast mare de temperatura: veri calde, ierni + cantitai mici de precipitati anuale + prezenta permanenta a vantulu) = _presiune atmosferica crescuta Indicatii: ~ profilaxia rahitismului, bollor aparatulul locomotor si respirator = osteoporoza, boli dermatologice, _afectiuii reumatismale degenerative . 5) abarticulare, afectiuni posttraumatice, rahitism etc. Contraindicatil: aceleasi cu cele ale climatului de stepa. Statiunl: Eforie Nord/Sud, Mangalia, Techirghiol TERMOTERAPIA frwted @ mela do pooner elowsse tn foop proto sau trapeute factor ec cald bel eee soon ie op, ta, academy tamed nis hirer, horoknebiorae, ce, nites sie Maree ronda calorcd' rte organtem gi verse, medi, aceetea Geulangand reach de" adaplare si focte osupre senator 9 sotemele orgerieruti umen, Excitantul mecanic care aclioneaza la mvelut corpului este exprimat prin presiunea apel asupra corpului, Inaltimea coloanei de lichid. masa totala de /p8 care intra ia contact cu organismul Notiuni de termoreglare Mentinarea cvasiconstanta a temperaturi corputui {homeotermie) Tn conditile permanente: Varjati a temperaturii mediului extern ambiant este sosibilé prin solicitarea_unor mecanisme de ‘ermoreglare, find rezultatul echilibrulul —intre ‘acesee termogenetice si termolitca, Termogenoza intr-un organism uman in faus are loc Ia nivel ‘organelor interne 70% - din care 20% Ia nivelul ‘calului (termogeneza centrala) musculaturi gi la nivelul_tegumenteior: ‘termogeneza periferica, Tn cfort. producatorul principal de caldura ovine musculatura.Organismul uman este impaitt in 2 zone cu component termic der: zona pence s| zona centrala Zona periferica are o serie de tunctii esentiale pentru termoregiare: conjine, indeosebi tegumentul, receptort pentru rece si cald (cea mai mare densitate la rivelul fetei, ‘mainilor si plantelor) care. receptioneaza informatii asupra temperaturii? ambiante gi deciangeaza pe cale reflexd intelventia centilor termogenetici din hipotalamusul pgsterar. + in mediu cald, poate proiua pentru un timp, excosul de caldurd, faré a se produce © crestere a. temperaturi' centrale, pana) la actvarea proceseior de termoliza ‘in conditi de racire extrema, Gedeazé zonei centrale cAldurd pana cand devin eficiente procesele de termogeneza = fesutul adipos este un izolator foarte bun in medi rece (se produce vasoconstricte} ~ loc de producere al termalize in mediu cald prin = perspiralie insensibila, evaporarea "apei sajunsa la suprafata corpului prin difuziune pasive ~ transpiratie, mecanism activ, care apare prin deciangarea secretiei sudoripare ca reflex la cresterea temperaturi centrale peste 34,5° C. Evaporarea unui ltry de lichid sudora) se face cu un cum de 580 de Keal Zona centralé are o temperdkur’ medie de 37°C (85-37,3° C) si este influentats de temperatura zonel periterice. Temperatura mediului care) nu solicit mecanismele de termoreglare Tn cazul_ unui metabolism normal, sau la care schimbunie calorice sunt minime = temperatura de indiferenta (de lo neutraltate termicd): 35-37°C pentru apa gi 20-22° C pentru aer. jn relatia cu mediul exterior, organismut intervine prin temperatura perferics. Temperatura periferica @ organismului uman este determinata de! starea de nutriie (grosimea stratvlui adipos) si de irigafia tegumentului jn functio de_modalitatea de raspuns a organismului la _modificarile de temperatura din medi, au fost definite 2 tipuri comportamentale: = tipul microkinetic, persoanele care au extremita Teci, tendinta la vasoconstrctie periferica; pulsul scade putin, TA sistolicé nu se modifica, temperatura contrala nu se modificd; efectul care se obtine este ‘mai mic dar persistent tipul macrokinetic: persoanele cu extremitati calde $i tendinfa la vasodilatalie, pulsul se accelereazs rapid, cresie TAS. Reactia organismului la aplicarea factorulul termic se apreciaza dupa = reacfia’ dermovascularé: _pacientul are, subjectiv, senzatia de caldura, iar obiectiv apare roséata piel, Aceasia se poate aprecia prin proba Dalmady care consta din apasarea cu policele o= tegument timp de 3 secunde; dupa ridicare ramane 0 pat alba 3-5 sec (normoreactivi. La hiporeactivi pata alba dispare dupa 8-9 sec (reactie slaba), iar la hipereactivi dispare foarte repede 1-2 secunde. = frecventa cardiaca: cresterea FC cu 10-20 b/min jin cazul procedurilor de hidroterapie generala ecea FC la 120-140 bimin sau 2957‘aparitia unor batai neregulare denota o reactie necorespunzatoare + frecventa respiratorie: pulsirespiratie > 4 denots © toleranta proasta la termoterapie - intensitatea senzatillor subjective ~ durer\ ia aplicarea de rece $i arsura la aplicarea de cald, > semne ce apar tardiv: tulburéri de somn, transpirati' continue, scéderea apetitulu! ete. Rejeaua vasculard tegumentara reactioncaza sub actiumea excitantuluicalé sav rece in 3 faze > vasoconstrictia este faza inijala care este mai lung sub actiunea .recelu". Poate apare .pielea de gaina” provocats de contracyia mugchilor erectori ai perior. ca reactie pentru a impiedica pierderea de cdldurd, prin micgorarea suprafetelor de radiaje a piel, Asceas vasoconstrcte apare gia cald, dar este ce foarte scurta durata, uneon insesizabila > vasodilatatia activa este faza in care se produce © inrogire. (hiperemie) a tegumentului (roz. rosiatic), sub actunea aceluiasi excitant, cald sau rece. Este de durati mai lunga si este importanta dintre faze + vasodilatatia pasiva sau paraliica urmeaza Precedentei daca actiunea factorului excitant se Prelungeste sau dacd. este prea brutal Tegumentele capata o culoare rosie-violacee sau marmorats. Constituie 0 indicafe de intrerupere a proceduri ‘Acest react nu sunt Ins numai locale, Asie! pot s& apara gi modificar circulator la distant care se produc dupa anumite leg Legea reactiei consonsuale (Ottried-Mille): reaciia dermo-vascularé locala cuprinde intreaga 2 suprafaté a tegumentuli, de exemplu: raceala de la picoare poate da senzatia de frig, cu frison gi jielea de gaina" pe tot corpul. ‘Legea reactici antagoniste (Dastre-Morat) exista un antagonism inire ciculaia perferics {tegument, mucoase) si circulatia profunds, ta nivelu! organelor interne. Se explca astfel de ce o Vasodilatatie periferica (ventuzele, in congestia pulmonara) "produce 0 decongestionare {vasoconstrictie) profunda (a ptémnului). Legea Haute: ca 0 excepte de Ia readlia antagonica, exist unele organe — coronarele, Yasele cerebrale, renale, brongice ete. ~ care éactioneazd consensual si nu antagonic fata de ‘excitantul termic utlizat (sunt organe ou circulate termino-terminala). De exemplu: aplicarea de shaurd locala. in regiunea lombara are efecte lice in colica renalé, bala calduta la main: poate preveni sau opri 0 criza coronariand. Tot sitet Se expica actiunea pungii cu gheals in hemoragile cerebral. oo ctele aplicatil Me semi news elect exctant ih jrocesele acute si analgezic in proceselc ‘ilamatorii cronice Daca actiunea este prelungita apare efectul sedativ ‘elaxare muscular cu scéderea tonusuli gi a capactsti de contractie musculara freste FC. vileza de croulaie a séngelui wie rezistenta_vasculara—_perifenca, Vasodiatate periferica, exista o reacte diferta a TA: TA sistolica Ia inceput scade, ulterior creste- TA diastolica are tendinfe la scdidere = amplitudineatensionaia (diferenta dintre maxima gi minima) are tendinte de scadere = craste frecventa respiratorie = cregte tonusul si peristaltismul "nusculaturi digestive ~ crestere ugoaré a metabolismulul = creste apo! scade diureza me Et0e (TAPeUE® ae spa Je caldur S" efecte imunologice - se pazeacd pe mecanismal reaizat de aporul sanguin crescut fesuturie inflamate, sAngele aducaho elementele necesare reactilor de aparare a organismal ~ efecte analgetice 7 Mi = efecte spasmolitice pe musculature neteda fect atura neteda si lor generale Etectole aplicatior locale de caldurs: tats de apiicaile generale, hiperemia ¢ mai putin intensd wanspiraia. mal redusé canal. 31 raspancies cur orgarism e mai pu ont - e@fecte spasmolitice | 1 ect resort” se realzeacd resorbia Exudatelor§ iflaetor patoiogice cin testa fect do crestere a elastcitai josutul conjunctiv | = Sheet Imunobiotogic — se maeste = Substanlebiloge seive nS ol S° = elect anaigetic | INDICATII ALE APLICATILOR GENERALE DE CALDURA. scop profilactic: profilaxia secundara in Feumatismale, posttraumatice, neurologice ~ afectiuni ale aparatului locomotor ‘afectiuni neurologice, cardio-vasculare ‘afectiuni respiratori, endocrine, metabotice fectiuni ALE APLICATILOR LOCALE DE >< INDICATIL CALDURA ~ afectiuni reumatismale degenerative = afectiuini posttraumatice, neurologice arteriopatii obstructive <_ CONTRAINDICATII ALE TERMOTERAPIE! fazele acute ale bolior + tuberculoza activa > afeetiuni maligne 1 Sfeotiuni dermatologice tulburartrafice ale tegumentului = star cagectice HIDROTERAPIA Este 0 metoda de tratament ce presupune folosirea| apei in scod terapeutic. Factor care actioneazé In hidroterapie sunt; termici, mecanici, chimici 1. Factorul termic: se foloseste apa calda sau fierbinte (36° sau 39-40%), Din acest punct de vedere, apa| ‘are 2 proprietati importante: termoconductibilitatea, de 30} de ori mai mare decat cea a aerului si termocapacitatea, de} 8 ori mai mare decal a aerului, Din aceste cauze, aeruumed cald se suport mai greu, iar apa fierbinte la 50° produce arsuri In timp ce aerul la aceeasi temperatura poate fi suport. ‘Apa se poate folosi gi la temperatura de indiferenta, de 35-37" C (organismui nu are nici senzatia de rece. nici senzatia de cald), cu un bun efect de sedere si relaxare. Temperatura de indiferents a organismului este variabila in anumite limite. Astfel, adaugarea de sare in aps ca impresia c& aceasta se mai incalzeste putin, de fapt, apa devenind mai concentrats, temperatura de indiferenta a sedzut ou 1-2°C. 2. Factorul_mecanic: presiunea_hidrostat presiunea exercitaté de apa asupra organismului ~ este cu atat mai mare cu cat coloana de apa este mai inalta, cu c concentratia este mai mare (sarea, namolul cres presiunea apel) sav cu cat organismul se afunda mat mult 3. Factorul chimic: reprezentat de diferite substante introduse sub formi de infuzi sau decooturi in. baie: musetel, frunze de nuc, mustar, celina de brad, od, sare, sulf, namol ete. Uleiurile sau esentele volatile din plantele medicinale ‘au 0 buna acfiune sedativa; unele sunt stimulente sau chiar intante (mustar, hrean) iar allele au'o bund actiune torapeutica (sare, iod, namo!) HIDROKINETOTERAPIA, Roofezints metoda exercitlor Kintica fn apa si se aplica in programele de recuperare functionals destnate ollor netiolagice. reumatismale, cardio-respiratoni sau sechele posttraumatice Se realizeaza prin imersia intregului corp tn bazine isividuaie, colectve sau in piscine. Se bazeazd pe 2 fenomene: plutrea corpulit si rezistenta opusa de masa fichidiana pe anumite direct de miscare uutzea este consecinta princpiulul tui Arimede: un orp sculundat in apd pierde din greviatca sa 0 groutate gala cu groutatea’ volumulti de apa distocul, Datorta Seestul ‘chomen. metods permite utlizarea_unor forte rusculare reduce pentru mobiizarea ariculara, cresterea Sapacitati de. relaxare muscular si scade durerea Srtoviara grin diminuarea presiuni intraartculare Tenomonul de plutre poate fi accentuat prin folosirea uinorfloteare — pent Intreg corpul sau doar peniru uncle segmente ~ sau prin folosirea apei minerale, Once miscare executata de jos in Sus, dec in sonsul fot, va fi faciltat putande-se executa cu un minimum de forka musculara Fonomenul do rezistenta opusa de apa se manifesta 1a migearle latorale sau la cele de sus in jos. Rezistonta este cu toza migcati 51 cu suprafata frontala de contact aplca ‘pldci care ingrouneazd migcarea_ i = ke determina cregterea fortel gi rezistentei musculare. Caldura ape! scade vascozitatea tisulara — rol important in contracturile musculare sau in procesele aderentiale ~ dar scade gi vascozitatea apei, cea ce va scddea rozistenta opus de apa. In general, se utilizeaz Temperaiun intre 33° gi 36°C pentru bazinele mani. Tot pentru cresterea efortului muscular in apa se folosesc Giferte substante care cresc vascozitalea apei — methocel/metiicelulozaDurata unei_gedinte de _hidrokinetotere variabild, de la 10-15 minute pana la 60 de minute. Contraindicatii absolute: = dermatoze ~ star febrile existenta leziuniior de continuitate ale piel de orice natura, Contraindicatii relative unele afectiuni cardio-vasculare = ctize comitiale - varsta avansata ~ pTAhabitualé mare este CRIOTERAPIA Este o metoda de tratament ce consté in exouneri scurte ale tegumentuiui la temperaturi de inghet sau apropiale, avand ca efecte: cresterea_performantei musculaturii striate, efect-antispastic,_antialgic, antiinflamator. 1 Spre deosebire de scaderea temperaturi intregului corp (hipotermie), crioterapia se refer’) la scaderea temperaturii pe o zona localizata Efectele aplicatillor de rece: = scad sensibilitatea nervoas’ anestezic. efect stimulant asupra musculaturii striate si nelede, mentin elastictatea fibrelor musculare sunt tonifiante - determina cregterea_metabolismului, printr-un consum mai mare de oxigen | = vasoconstrictie periferica, vasodilatatie la nivelut viscerelor au efect scad ‘debitul cardiac, scade viteza de circulatie a sangelui, scade TA diastolic si creste trecator TAsistolica scade frecventa respiratorie Efecte ale aplicatiilor locale de rece: = vasoconstrictie cutanata gi fa nivelul musculaturi subiacente = scderea metabolismului tisular local si a consumului tisular de oxigen + relaxare muscular& Indicatii terapeutice ale crioterapi = stadiul acut al unor suferinfe: tendinite, miozite, artrite, crampe musculare tri" posttraumatice de parfi_ moi: contuzi, hematoame, intinderi si contracturi musculare, entorse = suferinte neurologice spastice Contraindicatiite crioterapiei =" tulburari de sensibilitate la factori termici = sindrom/boala Raynaudacur dee PROCEDURI HIDROTERAPICE CHL CFOM! Motodele de tratament in termoterapie se numese procedun, care se impart in generale si partale. Procedurile generale sunt proceduri_ mani (bai, impachetari) gi se prescriu dimineata, find mai solicitante C.compresa rece: are elect antiaigic, vasoconstictv, ) pees 20 1c pentru efostul decongestionant, analgezic, antispasmodic: Breumori congesti, malgi, nevralg). hrean, musetel 'S impachetirile sunt proceduri umede sau uscate: av actune! putemnic vasodilatatoare, cu bun efect an iiiamater, resorbtv, antialgic, relaxant. Se folosesc in roveseilematon cronice: atte, arroze, nevragi ett iimpachetarle cu parafind consteu in aplicarea parafine!topite po 0 anumita regiune a corpuli. In functe de zona iteresata exist mai multe tehnici: pensulare, baie de paraind. penty main si picoare (ig. ne. 1), fe5i arafinate sau placi de paratina Fig. . 1, Apart cu paraina Inipachetarie cu parafing actioneaza prin intermediul factoruiv' fetmic, parafina avand proprietali termopexice, ‘adicd poate Inmagazina 0 canfitate mare de caldura pe care 0 cedeaza lent organismului prin solidificare. Gradientul termic mare dintre parafina si tegument produce 0 excitatee intensa 2 termoreceptotilor 51 astfe!, pe ale refiea. de la nivel central, hipotalamic, se obtine vasodilatatie periferica - Le pplicari de durata mal lunga gi pe suprafete intinse ale tegumentului se produce acumulare in profunzime de caldurd, cu cregterea temperaturii centraleTemperatura la care se utlizeaza parafina este de 50-55% C, imp de 20-60 de minute, E Indica ale impachaténlor cu parafina = afeotiuni degenerative, —inflamatori_cronice, posttraumatice ale aparatului locomotor ~ afectiuni insotite de redoare articular’ ~afectiuni ale sistemului nervos periferic ~anexite cronice Contraindicati - afectiuni maligne | hemoragii interne -tuberculoz oli dermatoiogice | - star febrile afectiuni cronice decompensate. impachetirile cu nisip $i baile cu nisip (psamoterapia) se fac int-o cada, invelrea ind ttala sau partiala, temperatura este de 45-50° C, iar durata de 30 de minute Inia, hipersudorajia. produsa esta absorbté de nisip, astiel c& procedura rémane mult trip uscatd, apor prin imbbita cu transprate aceasta apicarg devine umeod 5) are elect de race. Etectele sunt de stimulare generaia a brganismutu 6. Afuziunile sunt tuman de apa fard prose, rec sau altemante (calde si rea!) In orice procetura allerianta se incepe cu ,cald” $i se termina cu rece”, durata revelu find sub jumatate din durata ,calduui AU eiest simmulen, tonfant, se folosesc in tuburan circulators perferice, insufeionfé venoasa, sechole dupa febite 7, Dugurile sunt proceduri pin care gsupca corpului se aplca apa, aburi sau aer cald, cu tempergtun i presiuni diferite, dela 0 carecare distant Se asic in rect, calde, aternante, cl aburi, cv aer cal, speciale (dus-masajul. dugul subacvalig), cu aer cald, au efect stimulent, tonifiant. 1 I n | Se indiga In; afectiuni reumatice cronice, sciatalgi cronice, nevroze, obezitate etc. Contraindicati = fragiitate vasculara, > psinoze, = stéri de agitatie, = gravide, = stir febrile Dugul sul are o presiune de 1-2 atmosfere a coloanei de apd §i se poate aplica sub forma rece, calda §i alternanta (dusul scotian). Dugul masaj const tn aplicarea mai multor dugur rozeta, care functioneaza simultan, la 0 temperatura de 38+ 40° C, concomitent cu manevre de masaj obisnuite, timp de| 15 mmnute. Aplicarea are ce tonifiere locala, 8. Baile (fig. nr. 2): sunt cele mai solicitate procedur Pot fi simple, medicamentoase (cu _cifent substante), complete sau partiale, indiferente, calde sa efect hiperemie, resorbtie gi Baile indiferente (35-37°C) au efect sedaliv relaxant: in boli ale aparatului locomotor, nevroze. Baile calde au actiunea i indicafile procedurio calde Baile réci (generale) sunt proceduri foarte drastice! folosite rar. Baile partiale, de maini sau picioare, sunt procedur uusoare, care pot fi calde, rect si ascendente. Baile ascendente (Hauffe) ia care se crest progresiv temperatura de la 37 la 40°C, se folosesc i cizele de astm brongic, crizele anginoase. Baile medicamentoase (cu iod, sare, sulf, amidon| se folosesc in boli reumatismale, afectiuni dermatologic atc.Baile cu plante medicinale (musetel, brad, naib’) au, efect sedativ si relaxant, Se fac la temperaturi de 36- 37°C, deoarece esentele continuie se volatiizeaz ta temperaturi mai mari. Se indica In: boll reumatismale cronice, nevroze, HTA compensata, maladia ulceroasa Baile cu bule gazoase (CO, 0;, aer) se prescriu fot la temperatura de indiferenta, altfel azul se evapora. Bylele gazoase se sparg de tegument'si oxorcita un masaj fin, un efleural care determina o hiperemie activa, scézand barajul periferc. Astfel, TA scade, ritmul cardiac devine bradicardic, diastola este mai mare iar afluxul coronarian mai bogat. Avand un bun efect calmart. se indicd in: HTA, tulburéri circulatori periferice, nevroze, boala ulceroas’ Fig, nr. 2, Cad muliturctionala ELECTROTERAPIA Electroterapia consta in folosirea curentului electric pentru stimularea tesuturilor, cu scopul vindecani diferitelor Gfectiuni squ al recuperdri anumitor functii pierdute ale ‘organismmuldi Este o forma de terapie fizicala de tip conservator cate utilizeaza diferitele forme de curenti electrici precum § Giverse forme de energie derivate din curentul de inalta frecventa (unde scurte, microunde, ultrasunet, laser etc) sau de joas@ freeventa (c4mpuri magnetice), destinate ariel Curative s: programelor de recuperare functional in diverse patologil ‘Ocupa un loc important in cadrul terapiei modeme, rinzandimetode care folosesc In mod terapeutic: forme de curent electric: curent continuu, curenti de joasa frecventa, de medie frecventa - forme ale energiei electromagnetice de inalta ffecventé-undele scurte \ibratile mecanice - ulrasunetul campuri electromagnetice coast forma de terapie nu poate corecta verigile etioiogice: dar poate ameliora 5i controla elementele fiziopatologice: inflamatie, edem, hipotonie, durere, hipotrofie musculara, = elementele clinice, simptomatice si functionaie: durere, contractura musculara, redoare articulara Curentul electric se defineste ca deplasare a particuleior incarcate electric (electroni). iar mediul in care Se produce aceasté migcare constituie un conductor electric. Organismul uman, datorité componentelor sale, 2intra in categoria conductorlor de gradul Ii (electro ~ rumeroase sarur find izolvate in medivi lichidian). Tn Compoztia corpulvi, apa este prezenta in procent do 75: 20%. La vecerea curentului se produce disocierea ei In H’ 31 OH. lonit de H determina gradul de acid{tate al tesutului respeetiv, iar OH’ gradul de alcaiinitate. Numeroase reacti din organism depind de pH-ul mediului, Sécurile minerale sunt constituite majoritar din saruri de Na, K, Mg, Ca. lonii de Na si K cresc excitabilitatea tesuturilor, ignii de Ca si Mg oscad. Raspandirea _curentului urmatoarele caracteristci: - indiferent de locul unde sunt amplasaii electrozi, linile de forta ale curentului se raspandest in tot corpul cantitatea cea mai mare trecdnd Ins pe zonele ce opun - pe regiunea cuprinsa intre electrczi, intensitatea curentului nu este egala, ci proportionala cu conductibiltatea electrica a fesuturitor. un fesut nu este un conductor uniform, deoarece membrana celulara si spatile intercelulare ¢pun rezistente diferite trecerii curentului electric, ! - conductibiltatea electricd a unui jgsut este direct proportionala cu confinutul lui fn apa. Din acest punct de vedere, LCR, limfa, secrefia biiara, sangelé sunt cele mai bune conductoare ‘de electrictate; ru conductoare sunt {esutul gras gi cel osos. Modul de penetrare al curentilor 1 jesuturi este diferit in functie de tipul curentutur: ~ curentul galvanic si curentul altefnativ de joasé freoventé se raspandesc exclusiv in spatiul Intercelular, decarece membrana celulara le pune rezistenta organism ~ are curentul alternativ de inalt8 frecventa nk Intampina rezistenté din partea membrani celulare. ELECTROFIZIOLOGIA Proprietatea (capacitatea) celulelor vil de a reaction: la un stimut = intabilitate; ca o reactie primara la un stimy| apare un raspuns local Excitablitatea este consideraté cao react secundara a tesuturilor gi se traduce prin transmiterea mal departe a stimulului de catre celulele $i fibrele nervoase. Pentru a declanga o excitatie, stimulul trebuie st aiba o inlensitate minima precisa, numité intensitate prag a stimuli. In plus, stimulul trebuie 8 actioneze un anumit tim im pentru provocarea excitajiel, Numai stimulii “pes ag" pot determina o reactie care se propaga ca unda excitatie ce poate fi masurata la distanta de locul excitatel, ‘Stimulii sub nivelul pragului au o actiune limitata locul unde sunt aplicati; o crestere a intensitati stimulul valoarea pragului nu duce la o crestere a raspunsul ‘Acest compottament al structunlor nervoase la difertel grade de intensitate ale stimulului reprezinté legea “tot sau nimic",XKcuri wic (CONTINU) —_{ Este curentul tn care sensul de deplasare al electronilor este acelasi, mentinut la o intensitate constant (curent continuy constant), crescatoare (curent continuu ascendent) sau desorescatoare - (curent continu descendent), Actiunile biologice ale curentului galvanic asupra organismului uman 1, efecte polare arsuri $i necraze 2, efecte interpolare produse in _interiorul organismului, in regiunea cuprinsé inte cei 2 electrozi, constau in procese de: - migrarea ionilor §i electroliza: fenomen de disociere jonica si deplasarea acestora spre poli cu semn contrar: la anod (+) se Indreapta anionii(-), la catod (-) se Indreapta cationi (+), = lonoforez: fenomen de deplasare a ionilor prin membranele calulare semipermeabile = electroforeza: fenomenul care elementele eutre chimic se incarca prin adsorbtie cu ioni si migreaza sub actiunea curentului electric spre anod, respectiv catod electroosmoza: deplasarea mojeculelor de apa prin peretele celular sub actiunea curentului continuu. la nivelul electrozior aplicat: Rezistenta tisulara - rezistenta ohmica — rezistivitatea tisulara Reprezinta rezistenta pe care o intémpina curentul continu la trecerea prin fesuturi. rezistenta generata prin ynomenul de polarizare (apariia unei tensiuni sau a unei Uiferente de potential). 2 Velorle rezistentei tisulare variaza tn functie de rratura fesuturilor: lichide 80-100 ohmifem esut adipos 1000-3000 ohmilem - oscilatile temperaturi corporal, somn, efort fizic = jungimea segmentului corporal strabatut de curent si diametrul segmentului corporal: segmentele lungi cu diametru mig au rezistenla mare. Din acest motiv, apiicatile jongitudinalg pe membre au o eficienta scazuta Mod de aplicare al galvanoterapiei ‘cu ajutorul unor electrozi din Pb sub forma de placi de diferite dimensiuni (galvanizarea simpla) 4 baie hidro-electroltica ohogalvanizare — metodé de introducere a unor substante_medicamentoase prin tegument cu ajutorul curentului electric. Efectele fiziologice ale curentului galvanic: agupra fibrelor nervoase senzitive: senzajia inregistrata este in functie de cresterea intensitatit curentului aplicat: funicatun = Intepaturi — arsura ~ durere. La polul pozitiv se induce fenomen de analgezie _datorat, hiperpolarizarii celulei gi scadenii excitabiltat agesteia (fenomen de anelectrotonus). La polul negativ se induce un fenomen de stimulare prin depolarizarea celule) si cresterea excitabiltat agesteia (catelectrotonus). agupra fibrelor nervoase motorii olul negativ utlizat ca electrod activ produce seddere a pragului de excitalie a fibrelor motori, cu cresterea excitabiltati si efect de stimulate. © crestere mai bruscd a intensitaticurentului ca $i 0 scadere brusta a ei determind © contractie musculara promota = asupra SNC; Holl) alacant are fet aaigete polul(-) aplicat cranial are efpct stimulant asupra fibrelor vegetative vasomotoril acfiune hiperemizants, de activaro a vasculazatel(vasosataie “aia “in nivel vaselor superfciale, culanate, Gat si profunde} fect biotrofic prin imbunatatirea nutitel tsulare 510 resorbtie crescuté a exudalelor 51 edemelor locale Reece terapeutice ale curentulul galvanic: ~ -analgetic la nivelu! pola poz stimulare neuro-musculara la nivel eloctrodulu negatiy la stabilrea si la inreruperea brusca a curentuisi continuu” se produce contractie musculard = _vasodiatator prin hiperemic fa hivelul crculatii superfciale $1 profunde procuin i in -tesutul muscular subacent Biotrofic prin. imbunatatirea Igco-regionala a inigatlei sanguine si crestbrea~ difuziunt inratsare r = reducere a edemelor locale elect sedativ §) hipotensor tn, cazul aplcari descendente a electrozlor (polut poztiv aplicat cranial si cel negatv caudal) NDICATILE GALVANOTERAPIEL 1) fect ale sistemulut nervos 2 hevralgi si nevete parece, paral = ectun ale organeior ae sin: copunct - distonii neuro-vegetative " 30 sindroame de supraslicitare 2. Afectiuni ale aparatului locomotor a. reumatice: - mialgi si neuromialgii = tendinite, bursite = artroze, artrite + poliartrit reumatoida + spondilita ankilopoietica b, sechele posttraumatice 3. Afectiuni ale aparatului cardio-vascular: tulburari de circulatie periferica: boala Raynaud, degeraturile = flebitele in faz subacuta si eronica ~ HTAstadile | sill yGontraindicatille apical galvanoterapie’ ‘Afeciiunile care Impiedica aplicarea electrozilor pe tegumente: leziuni, supuratii, manifesta alergice, eczeme| tubercuioza cutanata, neoplasme cutanate 4. GALVANIZAREA SIMPLA Electrozii folosit, sub forma de plac: metalice dit plumb, au forme 51 dimensiuni difente in functie de regiunes fratata si de efectele de polaritate urmante. Frecvent. st folosese placi dreptunghiulare de marime egalé sat variabila: 6/8, 8/10, 10/15, B/40, 8/80 cm etc. Daca ‘se urmareste un efect analgetic, electrod activ este cel pozitiv, de dimensiuni reduse in timp oe Goilea electrod, indiferent, va fi aplicat distal de anod si la distanta nu prea mare. Pentru obtinerea unui efect excitan| slectrodul activ este cel negativ, iar pentru efec vasodilatatoara, electrozii trebuie 88 fie lungi, cu o dural lunga a sedintei de aplicatie. Exist’ 2 modaiitati de agezare a electrozilor: * transversal, de 0 parte si de alta a regiu ‘afectate, pe care 0 incadreaza fata in fat (umér, gleznd, genunchi): 31+ longitudinal, cu electrozii plasati la distanta, la extremitatiie segmentului (brat, gamba, membru inferior) ~ metoda crticata din ounct de vedere al eficientei terapeutice, datorita rezistentei mari a segmentelor lungi fata de curent. Electrozii se aplica pe tegument prin intermediul unui strat hidrofil din tifon imbibat in soluti fiziologice sau apa simpld, pentru contracararea efectelor polare produse sub ‘electrozi si prevenini arsuriior cutanate. Intensitatea curentului aplicat se dozeaza in functie de sensibiltates si toleranta individuala. de terapeutice urmarite, stadiul de evolute ai ai toleranta la locul de aplicare. Senzalia corecta este ce furnicatura plicut’, care corespunde unei iniensitat curantului de 0,1- 0,2 mAcm? de electrod Durata lratamentului: 20-30 minute. Numarul gedintelor: 8-10 In formele acute (rtm zinc) gi 12-15-20 In cele cronice (rtm ziinie sau |3 2 zie) 2. BAILE GALVANICE Se utiizeaza pentru tvatarea unos regiuni mai intinse sau a Iniragulul corp, combinand efectul curentului galvanic ‘cu efectul termic al apet Baile galvanice patru-celulare folosesc 4 vase (colule) cu apa la o temperatura de 34-38'C 5i ciectrozi inglobat) In pereti lor. i Se pot face aplicatil patru-gelulare, tricelulare, bicelulare sau unicelulare, Directia curentului poate fi ascendenta (pol poztiw ‘caudal, negativ cranial) sau descendent’, in functie de scopul terapeutic, Durata gedintelor: 10-30 de minute. Ritmul gedinfelor:zilnic sau la 2 zile. Baia galvanica generala (Stanger) (fig. nr. 3) este © cada izolata, din material plastic, prevazuta cu 8 electrozi co {de graft) fxat in porefi cazii ~ 3 pe partie laterale, unui nial altul caudal. Apa are 0 temperatura de 36-37°C. celuiard gelectrostiulator. Electrosimatorul generear’ eurent galvanic glsau neolaradic, cl Facuitatea seiectant colle gi @ pola curentuls generat prin ea Curentul galvanic poate cicula inte elector srultpis Consudaseondont. descendent. transversal, in diagonal * Interjsitatea curentului: 1000-1200 mA ~ se dozeaza crogree fin general Ta nvelll a 400-600 mA) pana la Sapa da tuicatura placa] de usoars caldora urate procedun 15-30 de minute Ritmul gedinilor una 2-9 ale Serge totament 6-12 sede3. IONIZAREA GALVANICA ~ [ontoforeza lonoterapia ~ lonogalvanizarea | Reprezinia procedeul prin care se introduc in organism diferite substanfe medicamenjoase cu ajutorul Gurentului electric, care le transport prin tegument si mucoase, Principiu: substanjele medicamentoase suferé un proces de disociere electroltica sub actiunea curentului Galvanic, cu deplasarea consecutva a iofilor spre poli de Semn contrar. La efectul farmacodinamic jei_substantelor medicamentoase se adaugd si efeclul analgezic al curentului galvanic, care scade pragul dureras ‘Avantaje: au efect local demonstrat, recunoscut i efect de depozitare realizat| de acumularea ‘substantelor medicamentoase introduse Ia nivelul electrazilor efect de palrundere pana Iq stratul cutanat profund Sst posibila dozarea precisa a substantel medicamentoase aplicate respi efecte corte cu cant foarte mick de Seoetdnte ev eviarea tract gastotestina Dezavantaje perreaoee majoratea medicamentalor contin ion Bipolar, acloneaza de obice! numai componenta mroer\ats de semnul poll respect, coal ramannd invtlzabi _ Ghitates “substanfelor care palrund este pecortolabila | Indicatii terapeutice - in general in procese patologice localizate relativ superficial din urmatoarele omen dermatologie = oftalmologie reumatologie = afectiunile aparatului locomotor afectiuni vasculare CURENTI DE JOASAFRECVENTA __ TERAPIA PRIN CURENTI DE JOASA FRECVENTA intreruperea curentului continuu realizeazd impuist clecttice succedate ritmic cu efect excitator. ‘Curentii cu impulsuri se caracterizeaza prin forma amplitudinea impulsuriior, frecventa lor, durata impulsului a pauze’, modulatia lor. ‘Din punct de vedere al formei, impulsurile pot Jreptunghivlare, trunghiulare, trapezoidale, sinusoidale rma derivate, ‘Curentul faradic se obfine din curentul continuy forma nei curbe nereguiate in care unde pozitive cu val trescute allemeazd cu unde negative. Dalor imposibiltati dazariintensitéticurentulul, neregulal impuisurior si manevrari rudimentare a freeventel a ‘nlocuit cu curentul neofaradic care se aplica cu frecve optime de 50 Hz Pornind de la curentul sinusoidal redresat s+ obtinut curentiidiadinamici. 35Peirera prin curenti de joasa frecventa 4, Stimularea contractiei_ musculaturii striate normal inervate Tratamentul cu curentfi excitatori sau de stimulare *9| domeniu! joasel frecvente se bazeaza pe acliunea caracteristic’ de excitare a impulsurlor electrice din acest domeniy asupra substraturiior excitabile, cum sunt esuturle musculare gi fibrele nervoase’ Musculatura scheletica normal inervaté réspunde la impulsuri de durata relativ scurté i cu frecventa reiativ rapid Frecventele de 30 Hz sunt capabile sa produca contractii musculare, durata impulsului find cuprinsa intre 0,1 si Sms, Frecvenjele de 40-80 Hz utiizate in scop terapeutic, reprezinté domeniul curentilor tetanizanti Formele de curenti utiizali in scop terazeutic sunt curentii dreptunghiulari unici si trenuri de imputsuri curentii modulati, curentli faradici si neofaradici. aC 19. ne 4 Aparat de electroterapie cu cureni de joasa fecvent 36 actuhe excitomoterie eu producere de contract musculare pe musculalura cu atrofie de inactivitate Ger cu integntate a fibrelor nervoase motor efect vasomotor cu vasodilatate [a actiune orelungita efecte trofice secundare actiuni vasodilatatoare efect antialgice partial la uti ri cu freovente mai Indi¢ati: Satrofii musoulare de inactivitate (imobilizari prelungite, hipotoni-hipotrofii musculare tn suferin{ele unor articulalii vecine) ‘> musculatura slabita a spatelui in scoliozele gi cifozele incipiente ‘+ musculatura piciorulul in caz de picior plat gi | de prabusire a bolt anterioare p prevenirea aderentelor _intermusculare, intramusculare gi peritendinoase > nevralgii, nevrite + stari postcontuzionale gi postentorso £ tulburari ale sensibiitati cutanate: analgezi hipoestezii, parestezii + profilaxia trombozelor si embolilor in stan postoperatorii si postpartum Contraindicatii paralizi spastice, spasmele musculare, musculatura partial sau total denervata, Forme de aplicare: tratamentul musculaturii scheletice efectrostimularea musculaturii respiratorit prin 2 modelitat1. stimulare indirecta prin intermediul nervului frenic ta punctul de excitatie al acesiuia (fegiunea cervicala latero-interna) — se aclioneaza asupra diafragmului Indicati: insuficiente respiratorii de! scurts durata din cadrul unor intoxicati accidentale, stari de soc sau narcoza 2, stimularea direct’ a _musculatuni respirator) cu curenti modulafi se stimuleaz’ separat musculatura inspiratoriemugchii intercostali_interni- gi cea expiralorie-muschi.abdominal, Se utlizeaza tn bronhopneumopatille cronice nespecifice. tratamentul musculaturii abdominale hipotone {flasce) din constipalile atone si upd nasteri. Se plea curenti modulati sau-neofaradici in nitmuni rare, cu intensitate crescuté, in gedinte Zilnice, cu durata progresiva de la 5 la 20 min stimularea miscarilor voluntare — aceasta forma spaciala de tratament are ca scop refacerea imaginit centrale motor, dup 0 Intrerupere prealabila a calor psihomotorli, a unor muschi cu integritate nervaii. In timpul acestor aplicali, pacientul igh va declanga el Insusi stimulul electric, care va provoca contvactia mugchilor, concomitent cu _intentia contractiei voluntare. Astfel, el reusgste progresiv sd sitecapete controlul asupra migc&ri pierdute Indica: + stale dup traumatisme acute ale aparatului Yocomotor = grupele musculare disfunctionale din vecinatatea celor denervate din cadri! sechelelor de potomielité = parezele restante dupa leziunile de nervy petferic la care S-a realizat o reinervare, completa. 38 | 2. Terapia musculaturi total denervate Mustulatura normal inervata réspunde a stim sjecira cu deslangare brused (impuisusile dreptunghivlare 1S stmull 2 carorintensitate creste lent, progresi ub forma. de pant (impulsun exponentiale), muse aut momervali'nu. mai raspund, datorts capacitai lor Totmodare, De asemenea, fibrelo nervoase senzii ogre prodinta acomodare [a stimuli cu pants ‘hv senm, musculatura total denervata spun select la stmularea prin impulsurte exponentiale de lun Fens ‘deoarece degonerescenta nervoasa a dus srarderes capacttati de acomodare a muschiului care Poa repunde [a ntensitati mai reduse de curent ‘Gurent tunghivlad. cu frontun de crestere iniare dar mei ales exponentale ~ sunt col mai frecvent vtiizat Giularea selects a mugchior cu degenerescen| nervoasa Stimuldrea cu curenf trunghiular previne, franca 4) incelingste|instalarea alvoiei musculaturi denervate, Soeasta conetand valoarca terapeutica a motodel “Ching 0 procedura do recuperare in sine, ci progati inyjerea kinetoterapiel recuperatoni, Pentru a avea succ ‘ratamentul trebuie instituit cat mai precoce dug roducerea isziuni_neuronuiui motor periferc. si apart Sicnelor sale. inainte ce instalarea modificarior atom smusculare (la maximum 7-10 zie) 3, Terapia musculaturii spastice Metoda se bazeazé pe aplicarea a 2 circuite excitatie separate, dar sincronizate, fiecare cu cate electrozi — aparatul TUR RS 21 ‘Stimului se realizeazd prin impulsuri defor reptunghiulara, avand durata de 0,2-0,5 ms si frecventa ‘O,7-1 Hz; intre | gi al Ihlea circuit de excitatie se realize: ‘un decaial de timp de 100-300 ms. Astfel, se stimule 39‘mai mulle grupe musculare, de objcei antagoniste, cu imtenstate erescanda, pnd la apariia unor contra (secuse) musculare puternice Principiu de actiune: Print-un efect de inhibitie a motoneuronifor mugchilor spastici, se induce un efect de relaxare vizind musculatura spastica tratata Impulsurile aferente ce sosesc la maduva spinarii de la propriaceptori excitat, declangeaza efecte de inhibilie a muscuiatuni spastice. respectiv efecte de stimulare a anlagonistor corespunzator. Concomitent, antagonisti muscuaturi spastice, de obicel hipotoni, isi Imbunatatesc tonusul Ambele efecte contribuie la objinerea_unel coanondsi a migcarlor, evidentiati prini-o mai bund corelarefunctionala a antagonistior si agonistior. Efectul de relaxare a muschilor spastic! se menting la inceput, de obice! numai 24-48 ore, dar prin repotarea aplcalilor se pot objine relaxari de durata mai lunga: 3-4 siptémani, S-au mentionat si obtinerea unor efecte analgetice Indicate metod: sspastoitalea in pareze-paralizi de orgine cerebraia, in seca infanila, spastctal consecutive traumatismelor ia aaglere ' lun traumatice cerebrale si meldulare, cu exceptia baraiegilor spastice “pareze spastic din carl scleroze’ tn placi hemipareze spastice dupa accidente vasculocerebraie cured aticulare dureroase persistonte ‘oe Perknson | Contraindicatl ~ sclerdza laterala amiotrafica sclergza difuza avansata 4, Stimularea contractiei musculaturii netede Se pot aplica stimuli exponentiali ~ impulsun unice sau seri de impulsuri - cu duraté mare, pauzd mare si frecventa rara, indicatit! constipatii cronice atone, atonia_vezicala postopereiotie, contractii uterine slabe primare la nastere. 5, Aplicatii cu scop analgetic ale curentilor de joasa freeventa %Xcurentidiadinamici ‘Sunt ii de jos frecventé de tip hemisinusoigal, obtinuti prin. redresarea _curentului sinusoidal db rejea de, 60 Hz. In timpul aplicarii lor, predomina una din proprietatile lor: inhibitia (ce produce analgezie), la frecventele joase (50 Hz), sau dinfamogenia, la cele inalte (100 Hz) Daca, in timpul apticatiel nu se modifica intensitatea $i frecventa, se manifesta gi 0 a treia proprietate: Obignuinta. sare anuleaza sau reduce efectele precedente, Principalele actiuni terapeutice ale curentior diadinam) + | analgetic + hiperemiant, de imbunatdtire a circulatiei + dinamogen. excitomotor Aceste efecte sunt determinate de nivelul intensitati forma curentului diadinamie si modalitatea de aplicare a electrozilor Intensitatea curentilor se regleaza _progresiv, ajunganduse la senzatia de vibratii bine tolerate, anedureroase, deci pana la pragul dureros. Deoarece Reomodarea se instaleazi repede, intensitatea se mai reste in timpul tratamentului, sub pragul dureros. Forme de curenti diadinamici MF (monofazet fix) — curent pulsatil abyinut din curentul sinusoidal de 50 Hz prin anularea Semiundei negative, Are efect excitator, crescand fonusul muscular; efectul analgetic apare tardiv Subiectiv, se produc vibratii care achoneaza ca ‘masaj profund DF (difazat fix) — curent pulsatil obtinut din ccurentul sinusoidal de 50 Hz prin redresare, adic prin transformarea semiundei negative in Semiunda pozitiva, rezultand un curent cu frecventa de 100 Hz. Este considerat cel mai analgetie, ridicand pragul sensibiltatii la durere. 1 Se atnbuie un efect de Imbunatatire a circulate! arieriale, motiv pentru care se foloseste ca form& Ge introducere in aplicatile cu seo analgete. PL (perioada lung) ~ se obtine prin alternarea Tenta a formelor MF gi DF infrun interval de 12 ‘sec. Are efect analgetic gi miorelaxant evident $i persistent, de asemenea anticongestiv. Se indicd in starle dureroase pronuntate §1 persistente. PS (perioada scurta) - se obfine prin alternarea brusea Intre MF si DF cu rtm de 1 seo. Are efect exeitator, tonicizant, actionand ca un masa} profund mai intens; are efect resorbtiv, dupa mai fnulte minute, produce o analgezie secundara cu Co duraté destul de lunga. RS (ritm sincopat) ~ se obfine prin intreruperea ritmicd a formei MF cu pauze de 1 sec. Are cel mai pronuntat efect excitomotbr, find forma de ‘curent folosité pentru electrostimulare muscularé in atoniile postoperatori musculare —_normoinerval Modalitati de aplicare ¥ Rolicatii transversale, la nivelul a ‘mari, a zonelor musculare ale trunchiului membrelor, cu electrozi plat, egal, situati a parte side lta a zonei dureroase; ¥ Apiicati longitudinale de-a lungul unui nerv, electrodul pozitiv, mare, proximal, in zona emergenté, iar cel negativ. mai mic, situ distal, pe zona afectata, Y Aplicatii pe puncte dureroase, circumscrise, of electrozi mici, rotunzi, egal, cu polul nega pe zona dureroasa iar cu polut pozitiv la 30cm distanta. Tehnica de aplicare Se aplica pe tegument 2 electrozi plafi pr intermediul unor Inveliguri hidrofile, bine umezite} Intensitatea curentului se creste progresiv j cursul gedintelor pentru mentinerea senzatiei df vibratie nedureroasd, senzalle care scade pri acomodare. Durata aplicatiel: 48 minute; este scurt pentru evitarea acomodarit Ritmul sedintelor este in functie de stad afectiuni stadiu aout: zilnic stadiu cronic: de 3 ori pe saptamant ‘mai mult de 6-6 minute. Numarul de gedinte: = Inscop analgetic: 6-8 jin scop dinamogen si hiperemiar | ‘peste 10 gedinte 8Indicati: star posttraumatice: - intinderi misculare = redor articulare contuzii, entorse, luxati recente. afectiuni ale aparatului locomotor afecuni reumatice: -artroze reactivate = artrite miaigi manifestari _abarticulare. epicondilte, lombosciatica PSH, nevraigit cervico-brahiale tulburdri eirculatori periferice: boala Raynaud, boala vancoas’, stan dupa degeraturi sau arsuri arteriopati periferice obiterante Solicati segmentare in suferintele de tip neuro~ Yegetatv ale stomaculi, colecistulul, colonuiul, asim brongic, migrene. ‘Sunt curenti draptunghiulari ou ef hiperemiant. Electrozi sunt egali ca dimensiune si se aplica prin intermedi unui strat hidrofi, Electrodul negativ se plaseaza pe zona dureroasa, ‘ar cel pozitv, proximal, [a 350m. inonsitatea curentulul se alege pana la obtinerea senzatiei de vibrate caracteristica gibine suportata. Durata gedinte’ 1-15 minute Se fac apiicali zinice, 6-8 sedinje. Indicati: attroze dureroase anal c $i 4 lombosciatica spondilité anchilozanta PSH 5] alte localizari abarticulare star Iposttraumatice: contuzi, entorse, luxafi, intindari tendo-musculo-ligamentare ete, Curentii Stohastici sunt curenti cu stimuli aperiodici neregulat “A particularitate a lor reduce reactile de adaptare ~ obignuinta, crescand efectul analgetic prin seicarea mai pronuntata a pragului la durere, precum $i du cestu efect. stimularea nervoasa electrica transcutana ~TENS Constitule o meloda netraumatizanta de combatere & starior dureroase acute si cronice de diverse cauze, Shiizand. cufenji cu. impulsuri dreptunghiviare de joasa frecventd fumizati de aparate mici, cu 1 sau 2 canale de jesire. prin sntermediul unor electrozi aplicati pe tegumente. Indicati: afectiuni reumatice diverse star dureroase posttraumatice urerle din afectiuni neurologice periferice duresle fantoma dupa amputatile de memoru urerile dupa anestezie sian dureroase acute gi cronice postiraumatice dureri din carcinoame Contraindicatii: Mian dureroase tratabile si rezolvate cu miloace etiologice corespunzatoare purtatori' de pacemaker cardiac ‘durerl psinogene hipergensibiltate la curent sarcia in | timestru zone ou iritatie cutanala 4sDezavantajul acestei metode este acela de a fi numai un tratament simptomatic. Electropunctura | Face parte din metodele reflexoterapice, avand ca loc de actiune punctele (zonele) dureroase eflexe, care sunt identice cu punetele de acupunctura jn oroportie de 80%. Patologia indicata: ~ tulburar functionale, = contracturi musculare produse prin mecanisme neuroreflexe. Contraindicati = afectiuni organice cu remedil terapeutice etiologice bine stabilte, degenerarile neoplazice, psinonevrazele, depresile schizolrenia Se utlizeazd curenti de joasd frecvgnta regiabilé (0- 50 He), cu durata impulsului 30:50 ys, intensitate 0-100 mA ~pand la senzatia de ugoare furnicaturi. | CURENTII DE MEDIE FRECVENTA Sunt curenti alternativi sinusoidal éu frecvente inte 4000 Hz (1kHz) si 100000 Hz (100 kHe). Tn terapie se folosesc frecventele de 3000 si 10000 Hz. 6 ‘Avantajul acestor curenti terapeutici este acela pot determina contractia mugchiului fara a influent tegumentul Efectele fiziologice ale curentilor de MF: - actiune stimulatoare asupra musculaturii schelet producénd contracti| musculare puternice, reversibile bine suportate. elect de stimulare asupra mugchilor netezi hipotor ai unr organe interne. ~ acliune analgetica <“acliune vasomotorie cu. efect hiperemizant resorbiva. Efecte derivate: decontracturante - rmiorelaxante, trofice (orl vasodilatatile produse) si asupra structurilor vegetat (stimularea vagului. Forme de curenti de MF 4. curent de MF modulat: =) medie freeventé purd medie frecvent modulatd In perioada lung, ca determind —contractie muscular puterni aproape nedureroasa medie frecventa modulata in perioada scurts medie frecventa supramodulaté scurta perioa in lunga perioada, cu important efect asup excitabiltsti’ neuromusculare (contract musculara inodora) Oricare dintre aceste forme se poate aptica doua regiuni de frecventa: 5 kHz (5000 H2), cuduratd a perioadel corespunzatoare de 0,2 ms si 40 kHz (10000 Hz), cu 0 durata a perioadel de 0,1 ms. | Actiunea curentilor de § kHz se manifesta in straturle superficale ale zonei de apiicatie avand efect predominant excitomotor fat de freeventa de 10 kHz cu actiune mai profunda $1 fefect mai analgetic, Efecte fiziologice si terapeutice: principale: - excitomotori - analgetice derivate: - vasodilatatoare trofice ~ mioretaxante = vegetalivo-reglatoare Mod de aplicare Se folosesc electrozi de plumb, fara polaritate, aplicali prin intermediul unor Inveliguri hidrofile Indicatit: stari posttraumatice arteriopati periferice in stadilincipiente ~ afectiuni reumatismale 2. curentil interferentiati Rezula din suprapunerea a! 2 curenti de MF (medie frocvent’) cu freovente diferite (in general, decalai cu 100 Hz) La loci! de tncrucigare endotisular se realizeaza efectele terapeutice unde modulate fn intensitate. In zona de Intalnire a celor 2 gurent cu frecvente diferite se produce un camp electric, camp interferential, in care direcia si ampiitudinea curentului de interferenta se modifica repetitiv, cu © 4“ r amplficare si o scddere pana la disparija totala @ intensitati Jscilatia intensitalli se produce cu o frecventa proptie care defineste inter‘erenta si care variaza proatesiv intre 0 $1 100 Hz, astiel incat actiunea proptiu-zisd de stimulare este din domeniul de joasa frecventa. Practie, curentul interferential rezulta din 2 curent de medie frecventé cu amplitudini constante dar frecvente putin diferite, rezultatul fiind tot un curent de edie frecventd. dar cu amplitudine variabila in funcije de directie, Diferenta trecventelor celor 2 curentl corespunde une’ Variati de joasa frecvents. Avantajele curentilor interferentiali modylarea intensitat previne instalarea fenomenului Ge acomodare a tesutului muscular la actunea stimyjatorie a curentulut existh o rezistenté electric scdzuté din partea reguinentuli pot fi utiizate intensitati mai mari de curent, cu un fect corespunzator crescut interferentele de joasé frecventa sunt considerate eis mai active din punet de vedere biologic la nivelul coluielor. | 41. Cu freevente constante ~ modalitate de apicatie numité si ,manual” consta in alegerea unei frecvente constante Intre 0 si 100 Hz: = freeventele .mici" sub 10 Hz sunt excitomotorii ~ se folosese pentru obtinerea unei contractii musculare be musculaturi hipotone, fara leziuni de nerv a- reoventale ioc” (12-96-50 He's cu intonsitato see) “aunt” decontvacurante, vasomotor saauTlotote g. cu efec de roglare peurovegotatva acerca hiprtone! simpatcul §stimulares via vag, Se aplcd dec in feopul intra disfunetillor vegetative ale organelor toracice, Seierchae poWiene, cu Indeali in dure senate anainoase,tanicardi paraxsic, consti Spastic, damenoree ot Seas ole rapide (80-100 Hz) au eect analgetic reeves jndeoseb, tr procesele patologice cu Alegorea electrozilor se face in functie de: * tipul si natura electro: + dimensiunea electroziior tn functie de suprafata tratals 58 Aplicatile in camp condensator se fa cu eloctrozi de marime egal obfinerea unui cmp uniform de incaizi tisujard ‘Alunci cand se folosesc electroai inegali, cel de dimensiuni mai reduse devine activ, cu efect termogen pronuntat. + distanta fata de suprafata regiunii tratate: tn} general, electrozii se plaseaza la o distanta de| 23, cm, Marirea distantei peste 2-3 om determina o incalzire mai profunda * pozitia electrozilor trebuie 8 fie paralelé cu} Suprafalé tratatd pentru obtinerea unui camp uniform de transmisie si incalzre > Dozarea intensitati cAmpului de unde scurte| este foarte importants, find in funclie de sensibiitatea individual la cldurd, natura Tegiunii tratate, felul, dimensiunea si distanta electrozitor fat de suprafata corpului, efectul i Scopul terapeutic urmarit Desi intensitatea cdmpului de unde scurte este aratata de aparat, tolusi se apreciaza capacitatea de incalzire a tesuturilor si prin metoda subiectiva, care consté In caracterul senzatiei percepute la diferite doze de intensitate aplicata Exemplu de gradatie de dozare’ Doza | (atermicd, rece) ~ 5-10 wati ~ nu produce nici o senzatie, find sub pragul de excitatie termica, Doza il (cligotermica) ~ 35 wali ~ produce o senzajie de caldura abia porceptibila Doza itl (medie, termica) ~ 75-100 wali ~ produce © senzatie de caldura evidenta, dar suportabila, placutd. 9Doza IV (forte, hipertermict) — 110-180-250 wall = produce 0 senzafie de caldura puternica, uneori greu suportats ‘Dozele aplicate se vor aplica individuaiizat, in | functie de regiunea tratata) marimea electrozilor, distanta electrod-tegument, afectiune si stadiul evolut. ‘in stadile acute $e recomanda dozele mich (hil), cv duraté scurta (3-5 minute), in seri scurte ritm zinic Sau la Zale. «in stadille cfonice se recomanda doze mart (lILIV), duraté de 20-30 de minute. zilnie sau (a 2-3 zile, 42 gedinte. + doza'| poate fi folosité ca introduc cient sensbil sau in cazunie acute | sihiperaigi « dozele IF au o actiune antispastica. | TGecele mar (WV) si scurte au actiune | revusiva In aplicatile superficial. indicatile trapisi cu unde seurte: scat ect ale aparatulu locomotor * ecnete postraumaiice “Teumatsm dagenerativ: gonarvoze rertumatisminlamatorcrOniet poneita ankiopoietic® 4 afecun ale sistemuloi nervos: nevral.) nowt, paeze si paralzi \ ‘9. afectiuni cardiovasculare: 1 2Xsinarom Reynaud i ont efectele de amelirare ale crculate do itoarcere in degeratur adie ncipiente ae arteropatilor ale membretor ; 60 1 afectiuni ale aparatului_ respirator: brongite Gronice, unele forme ale astmului bronsic in perioadele dintre onze Bfectiuni ale aparatului digestiv: = constipati cronice = diskinezii biliare afecliuni ale aparatului. uro-genital: colici netretice, pielocistite 4 alectiuni ginecologice: metroanexite 5 afectiuni otolaringologice: sinuzite, _rinite ‘cronice, faringite, laringite, olite medii cronice Sfectiuni oftalmologice: indociclte, cheratite nespecifice 4 afectiuni stomatologice: dureri postextractie, gingwvite gfeciun dermatsleice panariti, unele furuncule tulburari endocrine: dereglari ale hipofizei, tiroide! Contraindicatii > procese inflamatoril acute cu supurati } fectiuni reumatismale inflamatori | © alectiuni cu. tendinta la hemoragii hemoptiaii, ulcer gastroduadenal activ > procese neoplazice Fegiuni cu corpi strdini metalic! (tie. broge) implantarea de pace-maker cardiac | 5 perioadele de ciclu menstrual si sarcina | ol2, Terapia cu inalta frecventa pulsatilé — Diapulse Aparatul Diapulse furnizeaza curenti de inalta frecventa de 27,12 Megacicli cu o lungime He unda de 11 mm. impuisurile sunt separate de pauze ce variaza in trepte. Frecventa impulsurilor este dozat8 in 6 trepte, intre £80 51 600 impulsuri's (B0-160-300-400-500-400); penetratia este Impartta 19 6 trepte, de la 1 la 6 1 Durata mare a pauzei Tn raport cu durata impulsuritor face ca electele calorice s& se disperseze pand la disparie, astfel incat efectele biologice au o duraté mai lunga gio estompare mai lenta. Penetratia cémpului realizat de Diapuise este in ‘uncle de inlensitate, prezentand un maximum de 20 cm care corespunde intensitalii maxime de iucry de 975 watt Disparea efectului caloric face ca aceasta pfoceduré 8a fie fips’ de efecte hipertermice locale. Emitatorullocalizator al aparatului |se aplica la stanta foarte micd de corpul omenesc deoarece un strat de aerinlerpus disipa energia electromagnetic’ Efecte fiziologice: = accelereazd procesul de calusare al fracturilor i + amelioreaza osteoporozele + accelereaz resorblia hematoamelor $i rezolva inflamatile + reduce edemaltisular + accelereaz’ cicattizarea diverselor plagi ‘accidentale sau postoperator + grabeste vindecarea arsurtor + previne gi reduce cicatricele cheloide + favorizeazd cicatrizarea |s\ vindecarea tlcerelor varicoase | e | + realizeaza 0 topire a _caloificaril organizate in structura parflor moi bursite gi tendinite + diminua si combate spasm musculaturil netede Indicatii terapeutice: «a afecfiun’ ale aparatului locomotor = stari posttraumatice ale parti moi: contuzil, hematoame artrite, artroze 2 afectiuni vasculare: ulcere varicoase ale gambelor * arteriopatil periferice ~ trombangeit Burger gi arleriopatiiaterosclerotice 5 afectiuni respirator: bronsite faringite acute 5 afecluni ORL: sinuzite acut Cronice reincaizite a atectiuni digestive: boa uceroasa, colite acute a afectiuni uro-genitale: cistite acu emoragice, inflamati pelvi 2 afectiuni stomatologice 5 afectiun ale tegumentului: arsu herpes Zoster Motodotogie - alegerea treptei de penetratie (vaion intre 1 $i 6) face in functie de localizarea procesului patologic, tiny constitutional somatic si grosimea stratului celulo-adip Subcutanat: valori mai mari — la persoane robuste, cu {est adipos bogat ~freevenja: 400-600/s “nr. gedinte: 4-8 aplicati fn suferinte acute-subacut 10-14 in suferinte cronice 6minute <= ritmut aplicatilor: zilnic - 0! sedinta, durata 15 Avantaje’ = nu produce efecte calorice locale, putind fi Splicat in inflamati si congesti Sbmcaindicati mnie: pace-maker-ul cardiac ~ Goate aplcat Ia orice varsta, far8 @ provoca turburitrofce i = reduce necesitatea utlizari ic medicamente:antibvtce, aniaigice combate rapid durerea Gre 0. arie inti de afectiuni indicate pentru tratament = tu produce aiscontort poate i tratata orice regune @ corp ynsumul diferteior ‘antinflamatori, 3. Undele decimetrice ‘Sunt unde cu frecvente foarte’ man ~ 3000 MHz — gi se impart in: unde decimetrice lungi, cu A= 69 m | unde decimetrice scurte sau microunde, cu = 12.25 m, Undele docimetrice sunt unde electromagnetice care 300 §i ‘cunt absorbite de tesuturi, unde energia de inalta frecventa este transformata in calduré. Undele decimetr strabat mai ugor §1 incalzesc mai putin fesutul gras decat fesutul muscular, scurte: Prezint unele caracteristici aparte fata de undele = penetrabiitate inegalé ator capacitati diferentiate de absorbte in tesuturi 64 Tr in special 4 mu: - efect termic maxim la profunzimea de 2-2,5 em ‘nadlzire minima a pieli i tesutului adipos; Tingalzire selectiva a fesutului bogat vascularizat si ulaturi nu exista riscul arsunilor a nivelul tegumentulul Inditatii terapeutice: ea repeal apart locator am degenerate toate —_manifestarile contraindicate termoterapiel > regiunile corporale slab si defectuos irigate epifizele osoase la copii gi la varsta de crestere Fegiunile care contin corpuri metalice nu se iradiaza globil oculari procese neoplazice procese inflamatorii acute cu supuratit Sarcina gi cielul menstrual (In regiunes pelvina). patologice o veyTERAPIA CU ULTRASUNETE (ULTRASONOTERAPIA) Uttrasunetele sunt vibrafii mecanice pendulare reprezentand sunetul — ce depasese 20000 eoiiati/secunda (limita superioard de perceplie a sunetelor de calre urechea umana). ‘Aplicarea undelorultrasonore pe un corp produce un transfer de energie considerabil, prin alternarea stator de presiune realzatc. Transferul de energie ultrasonica Aplieaté si masuraté in Wem? defineste intensitatea ultasunetutul Propagarea undelor se face numai jn linie dreapts, sub forma unui fascicul de raze. Propagaea depindo de falul si forma sursei de producere, de cuplarea cu medial in care se propaga si de frecventa (cu cat tregventa este mai fidicata, cu atat penetrarea este mai mare). | Viteza de propagare a ullrasunelelor este © constant (= lungimea de und’ x frecvenia) avand o valoare medie in tesutul urman de 1500 ris. Forme de ultrasunete utilizate in terapie 4. Ultrasunetul In camp continuy Este forma de und’ ultrasonoré longitudinal eintrerupta cu actiune continua asypra mediului in Gare se propaga si care produto aga-oumiul micromasajtisular intom. 2. Ulrasunetul in c&mp discontinuu (cu imputstri) Este forma de ulirasunet care in timpul aplicarii este fnlrerupt ritmic, cu o anumita frécventa. Forma impulsulul poate fi dreptunghivlara, rapezoida sau teiunghiulara 66 Fig re 8 Combina electoterapi ulrasunet Efecte biologice ale ultrasunetelor: = cresterea —_permeabiltatii_— membrané Celulare — fa intensitati mici ale ultrasunetel La nivel tegumentar, acest efect are dre consecinjé difuzarea prin piele @ ul substante (sonoforeza). + hiperemie tegumentard la doze med dozele mari provoaca eritem, fictene, + pe os dozele mici produc osteoporoza i dozele mari osteonecrozé. + _acfiune termica de profunzime. = la intensititi de 0,1-0,4 wlem* se produc modifi biologice tisulare minime si reversibile = intre 0,5-0,7 wim? se instaleazd efecte fii himice si biologice maxime (reversibile) = peste 0,8 wicm? incep s@ aparé modifica ireversibileEfecte fiziologice: ¥ elect analgetic prin intermedial SNC I ¥ efect mioretaxant explicat prin actiunea vibratorie. a ultrasunetului supra receptoriior nervogi din muschi si tendoane (care réspund bine la frecvente de 150 Hz) ¥ efect hiperemiant prin vasodiatatia arteriolelor si caplarelor cu activarea ‘corespunzatoare a circulate Y elect reflex, la distanta, prin = aplicarea segmentar indirect pe zonele paravertebrale corespunzatoare radacinilornervoase _ medul in procesele patologice ale membrelor. Pentru afectiuni localizate ia memorele superioare, tratamentul se aplic pe regiunile paravertebrale cuprinse intre Cs si Ty In zonele corespunzatoare Segmentului bolnav, Nu se aplica mai sus 4 “ de Cs deoarece prelungirea cranailé a 1. sfegerea forme de quple + cuplajul direct: maduvei spinarii nu, trebule atinsa de . peealaiircepee ~ este forma cea mai frecvent utiliza iar vttaré in afectunil | < se apiic& pe suprafete corporele plane, ona, earns le’ en Ee Teva gi evtemé a sacrubil. pe zona 88 fie folosita 0 substanté de contact intre attculajiei sacroliace gi paravertebral | capul traductoruiui $i tegument pentru tomer g toracel inferior. evilarea rellectiri undelor oscilatori ale vapicata segmontar’ directa oe cale Ultrasunetelor de catre straturile de aer. neurala, de-a lungu! nervilor periferici, eee a eece eee tort rincipi cu masajul ref - uplaj care se realizeazé ou ajutorl 1 8e aplica in sensul caudal - cranial. Se Be aie marginea iverioar’ 6 splutia de contact, aleasa in functie de scopul poe ge aeaN ‘erapeutic urmarit, sacrului gi se continua ascendent pe partea exterioara a artculatiei sacroiliace, ~ puplejul indirect: ae cer cub creasta tiacd spre lateral, fala = se face prin intermediul apei in bai partiale (mai reevent) sau generale posterioars a marelui_—_trohanter, paravertebral lombar, ascendent, pand la nivolul apofizei spinoase a vertebrei Ta ‘Aceasti metod’ nu se aplica tn cazul suferintelor cardiace. aplicati reflexe pe zonele cutanate dermatomale corespunzatoare organelor interne, pe zonele musculare ~ aplicatireflexe pe ganglionii simpatici (ganglionul stelat); tratamentul - se recomanda ultrasunetul in impulsuri produce In tertoriul sau de distributie, cresterea temperaturiicutanate si senzatic de caldura locala ¥ efect secundar antinfiamator Metedologia aplicatiilor cu ultrasunete 8 69- are avantajul asiguréril unui cuplaj uniform, find astfel tratate segmentel corporale cu neregularitati de relief (mana, cot, glezna etc.), zonele sensibile sau| rogiunile cu Llcerati gi procese infectioase Ibcale. Fig, ne 9 Apart porabil pentru utraspreterasie 2. Alegerea formei de ultrasunet (fig. pr 9) * ultrasunet Th regim continua + ultrasunat tn regim digcontinuy (cu impulsuri) Avantaje: + evitd sau reduce efectul tetmic, = evidentiaza efectul | anaigatic $i decontracturant = se evita acomodarea §| Suprasolicitarea {esuturilr tratate Alegerea traductoruiui se face |in functie de marimea $i forma supratetel corpofale tratate = pentru suprafele mari si plane se alege un traductor mare = pentru zone de dimensiuni reduge sau cu profil neregulat se alege traductorul mic 70 4, Dozarea intensitti + intensitatea se expriméi Tn Wier? de suprafal capului traductorut = existi © limité inferioara pentru intensi {ratamentului, sub care nu se mai obtin rezul terapeutice gio limita superioard, peste care efecte nocive, Intre aceste limite se situes doze trapauice. = dodele mici — 0,05-0,4 Wiem? - au efe biologice, fiziologice $i terapeutice mai favorabil Indicatiile ultrasonoterapiei: 2. reumatism degenerativ ~ artraze, spondilozé 3 reumatism inflamator cronic: artrite spondilte 3 reumatism abarticular: mialgii, tendinite, P's epicondilte, radiculopatii | spondiloge! cervico-dorso-lombare, algoneurodistrofie a fracturi recente pentru accelerat consolidarii fracturilor recente. La oast superficiale rezultatele sunt mai bune dato procentului crescut de absorbtie 2 ener utrasonore. 3 contu2i, ‘entorse, luxati, hematoar algoneurodistrofi posttraumatice 2 posturi vicioase, scoliaze, deformari piciorului Cicatrici patologice, cheloide nevralgii, nevnite nevroamele amputatilor distrofia musculard progresiva Erb sindroame spastice si hipertone de cauf piramisala si extrapiramidala arteriopatil obliterante stadiul | sill us boala Raynaud. nContraindicatii generale: ‘afectiuni cutanate diverse tulburéri de coagulare sanguind stari generale alterate, cagexi tumori tuberculoza activa star febrile fenomene inflamatori acute reumatismul articulat acut insuficienta cardio-crculatorie, tulburéri de rtm cardiac > suferinfele venoase. ale membrelor trombofiebite, tromboze, varice vyvvvevyy Contraindicatii speciale: se contraindica aplicarea ulvasunetelor pe zonele corespunzatoare unor organe $i {esuturl precum: creierul, maduva spinari, ficatul splina, Tieru! gravid, glandele sexuale, plamani, cordul si marie ‘vase, sau pe zonele de crestere ale oaselor ta copil $i adolescent) n FOTOTERAPIA Foiolerena sau eran oe lumina reprezinta folosirea ohergiei radiante luminoase in scop terapeutic. Dupa sursd folosita, poate fi: naturalé ~ lumina solara - attiiciala | furnizata de spectrele de iradiere emise in anumite conditi de corpurile incalzite ~ lampi cu ultraviolete sau Solux cu infrarosi ‘Lumina, cu o vitez& de propagare in vid de 300 000 km/sec, se kransmite sub 2 forme gi anume: ‘3) ohdulatorie sau electromagnetica, are la baza ‘Adiatja electromagnetica. Unagle electromagnetice se _constituie intr-un ‘Saunt clasificate in functie de lungimea lor de ‘tile luminoase propriu-zise cuprind! spectrul radiatillorinfrarosit spectrul radiatilor vizibile spectrul radiatilor ultraviolete. ) Sprpusculara, fotonicé sau cuantica. Acoasta teorie explicé transmiterea_luminii in mod fiscontinuu, prin particule de energie numite toni Utiigarea in scop terapeutic a luminii solere hotioterapi, Radiatile luminoase care fac obiectul fototerap sunt | ~ radiatille infrarosii (IR) denumite si radiatii calorie; spectrul lof ocupa domeniul lungimilor de unda cuprinse fntre 760 milimicroni (dincolo de culoarea rosie) si 50 micron. NU impresioneaza ochiul. Sunt emise de corpuri incandescente, de gaze aduse la luminiscentd prin descarcan electrice ete.Specrul intaroguu este aletuit di tri grupe de ‘adi /kRIR cu lungimi de und cuprinse inte 0,76 $11.5 micron; sunt ele mai penetrante (odtund 23 em) 3 'RIR cu lung de urd cuprin irre 1.5 gi 5 rer sunt absorbie de epider gi derm ET RIR eu lng’ de unda'mai marp de § micron sbsotie numa i supafala tegument radio, waible- undele | uminoase - impresioneaza reine, Ocupd 0 zond fob. tmitats a specs lecvomagneic, cu lungim! de uaa Ine 770 § 0 milmicro | = radiatille ultraviotete (UV) sunt sityate in spectrul solar dincolo de violet, au lungimi de und cuprinse intre $00 910 miimecon a terapie se utizeazd numa cae cu Reusing ine 400-180 mameron. | Efectele fiziologice ale luminii tune asupra tegumentului: | = radiatile vizbile gi IR strBbat stratyrile superficiale ale tegumentului care straturie profunde, Unde se opresc, iar raze UV se opresc In straturile Superficiale ale epidermulu - efectul RIR: au o acfiune calorica cu atét mai profunda cu cat A este mai scurta, producand 0 vasodilatatie arteriolara si capllara care sta la baza e¢temului caloric; cesta persista numai 30-40 minute fiind urmat rapid de o pigmentatie "patata”, marmorate Radiajia IR cu A mai mare si in doze crescande poate sa provoace arsuri de grade proportional ou intensitatea si durata expuneri ij Iradierea moderaté cu IR determina crest metabolismului focal, imbunattirea troficitaii calmarea consecutiva a nevaigilor. ‘efectul RUV: determin’ apariie eritemului actinic ultraviolet dupa o perioada de latent de 6-8 ore, ur de pigmentatie prin mobilzarea melaninei, stergerea progresiva $i exfolierea epidermulu: 2. efecte agupra metabolismulut = razele vizibile si RUV maresc procesele de oxidare organism = reste depunerea de glicogen in ficat si in tesuf muscular (Imbunataiirea periormantelor sportive) = formarea vitaminei D: cel mai insemnat efect i razele UV care determina o scddere a climinaril Ca gf absorbtie mai intensa a sa de care tesutur. In rahitisl unde calcemia si fosforemia sunt scazute, iradierile UV fac ca valorile Ca gi P 88 revina la normal Aceste efecte sunt determinate de producer vitaminei D in epiderm sub actiunea RUV cu lungimi de und’ de 280-300 my, De asemenea, provitaminele D sunt transformate vitamine D active sub influenta razelor UV; sing vitamina cu efect antirahitic este vitamina Dz (caleiferol 3. efect desensibilizant-antialgic: se obtine pr aplicarea UV pe zone circumscrise, pe supratel cutanate corespunzatoare regiunilor dureroa Metoda se foloseste in durerile articulare si periarticulare din artroze gi alte suferinje articula reumatice, 4. efecte asupra circulafie razele UV determi cresterea circulatiei tegumentare si profunde dj musculatura scheleticd subiacenta. in perioat aparitiei eritemului actinic, pulsul se accelereaza debitul cardiac creste In inima dreapta cu 10 15ulterior, acestea au tendinta la scadere, iar TA scade. efecte asupra respirafiei: aplicarea concomitenta @ fazelor UV $1 IR determina migcari respirator’ mai fare gi mai ampie, modificarea schimburilor gazoase prin marirea cantitaiti de Oz absorbit. Bfecte asupra aparatului digestiv: razele UV Getermina stimularea secretiel gastrice sive, cresterea motiitati gastrice si intestinal. Glect bactericid: radiatile UV au actiunea coa mal pactericida. Toate bacterile sunt sensibile. Asupra plagilor superficial, efectului bagtericis i se adauga Prentul trofic si efectul de slimulare a imunogenezei, toate contribuind la vindecare. ‘actiune asupra sistemului nervos: nik: - in doze moderate au initial o actiune excitanté asupra SN, urhata de o fazé de Sedare prelungité care poate ajunge pana la somn. = contractiitates muscular’ croste temperaturi normale si scade la > 44° C. radiatile vizibile influenteaza SN: » culoarea rosie are 0 influenté net stimulant, putand fi utiizata la olnavii deprimati culoarea albastra are efect sedatv find folosita lav cei cu stan de hiperexcitabilitate, razele UV actioneazi asupra SN periferic ~ bu un fect de scddere a excitabltati si Sensibiltati dureroase cu analgezie mai accentuata la doze mart tile tratamentului cu raze UV: dermatologice: psoriazis (nu in puseele acute), acnee, alopecil, eczeme, degeraturi, furuncule, Zona Zoster, cicatrice cheloide pediatrice: rahitism si spasmofilie, astm bronsic. debiltate fizioa reumatologice: artrite reumatoide, artroze. evealgi, sindrom algoneurodistrofic sindroame neurovegetative asim brongic| faringo-amigdalite stomatite, gingivite fiesta’ ale st&rii generale ia bolnavi ssurmenafi, anemici, cu insomnil etc. Contraindicatiile actinoterapiei: pee’ tuberculoza pulmonara activa neoplazil, cagexti de orice cauza insuficienta cardiaca insuficienfele hepatice sirenale star cu tendinfe la hemoragit diabetul zaharat pacienti nervogi 1 inital sarcina tulburarile (anomalile) de pigmentatie fotosensibiltatie cutanate solare > hipertiroidia raze IR se pot face Tn spatiu “deschis” (cu lampi de tip Sollux 5 altele) sin spatiu “inchis" (cu bail de tumina). Indigatiile razelor IR in spatiu deschis: " procese inflamatorii subacute sau cronice inlamatit ale piel, pligi superficiale, foliculite furunculelampa Vitalux produce infrarosii gi _ultravi baile de lumind, partiale sau generale; sunt alcatuite pereti de lemn acoperit! cu oglinzi care S& reflecte ium prevazuli cu 6 serie de becuri care propaga cad Procedura cu infrarosii dureaza 15 - 20 de minute 4 spondiloze, nevralgii, miaigii, tendinite, artralgi 2 st8ri contuzionale posttraumatice 4 degeraturi, eriteme actinice 2. tulburari ale circulatie’ periterice: cianoze ale extremitatilor, artente oblterante a. stari spastice ale viscerelor abdominale Indicatiile razelor IR in spatiu inchis ~ utiizarea bailor de lumina este mai larg’, datorité caracterului de termoterapie de sudoratie si efectului de solicitare general a organismulu 1 boli cu metabolism scazut: obezitate, diabet a boli reumatismale-forme degenerative — boala artrozica, neuromialgi diverse a. intoxicapitcronice cu metale grele | afectiuni inflamatorii cronicg si subac Ginecologice: metroanexite 4 afectiuni cronice respiratori: astm brongic, | bronsite cronice. i Aparatele care produc raze infrarogii{fig. nr. 10, 1 ute sunt | lémpile Solux, flosese curent Tn terapeutics; ele au niste | lame do sticlé, numite file, alcatuite din safuri de mangan, Cobalt sau fod: rou or este de a selecta cierte rasa | infrarosii; Fig, or 11 Lamp intrarogu Contraindicatiile terapiei cu raze IR: > tw se aplicd in perioada ime uurmstoare traumatismelor hemoragii recente, rise de hempr gastrointestinale inflamatii acute supurati boli gi star febrileTehnica aplicaril radiatilor UV Sensibltatea la UV find foarte diferta de la individ a individ, este necesar sd se determine doza de radiatie sdividvalizat, pentru fiecare pacient. ‘+ Se foloseste metoda numita biodozimetrio, care consta in masurarea timpulu: necesar gentry oblinerea celui mai slab eritem pe tegument. Biodoza sau doza biologica este timpul minim recesar pentru apariia celui mai slab eritem ultraviolet, ‘tied pimul eritem perceptibi (care dispare dupa 24 de @) la 0 anumité persoana, cu o anumita sursd de raviolete, dela o distanta fixa (75 em sau cel mai adesea m) Modalitai de iradiere: + generala: ~ In rahitism, prematurtate dereglari endocrine - debilate + disfuncti circu! = boala astmatica + afectiuni dermatologice + ocala: - reumatologie (artroze, artrte) = nevraigi, neuromialgi + dermatologic + astm brongic letanie-spasmofie, ri periferice Helioterapia Este terapia cu raze ultraviolete ¢i infrarosii naturale (de origine solara), find vorba'de 0 expunere la soare progtesiva, foarte strict gradata, valabila pentru persoanele sensibile: bolnavi, persoane ebiitate, copii, batrani si blonzi TERAPIA PRIN CAMPURI MAGNETICE DE JOASA FRECVENTA - MAGNETODIAFLUX — Un cmp magnetic este produs de un curent electric sau de citre un cAmp electric variabil. O bobina prin care circula cwent electric produce cémp magnetic. caracterizat de linile de cmp sau de forta magnetica, a caror desime si forma determina intensitatea acestuia. Dengitate2 linilor de fortS magneticd reprezints inductia agneticd, elementul de exprimare a intensitati campulué magnetic. Campul magnetic produs de un curent are aceiasi parametri fizic' ca si curentul ~ daca este un curent allernatv, cmpul magnetic este tot alternativ Tn terapia cu camp magnetic de joasa frecventa se utlizeaz’ inducti magnetice care ajung la valori de ordinul zacilor de aT (miltesia). Efecte fiziologice ale terapiei cu cémpuri magnetice Actiunea cAmpului magnetic asupra organismului sman este diferité in functie de modul de administrare: ‘fect catabolic produs de campul magnetic intrerupt si efect anabolic produs de campul magnetic In regim continuu, = crestetea intensitatii de contractie a muschilor fazici prin regimul intrerupt al Magnetodiafluxului efect! sedativ, simpaticoliic, trofotrop continue, nemodulate = efect excitant. cu cresterea tonusulul simpaticulu — formele intrprupte de cmp magnetic. formele 8Laalegerea formei cémpului magneti¢ apticat trebuie s& se {ind cont de tipul constitutional si de reactivitatea neuro-vegetativa individuald, find uneori necesar, in functie de reactia pacientului dupa primele| sedinfe cu Magnetodiaflux, de schimbarea formei de aplicare. ‘Cand regimul Intrerupt este inadecvat tipului reactiv 4 sistem nervos al pacientului, poate determina fenomene neplacute: cefalee, irascibiltate, tuburdri de somn, palpitat,tahicardie, hiperemotivtate etc. Din contra, regimul continuu poate sa determine (mai rar) somnolenta, adinamie, hipotensiune ortostatic’, Ssensibiltate crescutd la fig, indferenta la mei etc. —— | Fig nr. 12 Aparat_ pentru magnetoterapie care genereaza campuri magnetice de oasd fever Aparatul Magnetodiaflux are urmatarii paramet ~ trecvente de 50 gi 100 Hz > intensitati fixe de 4 mT (bobina cervicala), 2 mT lombara) si 20-23 mT (bobinele (bobina localizatoare) ‘Se pot aplica 3 forme principale si distincte de cmp, magnetic, fiecare dintre ele cu posibilitate de modulare in 3 variante de baza: | |. Forma continua: | 80 He = 100 Hz | 2 | 50-100 Hz (6s cu 50 Hz urmate feb pauz8 de 6 “00 Hz) 1 Forma introrupta stmt: 50 He (38 50 He, 9 8 pauzd) 400 Hz (3 100 Hz, 8s pad) 80-100 He (2's 50 Hz, 3's pauza, 3 s 100 Hz, pauzé) 1 Ferm intrerupta arin 50 Ha "perioade variable do 50 Hz intercalate pause 48 durate varbile care se succeda tn aleator {00E -perioade variable de 100 Hz intrcalte pauze dé durate variable care se succedd In Seater 0-100 He ~ 6s cu 50 Hz, 6s cu 100 He, itercal fu pauze inegale, totul succedéndu-se In Exel deci 3 forme: continua, inerupta stmic tnverupaarmie, modulate in varantcle 60,100 91 50+ ev rezultand ssfel 9 formule. posble “de aplcare Campului magnet ‘Apataul Mognetodiafux dispune de 2 bob ereulte "de" dimersiun corespunzaloere.cenicalé fombara si de 2, bobine. locaizatoare 60. or parallpipedic gi egale ca marime Gobirele ‘cemrcala. i lombard sunt ulizate evlicatile generale, Reglunea cervical este bogalé In z fetoxagene eu acne. in regiareacardiowvasculars fespratore Zone. posteroard a. regi con oseuta sub denumivea de ,gulerul lui Scerbac” est ond reflexogené cu un impottant rol in siarea de veg inducdnd alune cand este stmulta o stare generala bine" de confor torus general crescut ou tend Bebinele,locakzatoare sunt capabio sé. gener cimpun magnetee ‘de itensiaij mai_man decd \ 8Jxulare (20-23 mT), localizate numai la\zona de aplicare, factul este focalizat pe organul sau segmentul tratat, Aplicalille de Magnetodiaflux se pot face si prin jwmbinarea (simultand) a celor 3 tipuri de bobine ywwratoare cu campuri de intensitate diferta le terapiel prin c€mpuri magnetice 2 afectiuni reumatismale - gfectele bune ale terapiei se datoresc scéderii _ contracturi musculare antalgice, cresteri pragului cortical la ‘durere: + reumatism degenerativ: spondiloze. poliartroze periferice + reumatism abarticular = reumalism —inflamator: —poliatrita reumatoida stadile | git 4 5 $echele posttraumatice — terapia trebuie Instituité c&t mai precoce: 1 plagi, contuzii, hematoame _musculare: kratamentul trebuie inceput chiar a 2-2 zi dupa { entorse, stiri dupa rupturi musculo-tendinoase | sechele postiracturi de membre, cu sau fara slaodistrofe { consolidarea fracturlor 3 fectiuni neuropsihice: evroze $I tulburéri de comportarent tonille neuro-vegetative afectiuni organice ale SN — sindromul spastic din: + hemiplegi + boala Parkinson + paraplegi * sindroame excitomotoare: spasm | facial, toricolis spasmodic, + infrmitatea motorie cerebralé la copii 2. Afectuni cardiovascular: boii Vasculare periferie functionale: boala Raynaud boi vasculare periferice organice: trombangeita obiteranta, ateroscleraza obliteranta a membrelor ateroscleroza corebrala hipertensiunea arterial: ~esehtiala, indeosebi staciul | “labia tineri 4 afectiuni respirator: astm bronsic, bronsits fronica astmatiorma. traneobronsité_ spastic pseudoastm nevrotic 2. fectuni digestive: ulcer gastro-duodenal | gastrte cronice | diskineziibiliare4 afectiuni endocrine: diabet zaharat) »'sertividia 3 afectiuni ——ginecologice: | dismenoree, metroanexite cronice nespecifice Contraindicati > puttatori de pace-maker boli de sénge: anemii, ieucors atc stari hemoragice boli infectioase, stari febrile tumori maligne insuficienta hepatica, renal sindroame endocrine majore Basedow, Addison, acromegalia tuberculoza activa psihoze decompensate, epilevsia VV boala y BIOSTIMULAREA CU LASER Laserii folosit’ in terapie sunt rai electromagnetice coerente ymonocromatice” cu lungimi Unda cuprinse fnire 100 nanometn gi 2 milimetr (deci domenis spectal foarte ingust’); In spectrul und electromagnetice se intind de ia UV pana la IR. S-a demonstrat stintific c emisia laser de 785 este cea mai buna valoare pentru adancimea de penetr $i eficenta biostimulai Tn terapia cu laseri de putere (intensitate) mica s ‘olosit in general cei cu valoare de cru" de 10:90 mW. Caracteristici speciice acestor radia stralucire intens& nteractia fir8 contact cu tegumentul tratat Modalitai de emisie: = regim continu emisie In impulsuri Modaiitai de tratament: tehnica non-contact ~ la 0, distanté de 40-90 om tegument tehnica prin contact cu tegumentul bun = tebnica mint are efect Efecte biologice - de 2 tipuri ¥ directe: + efecte biochimice: = |stimuleaz’ elberarea _substantelor serotonin, histamina, determinand: * vasodilatalie local + efect antinflamator 4 stimuleaza activitatea enzimelor celulare + efect bivelectric: determina normalizar potentialului. de membrana si a activ 87simpatice cutanate => ameliorarea dureri. a stari psihice gia star generale + efect bicenergetic: normalizeaza dezechilibrul energetic ¥ indirecto ~ slimylarea circulatiet locale si loco-regionale + creste troficitatea locala « efecte terapeutice generale antialgic. ~ antinflamator - antiedematos biostimulant si trofictisular 1g. 14 Aparat de erapie cu lassi Efecte terapoutice: + efact analgezic: actioneaza la nivelul receptel. cailor de conducere ale dureri $i a nivel central prin efect bioelectric + efect biostimulant si trofic tsar: ‘reste randamentul metabolic {a nivelul carilajului - efect de regenerare {a nivelul osului ~ stimuleaz’ regenerarea osoasa si consolidarea fracturilo fa nivelul tesutului nervos - accelereazé regenerarea fibrei nervoase 88 - regenerarea epitelilor gi structurilor tegumentare Jezale (afecliuni dermatologice) + efecte cardiocirculator: - vagodilatatio. = efeet antitrombotic = notmalizeazé valoarea TA la pacienti hipertensivi + efect antiinflamator si antiedematos: vasodilatatie activa, combate staza + fect de stimulare a imunitati; ~ nu influenteaza factdri infectiogi 7 Fg. rf 1SLaserterapie Indicatii terapeutice. Parametrii de tratament ‘Fehnica non-contact ~ la distanté pe: = puncte dureroase = 20ne dureroase ~ ne zone de etiologie, chiar nedureroase regula: $4 nu se depageasca 5 puncte de tratament 89Tebnica diferd funetie de zona de tratat dure, stadil evolutiv, mai putin de patologie. | Jn tratamentul afectunilor superfciale, lao putere de penetralie a raciatilor de 2-4 mm, se aleg puteri mai scézute, n ur de 10 mW. ln tratarea proceselor mai profunde, pentru a realiza 0 penetralie de §-7-10 om, se folosese puteri ames mW. Jn functie de efectul urmarit, se recuge fa modularea frecventelor. Pentru efectul stimulator (local), se recomanda frecvente de 5 Hz, iar pentru cel anaigezie si miorelaxant, frecvente de 10 Hz. | Efoct anaigezic: densitatea de energie = 2-4 Jlem* — durere muscular 48 Jicm? — durere articulafa uteri superficie <4 Jiom? | cdureri profunde 7-8 Jem? | Efect antinflamator: acut 1-6 J/em? cronic 4-8 Jie? | Efect crcutator: 1-3 Jfem? | Patologia postraumaticé ~ aplicai inate progcamulu kinetic = efect analgetic efect miorelaxant stimulator trofic scade perioada de vindecare elect antiedematos, resorbtv = combate igicitatea si contractura muscplara ~ accalereazé formarea calusuli | Contraindicatit > se evita expunerea octitor (ochelali de protectie pentru pacient si medic} > neoplazil, stéri preneopiazice 90 > boli fbrozante si retractile tn stadial avansat > fotodermatoze > sarcina > tulburari psihice > tulburari de rtm cardiac, pace-maker Reactii adverse: rise de leziuni retiniene ceritem senzalie de arsura dureri crescute — mai ales la regimul continuy furnicaturiBibliografie 4. Baciu 1, Fiziologie, Ed. Didactica si Pedagoaic’, Bucuresti, 1977, 2, Popescu R., Mesicind fizica, Baineocimatologie $1 Recuperare, Ed. Medicala Universitara, Craiova 2005. 4, Radiescu A. Electrterapie, Ed, Mecicala Bucuresti, 2004 Surse internet: wun, Wikipedia free encyclopedia wel Page hitpsfiwww.medicalduo.10 CUPRINS Climatologie ~ Climatoterapia Termoterapia. Hidroterania. Hidrokinetoterapia Crioterapia. Procedur' nidroterapice. Electroteragia Curentul Galvanic, Curenti de joasd freevent Gurentii de medie frecventa. ia cu inalta frecvent3. Terapia cu ultrasunete. Fototerapia Terapia prt campuri magnetice de joasa frecventa Biostimularea cu laseri Bibliogratie or 15 7 18 25 28 36 46 54 66 73 81 87 92