Pescuitul somnului referat

Pescuitul somnului

Pescuitul somnului vizeaza indeosebi exemplarele mari, fiecare

pescar dorind sa prinda un exemplar cat mai mare si nu "moace" de
1-2 kg. De aceea pescuitul acestor exemplare este diferit de cel al
celorlalti pesti, de mai mici dimensiuni.

Trofeele de somn, exemplarele de peste 20 de kilograme se gasesc

in raurile mari (Olt, Mures, Prut, Siret, Cris), in Dunare si Delta
acesteia, precum si in lacurile mari de campie.

De regula somnul este sedentar, nemiscandu-se prea mult in jurul

locului sau de vanatoare, localnicii cunosc aceste locuri (fiind un
peste teritorial, acolo unde s-a prins un somn mare, peste catva
timp va veni un altul sa-i ocupe locul). Pescarilor aflati la pescuit
doar pentru o zi-doua nu le ramane decat sa se ghideze dupa
experienta si configuratia locului. Un copac prabusit in apa, un
cotlon sapat in malul raului, o groapa din mijlocul lacului sunt tot
atatea locuri preferate de somn. Ca regula generala, somnul se
gaseste acolo unde are sa se ascunda, adica in preajma oricarui
obstacol aflat in apa. Intr-un canal de irigatie din campie, nu mai
adanc de jumatate de metru am avut surpriza sa pescuiesc doi
somotei .... cu cauciucul, respectiv cand am ridicat din canal o
anvelopa de masina pe care cei doi somotei o gasisera extrem de
buna drept ascunzatoare.

Somnul mai mare pleaca la vanatoare noaptea, si uneori se aude

plescaitul pe care il face la suprafata apei cu coada. Somoteii
vaneaza in carduri, chiar si in timpul zilei. 51529cpf93rqm2g
Momeala folosita la prinderea somnului este foarte diversa. Se
folosesc cu succes coropisnitele, caraseii, ramele mari serpesti,
broscutele, tiparii.

Coropisnita este una dintre cele mai bune momeli la pescuitul

somnului. Se poate trage pe carlig, dar astfel nu va mai atrage
pestele decat prin miros si partial prin vaz. Mai bine o legam de tija
carligului cu ata, tinand-o astfel vie o perioada mai mare de timp si
sporindu-i sansele de a fi reperata datorita miscarilor ei.

Caraseii de circa 10-15 cm ii prindem in carlig fie de buza

superioara, fie de spate, avand grija sa nu le lovim coloana
vertebrala. Detalii in articolul Pescuitul la rapitori cu momeli vii. Atat
caraseii cat si tiparii ii prindem fie la undita, la mal, fie cu un halau
(napatca).

Ramele serpesti le scoatem chiar de pe malul baltii. Sunt de culoare

neagra-verzuie, aspre la pipait si foarte rezistente, de dimensiuni
mari. Cea mai mare pe care am prins-o a fost de aproape 1 cm
diametru si 30 cm lungime. Cel mai bine se pun in buchet pe un
carlig cu tija lunga, numarul 1/0. Fiind rezistente nu vor putea fi
mancate de pestii mici si vor ramane mult timp pe fundul apei in
asteptarea somnului vizat. Sunt o momeala buna si pentru crapul
mare, astfel ca putem avea surpriza sa prindem un astfel de peste.
pq529c1593rqqm

Broscuta se prinde trecandu-i carligul printre oasele picioarelor din

spate. Se pune pe fir in apropierea ei o bucatica de pluta care sa o
impiedice sa se ascunda in malul de pe fund. Din 10 in 10 minute se
scoate la suprafata pentru a-i permite sa respire.

Nadirea nu se practica la pescuitul somnului, poate doar de catre

unii localnici care stiu precis unde isi are salasul, cu mate de gaina,
resturi alimentare in descompunere.

Lanseta va fi de 3-3.50 metri pentru pescuitul de pe mal si de 2.50-

3 metri la pescuitul din barca, cu o actiune de minim 50-100 de
grame. Materialul din care este construita poate fi carbon dar si
fibra de stica solida este buna, mai ales datorita actiunii sale
telescopice.
Mulineta va fi una mare, cu o capacitate de minim 100 metri de fir
de 0.40. Cel mai bine ar fi sa puneti pe ea cam 150 de metri de fir,
nu putine fiind cazurile cand un somn nu a putut fi oprit desfasurand
tot firul de pe mulineta. Iar cand acel somn este captura vietii,
regretele de a nu fi avut fir suficient sunt tardive. Mulineta poate fi
atat cu tambur fix dar si cu tambur rotativ, sau o mulineta
multiplicatoare.

Nailonul va avea diametrul in functie de talia pestelui cautat, dar

oricum peste 0.35 mm. Pe mulineta se vor pune 100-150 metri de
fir. Struna pentru pescuitul la somn va fi metalica pentru
exemplarele mari, din sarma de otel de 30-40 cm lungime. Pentru
somnii mai mici de pana la 5 kg se poate folosi si o struna dintr-un
nailon mai gros, de 0.60.

Carligele vor fi cu tija lunga, mari, deoarece somnul are gura mare.
De obicei se folosesc numerele 2/0-1/0 pentru carasel, broasca, 1-2
pentru pescuitul cu rama.

Plumbul va fi de o greutate care sa permita lansarea monturii si

tinerea acesteia (carasei, tipari) pe loc.

Se poate pescui atat cu lanseta cu pluta (fixa sau culisanta), fie cu

lanseta cu plumbul pe fundul apei. Se lanseaza in apropierea locului
banuit a avea somn, cu grija pentru a nu strica momeala din carlig
mai ales atunci cand aceasta este un pestisor viu sau o coropisnita.
Atentie de asemenea pentru a nu depasi puterea de aruncare a
lansetei si a risca ruperea acesteia. Lanseta va fi supravegheata tot
timpul iar atunci cand este lasata nesupravegheata (cu totii stim ca
de obicei chiar in astfel de momente trage pestele) este bine sa fie
legata de maner cu o sfoara legata de un copac, o piatra.

Inteparea somnului se face puternic, pentru a asigura patrunderea

carligului in gura osoasa, plina de dinti. Vom astepta cateva
momente, pentru a fi siguri ca momeala a fost inghitita de catre
somn si abia apoi vom intepa.

Scoaterea somnului mare la mal este cea mai dificila parte a

pescuitului acestuia. In primul moment acesta nu se misca, parand
ca am agatat o cioata. Il putem scoate din aceasta stare ciupind
usor firul lansetei si producand astfel vibratii.

In momentul imediat urmator, cand realizeaza ca ceva nu este in

ordine, somnul pleaca in viteza si de obicei acesta este punctul
critic. Poate sa intre in adapostul sau de sub apa, sa se indeparteze
fara sa-i pese prea mult de noi sau sa rupa firul datorita unei frane
prea tare stranse. Daca nici una din aceste situatii nu se intampla si
reusiti sa mentineti contactul cu pestele, aveti toate sansele sa-l
vedeti pe mal.

Obosirea somnului se realizeaza ritmic, aducandu-l treptat cu gura

la aer, fara a-l grabi, nu rare fiind drill-urile de 30-50 de minute, in
functie de talia pestelui. Dificultatea luptei cu somnul nu consta atat
in zbaterea acestuia cat in greutatea sa, de care stie sa profite
indoindu-se ca un arc si ramanand pe fundul apei.

Odata obosit si adus la mal sau langa barca, somnul poate fi ridicat
cu minciogul (atunci cand incape), cu gafa (un instrument de
intepat foarte bine ascutit si curbat ca un carlig) sau cu mana
bagata in gura pestelui. Unii folosesc si un retevei de lemn cu care
lovesc pestele in cap cand acesta ajunge la mal.

Pescuitul somnului la clonc

Este un pescuit care se practica indeosebi de catre pescarii

profesionisti pana la aparitia metodelor mai noi si mai "productive",
gen curentul electric. Cloncul este un lemn curb scobit la un capat
care produce un zgomot infundat la lovirea apei. Zgomotul sau
vibratiile produse sunt de natura a scoate somnul din ascunzatoarea
sa, acesta ridicandu-se la suprafata in cautarea prazii. Nu incercati
sa va faceti singuri un astfel de clonc, acesta este un instrument pe
cat de primitiv pe atat de complex precum un bumerang, o cat mai
mica diferenta fata de "original" anuland complet actiunea sa.
Pescarul se afla in barca (de obicei sunt doi pescari unul pescuind
iar altul tinand barca deasupra locului banuit a avea somni) cu
doua-trei lansete. Plumbul este greu pentru a tine firul intins chiar
in curent, ajungand pana la 200 de grame. Momeala este fie o
coropisnita, fie un pestisor sau un buchet de rame. Se mai leaga pe
fir si cateva fire de lana rosie pentru sporirea atractivitatii.

Momeli naturale - coropisnita

Coropisnita este una dintre cele mai bune momeli la pescuitul

somnului. Mirosul caracteristic al acesteia este depistat de catre
"mustacios" de la mare distanta, si sunt locuri pe Dunare unde o
coropisnita in carlig echivaleaza cu un somotei.

Cum o gasim

Cel mai adesea o gasim din intamplare, sapand dupa rame. Dar
putem sa o cautam cu sanse mari in rasadnitele din gradinile de
legume. Aceste rasadnite sunt cultivate primavara devreme pe un
substrat de gunoi de grajd in care coropisnitele prefera sa ierneze
datorita caldurii degajate. Prezenta coropisnitei se recunoaste prin
micile ridicaturi la suprafata solului si dupa prezenta plantutelor
ofilite care se smulg usor, acestea fiind retezate de la radacina.
Uneori in noptile de vara o putem vedea zburand in jurul unui bec
aprins.

Cum o pastram

A doua problema, dupa gasirea coropisnitelor, este pastrarea lor.

Vom folosi un vas de minim 10 litri (acvariu vechi, galeata, etc.). Cu
cat vasul este mai voluminos, cu atat "confortul" coropisnitelor va fi
mai mare si implicit durata lor de viata in captivitate. Cea mai buna
densitate ar fi de o coropisnita / un litru de pamant.

Pentru a nu se rani intre ele le vom taia cu o forfecuta varfurile

labelor scormonitoare. Nu le vom rupe labele in intregime fiindca
vor supravietui mult mai putin.

Pamantul va fi umed si afanat, cel de la musuroaiele de cartita, de

padure sau de gunoi fiind cel mai bun. La nevoie vom amesteca
niste frunze in pamant normal. Vom amesteca de asemenea si
cativa morcovi, tulpini si radacini de plante, cartofi, pentru hrana
coropisnitelor.

Vasul cu coropisnite il vom tine cat mai departe de soare si caldura.

Ideal ar fi un beci. De asemenea, trebuie sa il tinem acoperit cu un
capac, altfel vom avea ocazia sa descoperim ca o desi are un aspect
atat de greoi, coropisnita poate totusi zbura.

Pana la locul de pescuit vom transporta coropisnitele intr-un vas

mai mic, de genul unei galeti de plastic de 5 litri umpluta cu pamant
reavan si cu frunze, cu capac prevazut cu gauri mici pentru aerisire.
Vom avea tot timpul grija sa nu o lasam in bataia directa a soarelui
si vom umezi din cand in cand pamantul, daca este nevoie.

Cum pescuim

Se foloseste pe carlige simple cu tija aproximativ de lungimea ei,

numarul 1/0 - 3/0. Pentru a rezista mai bine in carlig, mai degraba
o legam de tija acestuia, cu ata subtire, trecuta de cateva ori in
jurul ei, decat sa o strapungem ca pe o rama.