-) Nerespeetarea Standardelor de Stat este urmériti conform legil, Reproducerea interzis& Pag. PRETUL LEI 2,50 wy cau oo.ss 744.71 a = “STANDARD DE | 7 EDITIE OFICIALA | STAS 10107/1-90 ROMANIA | CONSTRUCTH CIVILE, INDUSTRIALE $1 AGRO- — a | ZOGTEHNICE Inlocuteste INSTITUTUL ROMAN . DE | E DIN BETON ARMAT SI BETON STAS 1011-80 STANDARDIZARE | PRECOMPRIMAT ——— | Clasificarea alfanumericS | Preseripfii generale de proiectare on j . | Tpamsancrne, portance | constructions civies, industries et | gepeooonexnmecnnexomcTpyicoOR | ‘ereoie ftetgowurodnee PEA | etancens"EN HETON anwe | BAPHTHUBHO | HAMPAKEM- | EPEN'pe | DIE BBTOHHBIE NEPERPDI- Preserptions générales en Yoc de "rat jets a ee 1.1 Obieet gi domeniu de aplieare 1.1.1 Prezentul standard stabileste preseripfiile generale de proiectare a plangeelor din beton armat si beton precomprimat, realizate monolit sau din clemente prefabricate monolitizate . intre ele, pentru construelii civile, industriale gi agrozootelinice. Prevederile prezentului standard se aplicé 1a plangeele de _acoperis gi intermediare ale clidiritor; adaptate conditillor specifice pot fi aplicate si la calculul si aledtuirea altor parti de structura care pot fi asimilate planyeclor din punet de vedere geometric si mecanie (ele- mente de ziduri de sprijin, radiere de fundatii ete.). 1.1.2 Prezentul standard nu ge refer 1a plangeele, solicitate de incirciri predominant dina ‘ mice sau supuse unor condifii deosebite de exploatare (temperatuni peste -+80 °C sau sub 35°C, medi corosive ete.) 1.2 Clasifiearea plangeelor 12.1 Dupi modul de realizare : — plangee monolite ; 7 = plangee prefabricate ; plangee mixte (din elemente prefabricate si beton monolit). 1.2.2 Dupi modul de rezemare gi alektuire : — Pplangee cu pliei rezemate contintm pe dous sau mai multe laturi: ‘© plangee cu plici; + plangee eu plkci gi grinzi ; © plangee en nervuri dese ; @ plangee easetate s — plangee eu plied tezemate pe stilpi: ‘ plangee ciuperei ; : © plangee-dala (cu ‘dala plink sau nervuirati). Dupi modul de tranamitere a incireirilor Ia reazeme : = plangee care transmit inedreiirile dupi o singuri directie; ' — plangee care transit inedredrile dupi Goud directii. 1.3 Alegerea tipului de plangeu se face pe considerente tehnico-economice, eu respectarea d condifiilor de rezistenti, de rigiditate gi de fanctionalitate privind : i — izolarea fonicd ; 1 —- izolarea termicé ; a { — igolarea hidrofugs in cazul acoperigurilor gi teraselor ; { — protectia anticorosiva j — protecfia contra incenditlor, i Aprobat de: Daa ined INSTITUTUL ROMAN: DE STANDAROIZARE Bd. llie Pintilie nr. 5 BUCURESTI 1990-12-01 Telex 11512 LRS.R en- STAS 10107/1-90 =ho 2 PRESCRIPTIL DE PROTECTARE 2.1 — Prevederi generale 34.1 Caleulul plangeclor so face Iuind in considerare componentele normale po pianul seen ao crc earilor vertiale si finind seama de actiumes inedrearitor-din planul Jor (Geist vint, temperatur). 2.41.3 Valorile normate ale inciredrilor se stabilese conform STAS 10101/pe pri si rele” mentirilor tehnice specifice Mo tetera ihedrearilor, valorile de calcul ale incAreirilor gi modal lor de grupare se stabilese conform STAS 10101/0~ 2.1.3 Blorturile sectionale produse de in i de efectele stiri de precomprimare Bforturile sectionale se determina printr-un calcu! cau, reiri se determing tinind seama, unde este metoda ecbilibrului limita, 1a _— in domeniul clastic sau in domeniul post-elastie starea limiti de rezistentt ; — in domeniul clastic, la stirile limit ale exploatirii normale. 214 La plangecle alcituite din elemente prefabricate, monolitizate inte cley trebui fact si se rea continuitiii - ealeulul sub ac{iunea ineir §n imbindri, pe schemele statice corespun » ealoulal eu Iuarea in considerare a continuititit in imbinari, Ia eforturile sectionale provenite din ingumaren celor produse de incirerile permanente aplicate Waits realizarea Provenile din iainin, eu cele produse de inederile aplicate dupa realizaren continnitStiy core amunate potzivit schemelor statice corespunzitoare acestor dou situnti rilor care se aplied inainte de real ‘itoare acestei sitwatii s ONSERVATIE — Fectle de durat ale ietretilr pat i caleulate pe sehen state de dup ratizarea cone Sinuteatl, pentra sntreaga inedieare Flementele prefabricaie trebuie verifieate prin ealeul gi in toate fazele intermediate carncter na te exdcuties decofrare, Gepozitare, transport, manipulare, montaj, constructia partial montatii. ~ La elementele prefabricate din beton precomprimat trebuie Iwate mulauri de Timitare & contrantceilor diferengiate sau excesive, cespectind prevederile din STA 10107/0-75, 94.5 Deschidérile de calcul 1 ale plcilor si grinzilor se ian conform tabelulu, {inind oats ee — cal- SURG Gr alcstuirea constructivi a plangeelor de diferite tipur entra grinaile principale care conlucreaai cu stilpit gi Ia care eforturile se doles printiun enlouf de cadru, desehiderile de caleul se stubilese conforms reglementSeion tehnive specifice,| | | | Renzi Jaledtulte din Sane ee een aa [rant ceo | Loe Joesentdere de catoot se | | urls Procé Go i faj nt | mason de sina tr Piss saluginawae oe | sae a ern ieestora ficeare parte lungimes + | Gnse de fiecre parte ional itosice | a-+ A= 0,025 15 | 2 dar nu mat mute decit | dara mal mit det 5 rT | | | | | | | = rina, : Deschideren de eae ‘ centurl sau Plocé rmisoard de la fata la i sii cute Tait arta soa sen | a gap i fn mca {at memo a nipaal { 1 Grinds H 2.1.6 Calonhul gi aledtuirea elementelor componente ale plangeelor din beton armat gi beton precomprimat se face conform STAS 10107 /0-76. 2.2 — Caleulul statie in domeniul elastie 22.1 Calenlul in domeninl elastic al eforturilor seefionale produse de inekireiiri se face — la grinzi si plici armate pe o direetie, pe baza regulilor statieii eonstructiilor ; la plici armate pe douk directii, pe baza teoriei plicilor plane. 22.2 La determinarea eforturilor secfionale in elementele plangeelor trebuie si se sibs in. vedere ca inearcirile aplieate pe suprafata. plangeclor si fie dispuse, pentru calculul diferitelor elemente ale acestora, in una sau mai multe scheme de incdircare, pentru a se pune in evident situafia cea mai defavorabili de solicitare. 2.2.3 La calculul eforturilor sectionale se ia in considerare modulul de rigiditate stabilit con- form STAS 10107/0-76, considerind betonul din zona intinsi fisurat. 2.24 La grinzile ou sectinnea in T valorile momentelor de inertie necesare pentru determi- narea valorilor modulilor de rigiditate la incovoiere ai seefiunilor, se determin’ éu luarea in ¢on- siderare a Kijimii active a plicilor, stabilith conform STAS 10107/0-76.‘BTAS 10107/1-90 05 2.3 Caleulul static in domeniul post-elastie eu metoda eehilibralui limita 2.31 Calculul plangeelor in domeniul post-elastic cu metoda echilibrului limiti\ nu se aplics in cazul plangeclor solicitate de incire&ri tehnologice cu caraeter dinamic. 2.3.2 Calculul capacitafii portante a plangeclor in ansamblu gi a elementelor componente ale acestora se efectueazd in ipoteza cedarii lor, prin formarea de mecanisme cinematice, sub actiu- nea ine&retirilor de calcul. 2.3.2.1 'Transformarea in mecanisme a grinzilor se produce prin formarea de articulafii plastice, in cimpuri gi pe reazemele intermediare sau marginale, incastrate. ‘Transformarea in mecanisme a plicilor se produce prin formarea de linii de curgere, in cimpurile i pe reazemele intermediare sau marginale, incastrate, cu respectarea condifiilor einematice de concuren{a a axelor de rotatie absolut gi relativa. 2.3.2.2 Porifiile articulaiilor plastice care se formeaz in eimpurile grinzilor, preeum gi cele ale iniilor de cungere care se produc in eimpurile plieilor se obfin : — la dimensionare, din conditia de maximum al valorilor momentelor capabile din sectiunile critice ale grinzilor si plicilor ; la verificarea capacitafii portante, din conditia de minimum al valorilor incirearilor Ja starea limité de rezistents. 2.3.3 tn calculele Ia stirile limit’ ale exploatirii normale se consider’ c& elementele compo- nente ale plangeelor se comport elastic pint Ia atingerea momentului capabil in una din sectiu- nile lor critice, iar stabilirea eforturilor sectionale corespunzitoare se face conform pet. 2.3.4 fn cazul in care se dispune de modele de calcul omologate ale elementelor plangeelor, care reflect mai riguros comportarea lor ca elemente din beton armat, eforturile sectionale 3i deformatiile se stabilese in baza acestor modele. 24 Caleulul la stripungere 2.4.1 Plicile plangeelor din beton armat se calculeazi la strpungere in dreptul inciredrilor ‘aplicate local, precum gi in zonele de rezemare direct a lor pe stilpi. 2.4.2 — Stabilirea capacititii portante gi alcituirea constructivi a plicilor din beton armat solicitate Ia stripungere se face conform STAS 10107/0-76 gi-reglementiirilor tehnice specifics Teferitoare la calculul gi aledtuirea constructivls a plangeelor de diferite tipuri. 2.5 Rezemarllé plangeelor 2.5.1 Plangeele pot fi rezemate pe stilpi din beton armat, sau pe pereti portanfi din beton, din beton armat, din zidarie (de c&rfimid&, blocuri ceramice, blocuri mici de beton eu agregate ‘ugoare ete.) Rezemarea plangeelor pe elementele verticalo se poate face fie direct, fie indirect, prin intermediul unor elemente din beton armat (centuri, cuzineti, noduri de cadra). 2.5.2 Reazemele elementelor plangeclor pot face corp comun cu elementul rezemat (exempla rezema rea grinzii secundare pe grinda principal Ia un plangeu din beton armat monolit), sau pot si nu faci corp comun cu acesta (exemplu rezemarea pe zidirie a unei plici izolate ‘sau continue). ‘in primul eaz, calculul eforturilor sectionale se face Ia fafa reazemelor intermediare iar in celilalt caz in axul‘ reazemelor. 2.5.3 Incastriirile plicilor gi grinzilor din beton armat in zidiria de etirimid’ se iau In consi- derare conform STAS 10104-85 §i STAS 10109/1-82. Sectiunile marginale de reazem se dimen- sionearit Ia valoarea momentelor do incastrare perfect’, iar sectiunile din eimp ale deschiderilor marginale se dimensioneazi Iuind in considerare numai’50 % din valoarea momentului de incas- trare perfect. 2.5.4 Pentru dale prefabricate Ja care se realizeazi o legtituri rigid’ constructivit eu perefii stracturali, trebuie si se fink. seama de efectul incastririi clastice, previzind armiituri la partea superioari a elementelor, pentru a se evita aparitia unor fisuri cu deschideri mai mari decit cele admisibile, precizate in STAS 10107/0-76. Aceste arm‘ituri se dimensioneaz‘i pentru un moment Sneovoietor eu valoarea de 50 % din momentul de incastrare perfect, sub acjiunea medreirilor aplicate dupa realizarea monolitiziilor, Se recomand:i ca la dimensionarea arméturilor din eimp si se fink seama de efectul favorabil al deseiresrii clmpurilor, asociat momentelor eapabile din secfiunile de reazem. aeSue STAS 10107/1- 2.6 Incereiiri locale pe plici . 2.6.1 In vederea efectuirii calculului la ineovoiere al unei phici, se admite ca orice inc&reare aplicatis local pe suprafaja unui dreptunghi cu laturile w si e, uctiopind direct pe fata superioars a unei pliici cu grosimea h, sau indirect, prin intermediul unui strat dé repartifie de grosime h,, i fie echivalenté cu o ineireare uniform distribuiti actionind pe suprafafa unui dreptunghi situat in planul median al plicii, ale cirui laturi u, giv, (fig. 1) so determina cu relatiile: uth, toh, a= oth, + 2h, Suprafaya pe care se aplicd incdrearea echivalentd nu poate depisi conturul de calcul al plicii SS] TE i,t Fig. 1 2.6.2 In voderea efectuirii verificdrii 1a stripungerc a plicilor, se admite ca orice inckreare aplicati local pe suprafata unui dreptunghi cu laturile u gi 2, actionind direct pe suprafata supe- tioard a nei pléici cu grosimea h,, sau indirect prin intermediul unui strat de repartitie eu gro simea fy, si fio echivalenti cu o inedreare uniform distribuits acjionind pe suprafata unui drep- tunghi situat la‘fafa plieii, ale edrui laturi w, gi », (fig. 2) se determina cu relatiile : ty = Ut 2h, y= 04h, fl i 3 SS oe cei Ja gad ides ae lols fuss cceasimutieecael ' Seas 10107/1-90 =6- 2.7 Goluri in plieile plangeelor 2.71 Plicile plangeclor previizute cu goluri pot fi calculate ca plici farii goluri dact se res- ‘pect’ urmiitoarele condi — suprafa(a totalé a golurilor nu depiigeste 5 % din suprafaja plici — dimensiunea fieckrui gol, respectiv suma laturilor sau diametrelor golurilor decalate intro ele, daci sint mai multe goluri, nu depiigeste pe fiecare directie 1/5 din dimensiunea laturii Tespective a plicii (fig. 3). In acest caz armitura de rezisten{% rezultati ca necesark in dretul golurilor se agazA de o parte gi de alta a acestora, respectind prevederile din STAS 10107/0-76 privind distanfele minime dintre bare si acoperirea eu beton. Fig. 3 2.7.2 Plicile plangeclor care nu respect conditiile de Ia pet. 2.7.1, se aleiituiese $i se caleu- eas cu luarea in considerare a efectelor golurilor. ‘esponsabiful profectatal TCCPC.— institetul de Cercet&rt tn Constructil gf Eeonomia Constrvetillor #1 Colaboratort MI Institotal de Constructii Bucuresti — Snstitutul de Proiectare pentru Gonstructil Tipizate ing, Umberto Pancal — institutul de Proiectare Proleet — Bucurestt prof, dr. ing. Dan Dumltresen = institutt Pouitehoie Train Vuia Timigoare — Facul- ‘ar. ing. Tudor Fosteinien ‘edactat final Insicutal Homan de Standardizare ing. Magda Toneseu E talea de constractit 5). Stamdartel etoeteabad Nik jig977 gf sn revit mame 3960, 0 Raitura Tehnicd, Bucuresti 1990 Tiparit 1a 25.00.1000 Editia 1 —3990-} 27 ex. LP. Informatia ©. 7576 )