Civilizaţiile precolumbiene

- descoperirile şi apoi Conquista au dus la confruntarea spaniolilor cu o altă

lume, fundamental deosebită prin cultura sa, prin rasă şi moravuri, de cea
europeană de la sfârşitul sec XV
- o mare varietate de popoare, de etnii, desemnate sub numele de indios, diferite
ca structură, ca limbă şi ca nivel de evoluţie populau America
Civilizaţiile precolumbiene
 aztecă
 maya
 incaşă

Civilizaţia Aztecă
- ocupa aproximativ teritoriul Mexicului de azi
- şi-au construit capitala Tenochtitlan în mijlocul uni lac imens, pe o insulă
mlăştinoasă, fertilă, bogată în peşte şi strategic apărată
- pe teritoriul Mexicului sau succedat mai multe populaţii – primii au fost
olmecii
- lor se datorează introducerea în aria mexicană a calendarului
- sculptau cu multă abilitate jadul albastru
- contribuţia olmecilor - crearea centrului ceremonial - un complex de edificii
religioase căruia îi era integrată şi tipica piramidă mexicană
- a II-a cultură avansată – xicalanca – constructor al oraşului Teotihuacan –
( ,,Locul unde oamenii devin zei,,)- era un centru religios
- a III-a cultură a fost cea a zapotecilor
- primii migratori din nord au fost toltecii – cei dintâi carte pe teritoriul
Mexicului de azi au prelucrat arama, bronzul şi aurul
- ultimii veniţi şi ultimii stăpânitori ai Podişului Mexican au fost aztecii
- către anul 1345 au fondat oraşul Tenochtitlan ( Piatra Cactusului )- actualul
Ciudad de Mexico
- pământul aparţinea comunităţilor agrare
- seful clanului asistat de Sfatul bătrânilor distribuia în mod echitabil fiecărei
familii o bucată de pământ de 4 ha
- se cultiva porumb, fasole, dovleac, pepene galban
- pământurile distribuite, recoltele erau riguros înregistrate de funcţionari
administrativi ai statului
- impozitele erau stabilite de şeful clanului şi erau destinate întreţinerii castei
sacerdotale şi căpeteniilor războinice
- alături de impozite erau obligatorii şi prestările în muncă la temple, palate,
apeducte, străzi
- religia lor era politeistă - se aduceau sacrificii umane - dar nu făceau acest
lucru din cruzime ci din convingerea unei necesităţi absolute, dintr-o profundă
credinţă religioasă
- erau convinşi că singura soluţie pentru a evita sfârşitul lumii, pentru a asigura
supravieţuirea, pentru a scăpa de foamete, pentru a avea recolte abundente - era
să sacrifice câţi mai mulţi oameni
- pe de lată parte victima era convinsă că prin sacrificarea sa unui zeu, urma să
participe la divinitatea respectivă, să devină o parte din divinitate, ca atare
prizonierul ce urma să fie sacrificat se considera favorit

Civilizaţia incaşă
- suprafaţa Imperiului Inca ocupa teritorii incluse azi în mai multe ţări –
Columbia, Ecuador, Bolivia, Peru, Chile, Uruguay, şi Argentina
- se alimentau în primul rând cu porumb, castane, fasole, cu peşte şi carne de
lama
- incaşii au pătruns în platoul peruvian în jurul anului 1200 Î.Hr.
- suveranul purta numele de Inca - de unde şi nume ,, popor al lui Inca,,
- de-a lungul istorie imperiul a avut 12 suverani
- întregul teritoriu al Imperiului era împărţit în trei categorii de proprietari
 pentru nevoile şi întreţinerea templelor - a preoţilor
 a suveranului şi a familiei sale şi a nobililor de sânge regal
 proprietatea colectivă a populaţiei
 pământul era lucrat exclusiv de populaţia liberă – nu existau sclavi nici
iobagi
 se ocupau cu agricultura
- faima civilizaţiei inca este legată şi de masivele lor construcţii de piatră,
temple, palate, depozite, fortăreţe, răspândite în junglă până la Marele Podiş
- Oraşul Cuzco - capitala imperiului – avea 200.000 locuitori - avea străzi
pavate şi palate de piatră
- Se găseau numeroase temple – Templul Soarelui din Cuzco – avea în imediata
apripiere temple mai mici – dedicate stelelor, Fulgerului, Lunei, Tunetului ,
Curcubeului
- erau printre cel mai religioase popoare din lume - suveranul se considere ,,
Fiul Soarelui,,
- cultul soarelui ocupa un loc aparte – fiind religia oficială de stat
- divinităţii oficiale îi era dedicat Templul Soarelui din Cuzco
- se făceau sacrificii – care aveau o mare importanţă – sângele victimei avea
proprietatea magică de a dărui viaţa, fertilitatea
- sacrificiile erau strict reglementate – pentru fiecare zeu în parte şi pentru
fiecare ocazie
- cele mai importante erau sacrificiile umane - în ocaziile cele mai solemne sau
cele mai grave - epidemii, foamete sau război