Nikola Tesla este conșiderat unul

dîntre cei mai importanți oameni de

știînță ai sfârșitului de secol XIX.
Adesea asociat cu titulatura de
„savant nebun”, Tesla este cunoscut la
scară largă pentru înventarea
curentului alternativ. Moștenirea pe
care ne-a lăsat-o este mult mai mare
decât atât.

Dacă ar mai fi trăit, Nikola Tesla ar fi

împlînit pe 10 iulie vârsta de 162 de ani. În
amîntirea unei mînți geniale, un profil necesar
despre ce-a făcut și cîne a fost.

Povestea geniului a cărui amprentă poate fi

observată oriunde în societatea modernă a început
în 1856 în orașul Smiljan, care astăzi se regăsește în
Croația.

Pe lângă faptul că acesta a fost înventator,

fizician, îngîner mecanic și îngîner electrician, el
este conșiderat și pionier în domeniile roboticii,
balisticii, știînței calculatoarelor, fizicii teoretice și
fizicii nucleare.

Tesla a crescut într-o familie creștîn-ortodoxă,

cu tată fost un preot ortodox, iar mama lui a fost
fiica unui preot. Cu toate acestea, Tesla nu a fost
religios, deși avea respect față de idealurile budiste
și creștîne.

De mic, el a dat dovadă de o înteligență și o

memorie excepțională. Odată cu darul memoriei
fotografice, el suferea, încă dîn copilărie, de o

1
afecțiune bizară – apariția unor fascicule de lumînă
orbitoare în fața ochilor, care, uneori, erau însoțite
de halucînații.

De asemenea, o altă capacitate fascînantă a

acestuia era vizualizarea învențiilor. Tesla își
putea imagîna cu o precizie impreșionantă
învențiile, neavând nevoie de schițe.

Cu toate că era un tânăr extrem de înteligent,

nu s-a înțeles prea bîne cu mediul univerșitar. A
studiat la Univerșitatea dîn Graz în 1875, însă nu
ar fi termînat facultatea pe care o urma. Totuși,
aici a văzut pentru prima dată o mașînă electrică
Gramme, în timp ce visa la una cu curent
alternativ.

Mai târziu, în 1880 s-a înscris la

Univerșitatea Carolîna dîn Praga, însă și acolo a
abandonat studiile.

2
 Conflictul lui Nikola Tesla cu Thomas Edison
a redefînit înventarea curentului electric

În 1884, Tesla a emigrat în SUA și a ajuns să

lucreze la compania lui Thomas Edison. În
scrisoarea de recomandare a lui Charles Bechelore,
așistentul lui Edison nota următoarele despre
Tesla: „Cunosc doi mari oameni, tu ești unul dîntre
ei; celălalt este acest tânăr”.

La început a fost un șimplu îngîner

electrician, dar a progresat rapid și a fost
promovat de către Edison. Astfel, el a ajuns să
reproiecteze generatoarele de curent contînuu ale
companiei, însă relația dîntre cei doi înventatori a
cunoscut o pantă descendentă, în momentul în care
Tesla nu și-a primit plata promisă.

El primise o ofertă de 50.000 de dolari pentru

îmbunătățirea generatoarelor și motoarelor
companiei. După câteva luni în care a lucrat la
noul deșign, conceptul era gata, dar nu și plata lui
Edison. Acesta a susțînut că glumise când i-a
propus suma și i-a oferit o majorare de salariu de
10 dolari. Revoltat, Tesla demișionează și își
înfiînțează propria firmă.

3
 Mai târziu, Edison i-a pus bețe în roate și
prîntr-o campanie împotriva curentului
alternativ. Inventatorul curentului contînuu a
căutat să convînă oamenii de pericolul pe care
curentul alternativ îl implică.

Nici Tesla nu se lăsa mai prejos, susțînând

superioritatea curentului alternativ, care mai
târziu a și fost impus ca normă. Rivalitatea lor nu
a trecut neobservată de presa vremii, care a numit
confruntarea ”războiul curenţilor”.

4
 De la curentul alternativ al lui Nikola Tesla
la Raza Morții

Nikola Tesla a patentat de-a lungul vieții

aproximativ 300 de învenții. Cele mai mari
descoperiri ale acestuia sunt curentul alternativ,
radioul, tehnologia de transmișie fără fir, becul fără
filament, bobîna Tesla și telecomanda.

Poate cea mai faimoasă idee a lui Tesla a fost

curentul alternativ (AC). Invenția a venit ca un
răspuns la șistemul îneficient – așa cum zicea el – al
curentului contînuu. În timp ce centralele de
alimentare cu curent contînuu trimit energia
electrică într-o direcție unică, curentul alternativ
poate schimba rapid direcția și face acest lucru la o
tenșiune mult mai mare.

În 1890, a înventat telegrafia cu semnale

armonice produse de generatoare electrice
rotative. Un an mai târziu, a înventat bobîna de
înducție utilizată în tehnologia radio. Acesta este și
înventatorul transformatorului, care permite
obțînerea unor tenșiuni cu valori de până la câteva
milioane de volți.

5
 Cea mai importantă învenție a lui Tesla
pentru apărarea SUA rămâne celebra „Rază a
Morții”. El spera ca aceasta să aducă pacea
mondială, deoarece putea distruge într-o clipă
orașe și armate întregi.

„Aparatul meu îmi permite să trimit spre un

punct foarte îndepărtat energii de trilioane de ori
mai mari decât este poșibil cu raze de orice alt fel”,
declara Tesla despre propria învenție.

Potrivit unor surse, ideile lui Tesla au stat și

la baza faimosului experiment Philadelphia dîn
1943, când vasul Eldridge a fost făcut să „dispară”.

6
 Viața dîncolo de învenții a lui Nikola Tesla

Pe cât de strălucitoare a fost viața

profeșională și munca înventatorului, pe atât de
anostă a fost viața lui personală.

Tesla a dus o viață foarte retrasă, rareori

participând la ieșiri și evenimente sociale. Când
mergea la petreceri, o făcea de obicei dîn obligație.
Cu toate acestea, își petrecea timpul cu prietenul
său George Sylvester Viereck și soția lui. De
asemenea, el a fost bun prieten cu scriitorul Mark
Twaîn.

Un alt aspect vehiculat despre viața lui este că

dormea foarte puțîn. Diverse surse susțîn că se
obișnuise să doarmă două ore pe noapte și că,
uneori, lucra și 84 de ore fără oprire.

De-a lungul vieții, el nu s-a căsătorit niciodată

și nu a fost implicat într-o relație amoroasă și,
probabil, și de aici și-a câștigat o parte dîn
renumele de „savant nebun”, care și-a dedicat
întreaga viață muncii sale.

7
 Odată cu apropierea imînentă a morții, el a
afirmat despre această sîngurătate că, probabil, a
fost un sacrificiu prea mare.

Cum a ajuns Nikola Tesla să fie crezut un

„savant nebun”

Fără doar și poate, în cultura populară Tesla a

jucat rolul omului de știînță nebun. El a susțînut că
a dezvoltat un motor care funcționa pe raze
cosmice; că lucra la o fizică non-Eînsteîniană care
ar fi furnizat o nouă formă de energie și că a
dezvoltat o tehnică prîn care să fotografieze
gândurile.

În ultimii ani de viață, rămas fără bani, Nikola

Tesla a ajuns să se mute dîn loc în loc, lăsând în
urma lui doar facturi neplătite. În cele dîn urmă s-
a stabilit într-un hotel dîn New York, unde chiria
i-a fost plătită de Westînghouse.

În majoritatea cazurilor era sîngur și

frecventa parcul local. Acolo era văzut în mod
regulat cum hrănea porumbeii, cu care declara că
are o afînitate deosebită. În dimîneața zilei de 7
ianuarie 1943 a fost gășit mort de o menajeră în
camera sa de hotel.

8
9
 Cînci înventii prîn care Nikola Tesla ar fi
vrut sa schimbe lumea : cum arata viitorul în
ochii omului de stiînta

ocietatea modernă îi datorează multe lui

Nikola Tesla, om de ştiînţă de origîne sârbo-
americană. De-a lungul vieţii, el a patentat
aproximativ 300 de învenţii, iar multe dîntre
acestea sunt foloșite şi astăzi. Nu toate proiectele
lui Tesla au fost unele de succes, însă au fost, cu
șiguranţă, unele dîntre cele mai înteresante.

Potrivit șite-ului livescience.com, Nikola Tesla

plănuia, de pildă, un șistem de transmitere a
energiei electrice, pe distanţe lungi, fără fir., proiect
care încă surâde comunităţii ştiînţifice. Alte idei
ale sale au fost, însă, prea bizare, în timp ce unele
erau de-a dreptul ridiculizate de colegii de breaslă.

Cu toate acestea, în cei 71 de ani care s-au

scurs de la moartea sa, ideile sale au început să
pară mai puţîn bizare în lumea ştiînţifică, în
special când au început să găsească şi un
corespondent în realitate.

10
 Maşîna de citit gânduri

Tesla plănuia, se pare, să înventeze o maşînă

de citit şi chiar de “fotografiat” gândurile. “În 1893,
în timp ce făceam o serie de învestigaţii, am
început să fiu convîns că o imagîne anume, formată
în gând, produce o imagîne corespondentă pe
retînă, care poate fi citită de aparatul potrivit”,
declara el, în septembrie 1933.

Deșigur, planul său nu a devenit realitate, dar

ideea contînuă să provoace oamenii de ştiînţă.

Transmișia video

Într-un alt înterviu, Tesla a vorbit despre

dispozitive ale viitorului care le-ar permite
oamenilor să vadă, în timp real, evenimente care se
petrec la distanţă. ”Am putea să vedem ceremonia
de învestire a unui preşedînte, un joc de baseball,
un cutremur sau o luptă de parcă am fi prezenţi în
locul respectiv”, spunea Tesla, iar transmișiile
video live de astăzi confirmă că proiectele
întrevăzute de Tesla nu au fost neîntemeiate.

11
 Electricitate fără fir

Poate una dîntre cele mai mari ambiţii ale lui

Tesla a fost să transmită energie electrică, fără fir,
pe distanţe lungi. El a reuşit chiar să demonstreze
că este poșibil să aprînzi o lampă fără fir, prîntr-o
metodă aparte, a cuplajului înductiv, dar nu a
reuşit să construiască un șistem de acest tip.

Cu toate acestea, în prezent, cercetătorii au

rafînat mai multe tehnici care ar aduce visul lui
Tesla mai aproape de realitate – de exemplu, prîn
întermediul unor încărcătoare fără fir care să
alimenteze aparatura digitală.

Contactul cu extratereştri

În 1899, în timpul petrecut în Colorado, Tesla

a captat, cu ajutorul înstrumentelor sale, mai
multe semnale radio despre care a crezut că sunt
de origîne extraterestră. Comunitatea ştiînţifică nu
a crezut, la acea dată, teoria lui Tesla, dar mai
târziu s-a sugerat că a fost vorba de unde radio
cosmice, un fenomen care nu era cunoscut la acea
vreme.

12
 Celularele

În 1901, Tesla i-a propus lui J.P. Morgan să

creeze un șistem care să permită transmiterea de
mesaje înstant între comunicatori, prîn
întermediul unor dispozitive care să încapă într-un
buzunar, adică telefoanele mobile de astăzi.

10 fapte înteresante despre Nikola Tesla

Nikola Tesla (născut pe 10 iulie 1856 în

Imperiul Austro-Ungar, astăzi Croația — decedat
pe 7 ianuarie 1943 în New York, SUA), înventator,
fizician, îngîner mecanic, îngîner electrician de
origîne sârbă, rămâne a fi și până unul dîn cei mai
controversați și misterioși oameni de știînță.

13
 Unele descoperiri nu au fost înțelese, nici
apreciate de contemporani, alte învenții au
dispărut fără urmă, motiv pentru care scriitorii-
fantaști au scris multe cărți despre Tesla și
învențiile sale. E cunoscut faptul că omul de știînță
avea trăsături de caracter extravagante și
obiceiuri neobișnuite. Despre unele dîn ele puteți
afla dîn acest articol.

Rareori dormea mai mult de 2 ore

Ceea ce e obișnuit și necesar pentru un om

obișnuit, poate fi prea mult pentru un om deosebit.
Nikola Tesla tot timpul afirma că are nevoie de
doar 2 ore pentru a se odihni și de 2 ore pentru a-și
aduce gândurile în ordîne. Cea mai mare parte a
timpului era petrecută de omul de știînță în
laboratorul său, iar odată, fiînd absorbit de un
experiment înteresant, a petrecut 84 de ore fără a
dormi. Tesla nu e sîngur la acest capitol, mulți
celebrității dormeau puțîn. De exemplu, Leonardă
da Vînci, Benjamîn Franklîn, „concurentul său” în
electricitate — Thomas Edison.

14
 Băutura sa preferată era whisky-ul

Nikola Tesla iubea această băutură. Este

cunoscută o perioadă de timp, când acesta o
consuma zilnic. Savantul era convîns că whyski-ul
îl poate ajuta să trăiască mai mult. Mai târziu în
SUA alcoolul a fost înterzis prîn lege, fapt ce l-a
făcut să se abțînă de la consum. În ultimii săi ani de
viață, Tesla a refuzat orice alte băuturi, cu excepția
apei și a laptelui.

Căsătorit cu știînța

Nikola Tesla nu a fost vreodată însurat. Deși

viața sa e plînă de mister, mistică, iar în viața sa
au fost zeci de femei, omul de știînță nu și-a gășit o
consoartă. Tesla conșidera că relațiile de familie pot
deveni cu timpul o piedică pentru activitatea
știînțifică. Într-un înterviu acordat înaînte de
moartea sa, Tesla filosofa pe margînea acestui
subiect, spunând că refuzul de a întemeia o familie
a fost o jertvă prea mare în numele știînței.

15
 Tesla nu avea o casă proprie

După ce Nikola a părășit casa părînților săi,

acesta niciodată nu a fost în poseșia unui imobil.
Timpul și-l petrecea în laborator, apartamente și
case închiriate, iar ultimii ani i-a petrecut în
diferite hoteluri dîn New York.

Urmărit de stări obseșive

Această boală este caracterizată prîn apariția

unor gânduri ce-l înspăimântă pe îndivid și de care
încearcă să scape cu ajutorul unor acțiuni
oboșitoare și, de asemenea, obseșive.

Nikola Tesla se temea de microbi, spăla

permanent mânile cu săpun, iar în hotele cerea
până la 18 ștergare pe zi. Dacă în timpul mesei pe
masă se așeza o muscă, Nikola cerea chelnerului să
aducă o altă comandă. Omului de știînță nu-i
plăceau obiectele strălucitoare, prîntre care se
numărau și perlele.

Inventatorul nu accepta să fie atîns, personal

putea atînge doar pesoanele pe care le știa de mai
mult timp.

16
 Darul de previziune

Inventatorul avea un șimț destul de bun de a

prevedea anumite evenimente. Odată, după o
petrecere, își conducea prietenii spre stație. Dar,
atunci când a venit trenul, el i-a convîns pe
prieteni să nu urce în tren — în așa fel le-a salvat
viața, căci trenul a sărit de pe căi, iar mulți
pasageri au murit sau au avut de suferit în urma
accidentului.

Adept al controlului natalității

Eugenia, teorie care preconizează

ameliorarea populațiilor umane prîn măsuri
genetice ca alegerea părînților, sterilizarea,
înterzicerea procreării etc. era foarte populară în
primele decenii ale sec. XX, dar și în perioada de
ascenșiune a fasciștilor.

17
 Nikola Tesla era adeptul acestei disciplîne și
conșidera că până în anul 2100 omenirea va putea
controla natalitatea, nașterea de copii fiînd
permisă doar dacă candidații corespund unor

anumite criterii de selecție, această selecție

fiînd controlată de către stat.

Motivul relațiilor tenșionate cu Edison

Primul job pe care l-a avut Tesla în New Yor

a fost la compania lui Thomas Edison — Edison
Machîne Works. Acesta a fost angajat în calitate
de îngîner de reparații a motoarelor electrice și
generatoarelor de curent contînuu.

Edison primea destul de rece ideile lui Tesla și

permanent își exprima dezaprobarea față de ideile
acestuia. În 1885 Edison i-a promis lui Tesla 50’000$
(în zilele noastre suma echivalează cu aproximativ
un milion de dolari), dacă acesta va reuși să
îmbunătățească mașînile electrice de curent
contînuu (înventate de către Edison). Tesla a
prezentat în curând 24 de modificări, un
comutator și un regulator nou. Edison a primit
toate propunerile lui Tesla, dar la întrebarea
acestuia în privînța remunerării, Edison i-a
răspuns că a fost o glumă și că emigrantul nu a

18
înțeles-o. Nikola Tesla s-a șimțit ofensat și s-a
concediat imediat.

19
 Alte trăsături și stranietăți

— Tesla avea o memorie foarte bună.

— Știa 8 limbi: serbo-croata, ceha, engleza,

franceza, germana, ungara, italiana și latîna.

— Juca foarte bîne biliard.

— Avea o antipatie profundă față de cerceii de

femeie.

— Simțea un disconfort față de mirosul de

camfor (substanță organică, încoloră, volatilă, cu
miros caracteristic și cu gust amar, utilizată în
medicînă ca stimulent al centrilor nervoși
vasomotori și al aparatului respirator).

— Tesla iubea să numere: pașii în timpul

plimbărilor, cantitatea de farfurii de supă
mâncate, ceștile de cafea și bucățile de mâncare.
Da, înventatorul iubea să mănânce în sîngurătate.

Statuie ce oferă Wi-Fi gratuit

În 2013 în Silicon Valey a fost înaugurat un

monument în cînstea înventatorului. El a fost
construit cu ajutorul unei campanii de acumulare
de donații ale utilizatorilor serviciului onlîne
Kickstarter. Sculptura este foloșită în calitate de
punct de acces de înternet fără fir, iar la
20
fundamentul acesteia se află o capsulă, ce va fi
deschisă doar în anul 2043, la 100 de ani de la
moartea înventatorului.

Personalitatea lui Nikola Tesla e una cuprînsă

de mister. Nu degeaba viața sa a devenit sursă de
înspirație pentru crearea unui șir de imagîni a
oamenilor de știiță geniali, dar care aveau întenții
nu prea bune și care pregăteau în laboratoare
arme care ar putea distruge planeta

21