PTE 01

COMPANIA DE CONSTRUCTII IN Executarea lucrărilor de betonare Ed.: 1 Rev.: 0

TRANSPORTURI SRL Pag. 1 / 11

LISTA DE CONTROL A PAGINILOR REVIZUITE

Nr. Pag. rev. Obiectul reviziei

ed./rev.
0/0 - - emitere initiala

Elaborat Verificat Aprobat

Funcţia/Nume Semnătura Funcţia/Nume Semnătura Funcţia/Nume Semnătura
RMC - - Director General
Buruiana Oriando - Vasilescu Adrian
Exemplar nr.:

1. SCOP

Data reviziei 26.01.2013

 PTE 01
COMPANIA DE CONSTRUCTII IN Executarea lucrărilor de betonare Ed.: 1 Rev.: 0
TRANSPORTURI SRL Pag. 2 / 11

Procedura tehnica de executie pentru activitatea de betonare a fost elaborata pentru cunoasterea de catre
personalul executant a tuturor conditiilor minime necesare realizarii calitatii lucrarilor de betonare în
constructii.

2. DOMENIUL DE APLICARE
Toate prevederile cuprinse în aceasta procedura sunt aplicabile în orice activitate de betonare efectuata
de S.C. ………………… S.R.L.

3. DOCUMENTE DE REFERINTA
3.1. Manualul Calitatii – cod ………….
3.2. NE 012/1999 – “Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton
precomprimat”

4. DEFINIŢII ŞI PRESCURTĂRI
4.1. Conform MSIM

5. RESPONSABILITĂŢI
Conform MSIM

5.1. Sef Santier

 Raspunde de organizarea si asigurarea desfasurarii lucrarilor.
 Asigura necesarul de materiale, utilaje si forta de munca.
 Raspunde de calitatea lucrarilor executate.
 Raspunde de realizarea controlului tehnic de calitate, pe faze de executie.
 Raspunde de initierea si rezolvarea actiunilor corective stabilite pentru inlaturarea
neconformitatilor depistate la executia lucrarilor.
 Participa la validarea lucrarilor de betonare executate.

5.2. Sef punct lucru

 Raspunde de preluarea frontului de lucru.
 Asigura conditiile prealabile de lucru.
 Asigura si instruieste personalul cu prezenta procedura, precum si cu NTSM si PSI.
 Supravegheaza permanent la locul de turnare comportarea si mentinerea pozitiei initiale a
sustinerilor cofrajelor si armaturilor si ia masuri operative de remediere a oricaror deficiente
constatate.
 Participa la receptia finala a lucrarii.
 Intocmeste impreuna cu dirigintele de santier atestat, toate inregistrarile de calitate.

5.3. Responsabilul AQ/CQ

 Verifica existenta documentelor si inregistrarilor de calitate emise anterior.
 Efectueaza prin sondaj, controlul de calitate.
 Participa la rezolvarea neconformitatilor depistate, impreuna cu responsabilul de lucrare si
dirigintele de santier.
 Verifica rezolvarea neconformitatilor depistate.
 Verifica si confirma inregistrarile de calitate intocmite.
 Raspunde de receptia calitativa a lucrarilor de betonare.
 Participa la validarea lucrarilor de betonare executate.

5.4. Sef serviciu aprovizionare-mecanizare

 Asigura punctul de lucru cu SDV-urile necesare.
 Asigura personalul auxiliar si materialele necesare intretinerii si deservirii utilajelor.

Data reviziei 26.01.2013

 PTE 01
COMPANIA DE CONSTRUCTII IN Executarea lucrărilor de betonare Ed.: 1 Rev.: 0
TRANSPORTURI SRL Pag. 3 / 11

5.5. Inginer Responsabil cu Executia (atestat)

 Aproba inceperea betonarii
 Semneaza fazele determinante.

6. DESCRIEREA PROCEDURII
6.1. Pregatirea lucrarilor
Lucrarile premergatoare executarii betonarii sunt:
 asigurarea punctului de lucru cu materialele necesare intretinerii si curatirii utilajelor;
 asigurarea punctului de lucru cu personalul auxiliar de intretinere care sa garanteze
functionarea în bune conditii a utilajelor si instalatiilor;
 asigurarea punctului de lucru cu materialele si utilajele necesare respectarii NTSM si PSI;
 asigurarea punctului de lucru cu materiale de prim ajutor;
 asigurarea aclimatizarii materialelor la punctul de lucru;
 asigurarea conditiilor de mediu.

6.2. Masuri preventive

6.2.1. Respectarea urmatoarelor acte normative:
 Legea privind protectia muncii
 Norme generale de protectia muncii
 Norme specifice de securitatea muncii;

6.2.2. Instruirea personalului de executie prin:

 interzicerea depozitarii materialelor în zone necorespunzatoare;
 folosirea ingradirilor si a placilor avertizoare pentru marcarea zonelor periculoase;
 caile de acces (circulatie) vor fi mentinute curate si în stare de circulatie;
 toti muncitorii vor avea instructajul de protectia muncii “la zi”.
Aceste masuri nu sunt limitative, seful punctului de lucru având obligatia sa ia toate
masurile ce se impun pentru prevenirea accidentelor si incendiilor.
6.3. Conditii de mediu
 temperatura mediului: 5 – 25°C;
 temperatura suportului trebuie sa fie apropiata de cea a mediului ambiant si de cea a
materialului;
 atmosfera de lucru trebuie sa fie lipsita de praf, aburi, gaze;
 umiditatea relativa a aerului: maxim 65%,masurata la 150 mm de suprafata suport;
 nu se executa lucrari de betonare în conditii de intemperii, vânt puternic.

6.4. Dispozitive, scule, utilaje

 malaxor;
 vibrator placa sau rigla vibranta (pentru vibrarea de suprafata), vibrator de cofraj (pentru
vibrarea externa), pervibrator (pentru vibrarea interna)/mase vibrante;
 maiuri/vergele din lemn sau metalice;
 lopata;
 dreptar din lemn;
 cancioc;
 mistrie;
 galeti;
 roabe;
 spaclu;
 ciocan;
 distantieri (rastele);

Data reviziei 26.01.2013

 PTE 01
COMPANIA DE CONSTRUCTII IN Executarea lucrărilor de betonare Ed.: 1 Rev.: 0
TRANSPORTURI SRL Pag. 4 / 11

 pompe,
 macara.

6.5. Materiale utilizate

 apa potabila (nu se va utiliza apa de mare sau minerala);
 aditivi (plastifiant intârzietor si accelerator de priza);
 ciment;
 agregate cu sort granular 0÷3; 3÷7; 7÷16; 16÷31.

6.6. Forta de munca

 Betonisti
 Personal auxiliar

6.7. Pregatirea turnarii betonului

6.7.1. Inainte de a se incepe turnarea betonului se va verifica, dupa caz:
 receptia calitativa a lucrarilor de sapaturi – NE 012/1999, pct.1.2.2.1d
 cofrajele, elementele de sustinere, armaturile si piesele inglobate, conform prevederilor de
la pct.6.7.3 si 6.7.4.
6.7.2. Inainte de turnarea betonului în cofraje, se va verifica:
a) corespondenta cotelor cofrajelor, atât în plan cât si la nivel cu cele din proiect;
b) orizontalitatea si planeitatea cofrajelor placilor si grinzilor;
c) verticalitatea cofrajelor stâlpilor sau diafragmelor si corespondenta pozitiei acestora în
raport cu elementele nivelelor inferioare;
d) existenta masurilor pentru mentinerea formei cofrajelor si pentru asigurarea etanseitatii lor;
e) masurile pentru fixarea cofrajelor de elementele de sustinere;
f) rezistenta si stabilitatea elementelor de sustinere, existenta si corecta montare a
contravântuirilor pe cele doua directii, corecta rezemare si fixare a sustinerilor, existenta
penelor sau a altor dispozitive de cofrare, a talpilor pentru repartizarea presiunilor pe teren,
etc.;
g) dispozitia corecta a armaturilor si corespondenta diametrelor si numarul lor, cu cele din
proiect, solidarizarea armaturilor intre ele (prin legare, sudura), existenta în numar suficient
a distantierilor;
h) instalarea conform proiectului, a pieselor ce vor ramâne inglobate în beton sau care servesc
pentru crearea de goluri.

În cazul în care se constata nepotriviri fata de proiect sau se apreciaza ca neasigurata rezistenta si
stabilitatea sustinerilor, se vor adopta masurile corespunzatoare.
Inainte de a se incepe betonarea, cofrajul si armaturile, se vor curata de eventualele corpuri straine,
rugina neaderenta etc. si se va proceda la inchiderea ferestrelor de curatire.
6.7.3. În urma efectuarii verificarilor si masurilor mentionate la pct.6.7.3, se va proceda la consemnarea
celor constatate intr-un proces verbal de lucrari ascunse. Daca pâna la momentul inceperii betonarii
intervin evenimente care sa modifice situatia constatata (intemperii, accidente), se va proceda la o noua
verificare conform 6.7.3. si la incheierea unui nou proces verbal sau la trecerea unui interval mai mare
de 7 zile.
6.7.4. În cazul în care, de la montarea si receptia armaturii au trecut mai mult de 6 luni se va face o
inspectare a starii armaturii de catre o comisie alcatuita din beneficiar, executant, proiectant si
reprezentantul ICLPUAT care va decide oportunitatea expertizarii starii armaturii de catre un expert sau
un institut de specialitate si va dispune efectuarea ei. În orice caz, daca se constata prezenta frecventa a
ruginii neaderente armatura va fi curatita si reducerea sectiunii sa fie sub abaterea minima prevazute în
standarde. Se va proceda apoi la o noua receptie calitativa.
6.7.5. Suprafata betonului turnat anterior si intarit, care va veni în contact cu betonul proaspat, va fi
curatata de pojghita superficiala de ciment si de betonul slab compactat, apoi va fi spalata cu jet de apa
sau aer comprimat.

Data reviziei 26.01.2013

 PTE 01
COMPANIA DE CONSTRUCTII IN Executarea lucrărilor de betonare Ed.: 1 Rev.: 0
TRANSPORTURI SRL Pag. 5 / 11

6.7.6. În cazul suprafetelor de zidarie pe care urmeaza a se turna beton, se vor curata de resturile de
mortar.
6.7.7. Cofrajele din lemn, betonul vechi si zidariile vor fi bine udate cu apa de mai multe ori, cu 2-3 ore
inainte si imediat inainte de turnarea betonului, iar apa eventual ramasa în denivelari va fi indepartata.
6.7.8. Daca se constata crapaturi intre scândurile de cofraj, care nu s-au inchis la udarea acestuia,
acestea vor fi astupate.

6.8. Reguli generale de betonare

6.8.1. Betonul trebuie pus în lucrare în timpul cel mai scurt de la aducerea lui la locul de turnare.
Punerea în opera se va face fara intreruperi, iar daca acestea nu pot fi evitate, se vor crea posturi de
lucru, conform prevederilor cap.13 din NE 012/1999.
6.8.2. La turnarea betonului trebuie respectate urmatoarele reguli generale:
6.8.2.1. La locul de punere în opera, descarcarea betonului se va face în bene, pompe de beton sau
jgheaburi, pentru a se evita alte manipulari;
6.8.2.2. Daca betonul adus la locul de punere în opera prezinta segregari sau nu se incadreaza în
limitele de consistenta admise, se va proceda la refuzul lui; se admite îmbunatatirea consistentei numai
prin folosirea unui superplastifiant.
6.8.2.3. Inaltimea de cadere libera a betonului nu trebuie sa fie mai mare de 3,0 m;
6.8.2.4. Turnarea betonului de la inaltimea mai mare de 3,0 m se va face prin tuburi alcatuite din
tronsoane de forma tronconica, având capatul inferior situat la maximum 1,5 m de zona în care se
betoneaza sau prin ferestre laterale.
6.8.2.5. Betonul trebuie sa fie raspândit uniform în lungul elementului.
6.8.2.6. Turnarea noului strat se va face inainte de inceperea prizei betonului turnat anterior.
6.8.2.7. Se vor lua masuri pentru a se evita deformarea sau deplasarea armaturilor fata de pozitia
prevazuta, indeosebi pentru armaturile dispuse la partea superioara a placilor in consola. Daca totusi
apar asemenea defecte, ele vor fi corectate în timpul turnarii.
6.8.2.8. Se va urmari cu atentie inglobarea completa în beton a armaturilor, respectându-se grosimea
stratului de acoperire, în conformitate cu prevederile proiectului.
6.8.2.9. Nu este permisa ciocanirea sau scuturarea armaturii în timpul betonarii si nici asezarea pe
armaturi a vibratorului.
6.8.2.10. În nodurile cu armaturi dese, se va urmari umplerea completa a sectiunii, prin indesarea
laterala a betonului cu sipci sau vergele de otel, concomitent cu vibrarea lui; în cazul ca aceste masuri
nu sunt eficiente, se vor crea posibilitati de acces lateral al betonului prin spatii care sa permita si
patrunderea vibratorului.
6.8.2.11. Se interzice circulatia muncitorilor sau a utilajului de transport în timpul betonarii, direct pe
armaturi sau pe cofraje.
6.8.2.12. Instalarea podinelor pentru circulatia lucratorilor si a mijloacelor de transport pe planseele
betonate, precum si depozitarea pe ele a schelelor, cofrajelor si armaturilor pentru etajele superioare,
este permisa numai dupa 24-48 ore, în functie de temperatura si tipul de ciment utilizat.
6.8.2.13. Durata maxima de intrerupere a turnarii betonului fara sa se ia masuri suplimentare la
reluarea turnarii, nu trebuie sa depaseasca timpul de incepere a prizei betonului; în lipsa unor
determinari de laborator, acesta se va considera de 2 ore de la prepararea betonului în cazul
cimenturilor cu adaosuri tip II, III, IV, V si respectiv 1,5 ore pentru cimenturile fara adaos (tip I).

6.9. Betonarea diferitelor elemente si parti de constructie

6.9.1. Betonarea stâlpilor, diafragmelor, peretilor de recipienti si radierilor
Se respecta prevederile pct.6.8 si în plus urmatoarele:
6.9.1.1. Fundatiile din beton armat se vor turna pe un strat de egalizare conform proiectului.
6.9.1.2. Betonarea elementelor verticale (stâlpi, diafragme, pereti) se va face respectându-se si
urmatoarele cerinte:
 în cazul elementelor cu inaltimea de maxim 3 m, daca vibrarea betonului nu este stânjenita
de grosimea redusa a elementului sau desimea armaturilor, se admite cofrarea tuturor fetelor
pe intreaga inaltime si betonarea pe la partea superioara a elementului;
 în cazul în care se intrevad dificultati la compactarea betonului precum si în cazul
elementelor cu inaltime mai mare de 3,00 m se va adopta una din solutiile:

Data reviziei 26.01.2013

 PTE 01
COMPANIA DE CONSTRUCTII IN Executarea lucrărilor de betonare Ed.: 1 Rev.: 0
TRANSPORTURI SRL Pag. 6 / 11

a) cofrarea unei fete de max.1,00 m inaltime si completarea cofrajului pe masura

betonarii elementului sau,
b) betonarea conform NE 012/1999, pct.12.3.3e compactarea facându-se prin
ferestrele laterale sau din interiorul elementului.
 în cazul peretilor de recipienti, cofrajul va fi montat pe una din fete pe intreaga inaltime, iar
pe cealalta pe inaltime de max 1,0 m, completându-se pe masura betonarii;
 primul strat de beton va avea o consistenta la limita maxima admisa prin procedura de
executie si nu va depasi inaltimea de 30 cm;
 nu se admit rosturi de lucru inclinate rezultate din curgerea libera a betonului.

6.9.2. Betonarea grinzilor si placilor

Se respecta prevederile pct.6.8 si urmatoarele:
6.9.2.1. Turnarea grinzilor si a placilor va incepe dupa 1-2 ore de la terminarea turnarii stâlpilor sau a
peretilor pe care reazema pentru a se asigura incheierea procesului de tasare a betonului proaspat
introdus în acestia si în acelasi timp pentru a se asigura o buna legatura intre betonul nou si cel vechi;
6.9.2.2. Grinzile si placile care vin în legatura se vor turna de regula în acelasi timp: se admite crearea
unui rost de lucru la 1/5 – 1/3 din deschiderea placii si turnarea ulterioara a partii centrale a acesteia;
6.9.2.3. Turnarea grinzilor se va face în straturi orizontale;
6.9.2.4. La turnarea placilor se vor folosi repere dispuse la distante de maximum 2 m pentru a se
asigura respectarea grosimii prevazute în proiect.
6.9.2.5. Betonarea cadrelor – se va face cu atentie deosebita în zona nodurilor pentru a se asigura
umplerea acestora.

6.10. Compactarea betonului

6.10.1. Pentru compactarea betonului se folosesc vibratoare mecanice omologate, pentru care se cunosc
caracteristicile tehnice si functionale, care pot fi:
 vibratoare de interior (vibrare interna)
 vibratiare de placa sau rigle vibrante (vibrare de suprafata)
 vibratoare de cofraj (vibrare externa)
6.10.2. Personalul care efectueaza vibrarea betonului trebuie sa fie instruit în prealabil asupra modului
de utilizare a procedeului pe care urmeaza sa-l aplice.
6.10.3. În cazul placilor, suprafata betonului vibrat se va nivela imediat dupa terminarea acestei operatii
cu ajutorul unui dreptar sprijinit pe sepci de ghidare.
6.10.4. Punerea la punct a caracteristicilor procedeului de vibrare (stabilirea numarului de vibratoare,
pozitionarea acestora, frecventa, forta de excitatie) în concordanta cu compozitia betonului proaspat
(lucrabilitatea amestecului, dozajul de ciment, granulozitatea agregatului, raportul A/C etc),
dimensiunile elementului si distanta dintre armaturi.
6.10.5. Vibrarea de suprafata se va utiliza la compactarea betoanelor monolite si prefabricate din
elemente de constructie de suprafata mare si grosime de max 2,00 mm.
6.10.6. Lucrabilitatea betoanelor compactate prin vibrare de suprafata se recomanda sa fie cu vvv de
minim 20 mm.
6.10.7. Durata vibrarii se recomanda a fi 30 ÷ 60 secunde. Timpul optim de vibrare se stabileste prin
determinari de proba efectuate în opera cu prima sarja de beton ce se compacteaza.
6.10.8. Grosimea stratului de beton necompactat (turnat) trebuie sa fie de 1,1 ÷ 1,35 ori mai mare decât
grosimea finala a stratului compactat, în functie de lucrabilitatea betonului.
6.10.9. Distanta dintre doua pozitii succesive de lucru ale placilor si riglelor vibrante trebuie sa fie
astfel stabilite încât sa fie asigurata suprapunerea de 50 mm în raport cu pozitia precedenta.
6.10.10. Distanta dintre 2 puncte succesive de introducere a vibratorului interior este de maximum 1,0
m, reducându-se în functie de caracteristicile sectiunii si desimea armaturii.
6.10.11. Grosimea stratului de beton supus vibrarii sa nu depaseasca ¾ din lungimea capului vibrator
(buteliei). La compactarea unui nou strat butelia trebuie sa patrunda 50 – 150 mm în stratul compactat
anterior.
6.10.12. Consistenta betoanelor compactate prin vibrare interna depinde de forma elementului si
desimea armaturii.

Data reviziei 26.01.2013

 PTE 01
COMPANIA DE CONSTRUCTII IN Executarea lucrărilor de betonare Ed.: 1 Rev.: 0
TRANSPORTURI SRL Pag. 7 / 11

6.10.13. Durata optima de vibrare este de minim 5 sec. si max 30 sec., în functie de consistenta si tpul
de vibrator.
6.10.14. Semnele dupa care se recunoaste ca vibrarea s-a terminat sunt:
 betonul nu se mai taseaza;
 suprafata betonului devine orizontala si usor lucioasa;
 inceteaza aparitia bulelor de aer la suprafata betonului.
6.10.15. Vibrarea externa este indicata la executarea elementelor prefabricate sau în cazul elementelor
turnate monolit de grosimi reduse si elementelor cu armaturi dese sau care nu pot fi compactate prin
vibrare interna.
6.10.16. În cazul elementelor compactate extern se vor lua masuri speciale pentru marirea rigiditatii
cofrajelor.
6.10.17. Consistenta betoanelor compactate prin vibrare externa, are tasarea de min 50mm.

6.11. Rosturi de lucru

6.11.1. În masura în care este posibil, se vor evita rosturile de lucru, deoarece creaza zone de slaba
rezistenta, organizându-se executia astfel încât betonarea sa se faca fara intrerupere pe nivelul respecti
sau intre doua rosturi dee dilatare.
6.11.2. În masura în care este posibil se vor evita rosturile de lucru, betonarea facându-se fara
intreruperi sau intre doua rosturi de dilatare. Când rosturile de lucru nu pot fi evitate, pozitia lor va fi
stabilita prin proiect sau procedura de lucru.
6.11.3. Rosturile de lucru vor fi localizate în zone ale elementelor (structurii) care nu sunt supuse la
eforturi mari în timpul exploatarii.
6.11.4. Pentru constructii cu caracter special, elemente de mare deschidere, constructii masive,
rezervoare, silozuri, cuve, pozitia rosturilor de lucru trebuie indicata în proiect, precizându-se si modul
de tratare (benzi de etansare).
6.11.5. La stabilirea rosturilor de lucru se vor respecta urmatoarele reguli:
6.11.5.1. La stâlpi, se vor prevedea rosturile numai la baza; în cazul unor tehnologii speciale se admit
rosturi sub grinda sau placa;
6.11.5.2. La grinzi, daca din motive justificate nu se poate evita intreruperea, aceasta se va face în
regiunea de moment minim;
6.11.5.3. În cazul în care grinzile se betoneaza separat, rostul de lucru se lasa la 3,5 cm sub nivelul
inferior al placii sau vutei placii;
6.11.5.4. La placi, rostul de lucru va fi paralel cu armatura de rezistenta sau cu latura ce mai mica si
situat la 1/5 si 1/3 din deschidere;
6.11.5.5. Durata maxima admisa a intreruperilor de betoanare, pentru care nu este necesara luarea unor
masuri speciale la reluarea turnarii, nu trebuie sa depaseasca momentul de incepere a prizei cimentului
folosit; în lipsa unor determinari de laborator, acest moment se va considera la 2 ore de la prepararea
betonului, în cazul cimenturilor cu adaosuri si respectiv 1,5 ore în cazul cimenturilor fara adaos;
6.11.5.6. În cazul când s-a produs o intrerupere de betonare mai mare, reluarea turnarii este permisa
dupa pregatirea suprafetelor rosturilor, conform prevederilor cap.13 din NE 012/1999.
6.11.5.7. Suprafata rosturilor de lucru la stâlpi, grinzi, arce, va fi perpendiculara pe axa acestor
elemente; la placi, bolti si pereti, perpendiculara pe suprafata lor, iar la pereti rostul de lucru va fi
orizontal;
6.11.5.8. Suprafata rostului de lucru va fi bine curatata, indepartându-se betonul ce nu a fost bine
compactat si pojghita de lapte de ciment intarit ce eventual s-a format; imediat inainte de turnarea
betonului proaspat, suprafata rosturilor va fi spalata abundent cu apa.

6.12. Tratarea betonului dupa turnare

6.12.1. Pentru a se asigura conditii favorabile de intarire si a se reduce deformatiile din contractie, se va
asigura tratarea si protejarea suprafetei betonului dupa turnare.
6.12.2. Acoperirea cu materiale de protectie se va realiza de indata ce betonul a capatat o rezistenta
suficienta pentru ca materialul sa nu adere la suprafata acoperita.
6.12.3. Principalele metode de tratare/protectie sunt:
 mentinerea în cofraje
 acoperirea cu materiale de protectie, mentinute în stare umeda

Data reviziei 26.01.2013

 PTE 01
COMPANIA DE CONSTRUCTII IN Executarea lucrărilor de betonare Ed.: 1 Rev.: 0
TRANSPORTURI SRL Pag. 8 / 11

 stropirea periodica cu apa

 aplicarea de pelicule de protectie.
6.12.4. Durata tratarii betonului este functie de:
 compozitia betonului
 temperatura betonului
 conditiile atmosferice de dupa turnare
 conditiile de serviciu, inclusiv de expunere.
6.12.5. Durata de tratarea orientarii (în zile) a betonului este data de tabelul de mai jos:

Dezvoltarea rezistentei betonului Rapida Medie Lenta

Temperatura betonului în timpul tratarii (°C) 5 10 15 5 10 15 5 10 15

Conditii de mediu în timpul tratarii

Elemente expuse indirect razelor solare,
2 2 1 3 3 4 4 4 2
umiditate sub 80%
Elemente expuse razelor solare sau
vântului cu viteza medie, umiditate peste 4 3 2 6 4 3 8 5 4
50%
Elemente expuse razelor solare sau
vântului cu viteza medie, umiditate sub 4 3 2 8 6 5 10 8 5
50%

Dezvoltarea rezistentei betonului functie de raportul a/c şi clasa de rezistenta a cimentului se

apreciaza astfel:

Viteza de dezvoltare a Raport Clasa de rezistenta

rezistentei betonului apa/ciment a cimentului
< 0,5 42,5R – 52,5R
RAPIDA
MEDIE 0,5 – 0,6 42,5R
< 0,5 32,5R – 42,5R
LENTA Toate celelalte cazuri

6.12.6. Durata tratarii betonului din tabelul de mai sus este pentru ciment tip I, pentru cimenturile tip II,
III, IV, V durata tratarii va creste în medie cu 2 zile la acelasi raport a/c. În cazul betonului supus intens
la uzura sau se va aplica în conditii severe de expunere se recomanda cresterea duratei de tratare cu 3-5
zile.
6.12.7. În lipsa unor date referitoare la compozitia betonului, conditiile de expunere în timpul duratei de
serviciu a constructiei, se va mentine umiditatea timp de minim 7 zile dupa turnare.
6.12.8. Recipientii pentru lichide vor fi tratati 14-28 zile, în functie de anotimp si conditii de expunere.
6.12.9. Acoperirea cu materiale de protectie se va realiza cu prelate, rogojini, strat de nisip, care vor fi
mentinute permanent în stare umeda.
6.12.10. Stropirea se va face prin pulverizarea apei – apa, conform STAS 790/1973 – dupa 2-12 ore de
la turnare si se va repeta la intervale de 2-6 ore, în asa fel încât suprafata betonului sa se mentina
umeda.
6.12.11. La temperaturi < +5°C nu se practica stropirea, ci se vor aplica pelicule de protectie.

Data reviziei 26.01.2013

 PTE 01
COMPANIA DE CONSTRUCTII IN Executarea lucrărilor de betonare Ed.: 1 Rev.: 0
TRANSPORTURI SRL Pag. 9 / 11

6.12.12. Pe timp ploios, suprafetele de beton proaspat vor fi acoperite cu prelate sau folii de polietilena,
atât timp cât prin caderea precipitatiilor exista pericolul antrenarii pastei de ciment.
6.12.13. Betonul care ar urma sa fie în contact cu ape curgatoare, va fi protejat de actiunea acestora,
printr-o deviere sau prin sisteme etanse de protectie cel putin 7 zile.

6.13. Controlul calitatii

În cursul betonarii elementelor de constructii se va verifica daca:
 Datele inscrise în bonurile de livrare ale betonului corespund celor prevazute si nu s-a
depasit durata de transport.
 Lucrabilitatea betonului corespunde celei prevazute
 Conditiile de turnare si compactare asigura evitarea oricaror defecte
 Se respecta frecventa de efectuare a incercarilor si prelevarilor de probe
 Se asigura mentinerea pozitiei armaturilor si a pieselor inglobate
 Se asigura mentinerea dimensiunilor si formei cofrajelor, precum si comportarea elementelor
de sustinere sau sprijinire
 Se aplica masurile de protectie a suprafetelor libere ale betonului proaspat
 În condica de betoane se vor consemna:
- locul unde a fost pus în lucrare
- bonul de livrare corespunzator betonului pus în lucrare
- ora inceperii si terminarii betonarii
- temperatura mediului
- masurile adoptate pentru protectia betonului proaspat
- evenimente intervenite (intreruperea turnarii, intemperii etc)
- probele de beton prelevate
- personalul care a supravegheat turnarea.

 Calitatea betonului pus în lucrare se considera corespunzatoare daca:

a) nu se constata defecte de turnare sau compactare; goluri, segregari, intreruperi de betonare,
etc;
b) la ciocanire se inregistreaza un sunet corespunzator si uniform;
c) calitatea betonului livrat este corespunzatoare;
d) rezultatele incercarilor efectuate pe epruvete confectionate în santier sunt corespunzatoare.
Rezultatele aprecierii calitatii betonului pus în lucrare pentru fiecare parte de structura se consemneaza
în procese verbale de receptie calitativa, incheiate intre beneficiar si executant.

6.14. Criterii de acceptare

6.14.1. Abaterile limita la dimensiunile elementelor executate monolit:
a) lungimi (deschideri, lumini) ale grinzilor, placilor, peretilor
- pâna la 3 m …. ± 16 mm
- 3 ÷ 6 mm … ± 20 mm
- peste 6 m … ± 25 mm
b) dimensiunile sectiunii transversale
- grosimea peretilor si placilor pâna la:
- 10 cm inclusiv ± 3 mm
- peste 10 cm ± 5 mm
- latimea si inaltimea sectiunilor grinzilor si stâlpilor:
- pâna la 50 cm ± 5 mm
- peste 50 cm ± 8 mm

c) fundatii:
- dimensiuni în plan ± 20 mm
- inaltimi pâna la 2 m ± 20 mm
- peste 2 m ± 30 mm

Data reviziei 26.01.2013

 PTE 01
COMPANIA DE CONSTRUCTII IN Executarea lucrărilor de betonare Ed.: 1 Rev.: 0
TRANSPORTURI SRL Pag. 10 / 11

6.14.2. Abateri limita de pozitie a elementelor:

a) axe în plan orizontal:
a.1) pentru fundatii … 10 mm
a.2) pentru stâlpi, grinzi, pereti la constructii civile si industriale … 10 mm
a.3) la grinzi de poduri … ± 5 mm
b) cote de nivel
b.1) fundatii de structuri … 10 mm
b.2) stâlpi cu inaltime < 6 m … ± 10 mm
b.3) stâlpi cu inaltime > 6 m … ± 16 mm
b.4) grinzi pentru caile de rulare ale podurilor rulante … ± 5 mm
b.5) reazeme intermediare (la constructii etajate) ... ± 10 mm

7. INREGISTRĂRI
7.1. Proces verbal de lucrari ascunse
7.2. Proces verbal de receptie calitativa (registru)

8. ANEXE
ANEXA 1 - Proces verbal privind verificarea lucrarilor ce devin ascunse

PROCES VERBAL PENTRU VERIFICAREA CALITATII

LUCRARILOR CE DEVIN ASCUNSE
NR. DATA

Faza de lucrare supusa verificarii:

Elementele de identificare (sector, portiune, ax, cota, etc.):

Verificarile s-au facut pe baza prevederilor proiectului nr. , plansele nr.

sau a dispozitiei de santier nr. din data de
Concluzii:

Numele Prenumele Semnatura

CONSTRUCTOR
BENEFICIAR
PROIECTANT

Atestam refacerea (remedierea) lucrarilor , conform prevederilor proiectului.

Data

Numele Prenumele Semnatura

CONSTRUCTOR

Data reviziei 26.01.2013

 PTE 01
COMPANIA DE CONSTRUCTII IN Executarea lucrărilor de betonare Ed.: 1 Rev.: 0
TRANSPORTURI SRL Pag. 11 / 11

BENEFICIAR
PROIECTANT

Data reviziei 26.01.2013