Masinile unelte cu comandă numerică si centrele de prelucrare

Masina unealtă cu comandă numerică este înainte de toate o maşină unealtă alcătuită din
masina unealtă propriu-zisă si echipamentul de comandă numerică (CNC). Cea mai
importanta functie a oricarei masini CNC este controlul precis si riguros al miscarii sculei in
raport cu piesa sau a piesei in raport cu scula, fapt care se datoreaza concepţiei MUCN.
Comanda numerica (CN) nu se limitează numai la maşini-unelte care inlatura material cu
ajutorul unor scule cu tăiş (centru de frezat, strung, etc.), ea este prezentă si la masinile de
decupat, la prelucrarea prin electroeroziune cu fir sau electrod masiv, la operaţiile de
asamblare/manipulare (roboti),comanda numerica se întâlneşte si la maşinile de măsurat
tridimensionale.
Pe masinile cu comanda numerica se gasesc, microprocesoare încorporate fie integral în
directorul de comandă, fie aparţinând unui calculator central, destinate controlului numeric,
care trimite comenzi de pozitionare catre motoarele maşinii unelte( pas-cu-pas, sincrone, cu
ccurent alternativ), iar traductoarii speciali fixati pe axele masinii, trebuie sa comunice înapoi,
catre unitatea centrala, faptul ca motoarele au actionat corect miscarea axelelor.
Un traductor este un echipament elementar, capabil să convertească o mărime fizică de
intrare într-o mărime electrică de ieşire. Traductorul în sine nu conţine elemente de procesare
sau de calcul, scopul lui este de a realiza o conversie.Prin urmare un senzor este un
echipament bazat pe un traductor, capabil să convertească o mărime neelectrică într-o mărime
electrică şi să o proceseze cu un algoritm bine definit.

Posibilitatea unei masini de a misca un punct central (scula) în trei directii în acelaşi timp,
permite acesteia sã urmareascã orice traiectorie sau suprafaţã din spatiul de lucru fapt care
duce la miscari mult mai rapide si mult mai precise decât daca se actioneaza fiecare axa in
parte.

Echipamentele CNC se folosesc, în principal, la urmatoarea gama de masini-unelte :

 masini de găurit
 masini de frezat
 strunguri
 masini de electroeroziune cu fir
 masini de rectificat

Caracteristicile unei masini cu comanda numerica

 numărul de axe
 purtătorul de program
 memoria pentru înmagazinarea programelor
 modul de introducere a programelor
 posibilităţile de adaptare pentru legătura cu o memorie externă
 precizia obţinutã

Avantaje

 Flexibilitatea
 Masinile CNC pot face ceea ce o masina-unelta clasica nu poate sa faca
 Repetabilitatea in ceea ce priveste productia de serie
 Reduce si elimina costurile aferente unei productii pe stoc

1
  Reducerea costurilor pentru scule speciale
 Reducerea timpilor de pregatire a masinii (setup)
 Reducerea timpului de pregatire a operatorului pe MUCN
 Imbunătăţirea organizãrii producţiei, trecându-se la automatizarea întregului proces
tehnologic

Trebuie cunoscutã corespondenţa între direcţiile de miscare în spatiu real si

identificarea celor trei axe în program CNC. Numele axelor pot varia de la o masina-unelta la
alta. De obicei, sunt notate cu literele: X, Y, Z, U, V, W, pentru miscari liniare, si A, B, C,
pentru axele de rotatie.
Direcţia axelor urmează “regula mâinii drepte” (conform DIN 66217). Stând în faţa
maşinii, degetul mijlociu al mâinii drepte arată direcţia de avans a arborelui principal.
· Degetul mare arată direcţia +X
· Degetul arătător arată direcţia +Y
· Degetul mijlociu arată direcţia +Z

Legatura dintre axele liniare si cele de rotatie este urmatoarea: daca se roteste în jurul axei
X, atunci se noteaza axa de rotatie cu A, lui Y îi corespunde B, iar lui Z, axa C. Programatorul
trebuie sa aibã confirmarea alocãrii axelor si a directiilor (plus si minus) înainte de a realiza
orice program CNC.

Poziţia sistemelor de coordonate

Pentru a scrie programul de prelucrare al piesei pe maşina unealtã cu comandã numericã
este necesar ca sã se defineascã poziţia sistemului de coordonate al piesei faţã de sistemul de

2
coordonate al maşinii. Tot din motive tehnologice mai sunt introduse şi alte sisteme de
coordonate, cu scopul de a uşura alcãtuirea programului piesei.
Putem distinge următoarele sisteme de coordonate:
• Sistemul de coordonate al maşinii unelte cu originea maşinii unelte, M;
• Sistemul de coordonate de bază (poate fi sistemul de coordonate al piesei W);
• Sistemul de coordonate al piesei cu originea piesei W;
• Sistemul de coordonate curent al piesei cu decalarea curentă a originii piesei
Wa.
Dacă există alte sisteme de coordonate ale maşinii unelte (de exemplu transformarea în
5 axe), sistemul cinematic al maşinii unelte este aplicat la sistemul de coordonate unde
programarea se face cu ajutorul transformării interne.

Fig. 5.6 Sisteme de coordonate la un centru de prelucrare vertical

Sistemul de coordonate al maşinii unelte
Sistemul de coordonate al maşinii unelte cuprinde toate axele maşinii existente fizic. Punctele
de referinţă, punctele de schimbare a sculei şi a mesei maşinii (punctele fixe ale maşinii) sunt
definite în sistemul de coordonate al maşinii unelte.
În cazul în care sistemul de coordonate al maşinii unelte este utilizat la programare (acest
lucru este posibil cu unele dintre funcţiile G), axele fizice ale maşinii unelte sunt adresate
direct. Nu este prevăzută nici o toleranţă pentru fixarea piesei.

3
În practică aceasta se prezintă diferit depinzând de tipul maşinii unelte(fig.5.8).

Fig. 5.8 Sistemele de coordonate pentru câteva tipuri de maşini unelte

Masa masini

Sistemul de
coordonate al masinii

In cazul centrului de
frezat OKUMA MB-46
VAE, sistemul de
coordonate se afla in
centrul mesei (X,Y),din
considerente de siguranta
producatorul a decis ca
axa Z se fie la 150 mm
faţã de nivelul mesei.

4
 Pentreu realizarea programãrii CAM trebuie facutã diferenţa dintre sistemul de coordonate
al masinii si sistemul de coordonate al piesei, pozitionata si fixatã pe masa masinii.
1. Sistemul de referinţã al coordonatelor diferã de la o masinã la alta.
2. Coordonatele piesei reprezintă originea definită pentru programarea piesei.
3. In cazul nostru sistemul de coordonate este notat cu litera G, prin urmare zero masinã se
afla in G 51.
4. Referitor la sistemul de coordonate al piesei acesta se poate afla in orice loc de pe masa
masinii. Pentru fixarea coordonatelor piesei sa va face referire la zero masina (G51),
coordonatele piesei se vor afla in oricare din sistemele de coordonate G(1...20) .

Zero masina (G 51),

X,Y mijlocul mesei, Z
la 150 mm fata de
nivelul mesei

Coordonate piesa
(G1…G20), X,Y
mijlocul gãurii, Z cel mai
înalt punct al piesei

5
 Distanţa sculei Punctul tinta de
Pozitia sculei fata pânã la punctul de pozitionare al
de zero piesa (G1) tintã sculei(X,Y,Z)

Limbajul de programare al echipamentului numeric

Un program piesă pentru o maşină cu comandă numerică este o listă de comenzi şi de

date transmise echipamentului de comandă numerică al maşinii, limbajul folosit este
standardizat (ISO - International Standard Organisation)

6
Tabel cu Funcţii pregătitoare G

Cod Grupa Funcţie Format

Modal

G00 01 Avans rapid G0 X.. Z..[U..W..] x

G01* 01 Avans lucru liniar G1 X.. Z..[U..W..] x
G02 01 Interpolare circulară în sens orar G2 X.. Z..[U..W..]R.. x
G2 X.. Z..[U..W..] I.. K..x
G03 01 Interpolare circulară contr.sens orar G3 X.. Z..[U..W..] R.. x
G3 X.. Z..[U..W..] I.. K..x
G04 00 Temporizare în 1/1000 Secundă G4 P30 o
Temporizare în Secunde G4 P30. o
G05 00
G09 00 Stop exact G9 G0/1/2/3 X.. Z.. [U..W..]
G10 Setare (programare) Offset L..P..Q..R..G..X..Z..[U..W..]
G18* 02 Selectarea planului XZ G18 x
G20 06 Selectare măsurare în INCH G20 x
G21* 06 Selectare măsurare în MM G21 x
G28 00 Pornire la punctul de referinţă G28 X Z o
Pornire la punctul de referinţă şi între poz. G28 X.. Z..[U..W..] o
G29 00 Poziţionare prin punctul de referinţă G29 X.. Z..[U..W..] o
G31# 00 Ştergere drum rămas de parcurs G31 X.. Z..[U..W..] F.. o
G32 01 Ciclu tăiere filet G32 X.. Z.. [U..W..] F..o
G40* 07 Ştergerea corecţiei razei de tăiere G1/0 G40 X.. Z..[U..W..]. x
G41 07 Corecţia razei de tăiere stânga G1/0 G41 X.. Z.. [U..W..] x
G42 07 Corecţia razei de tăiere dreapta G1/0 G42 X.. Z.. [U..W..] x

G50 11 Limitarea numărului de turaţii G50 S.. x

.
.
G187 10 Supravegherea preciziei

Tabel cu funcţii auxiliare M

Cod -M Funcţia Eficientă în fraza -: Început Sfârşit

M00 Stop program x

7
M01 Opţional Stop program x
M02 Sfârşit de program , fară salt înapoi la începutul programului x
M03 Pornire arbore înainte ( dreapta, în sens orar ) x
M04 Pornire arbore înapoi ( stânga, contrar sensului orar ) x
M05 Stop arbore x
M08 Pornire lichid de răcire x
M09 Oprire lichid de răcire x
M10 Închidere universal x
M11 Deschidere universal x
M12 Jet aer –pornit- x
M13 Jet aer –oprit- x
M14 Blocare arbore principal x
M15 Deblocare arbore principal x
M17 Rotire turelă înainte x
M18 Rotire turelă înapoi x
M19# Orientare arbore x
M21 Deplasarea păpuşii mobile spre material x
M22 Deplasarea păpuşii mobile de la material x
M23 Ieşire în afară la terminarea filetului , activă x
M24 Ieşire în afară la terminarea filetului, inactivă
M30 Sfârşit de program, cu salt înapoi la începutul programului
M31 Eliminator de şpan pornit, mers înainte
M32 Eliminator de şpan pornit, mers înapoi
M33 Eliminator de şpan ,oprit
M36 Dispozitiv de preluare piese, rabatare interioară
M37 Dispozitiv de preluare piese, rabatare exterioară
M41 Treapta de viteză 1 (doar la SL-30/40)
M42 Treapta de viteză 2 (doar la SL-30/40)
M43 Blocare turela decuplat (doar în scop de SERVICE)
M44 Blocare turela cuplat (doar în scop de SERVICE)
M51-M58# Funcţii suplimentare M, pornit
M61-M68# Funcţii suplimentare M, oprit
M76 Modificarea afişajului pe display este posibilă
M77 Modificarea afişajului pe display nu este posibilă
M78 Beep la atingerea tastelor
M79 Beep atunci când nu este introdusă atingerea tastelor

Clasificarea comenzii program

Conducerea după program a unui sistem tehnologic de prelucrare presupune în primul
rând existenţa unui suport de memorare a informaţiilor variabile (cele care particularizează un
anumit reper şi care sunt diferite de informaţiile fixe stocate în sistemul tehnologic propriu-
zis). În plus, trebuie să fie posibilă activarea informaţiilor astfel memorate.
Aceste informaţii trebuie să se refere atât la geometria piesei cât şi la o paletă cât mai
variată de aspecte privind tehnologia de prelucrare.

8
 În decursul evoluţiei sistemelor de comandă după program s-au impus prin eficienţă şi
fiabilitate urmatoarele sisteme:
came
comanda convenţială şablon (copiere)
secvenţială
punct cu punct
de poziţionare
comanda comanda numerica liniară 2 coordonate
program de conturare 2 ½ coordonate
optimală 3 coordonate
comanda adaptivă
optimizată

Un prim pas către programarea funcţionării maşinilor - unelte a fost făcut prin primele
încercări de automatizare, încercări concretizate prin apariţia strungurilor revolver şi multiax şi
a strungurilor semiautomate şi automate la care purtătorul de program sunt camele.

Definiţia comenzii numerice

Comanda numerică reprezintă în esenţă, acele sisteme de comandă program, la care
informaţiile sunt memorate sub formă de numere pe un purtător adecvat de informaţie.
Apariţia comenzii numerice marchează o etapă nouă în dezvoltarea comenzilor
maşinilor-unelte. Înaintea apariţiei comenzii numerice şi a automatizării, era preponderentă
noţiunea de productivitate.
După apariţia comenzii numerice, noţiunii de automatizare i s-au asociat alte trei
calităţi:
- precizie;
- rapiditate;

9
 - supleţe.
În ceea ce priveşte precizia de prelucrare se remarcă două aspecte:
- fidelitatea;
- repetabilitatea.
Rapiditatea prelucrării piesei:
- rapiditatea în pregătirea fabricaţiei (concepţie, modificarea piesei, pregătirea
produsului de prelucrat);
- rapiditate de reglare a maşinii-unelte şi a prelucrării propriu-zise.
Supleţea este libertatea de mişcare a sculei în raport cu piesa, în atingerea oricăror
puncte situate în orice parte a piesei şi parcurgerea unor traiectorii numeroase şi complexe.

Clasificarea echipamentelor comenzii numerice

O primă clasificare a echipamentelor comenzii numerice se face în funcţie de legătura
funcţională dintre axele în mişcare (comandate succesiv sau simultan) şi respectiv dintre starea
acestora şi operaţia de prelucrare propriu-zisă (deplasare însoţită sau nu de prelucrare).
1. Echipamente de poziţionare la care axele maşinii sunt comandate succesiv sau
simultan (de obicei, cu avans rapid), iar în timpul deplasării pe direcţia de mişcare
nu se execută prelucrări mecanice.
2. Echipamente de prelucrare liniară, la care axele maşinii sunt comandate succesiv,
iar în timpul deplasării pe axa în mişcare se pot executa prelucrări mecanice
(exemple: freze, strunguri).
3. Echipamente de conturare, la care axele maşinii sunt comandate simultan,
iar în timpul deplasării se pot executa prelucrări pe axele respective.
Echipamentele de comanda numerică de poziţionare (punct cu punct) se caracterizează
prin următoarele:
• pot controla doar deplasarea sculei în raport cu piesa sau a piesei în raport cu scula, fără ca
în timpul deplasării scula să fie în contact cu piesa (fără prelucrare);
• nu se programează traiectoria de deplasare a organului mobil, ci doar poziţiile de start şi cea
de destinaţie, deplasarea se face de regulă în plan;
• acest tip de echipament furnizează doar informaţii de deplasare, nu şi de comutaţie, iar
viteza de deplasare în timpul poziţionării este maximă.

10
 Fig. 1.18. ECN de poziţionare(punct cu punct)
Astfel de sisteme se utilizează la maşinile de găurit, stanţat, filetat, alezat în
coordonate. De remarcat că în acest caz mişcarea efectivă de aşchiere (avansul) şi lungimea pe
care se efectuează prelucrarea sunt reglate clasic.
Echipamentele de comanda numerică pentru prelucrări liniare se caracterizează
prin aceea că deplasarea organelor mobile controlate numeric se poate face numai paralel cu
axele sistemului de coordonate, în deplasările după direcţiile respective nu există nici o
legătură funcţională.
În timpul deplasării scula se poate afla în contact cu piesa (nu sunt excluse mişcările de
poziţionare). Faptul că în timpul deplasărilor liniare se poate efectua aşchierea impune
echipamentului de comandă numerică o complexitate mai mare decât în cazul poziţionării,
datorită necesităţii prelucrării şi transmiterii pe lângă informaţiile de parcurs şi a informaţiilor
de comutaţie pentru reglarea turaţiei şi avansului sculei .

Fig. 1.19 ECN pentru prelucrări liniare

Acest tip de echipamente este utilizat în special pe maşini de frezat, găurit, alezat şi
filetat şi strunguri, cu menţiunea că în acest caz şi mişcările de aşchiere sunt controlate

11
numeric. Maşinile-unelte din categoriile mai sus menţionate nu necesită echipamente de
complexitate mai mare, deoarece traiectoria de lucru la operaţiile de prelucrare a găurilor este
întotdeauna liniară. Echipamentele de comandă numerică pentru prelucrări liniare se mai
numesc şi echipamente cu conducere paraxială.
Echipamente de comanda numerică pentru conturare se caracterizează prin faptul
că trebuie să coordoneze deplasările după ambele axe ale unui sistem de coordonate plan.
Mişcarea rezultată va fi orientată după o direcţie oarecare, variabilă în timp, fiind astfel
posibilă prelucrarea oricărui contur plan.

Fig.1.20 ECN pentru conturare

Necesitatea corelării mişcărilor după diferite axe impune interpolatorului o

complexitate sporită, astfel încât să poată lansa comenzi simultan către două lanţuri
cinematice. De asemenea, pentru a putea menţine constantă valoarea absolută a vitezei de
avans sunt necesare informaţii de comutaţie în permanenţă calculate pentru fiecare din axe.
Un criteriu important de apreciere al unui echipament de comandă numerică şi prin
aceasta a performanţelor unei maşini unelte cu comanda numerică este numărul de axe
controlate numeric. Terminologia consacrată în domeniul comenzii numerice cuprinde şi
noţiunea de axă. Orice direcţie fixă de deplasare, rectilinie sau circulară, ce poate fi realizată
de organele mobile controlate numeric ale maşinii-unelte poartă denumirea de axă. Pentru a fi
controlată numeric (digital), o axă are nevoie de un sistem electronic de măsurare a deplasării
şi un sistem de acţionare controlat numeric.

12
Fig 5.9 Centru de prelucrare Okuma MB-46VAE

13
 Burduf care protejeaza axa X
Echip. de control NC

Ghidaj

Capul
masinii
Unitare de racire a arborelui principal

Panou de comanda

Rezervor cu lichid de racire Masa masinii

Magazia de scule Incinta de protectie

Batiul
masinii

Fig. 6.0 Componentele principale ale masini

Caracteristici tehnice ale masinii

Axa X 762 mm
CURSA - Axa Y 460 mm
Axa Z 460 mm

ARBORELE Gama de turatie ( 50 pana la 8000 rot/min)

PRINCIPAL -

VITEZE DE Avans rapid (X,Y 40 m/min, Z 32 m/min)

AVANS - Avans de prelucrare ( X,Y,Z 32 m/min)

Capacitate magazie de scule (20 de scule)

ATC Diametru maxim al sculei Ø90 / Ø 125mm
Lungimea maxima a sculei 300 mm

14
Fig. 6.1 Sistemul de coordonate si avansul de lucru

15
Fig 6.3 Panou de comanda Okuma

16
Mod de operare automat, in care un program
inregistrat in memoria (MD) este transmis memoriei
active (memoria care executa si ruleaza programul)

Mod de introducere manual al datelor MDI (manual

data imput), in care un program este scris bloc cu bloc
de la tastatura panoului

Mod de operare manual, in care se poate opera miscari

ale masinii de pe panoul manual.

Tasta EDIT AUX pentru a selecta modul de operare pentru

programare,in care datele programului pot fi editate, transferate,
afisate si sterse.

Tasta PARAMETER , afiseaza datele de lucru ale programelor,

durata si de cate ori a fost rulat un program.

17
 Tasta ZERO SET, pentru a selecta modul de introducere zero
piesa ,in care se defineste coordonatele sistemului, pot fi
setate,schimbate sau verificate (se definesc coordonatele
semifabricatului)

Tasta TOOL DATA, introducerea datelor sculei , unde se poate

introduce corectia la varful sculei si compensarea pe diametru
sculei.

Functie de management al prelucrarii

Indica faptul ca masina opereaza in mod automat

18
Indicatorul LIMIT indica faptul ca deplasarile pe axele X,Y si Z ating
capatul cursei.

Indicatorul ALARM arata faput ca masina functioneaza defectuos sau

un program incorect este introdus in memoria masini.

Butonul CYCLE START este dat pentru a porni operarea masinii dupa
ce a fost incarcat programul.

SLIDE HOLD opreste deplasarea pe axele X,Y,Z in timpul rulãrii unui

program, nu opreste si rotatia sculei.

SLIDE JOG se foloseste pentru a selecta axele pentru operarea manuala.

Comutatoru RAPID OVERRIDE modifica in procente viteza pentru

miscãrii de avans rapid din timpul rulari unui program.

19
 Comutatorul JOG SPEED regleaza viteza de avans

Comutatorul FEEDRATE OVERRIDE modifica miscarea de

avans de lucru in procente .

Comutator pentru alegerea axei X,Y,Z

Comutator pentru functia de multiplicare pe o anumita

axa (in sutimi, zecimi si microni )

Roata care va deplasa capul masini pe o anumita axa in sensul (+ sau – ) . Viteza
de deplasare a sculei va fi data cu ajutorul comutatorului de multiplicare care va
fi pozitionat pe una din diviziunile 0.5 - 0.01 - 0.001 mm

Fig 6.4 Panou portabil pentru comanda manuala

20
 Batiul sustinere ghidaje pentru
Axele(X,Z)

Distribuitor ungere ghidaje

Masa de lucru

Motorul de actionare Axa Y

Batiul sustinere platou

21
 Fig 6.6 Detaliu Axa Y

1.Garnitura, 2. Saiba, 3. Piulita, 4. Cuplaj, 5,6. Rulment, 7,19. Surub cu bile, 8,17. Piulita
blocare,
9,12,16. Surub,10. Guler, 11. Capac, 13. Guler, 14.Suport rulment, 15. Nit, 18. Surub plat.

22
 1

8
2 8 3

8
6

7
4
4

Fig 6.7 Masa masinii

1. Platou de lucru 2. Jgheab sutinere cablu 3. Telescop acoperire ghidaje 4. Sistem de

ghidare
5. Tablã asezare jgheab 6. Tablã protectie ghidaj 7. Saiba 8. Surub

23
Fig 6.8 Detaliu Axa Z

24