27 MARTIE ÎMI.

V IS U L U N E I N O P Ţ I D E P R IM A V A R A
(N ancy C aroll, vedeta dela P a ra m o u n t)
 Ï7 Mariis 1930
HMAL1TATEA ILUSTRAU

CRONICILE MELE

FRUMU SEŢEÂ
de A. do H E R X
A întreabă cineva, — pe semne Sunt pline de Învăţăm inte, aceste pentrucă lnsăş n *tu ra na dă o ast­ Marile epoci ale artei, sunt dalorw
o doam nă, după felul cum povestiri pentru oamenii m ari, — fel de indicaţie, poate că n ’ar fi femeilor, care au inspirat pe poi(li
îm i scrie — dacă între o femeie m ari în adevăratul Înţeles al cu­ rău, să ne lu ă m d u p ă ea. Pleiadei, începând cu Ronsard, p.
frum oasă şi una inteligentă, o pre­ v ântului, dacă vreţi, — şi ele pot Frumuseţea fizică e aceea, care artiştii Renaşterei, poeţi, sculptori,
fer pe cea inteligentă. M ’a ales ar­ sluji drept pildă, totdeauna, în îm ­ a inspirat pe m a rii pictori, pe m a ­ pictori...
bitru, în tr’o discuţie ce s’a ivit în prejurările când suveranii îşi pierd rii sculptori, pe m a rii poeţi. Scriam
urm a recentelor concursuri de fru ­ capul du p ă o femeie, punând-o şi rândul trecut, despre cât a folosit Rare ori ni s‘a dovedit, că nu
delul cutărei Madone, a fost cutir^
museţe şi, din m odul cum se aş­ pe ea în primejdie, să şi-l piardă poezia, din întâlnirea lui Petrarca
teaptă la răspuns, bănuiesc că sub ascuţişul ghilotinei. femeie sim plă, după care a jindtiii
cu Laura. Am putea prelungi dorul unui Rafael? Dar de câte wi
doam na nu e frum oasă.
nu ştim de artistul îndrăgostit*
Mărturisesc că sunt foarte în ­
modelul său. Ni s‘a vorbit vre­
curcat. R ăspunsul meu nu poate fi
decât în doi peri, aşa încât se va odată de inteligenta Galatheii, |t
care Zeii au făcut-o vie, după do
recurge la un supra-arbitru, care
să rezolve chestiunea, pentrucă eu rinţa lui Pygm alion? Nu ştiu, zău,
nu m ă pot hotărî. Fac curte unei dacă toate femeile din tablourile
femei frumoase şi stau de vorbă celebre, prinzând suflet şi viaţă şi
cu o femeie inteligentă. P rim e jd i­ începând să vorbească, ne-ar mai
oasă în tr’adevăr. e num ai aceea plăcea aşa. cum ne plac acuirn
care întruneşte am ândo uă calită­ când tac, în cadrul lor din pinaco
ţile. Eşti pierdut, când femeia e şi teci!
frum oasă şi inteligentă, pentrucă Bănuiesc că inteligenta femejl.
frumuseţea fizică şi cea spirituală n‘a inspirat decât pe filozofi.
laolaltă, dau adversarei tale, ar­ Arta, care e închinată frumuseţii
mele cele m a i de temut. nu s‘a putut inspira decât dela
Istoria popoarelor. înfăţişează frumuseţea fizică. Si e atât de i-
exemple isbitoare şi incontestabil devărat .acest... adevăr banal, încât1
ca faţa lum ei s’a schimbai nri de n'avem decât să urm ărim evoluţii
câte ori cuceritorii nil sucombat, artelor. L a diferite perioade,
sub farmecul femeilor care. prin pildă, pictura se transformă dupi
calităţi spirituale superioare, ou moda femeii frumoase. Nudul şi-a
ştiut să profite de calitătile lor fi­ avut epoca atunci, când femeii
zice.
frumoase se despuiau în public Si
In prim ul rând stau vesti'ele a- aveau ce să arate. Mai târziu, ai
mante regale. fost preţuite profilurile, busturili
* * * cu carnaţie superbă şi cu umerii
Am citit, deunăzi, un foart ' inte­ rotunzi. Le-a venit .apoi vremea li
resant volum al academ icianului niilor şi ale siluetelor, până azi
francez Pierre da Nolhac. Se ocupa
De când cu rochia scurtă, picioa­
acolo de doam na de Pomnadour. rele se im pun, ca un element pre­
metresa regelui Ludovic ai XV-lea. ţios. al frum useţii iemenine. Pi­
Ceea ce se desprinde din acest cioarele lungi sunt la modă si ele
studiu, în care fantezia poetului dă fac mare efect, în picturile moder­
n savori'"’ documentelor,
de mare însem nătate istorică, este ne. Azi, ca să ne placă femeile, i»
analiza psihologică n femeii, a na­ uităm în tâi la picioare, de areei
liză care priveşte pe toate femeile, şi I»,iib.it i din ziua <le azi umbli
care nu ¡” '"1 ««T-ocnl s;-| doarmă cocoşaţi. Capul poale fi oricum l'i.
în alcovurile regale, dar n ’au ru fu i cioacele decid. Se snunea odaiS;
să suie şi trep'ele tronului înroro când n ”ai cap, vai de picioare. A
n jtu in î pm -i SMunţin lor nu cum e altfel: când n'ni picioare, vii
de cap!
Provocat gelozii în lumea femenină
din epoca aceea. Tnconiurate de Vedeţi dar. pentru ce suni fam
curteni linguşitor:, d^ intriganţi, încurcat cu răspunsul ce mi se
cari puneau In cale comp’ofuri odi­ cere. Am impresia că totuş, în de­
oase. de servitor1 cari ascultau re cursul acestor explicaţii, am lămu­
la uşi şi se folosiau d° ;n tim ită ti,p- rit m ăcar influenţa frumuseţii fiii.I
petrecute în a u z"l lor. viaţa acestor ce şi a ju n g la următoarea conclu­
femei n fost o ve<" îm nletire de zie: femeia frum oasă e ca un o-
teama atroce şi de satisfacţii su­ hiect de artă; femeia şi frumoasă
preme. şi inteligentă, e ca o carte de bi­
O curte, exact ca aceoa a regine­ bliotecă ce se înfăţişează într’o le­
,.Femeia cn şnim ul“ pictură de Mnns Hnas.
lor domnitoare, era puyă la dispo­ g ătu ră scum pă, la care îti face plă­
ziţia lor, — regine fără tron şi fără cere să le uiţi. dar pe care n’o ci
Frumuseţile, doam na mea, pot fi exemplele, dela dragostea lui Dunte te.şti; femeia cu frumuseţe morali,
coroană! Admise la recepţii şi fă ­ de trei feluri: fizice, morale şi spi­ pentru Beatrice, p ân ă in zilele
când parte din suita regală, locul rituale. Frumuseţea m orală tine noastre. Cele m a i frumoase ver­ e un obiect casnic, de care te folo­
lor era invidiat de femeile celela’te. toată viaţa, c â rd nu se împiedică suri, precum şi cele m a i naive, cele seşti fără m u llă plăcere. Să-i zicem
umbrelă!....
care bârfiau din sim pla ambiţie. d° in calea ei de o catastrofală in ­ m ai simple şi cele m ai rele. au fost
a li-1 lua. Pentru a se menţinea, fluentă. Frumuseţea spirituală, ţine ispirate de frumuseţea unei femei. A. de HKHZ
ele trebuiau să p u nă la cale alte până. când vremea nu întunecă fa ­
intrigi, r â n ă când strangulate în cultăţile mintale. Frumuseţea fi-
propriile lor i|c, sfârşinu viaţa în ­ Z'că dispare atunci, când anii o
tr’o m ănăstire sau. în cazul cel îndrumează către arsenalul de cos-
m ai rău, ucise de o rivală. m'-ticuri. f"•■duri. i-nneli şi masagii. Z B A R C IT U R IL E
Femei cu o sensibilitate caracte­ Fa tine cât tine tinereţea. Dincolo
ristică celor care parvin la situaţii de tinereţe, ţin n u m a i celelalte. de pe faţă dispar In 5 minute cu
noua d scoperie vieneză cosmeticul
m ari, amantele regale se folosiau F, drept că femeia nu pretueşte L IC H ID , D IM “ Se găseşte la farma*
de initim itatea cu regii, pentru a la ea, de cât frumuseţea fizică. In ­ cii, droguerii, narfumerii, coaforii şi
se răsbuna pe oamenii ce-şi perm i­ teligenţa nu este pentru ea o con­ ia Farmacia Tărnăuceanu Griviţei 81,
teau libertăţi, dictate de îm p re ju ­ solare, când oglinda îi este vitregă. Droguería Arsenescu V ctorie 12?,
rări sau oentru a ridica oamenii Frumuseţea m orală o socoteşte Droguería A lex indriu Str. 13 Sep*
m ediocri, din anturajul lor, la si­ drent o pacoste, tembrie No. 207, Depozitul oficial
tuaţii înalte. Multe din ele au p lă ­ ..Dacă aş fi fost şi eu cn altele al Diogui^tilor Principatele Unite K,
tit scump aceste crime, contra li- poate că eram altfel“ sptm femeii.5 Bu.'ureşt'. —
niştei statului. E drept că doamna cinstite, chiar când sunt frumoase
de Pompadour, de pildă, a m urit D ar istoria om enirii şi în special l ’ n ila c o n 100 lei, p lu s 33 le i p o rlo
la tim p, dar o Dubarry a fost tâ- viata in tim ă a m arilor artişti, do- se e x p e d ia z ă acolo u n d 3 nu se
rîtă pe eşafod, atunci când vina ei. '’"desc că fericite, n u au fost decât -âs'' t i
putea fi trecută cu vederea. femeile num ai frumoase. Şi atunci
 LEALITATEA IL U S T R A T A £7 M artie 1M0

- _ _ _

DEVH= 11 1 i ' J îfM K M

I¡II :«•ISTOJ« i irn >3* *1M 11«ZI I:I •171
4TJ =1i m
a. GONDOLĂ ascuţiiâ, vopsită argintiu, înainta uşor, cu aceeaş Carlozzo dădu drum ul unei în ju rătu ri form idabile, în tim p ce Tor­
n\ iuţeală, pe urma gondolei lui Carlozzo, cel m ai sim patic gondo- rino surâdea misterios. Mai îndu şm ăniţi decât până atunci, cei doui
rT licr din Veneţia. A doua barcă, era condusă de T orrini, duş- gondolieri, îşi conduseră bărcile departe, pe canale, în noaptea înstelată.
f man înverşunat al lui Carlozzo, de ani de zile. Când T orrini 45* *5f
lopăta, nu se auzia nici cel m ai m ic plescăit; pasagerul său se retră­ Cavalerul pe care-1 adusese 'l u n in o la serbare, îm brăcat în tr’un frac
sese in cabină şi perdelele erau trase. D ar Carlozzo simţi instinctiv, im pecabil, cu crisantema la butonieră şi m ânuşile glacé în m âna
ti de când era urmărit, siguranţa absolută a doam nei, pe care o con­ stângă, — stătea c h ia r în spatele tinerei lady. Când aceasta deschise
ducea, era periclitată. poşeta perlată, din care scoase cartea de invitaţie, el putu citi numele:
Dece oare n’o lăsau pe biata lui Lady în pace? Era atâta de fru- „Larii/ Corinne Pegw orth”
* moaşă!! De o răceală aparentă, în toate gesturile, trăda totuş pasiuni
clocotitoare, stăpânite cu îndem ânare ; p lin ă de măreţie maiestuoasă, — Un zâmbet uşor, trecu pe faţa lui, se dădu cu un pas înaipoi, aruncă o
ca Inate englezoaicele nobile, ------------- -------- _ _ _ _ _ — — privire în marea oglindă a
-era totuş de o naivitate co­ vestibuluilui, se găsi „bine”,
pilărească, atunci când în- J ' căută indiferent invitaţia sa,
cerca să lege cu el, o con vor- ; I pe care o întinse apoi unui
bire in limba italiană. lacheu în livrea.
Corpo di bacco ! O m ado­ Acesta citi numele şi făcu
o plecăciune.
nă in carne şi oase şi totoda­
tă o femee pasionată, la cea Cuceritor. în tru n in d în per
mai frumoasă vârstă! Carloz- soana sa, pe Don Juan şi pe
io şlia doar să aprecieze, el,
Cezar, lord Lister in tră în
care era gondolierul celor sala, în care se adunaseră de-
mai frumoase signore din ce- acum, majoritatea invitaţilor.
latea dogilor.
De şapte zile, Carlozzo era O serbare înnaltelor
in serviciul frumoasei lady. cercuri europene şi america­
Cum auzia bătând ora trei, ne. In aparenţă foarte multă
. ceasornicul vechei biserici lume, — câteva sute de per­
Sania Maria del Salute, tre­ soane, poate. Aceşti ilouă-trei
buia să acosteze în faţa m i­ sute de inşi, cari se aduna­
cului palazzo Livorno, unde seră în Martie, la cursele de
locuia ea şi s’o fplimbe ore regate din Lido, şi luau parte
Întregi, pe cele mai întorto- la serbarea din Palazzo Ven­
chiate canale ale oraşului la­ drassi, reprezentau întreaga
gunelor, eşind aproape zil­ societate m ondenă şi stăpâ-
nic, până la Li do, m inunata nitoare a lu m ii.
plajă a Adriaticei. Totdeauna Puteai vedea acolo figura
se plimba singură, se feri a m ulţum ită a lui Pierpont
de privirile aprinse ale b ăr­ Morgan şi nepăsarea suvera­
baţilor, cu o teamă aproape nă, a tânărului Rockefeller, pe
de neînţeles, seara nu eşise Elenka Barowska, noua stea
niciodată singură şi până a- de cinema, proaspăt im porta­
tunci, nu i se ’ntâmiplase n i­ tă din Rusia, îm brăcată în-
mic neplăcut. tr’o rochie, care părea un nor
Pcnlruce eşişe oare în astă de dantelerii, lord şi lady
seară in toaletă de mare ga­ Middleton, cei m ai patriar-
lă, porumbiţa de sub protec­ chali şi m ai nobili reprezen­
ţia lui? Ce căuta oare în pa­ tanţi ai suveranilor englezi.
lazzo Vendrasi? Probabil că Mistinguetle, tânără şi vioak'
era vre-o serbare sau ceva ca totdeauna, la braţul lui
asemănător, pentru lumea Arthuro Cranelli, dela „Sca­
mai bună. Şi tocmai în astă la” din Milano. Fie că se cu­
seară, trebue să iasă acest noşteau sau nu, oaspeţii ştiau
Torrino, dintr’un canal în tu ­ că fiecare frac sau costum,
necat, şi rău mirositor, să-l ascunde o personalitate do­
urmărească şi să-l enerveze m inantă, din lumea politică,
la culme, cu încăpăţânarea financiară sau artistică, iar
lui, de a nu face cel mai mic doamnele, pe lângă toaletele
sgomot. extraordinare şi bijuteriile
Cu siguranţă că în gondo­ strălucitoare, susţineau con­
la lui Torrini, se afla un vorbirile cu vioiciune natu­
bărbat, care pusese gând rău, rală, dând întregei societăţi,
frumuseţei şi banilor tinerei o notă de demnitate m onde­
sale lady. nă, neforţată.
— „Signor Carlozzo, u'ain D upă o serie de saluturi,
ajuns încă?” întrebă frumoa­ „shake-hands” şi în c lin ă ri în
sa femee, întorcând capul faţa doamnelor, lord Lister
spre frumosul gondolier. ocupă un loc în tr’o m ică lo-
Carlozzo privi în ochii je, în tr’un colţ al sălii de bal
mari, întunecaţi: şi începu să examineze cu a-
— „Si, signora, mai avem ...două signorine, p riviau cu necaz<, sosirea ei... tenţiune, toaletele şi costu­
câteva clipe!” iar gândurile lui, se frăm ântau cu întrebarea, dece nu mele femeilor frumoase. Nu era nim ic aci, care să nu fie extraordinar :
este şi el vre-un lord, sau american bogat, să poată săruta aceşti ochi lamée, brocat, tafta, velour transparent, garnituri diverse de blană, va­
plini de mistere şi gura, ca cireaşa coaptă. riau cu dantelerii parfumate, crepe roum ain, cu volane multe de tulle...
Palazzo Vendrassi, apărea de-aicum din valurile m ă rii, m ăreţ în u n i­ şi-apoi biju teriile! Lord Lister nu se mai sătura p riv in d diademele,
tatea liniilor lui, păstrând toate vestigiile unu i trecut glorios. P rin fe­ perlele şi briliantele, care îm podobeau decolteurile frumoaselor, brăţă-
restrele sale, se resfrângeau în apă, în reflexe multicolore, lum inile ser­ rile, inelele. Fiecare invitată, purta asupra ei, bijuterii în valoare de
bării. In faţa portalului, erau acostate câteva zeci de gondole şi bărci m ilioane; totuş cea m a i frum oasă şi m ai scum pă găteală, lipsia din
cu motor, sală: vestitul colier al lady-ei W im bledon, compus din 150 perle, de
— „Mi-am închipuit eu, că porum biţa mea nu se poate duce seara, m ărim e egală, cu agrafa d in şapte briliante, înc o n ju rân d un smaragd
decât la o serbare”, îşi spuse Carlozzo, şi conduse cu atâta îndem â­ preţios. Colierul, era un talism an al fam iliei, pe care lord Ashley .W im ­
nare barca sa, încât întrecu douăzeci de gondole care erau înaintea lui bledon, îl prim ise în dar, înainte cu 150 ani, delà un rajah in d ia n şi
şi acostă în faţa portalului de marm oră. de-atunci, rămăsese moştenire, în linie bărbătească.
In palatul de peste canal, era o serbare costumată. Şi două signorine, Lordul Lister, căuta cu privirea, pe bătrânul W im bledon şi pe soţia
îmbrăcate în costume din secolul al XVI-lea, priviau cu invidie, apa­ sa. Să fi renunţat ei, în ultim ul moment, de a participa la serbare?
riţia tinerei englezoaice. Lady Pegworth, era şi ea la postul ei în tr’o discuţie aprinsă, cu^ re­
Carlozzo ajută tinerei sale pasagere, să coboare din gondolă, atinse în gele german al cărbunilor, baronul von Kuesebeck. Natural că bătrânul
treacăt raantila-i de mătase, auzi un „molto grazzias signore” şi.... ţaip, era amorezat deabinelea, de partenera lu i şi se sim ţia atât de bine,
Îngheţă. încât, se credea p unctul central al atenţiunei din sală.
Căci în acest moment, acostase şi gondola lu i T orrino, chiar alături Lord Lister se plecă puţin, în afara lo jii. TI văzuse, îl recunoscuse
de a sa. Domnul care venise cu ea, urca de-acum scara, spre uşa larg oare Lady Pegworth? Era atât de liberă, de naturală şi atât de sigura
dfichisS, la doui paşi in urma pasagsrei sale. de sine încât stSrnia adm iraţia celui m ai înverşunat dusm an:
 27 M a rtit /IM
Orchestra, care începuse cu un
vals englez şi trecuse apoi, pe ne­
simţite, în celebra „Dunăre albas­ tea ceva m ai târziu? Am momen- don” .
tră”, — făcu o pauză. Oaspeţi noui
pătrunseră în sală. Lister cunoştea
numele şi pozijia socială, a fie­
căruia.
Rodolfe Carenas, cam pionul (le
box al Spaniei, intră la braţ cu zei­
ţa dansului berlinez, Blaudine Mau-
rus; apoi urm ară baronul leton
von Taube, cu fiica sa, Ilsebil şi-
lord Lister scrâşni din d in ţi, —
lordul şi lady W im bledon.
In această secundă, lordul Lister,
nu mai vedea decât un colier stră­
lucitor. El nu mai atârna la gâtul
acestei femei tinere şi frumoase, —
care abea eşită din pensionat, de­
venise soţia tutorelui ei. Colierul ii
dansa în faţa ochilor, liber, i se
im pregna în creer.
Şi cu lady Pegworth, se petrecu
o schimbare. Ea şovăi câteva c li­
pe, dar apoi îşi reveni. In m om en­
tul acela, baronul îi ceruse un dans,
când faţa frumoasei englezoaice se
îm pietri, un tremur nervos o cu­
prinse iar ochii i se dilatară în or­
bite.
— „Ah”, îngână baronul, „erta-
ţi-tnă, doam nă, dar n ’am voit să
mă apropii prea tare. Insă m uzi­
ca... m ’am gândit că... vă rog... scu­
zaţi, doam nă!”
* * *
Serbarea se apropia de m om en­
tul culm inant. Miezul nopţii trecu­
se de mult, iar morga oficială, a fi­
şată de majoritate, cedase în faţa
bunei dispoziţii.
In jurul lordului şi lady-ei W im ­
bledon, se formase un grup de
bonvivanţi internaţionali, — după
ce convorbirea oficială cu ducele
de M iddleton, reprezentantul casei
regale engleze, se sfâşise. Bătrânul
lord, privia cu o m ulţum ire plină
de bunătate, cum tânăra sa soţie,
dansa mereu cu alţi parteneri. T i­
nereţea ei îl încânta şi nu vroia s’o
priveze de aceste m ici plăceri, el
care avea o vârstă întreită, decât
a ei.
Profilul clasic şi zâmbetul Irenei
păreau ale unei zeiţe. Corpul ei,
trăda obicinuinţa călăriei şi a gim ­
nasticei, iar dansul ei, par’că ar fi
com andat p rin ritm , tactul muzi-
cei.
Strălucirea de alabastru a gâtu­ neva” .
lui, i-o încorona podoaba. Colierul
Credeam că nu vă interesează a-
orbia, enerva şi atrăgea.
Lady W im bledon, alesese pentru
un tango, pe contele Respighi. Pe­
rechea părea ideală.
Lord Lister venia tocmai de pe
terasă, unde asistase, — martor in ­
vizibil, — d in tr’un boschet, la de­
claraţia înfocată, pe care un „con­
dottiere“, o făcuse unei „signorine“
mascate. Traversând sala, observă
atât perechea, cât şi pe lady Peg­
worth, care dansa alături de lady
W im bledon, în braţele baronetului
irlandez Mac Lean.
Când sunetele orchestrei se stin­
seră şi după ce contele Respighi îşi
conduse partenera la soţul ei, re-
trăgându-se apoi, cu o plecăciune
stilată, lady Irène observă de-oda-
tă, că i-a dispărut colierul.
Voi să strige, dar lordul o opri,
spunându-i:
— „F ii liniştită şi veselă, ca
mai ’nainte, iny dearling. Grija co­
lierului, lasă-mi-o m ie” .
* * *•
Când lord Lister, revăzu gâtul la­
dy-ei W im bledon, lipsit de costi-
sitoarea-i podoabă, acelaş surâs de
om sigur de sine apăru pe buzele
lui. Un surâs liniştit, ironic, de stă­
pân al situaţiei. Se apropie de un
dom n înnalt, cu cioc şi cu aspect
de francez, — care tocmai se de­
părtase de lordul W im bledon, —
şi-i atinse uşor braţul.
— „Domnule, aş avea de vorbit,
câteva cuvinte cu rM a ” .
D U A L IT A T E A iLUSTRAïl
Celalt îl privi mirat. euin altceva, decât să aflaţi ce s’a vrei, îţi voiu comunica şi numeli
— „Cu plăcere, dar nu s’ar pu­făcut cu colierul lady-ei W im ble­ persoanei, care-1 are momentan",
Francezul şovăia încă.
— „G lum iţi, desigur!”
— „Am aparenţa?”
— „Asta nu, dar...”
— „Vi se pare ciudat faptul, ti
am cunoştinţă de întreaga întâi
plare?”
— „N atural!”
Lister şi francezul, ajunseră lan
gă o nişă. Lordul trase pe celălalt,
îndărătu l unei coloane.
— „Nu jucaţi teatru, vă rog.
Sunteţi cu siguranţă un detectiv,
angajai de lord Wimbledon, sau4
organizatorii serbării. E cert, ch
veţi o practică frumoasă, în prolt*
siunea dv., dar din nefericire, m
cunoaşteţi persoanele invitate, Citi
altfel aţi fi ştiut, că veritabila laij
Pegworth, se află de două luni»
Egipt, şi că tânăra doamnă, cărei
s’a substituit în astă-seară, este tei
m ai frumoasă şi m ai teribilă hoa|i
a continentului nostru, micu|i
Xancy Field.
Detectivul simţi fiori reci, slri-
bătându-i tot corpul.
— „Nancy Field? Aceea carea
pungăşit pe contele della Torre ji
pe consulul general al Equador*
lu i? ”
— „C hiar ea. O observ pe di-
duiţa, decând a intrat în sală ji
trebue să constat, că a lucrat mi­
nunat“. «
—- „Şi bijuteria?”
— „A luat-o în momentul, cânii
dansând cu baronetul Mac Lean,a
trecut pe lângă lady Wimbledoi
care se lansase în tr’un tango, ti
contele Respighi. Cu o sraucilur;
aproape insensibilă, a smuls coto­
rul de pe gâtul victimei sale, li
sându-1 să lunece în corsagiulei
Priveşte, te rog, fără să atragi i
tenţia, în partea cealaltă a sălii
unde şade ea. Vezi, perlele şi i
mantele, le-a pus în poşetă, pe tari
a atârnat-o cu o neglijenţă apa»
tă, de spătarul scaunului, pe c»
şade. Contează pe faptul, că ni­
m eni nu va căuta într’o poşetă nt-
păzită de nim eni, cel mai prep*
colier din lume.
— „Bine, dar veţi fi de acord,
...asistase la declaraţia u nu i condottiere că....”
- „Eu sunt lord Lister”.
tan, o convorbire urgentă cu ci­ D om nul cu cioc, privi speriat în —- „Mă m iră însă, mylord, ti
jur. tocmai dv....”
— „Aşa? Scuzaţi-mă, vă rog. — „Dv. ştiţi ceva?”
— „Desigur! Şliu totul. Şi dacă (C onlinuurea in pag. S-n)
>JUJR/
M A R C A MONDIALA'
ULTIAELE C R E A Ţ IU M I
ARTISTICE 51 S E R V IC II M O DERNE
4
. 35
lADUt IUI

REALITATEA ILUSTI1ATA.
| PHRALA ¡
Votin al IU C A si m a n u ş
şu ajuţi!
Sauram m an u şe n hai meritil
Te das o vo to a m a ro , c ă c i
mj sâ o sprijino a m a ro .
Te trail! ; P artid o L ib e ra lo .
Thai o IUCA a m a ro d a d b a ro .
'Amen al m u n cito ri ro m a n d o
foro.
Con votinel a m a ro IU C A .
V o tis arel O c h ilo jj
GRUPAROM
27 M artie 1830
Publicul, nem ai în căp ând în sala „D acia” , ascultă
p rin ferestrele, care răspund pe acoperiş.
la
M ijloc: Mulţimea ovaţionează oratorii, cari
vorbesc d in balconul sălii ,,D acia” .
Sus: D-nii Madgearu şi Dobrescu, inspec­
tând nouile lucrări edilitare ale M u nic ip iu lui.
Stânga sus: D. C h iriţă Vasilescu, vorbind
d in balconul sălii „D acia” , la o întrunire elec­
torală.
Stânga: Un manifest electoral ţigănesc, lan­
sat în jud. Vlaşca. „P hrala” înseam nă fraţilor
şi p rin el, se face propagandă pentru partidul
liberal.
D reapta: La rând, în aşteptarea votului, în
faţa localurilor.
Jos stânga: Un grup de doamne, p ărăsind
localul de vot.
 27 M artie 1930 R E A L IT A T E A I LU ST II ATI

H IO A R A a vrut să-şi ia lumea
în cap. Şaşie, fetele o bat­
jocoreau, patroana o bătea,
clienţii o scuipau... Chioa­
ra a fugit.
In noaptea aceea, a dorm it pe
un m aidan. In besnă, a fost trezită
de o apropiere moale, caldă. Chioa­
ra a dat un ţipăt de spaim ă şi^ in i­
m a ei voia parcă să-i ţâşnească din
piept afară.
Şi-a dat apoi seama că, lângă ea,
venise să se culce pe m aidan un
căţel. U n câine rătăcit, fără stă­
pân, ca şi ea...
A chemat atunci pe întuneric câi­
nele: „cuţu-cuţu“. Căţelul s’a apro­
piat fricos, Chioara l-a atras lângă
ea şi a adorm it iară, cu el în braţe.
C ân d s’a trezit, câinele fugise.
Dar între degetele fugarei, apăru­
seră m ici bobiţe albe, usturătoare.
Fata începu să se scarpine cu furie,
rupându-le, şi cu cât se scărpina
m ai m ult, cu atât m icile răn i o îndată simţise arsura unor mâncl-r
m âncau m ai nesuferit.
Câinele, cu care dormise în bra­
ţe, fusese râios...
Disperată, Chioara vagabondă
toată ziua pe uliţi, fără n ic i un rost.
Scărpinându-se, îşi sgâriase pieptul
şi sim ţia cum îi um blă pe sub piele,
pe toată suprafaţa trupului, sarcop-
tul m icroscopic, în m ii de exem­
plare... T rupul i se roşi, sângerând
pe alocuri....
In tr ’o mare agitaţie, seara, când
veni clipa să se culce iară pe m a i­
dan, renunţă de oboseală la liber­
tatea atât de m ult dorită, şi se în ­
toarse la bordel.
Patroana, m adam Kati, îi trase
câteva lo v itu ri cu cravaşa, dar
Chioara le p rim i cu seninătate, a- jin ă pe ciment, ce servia de pat de
proape cu voluptate, fiin d c ă îi p o ­ boală, fetelor răpuse de ftizie, oare
toli o clipă arzătoarea m âncărim e. nu m ai puteau figura printre cele-
Fu pedepsită să doarm ă „la ro­
go jină“ ! La rogojină, era cămara
fără ferestre din fundul casei, fă­
ră nici o m obilă, afară de o rogo-
lalte. Căci n-u totdeauna era loc la
spital, la F ilantropia, în pod, unde
se află secţia m edicală respectivă.
A doua zi, este 1 A prilie. Fetele
s’au gândit să tragă o păcăleali
Chioarei. Conferinţă de minore,;»
prispă. Şoapte. Frezei de râs ţâfr
nit.
E o dim ineaţă de aur. Stela des­
chide bin işor uşa la cămară, st *
strecoară înăuntru, cu o cutiuţă ii
m ână. Pe rogojină, Chioara, care
s’a svârcolit toată noaptea, râcâln-
du-şi pielea, a adormit spre ziuă,
răpusă de enervare şi sbucium, du-
păce şi-a svârlit cămaşa peste ro­
chia m ototolită în tr’un colţ, nepu-
tând suporta nim ic pe trupul iritat,
Stela, tip til, presară pe cămaşa rt-
ioasei praful cenuşiu din cutiuţă şi
fuge în vârful picioarelor...
* * *
Din fund se aud gemete.
Când fetele, râzând, au deschis
uşa, ca să vadă ce face Chioara, a«
găsit-o svârcolindu-se pe podele,
ca un vierme dement.
Chioara îşi îmbrăcase cămaşa, jl
rim i violente. Avea impresia că pe
sub pielea ei, merg acum omizi cit
degetul de groase, pline de păr, gâ­
dilând-o. începuse atunci să se
svârcolească, frecâridu-şi trupul di
rogojină. îşi smulsese cămaşa.
Cu unghiile îşi sfâşiase sânii ;i
cu un foarfece din poşetă, îşi tăia
carnea de pe ea, ca să scoată de si
piele ,yomizile păroase“...
Fetele, văzând-o sbătându-se ii
sânge, în m ărm u riră. Madam Kati,
patroana, atrasă de urletele râioa-
sei, sosi :
— Ce-aţi făcut ? întrebă ea pe
fete. 1
— N im ic... Am păcălit pe Chioa­
ra, zise Stela. I-am turnat praf de
scărpinat pe cămaşe...

" \ Greva femeilor

Nu trebuie
Profesoara, cu figura foarte gra ■ — O im it pe M arieta Mândresc«!
să mal avei! vă, se adresă elevelor ei: — Ei, dar ştiţi că m ă bucură coli
— A cum când vă a fla ţi in u ltim u l ce aud, fetelor!
S b â r c ifu rl an de şcoală, înainte de a face un Dar dintre dvs., domnişoarelor,
pas care v ă poate fi h otărîtor în se adresă profesoara celorlalte ele-*
viaţă, v ’aţi gândit, dom nişoarelor, ve, care intenţionează să urmeze la
în ce direcţie aveţi a p titu d in i?
universitate?
D um neata D om nişoară Mândre-
E foarte uşor de a împiedeca formarea sbârciturilor, dacă luaţi scu, oare iai iatât talent la m a te m a ­ Toate fetele răm ase mute şi nici
la timp măsurile necesare. tici, desigur că te ’nscrii la Poli- u n a n u susţinu privirea profesoa­
teichnică? rei de pe catedră.
Curăţaţi dim ineaţă şi seara obrazul Dvs., cu un tampon de
— M ă iertaţi, D oam nă, dar nu — D ar bine, ce aveţi dragele me­
vată îm bibat cu LAIT INNOXA. le, voi elevele mele cele mai meri­
intenţionez să urm ez m a i departe
Pielea Dvs., iritată din cauza vântului, a prafului, va fi mai cu studiul. tuoase, nu m a i vreţi să studiaţi!
— Păcat, draga m ea! Dar îm i dai Nu pot pricepe de loc pricina aces­
întâi calmată şi apoi curăţată până în fundul porilor, va putea
voie să te întreb dece? tei brusce a titu d ini, care mă ui­
dar să respire în libertate, condiţie esenţială pentru a asigura să­ meşte m u lt. Oare să fi slăbit cura-
D u d u ia răspunse înroşindu-se ca
nătatea epidermei. o cireaşă şi plecându-şi ochii în p ă ­ ju l femeilor? Nu m a i găsiţi nece­
m ân t: sar să lu p ta ţi a lă tu r i de bărbaţi,!»
Veţi fi uluiţi de a constata progresele de înbunătăţire a tenu­ chiar să încercaţi să-i şi întreceţi,
— M ă m ă rit, D oam nă!
lui Dvs., după un tratament de câteva zile, care este în acelaş — E i ,a tu n c i se schim bă ches­ devenind astfel independente? *
tim p foarte simplu şi economic. Cu ajutorul pudrei tenul Dvs. va tiunea! Felicitările mele, d o m n i­ P rim a interpelată, eleva Mân-
căpăta strălucirea pielei unui copil. Pielea Dvs., devenind sănă­ şoară!! dreseu, se ridică din bancă şi răs­
toasă nu va m ai avea sbârcituri şi nu veţi mai cunoaşte groazn de Convorbirea continuă, profesoa­ punse bătrânei profesoare:
a îm bătrâni. ra având de astăd ată ca parteneră
— D oam nă, toate planurile, toate
pe ©leva D ăian u:
dorinţele noastre de a învaţa mai
— D ar dum neata, dom nişoară departe, aveau acelaş scop. Doriam
D ăian u, ce proecte de viitor ţi-ai ca prin studiu să ajungem la feri­
fău rit? Persişti în ideea de a te cire. A stăzi am găsit un mijloc mai
înscrie în farm acie ? uşor şi ln a i sig ur pentru a ajunge
— Nu, D oam nă, şi eu a m re nun­ la acelaş rezultat, căci când ne-am
| supune pielea unul regim Iaciai ţat!
— D ar dum neata din ce m otiv o
p u tu t convinge ce deliciu devine o
căsnicie când te-ai mobilat la casa
faci ? Lobel et Lindem an, calea Victoriei,
I — Depozit la toate Farmaciile, Drogheriile şi Parfumeriile — _ De astădată, eleva fiin d pregăti­ 45 ,am renunţat la studii şi la tot,
tă' pentru această întrebare, răs­ pentru a deveni perfecte soţii şi
punse cu curaj: mam e cât m ai de tim puriu!
 27 Martie 1930
M aUTatea il u s t r a t ă

de m ult ju riu lu i, încât m 'a ales — „Cum te îm p a ci cu m oda?”

Fac versuri, domnule ...!
ne spune dom nişoara L e ila M irică, „ M is s D ob ro g ea1'
hors concurs.
0 curte cu răzoare care renasc,
in bălaia razelor soarelui de p ri­
măvară. Iarba a răsărit de m ult şi
trandafirii, desbrăcaţi de învelişul
iernatic, şi-au scos la iveală m ugu­
rii. In fundul grădiniţei, un stol
de vrăbii guralive, se ceartă pe câ­
teva firimituri de pâine, risipite
printre firele de nisip, spălate de
ultima ploaie.
Pe un scaun de trestie, se răs­
faţă in plinătatea razelor, o fată
tânără, brună şi suplă. Cartea i-a
căzut pe genunchi şi privirea-i e
dusă departe, spre zări in finite, a-
colo unde pot pătrunde num ai firi
suprasensibile şi poetice.
Am trezit-o dintr’o visare dulce
ţi o femee nu găseşte scuze pentru
aceasta, chiar dacă intervenţia este
tăcută pentru un scop atât de de-
linteresat, ca solicitarea u n u i in-
terview.
Frumoasa Leila vrea să pară su­
părată. Dar în loc de scântei, ochii
ei de levantină, emană nişte reflexe
atât de dulci şi de strălucitoare, în ­
cât nu-i ierţi numai supărarea, —
ne cunoaştem doar de m ult, —
dar cred că dacă ar fi îm brăţişat
cariera de avocată, succesul ei ar
fi fost sigur, mai cu seamă la
curtea cu juri.
— „Ce vrei să-ţi spun? Am doar
alut de puţine lucruri de povestit!
/im trăit multă vreme pe m ulul D u ­
nării, în Tulcea, unde orientalis­
m u l se m ai m anifestă şi astăzi, in
toate formele lui.
A m in tiri? Cred că nu poate exi­
sta am intire m a i frum oasă, decât
p lim bările în caic, pe D unăre, sub
clarul de lună, în acom paniam en­
tul îndepărtat al cântecelor lipove­
nilo r depe mal, sau dela pescuit“.
— „Altceva?”
— „Sunt foarte econoamă la vor­
bă, exact contrariul celor ce se pun
în sarcina sexului d in care fac
parte. Prefer să visez şi să-mi p ă ­
strez reflexiile, căci este atât de
bine să f i singură deţinătoare a
sentimentelor, visurilor şi aspira­
ţiilo r tale ! In cazul cel m ai grav,
'mi le transpun în versuri, căci fac
versuri, dom nule!...”
Era D u m in ic ă şi devreme. Era
cald şi frumos. Şi mi-au trebuit to-
tuş insistenţe uriaşe, pentru ca fru:
moaşa mea interlocutoare, să-mi
citească o serie de versuri, origina­
le ca idee, clare, fără nici o gre­
şeală şi rostite cu voce cristalină,
ca şoapta u n u i isvor, sau a unu i
pârâiaş.
— „Anul trecut, am concurat a-
proape fără voe. M’am dus de cu­
riozitate la Casa g rădinilo r, în to­
vărăşia unor rude, pentru a asista
la desfăşurarea concursului de fru ­
museţe. Vecinii mei d in sală, m ’au
convins să concurez şi eu în semi­
fin a lă şi se vede că am plăcut atât
„Miss Dobrogea” .
A nul acesta însă, concursul a în ­
— „Îm i place să m ă îm brac bine,
căci cred în vechiul dicton că „h a i­
trecut cele m a i m ari aşteptări ale na face pe om” .
mele. In p rim u l rând, c a d ru l_ în Atât. Am lăsat-o pe „Miss D obro­
care s’a desfăşurat, a fost măreţ. gea” , singură cu visele ei, călăto­
Părerea mea este, că toţi organiza­ rin d din nou cu gândul spre ză­
torii de dem onstraţii populare, sau rile astrale şi senine, pe când eu
de recepţii ale vizitatorilor străini, „călătoriaim” cu un Ford hodoro­
ar trebui să ia p ildă, dela organiza­
git, care mi-a distrus toate iluziile,
ţia pe care aţi dat-o dv. în ceeace priveşte fabricaţiunea
Se spune că frumuseţea e trecă­
automobilelor americane,
toare. Cu m ine cazul a fost proba­
bil contrariu, căci mi-am m enţinut L IV IU M IR O N
titlul de „Miss Dobrogea hors con-
cours” . .
— „Ce literatură preferi?
— „A dor pe cea rusă, căci are
m ult omenesc în ea. îm i plac apoi
versurile lu i Buudeluire şi Vcrlai-
ne, care reprezintă pentru m ine, a-
devărata poezie franceză” .
— „Iţi place m uzica?” OITIŢ I
— „Cred că este o întrebare de cel M al s u b lim
prisos. D ar totuşi îţi voi preciza* poem «1 frumuseţii
că nu-mi place m uzica sgomoţoasă
şi prefer o nocturnă de Chopin, u-
nei opere întregi de Wagner. In
ceeace priveşte m uzica româneas-
că, îm i plac romanţele şi doinele” .
— „Cu ce-ţi petreci tim p u l \i-
ber?”
__ „Citesc, scriu•
şi cant. Mai_ la­ M iss R o m â n i a
p ida r n ici nu se poate. Ia r dacă pe M iss U n iv ir s e
lângă acestea, se în tâm p lă să mai Romamul unul con-
am câteva m inute, m i le pierd cu cur» de frumuseţe
P ufi, căţeluşul meu pekinez“ .
Şi mica javră, auzindu-şi numele Volumul 53 lai
ese de sub scaun m ă râ in d de ne­
caz c’a fost deranjată. Un căţeluş
m ititel, cu o figură ca de preot
brahm an, îm bătrân it în riturile
sale fanatice.

M A M E L E N O S T R U C O N C U R S
4 0 .0 0 0 L e i p r e m iu
Dorind să încurajăm o industrie cinematografică indigenă, am convenit cu casa *OER»-

Ş e i S T * in — - C.PII.1A
să conţină scene diatogate. şi efecte sonore. corent. Lucrările se vor trimite pe adresa
Concursul râmane desch s panâ ,a, « AprU.e corei. cu numele autorului şi
redacţie, noastre Str Cons . Miile 7 « v a r n in s o ţ ^ ^ ^ ^ ^ ya premia, cu 40.000 lei.
un «motto*

Un bal în sfii românesc

La începutul lunei Martie s’a aranjat la
Cluj de către doam na Letiţia Haţiegan,
sub ’patronajul principesei Ileana p rim ul
bal în stil românesc, la care s au dansat
aproape exclusiv dansuri naţionale.
Balul a avut un deosebit succes
m oral şi m aterial ia r beneficiul rea-
lizat a fost în folosul căm in ulu i
de fete „D om niţa Ileana“ secţia in ­
dustriei din Cluj. A plaudăm dan
toată in im a asemenea m anifestaţii
cari au m enirea să m e nţină vie
dragostea de datinele strămoşeşti.

<

T> >in L rlillo rin

fipffhn
 27 M artie 1930
O aventură ia Veneţia
(Urmare din pag. IV-a)
Lordul rid ic ă d in umeri.
_— »Ar fi m ai bine, dom nul meu,
să vă gân diţi m ai puţin şi să cre­
deţi m ai m ult. U n ii oameni, strâng
insecte, alţii colecţionează m ărci,
iar alţii, sunt detectivi amatori. A-
veţi ceva contra?”
— „N im ic, m ylord, m ă bucură” .
— „Atunci nu m a i pierdeţi vre­
mea zadarnic. Căutaţi să intraţi în*
tr’un m od oarecare, în posesiunea
poşetei şi v’aţi executat misiunea
în m od strălucit”.
pipa.
* * *
Mr. Crébillon, urm ă cu foarte p u ­
ţin ă plăcere, sfatul lord ului Lister.
Cu toate acestea porni, — nepăsă­
m ai periculoşi hoţi de hoteluri şi es-
camoteuri la diferite serbări. în a in ­
te cu câţiva ani, lucrau îm preună,
dar din cauză că fiecare se credea
nedreptăţit s’au despărţit, deve­
n ind de-atunci, cei m ai înverşunaţi
duşmani.
O riunde ar fi ceva de jefuit,
şi-şi bănuesc unul altuia prezenţa,
sunt de găsit am bii şi cum ziarele
anunţaseră participarea dv., şi a
onoratei doamne, la serbare, era
şi natural, ca Field şi Haldane, să
fie la posturile lor, în „palazzo
Yendrassi” .
Lord W im bÎedon, îşi scutură
— „Bijuteria fam iliei mele, stâr­
neşte atâta senzaţie?”
— „Desigur, m ylord. Furtul co­
REALITATEA IL U S îM
tei afaceri, astfel că toate cercetă­
rile, le-aţi făcut din proprie in iţia ­
tivă. Secretarul meu, vă va da to-
tuş un cek, care va acoperi toate
cheltuelile, precum şi o m ică aten­
ţiune, pentru zelul depus.
Pentruca să fiţi însă complet li­
niştit, vă voiu arăta ceva, care vă
va interesa.
Lordul se apropie de un birou
scoase d in tr’o cutie o casetă, apa­
să un buton şi capacul sări.
— „Scoateţi, vă rog, conţinutul”.
Crebillon băgă m âna în casetă şi
scoase... colierul lady-ei Wimble-
don.
— „înălţim ea Voastră” ...
Bietul poliţist, nu putu spune
m ai m ult. Lord W im bÎedon, surâ­
se însă m ulţum it.

.h w.
lierului, a fost o operă de artă, dar
tor în aparenţă, — spre loja pe
care o rezervase baronetul Mac m i se spune că şi în afară de acea­
— „Vă m iraţi? Cu toate acestea
nu e vorba de nici o vrăjitorie, ci „kolvnqs"
Lean, pentru sine şi pentru Lady sta mica Nancy, a „lucrat” bine. de prevederea bătrânului maha-
Astfel, i-a luat baronului von Ku- time .ru aplicat pe periuţa
Pegworth. Trecând pe lângă scau­ radjah din Gw alior, care i-a dă­ uscată şi aspră, fiind su­
nul, de al cărui spătar atârna po­ escbeck portofelul, un ceas de aur, ruit străbunicului meu, lord Ash-
şeta, făcu intenţionat o mişcare montat cu pietre scumpe şi un ley, colierul de diamante. ficient pentru a curăţaţi
greşită cu mâna. Geanta căzu jos, creion de platină, de mare valoare; Pe lângă original, i-a m ai dat şi alb i dinţii
dar în acelaş moment, detectivul o baronetului Mac Lean, i-a luat pa­ douăsprezece im ita ţii, cu sfatul, ca
ridică, o predă cu o scuză, fru­ tru inele preţioase, de pe degete perlele să le poarte soţia sa în Kolyno disolvăpaliculele,
moasei englezoaice şi p rin tr’un o- iar celorlalţi parteneri de dans, casă, iar în societate, să poarte în lă tu r ă resturile alimen­
col, reveni la locul de unde ple­ le-a lăsat cele mai plăcute a m in ­ fără să-şi dea seama, o im itatie. tare şi d'jstruge germenii
case. tiri, şterpelindu-le toate valorile, Căci altfel, bijuteria este expusă
pe care le aveau asupra lor. P rin /. v ătăm ăto ri ai cariei
Peste câteva m inute, se afla la e- furtului.
şire, unde găsi pe lord Lister. urmare, n ’a prea resimţit pierde­ — „De data aceasta, a fost tot o încercaţi KOLYNOS, sen­
— „E i bine?” întrebă acesta. De­ rea colierului. im itaţie?”
A plecat cu expresul de Viena, zaţia proaspătă de cură­
tectivul făcu un gest afirm ativ. — „Desigur! Colierul veritabil,
»»Aţi avut dreptate, m ylord. la orele 6 dim ineaţa. In urm a re- ţire ce vă lasă in gură, t
se odihneşte dela nunta noastră, în
Bijuteria se afla în poşetă, pe care clamaţiei păgubaşilor, este u rm ă ri­ safe-ul m eu dela London Bank. Iar delicioesă
am tăiat-o la ifund, astfel că am tă de poliţia austriacă. lui Haldane, îi donez cu toată m u l­
scos perlele, fără să se otoserve” . Lord Lister, sau m ai bine zis, ţumirea, a şaptea im itaţie. Acum, PASTA DE DINJI
Lister surâse: Cerald Haldane, trebue să fi p ără­ luaţi dv. a opta şi prezentaţi-o so­
— »Mă bucură, că v’am putut a-
juta. D ar acum grăbiţi-vă, să anun­
sit serbarea, im ediat după nenoro­
cita convorbire, pe care am avu­
ţiei mele, ca originalul regăsit.
Alaltăeri, a fost 1 A prilie. Iată
KOLYNOS
ţaţi lord ului W im bledon, regăsirea t-o cu el şi nu i-am putat regăsi P jin urmare, o serie întreagă de
urm a” . Grand Prix obţinut la al treilea
colierului. păcăliţi, fără voe. P rim a, Nancy congres Odontologiquedin Ame­
O strângere de m ân ă rapidă şi Lordul W im bÎedon se rid ic ă: Field, apoi d-ta, în urm ă Haldane rica Latină, în Iulie 1929
Lister dispăru în vestibul. Un ser­ — „Vă mulţumesc, dom nule Cre- şi în fine soţia mea.
vitor îi dădu jobenul şi m antila. billon, pentru zelul pe care l-aţi D ar trebue să recunoaştem, că a-
A poi coborî încet scările de m ar­ depus, dar cred că vă am in tiţi că cest Lord Lister, este un om şi ju ­
moră, ale palatului, făcu semn lui în chiar seara serbării, v’am rugat mătate. Nu sunteţi de aceeaş păre­
T orrino, se urcă în gondolă, care
porni cu cea m ai mare iuţeală, spre
să nu daţi nici o im portanţă aces­ re, m onsieur Crebillon?” Citiţi LECTURII
hotelul .yCesare Borgia” , ’ unde cu-
ferele sale erau pregătite şi peste
o jum ătate oră, pornia cu expresul
spre Neapole.
In acelaş m om ent însă, Crébillon
avusese aproape un atac de apo­
plexie. Căci voind să remită lor­
dului şi sojiei sale, colierul regăsit
constată că acesta dispăruse pen-
ţru a doua oară, de data aceasta
însă, din ibuzunarul său dela piept.
Crébillon, — care părea obosit
şi nedorm it, — se anunţă peste
două zile, la lordul W im bÎedon, în
„hotel Metropole“ din Lido. Se
temea, că-1 ya găsi pe lord, în tr ’o
dispoziţie cât se poate de nervoa­
să. Nu mică-i fu mirarea, când îl
găsi cu o figură veselă, fum ând
d in tr’o p ip ă de spumă de mare.
Şedea la fereastra deschisă a b a l­
conului, având pe o m ăsuţă alătu­
rată, nêlipsitu-i pahar de w hisky
cu sifon. P riv ia m ulţum it plaja
pustie, care se’ntindea la picioa­
rele sale.
—- „înălţim ea voastră, mă va
ierta, că vă deranjez d in nou“ , în ­
cepu detectivul, şovăind, „dar re-
numele meu de poliţist, a avut
mult de suferit, de pe urma acestei
afaceri, aşa că am trebuit să de­
pun toate sforţările, pentru a regă­
si urmele pungaşilor.
Am pus pe goană toată poliţia
europeană şi am p rim it câteva in-
form aţiuni demne de relevat. Amă­
nuntele pe care m i le-a furnizai
aşa num itul lord Lister, în privinţa
falsei Lady Pegworth erau exacte.
D oam na era cunoscuta Nancy Field,
înregistrată în cazierele tuturor po­
liţiilo r europene. Ca şi Lord Lister, P ortul şi fiordu l Aandalsnaes (Norvegia)
care natural că nu e lord, ci un sim ­
plu burghez, cu numele de Gerald Ce va fi vizitat de câştigătorii p rem iilo r Monica. Atât voiajul cât şi întreţinerea şi distracţiile sunt ab-
Haldane, — sunt actualmente, cei , 1 , 1 T n e' PIeca.rea f n Bucureşti la 8 Iulie, reîntoarcerea la 27 Iulie. I n f o L a ţ iu n i de,tailate In
toate marile magazine de galanterie d in {ară cum şi la Magazinele Solavici, Bucureşti, ‘ Lipscani 37.
8
 27 M artie 1980
realitatea il u s t r a t ă

r e a l it ă ţ il e v ie ţ ii
. , * „ stângă am putată. D ar această în .
stânaă
tăcută dom ni în grajd. Apoi însă tâm plare a făcut pe h a itian ă să-şi
începu o ceartă în lege. iubească bărbatul m a i presus de
— îm i pare rău, se a p ără pro­ orice. Ea declară acum, că nu-l va
prietarul, dar eu ti-am dat banii. părăsi niciodată şi-l va urm a oii-
~ Ce spui? Mi-ai dat banii?! unde doreşte el.
Ştii c’ai haz! D ar eu n 'a m prim it Aşa dar rechinul a salvat o căs­
nim ic! . . N PATUL lui Napoleon sau pe nicie....

.111} acest titlu u n librar din

— Aşa, n'tii p rim it nimic?
Şi capra asta a cui e? N u e ca­
pra ta?.... E a ,i înghiţit sutarul. aşa
I un divan obişnuit, fără rem i­
niscenţe istorice, oricum ar î .
sunt oameni cari se bucur? de
^ S te tn n a expus in vitrină o încât bancnota a devenit proprieta­ un somn de piatră. La Lagny jdn-
“ ¡arie de volume, iar această tea ta. . . gă Meaux (Franţa) s'a form at chiar
reclamă părundu-i-se in s u fi­ — Bine, bine. dur ai să adm iti un club al sforăitorilor. El f :is\ ă d.ţ
cientă. a mai dat ii a n u n ţu ri in şi d.ta, că n'are să mi-o rest\tue câteva lu n i şi n u primeşte decât
aurele locale, îndem nând fetele să capra. ■ . membri, cari pot dovedi, f r in t r u n
ctmpere interesanta carte. Si i n - Aşa dar. să faci bine să-mi p lă ­ certificat al soliilor respective cum «m A Port Pirie. în A ustralia
Indevăr, reclama a avut succesul teşti încă odată. Ai depus banii la că domniile lor obişnuesc să nire-
m Tinerele stetineze necăsătorite de Sud, unde s'au colonizat
locul greşit, asta n u e vina mea. rupă liniştea noptn cu sunetele numeroşi greci, a isbucnit o
u invudut librăria i>i chestie, fieca- Dar cei doi vu p u tu ră să cadă de melodioase ale sforăitului. ceartă violentă între Greci
reducând cu sine preţiosul volum. acord uşa încât chestia va fi tradu. Scopul clubului n u prea e definit şi A ustralieni, din pricina — cher-
u tmsu-i descopere taine necunos- să în fata justiţiei. P entru a face __ ¡iar e nevoie, oare, de un aseme­ chez la femme! — unei frumoase e-
meute. D a r ajungând acasă şirăs- însă dreptate ? eclam antilor ar tre­ nea scop ? Svnt lene sau m a i bine zis al nasu lu i ei.
loi.id curtea mure fu decepţia fe- bui ca judecătorul să aibă înţelep­ Oam enii sunt ca oile: n u se si Dacă de aci n u se va naşte u n alt
t'wrdor. Curtea cu sugestivul titlu ciunea regelui Solomon. bine decât în turm ă. Există atâtea război troian, chestiunea pasionea­
era.... o carte de bucate. cluburi şi cercuri, m eat cluo..l sfo ză totuşi îndeajuns toate cercurile
India'iute, câteva fete d ădu ră in răitorilor din Lagny n u ne • - greco-australiene. .
judecată pe iscusitul librar. Insă prinde. E cel p u ţin inofensiv... " D. Argyropoulos din Port P ine
judecătorul fu de partea acuza­ se îndrăgostise de fruitioasa Cate-
tului ’G p Ô l rin a T uigara din Grecia. I i dăduse
- Cum, domnişoarelor — le a- 1
 îîlL
şi bani pentru călătorie, căci avea
wtrolă dansul. Aşa dar domnule IN călător, care a vizitat re­ de gând să se însoare cu ea. în A u ­
noastre credeţi, că arta gătitulu i cent in sula Sf. Elena, exi­ stralia. D ar felul de purtare ale lo­
m e o ştiinţă. cure se im pune unei lul m arelui corsican, a con­ godnicului n u era pe placul Cateri-
lele, inainte de căsătorie? statat că locuinţa lui N apo­ N SAVANT rus, care se află nei şi după câteva lu n i îl anunţă,
Librarul fu a ih iju t, bine înţeles leon se află intr'o stare nedemnă actualmente la H aiti pove­ cum că consideră logodna desfăcu­
_ dur itettinejii se am uză de a- de trecutul acestei m a ri figu ri isto­ steşte o întâm plare ce iese tă. Intre tim p grecoaica putuse
cest yroces hazliu. rice. F ranţa întreţine în această in ­ din comun. Se afla pe un constata că frumuseţea ei plăcea şi
sulă un muzeu Longwood (o fosta vapor, pe care călătoriau m ulţi m- Australienilor. D ar când fu să se
lărtărie unde suveranul exilat gă. căsătorească cu u n u l dintr inşii,
sise adăpost). A angajat chiar un ^ O ^ f r u m o a s ă d o a m n ă d in H a iti se fostul ei logodnic se răzbună, tăin .
uardiun special, pentru paza obiec­ certa necontenit cu soţul ei ' du-i nasul.
telor istorice. D ar acesta avu o id.ee za s ă .l în to v ă r ă ş m s c ă y e o in s u lă II aşteaptă desigur o pedeapsă
ingenioasă: Se instala pur şi sim ­ d in apropriere. Du-cuiia i« a / aspră, din partea judecătorilor a u ­
p lu în casa, pe care avea s o pa. tot m a i grave, ia r in cele d in u r m a stralieni, dar prietenii săi greci se
zeasi ă. D orm ia în patul lu i Napoleon d o a m n a ex clam ă: Nu m a i v re,u declară solidari cu el, şi au făcut
NTR'UN sat francez din de- îşi lua baia in cada lui. etc. Lh.es. să ştiu n im ic de tine. si cu ace* e o colectă, pentru a-i da pe cel m ai
ţârtamentul "sommei, proprie- tiurea economică era astfel rezolvi- cuvinte se a r u n c ă în aiKl p e n iru u bun avocat. Grecii consideră p u rta­
® tarul unei ferme venise să se tă pentru dânsul. Insă guvernul afunge în n o t la in s u la ei n a ta ia . rea fetei ca o trădare fată de în ­
socotească cu arendaşul său. fraice z n u voi să accepte soluţia. D u r a b ia sărise în m are ş i a p a s c treaga naţiune. Pe de altă parte
Arendaşul ii plăti şi avea de pri. G ardianul a trebuit să.şi piardă coloră roşu. In d ig e n ii în g ro z iţi stri­ toti A ustralienii se unesc în compă.
mit un rest de-o sută de franci. Se slu ba şi să se m ulţum ească cu un g a ră: M au ! M a u ! (R e chin). tim irea lor pentru sărm ana eroină
duse in grajdul vitelor, iar proprie­ sim plu pat de lemn. fă ră trecut is­ T â n ă r a femee strig ă d u p ă a ju ­ şi au făcut şi d ânşii 0 listă de sub­
tarul 11 urmă, ţinând o bancnotă toric. în care poate ar dorm i pei- tor Soţul care privise destul de ne- scripţie pentru a-i asigura trata,
de o sută de franci, frum os pături, fect de bine cu o conştiinţă îm p ă . ăsăto r scena, a tâ t tim p cât n u se m entul celui m a i bun specialist dm
li, în mdnă. cată. . i b ă n u ia prezerva re c h in u lu i, se a- tară şi refacerea na su lu i m utilat.
£ am u zan tă m otivarea paznicu-» T unci acum lu M n M . « « • » « * ■ $ i ia tă două n aţiu ni, care p ân ă
- l’oftim banii! îi spuse acesta,
lui pentru ce îşi îngăduise o ase­ in a r m a t cu o lance, lsbuiti‘ ,f l'- acum trăia u in deplină armonie,
¡ntimăndu-i bancnota. menea impietate: îm p ă ra tu l Napo. vpze soţia — m a n a s tâ n g ă in sa a în v ră jb ite din pricina unei femei,
Dar în aceeaş clipă o capră sm ul­
leon îi apăruse în vis, ordondndu-i. r ă m a s f ă r â m a t ă de d in ţii r e c h in u ­ care pare-se n u era de nasul nici u-
se sutarul din m âna proprietarului
Culcă-te în patul meu. asa Ui Po­ lu i A fost d u să la spital, de unde neia. D.Gr.
vluil, si 0 înghiţi. runcesc eu, îm p ăra tu l! S d u p ă d o uă s ă p tă m â n i, cu m â n a
Dintr'u întâi, arendaşul fu tot a- Ia r de frică, paznicul se supuse...
U
!,Ull ie
de nedumerit, si o consiernu^ consternare ’ .................
..............................
________________ .. .....................
_____ ____ — ................... ................... .............................. ......................

P é t r o l e H a l i i i
A DOUA LOTERIE A SINISTRAŢILOR
c o n tra c ă d e r e !

1
C E aduce la cun oştinţa generală că A DOUA T R A G E R E a

I
5 acestei lo terii A ÎN CE PU T Ia 1 M artie 3930, în sala Prima-
p ă r u lu i, c o n tr a riei d in Str. Sf. V ineri, câu d s’a electuat operaţiunile p relim ;
nare de veriiicare, rulare, capsare şi punere în u rn a a căşti-
m ătreţei ş i a nurilor, de către C om isiunea o fie ia lă a loteriilo r.

t u tu r o r a fe c ţiu ­
n ilo r p ă r u lu i.
Şedinţele de tragere, suspendate câteva zile d m cauza aleg
P r e s c r is d e c ă tre rilor com unale ce se iac în acelaş local, vor CO N T IN U A L

.....
c o r p u l m e d ic a l.
v V n « ‘ . ° . ' Î S « W . c o rn i» « » , ln „ă
gere d in 12 M a i a. c . In p la n u l careia in tr ă cele două m a ri
c â ş tig ă ri de 500.000, l« i şi 1.000.000,- lei.
GRĂBIŢI CUM PĂRAREA B IL E T E L O R
De v an z a re la toate farm actile, C estul u u u i bilet iBtreg lei C ortul a 1p M i t l e i 25'—
drofjueriile, p a rfu m e rlile ,
saloanele de coafură* etc. • •
 *7 M a r t ie 1930 „R E A L IT A T E A ILUSTRATA

I ifj a if â fo r ilt *

fry* SOSIT p rim ăvara!

P retutind eni copacii au înm ugurit, iar iarfba
‘ffil k şi-a scos firele verzi şi proaspete, d in păm ântul
umezit, de ultimele ploi.
A fost o ia rn ă uşoară. Foarte grea însă, pentru sportul
românesc, în general, deoarece în staţiunile noastre de
munte, a căzut tocmai atâta zăpadă, ca să dea o spoială
hibernală m unţilor.
Desigur că în asemenea condiţiuni, organizaţiile pentru
sportul de iarnă, au dat cel m ai fo rm idabil fiasco, nepu-
tându-se ţinea nici campionatele m ilitare de sky, bob, să­
niuţe, etc.
Iată dar, pentru ce salutăm cu deosebită bucurie, renaş­
terea prim ăve rii, care-a dat posibilitatea unei asociaţii
entuziaste din Capitală, să organizeze, în fiecare D u m i­
nică, curse de regate, pe lacul din Parcul Carol (E xpozi­
ţie). Un comitet special, compus din cei m a i distinşi ofi­
ţeri de m arină, ¡conduce aceste exibiţii sportive şi desigur
că prim ele două curse, au avut un succes strălucit.
A fost vorba la început, ca aceste curse să fie organizate
pe lacul Snagov sau Cişm igiu, d a r s’a renunţat la aceste
proecte, în p rim u l rând pentru că spre Snagov nu există
o cale de comunicaţie rap idă şi la îndem âna oricui, iar
lacul Cişm igiu, prezintă prea multe cotituri, p rin urmare

Jo h n D. Rockefeller, înduioşat de suferinţele p itic u lu i dela Moşi, s’a sesizaţii

reportagiul nostru şi nepregetând nicio clipă, s’a îmbarcat pe bordul marelui
transatlantic „France”, cu care a venit în Europa, şi dupăce şi-a vizitat fundaţia
dela Paris, a sosit la Bucureşti, unde a luat contact cu revista noastră şi prin ea
cu Dobrogeanu, p itic u l dela Moşi.
T ribunalul Ilfov şi legaliunea am ericană d in R om ânia, au înregistrat actul
de adopţiune a p itic u lu i Dobrogeanu, de către Nestorul m iliard arilo r americani
şi m inusculul nostru concetăţean, va pleca în curân d în Statele-Unite.

I pentru că veni vorba de America, ţara tuturor p osibilităţilor şi m

nilor, trebue să m enţionăm că nu num ai extravaganţele individuale sau
colective, se afirm ă, pe binecuvântatul p ăm ânt, al lu i Lincoln şi Wa-
W shington, ci se amestecă natura câte-odată.
Dovadă, urm ătorul fapt: odată cu îm prim ăvărarea, s’a petrecut un fapt cu­
rios, la poalele M unţilor Stâncoşi. O lăcustă uriaşă, — făcând parte dintr’o spe­
cie dispărută de m ii de ani, — s’a trezit d in somnu-i m ilenar, băgând groaza în
populaţia regiunii. Desigur că autorităţile competente, au fost sesizate, iar mu­
zeele zoologice din întreaga lume, şi-au trim is reprezentanţii, pentru studiul
acestui exemplar rar.
Uriaşa insectă, a cauzat pa­
gube enorme în regiune, şi muţ-
o suprafaţă prea accidentată, pentru aceste cătuira ei este veninoasă. După
ex hibiţii navale. Fotograful nostru, a prins o m uncă titanică, s’a isbutit io-
D um inica trecută, un m om ent im presionant tuş, capturarea ei, aruncându-i-
din cursă, pe care-1 înfăţişăm cititorilor se un lasso repetat, pe după gâl
noştri. şi num ai astfel, — trasă de zece
oameni destul de puternici, -
a putut fi închisă într’o cuşcă
de oţel şi transportată la mu­
OT c itito rii noştri, au putut vedea zeul de ştiinţe naturale din Chi­
m arile opere de bine, pe care le-am cago, unde se va încerca o mo­
întreprins, dela apariţia revistei dalitate de reproducţie, Ia înce­
putul lunei Aprilie.
noastre. P rintre multe altele, ne-am
ocupat de îndulcirea vieţii p itic u lu i dela
Moşi, dom nul Io n Dobrogeanu, care pe lân ­ * * *
gă ajutoarele prim ite, a devenit de-odată
celebru. LT IM ILE ploi, care-au
Soarta sa a înduioşat m u ltă lume şi „Rea­ căzut d in abondenţă, in
litatea Ilustrată", fiin d foarte m ult citită şi toată tara, au dat mai
în Statele Unite ale Atnericei, — după cum zilele trecute, un aspect
am arătat în nu m ărul nostru de acum două foarte ciudat Capitalei. Enorma
iUptâm ânl. — mnrplp pntikpn, ri. cantitate de apă căzută, a pro-
_____ »n ral i n u n ii a ţii ?*j ivimprontt
 *7 M artie 1930
REALITATEA II VSTRATĂ

cartiere, acoperind o însemnată porţiune, d in Calea Vtc-

Sot'a umoristică însă, an dat-o lebedele d in Cişmigiu,

cici părăsindu-şi cuiburile, înaripatele reprezentante ale
lamiliei palmipedelor, au eşit la plim bare înnot, pe Calea
Victoriei şi pe bulevarde şi a fost nevoie de intervenţia
pompierilor si a unor olteni specialişti, ca să libereze
„perla Capitalei”, de năvala inoportunelor vizitatoare, care
n’au părăsii teatrul luptei p ân ă noaptea târziu.

DOBRESCU, este însă un

APITALA... Multe în tâm ­
plări hazlii, se petrec în
ea, fapte care trec neob­
servate, de marele p u ­
blic! Care dintre cititorii noştri,
nu-şi mai aminteşte de fu rib u n ­
dele campanii electorale, ale par­
tidului nadonal ţărănist, acum
câţiva ani,’ când era în opoziţie?
Nici un mijloc nu era cruţat,
pentru a acapara voturile cetăţe­
nilor, de orice categorie, pentru
alegerile generale.
Ni se povesteşte acum, — şi
faptul este dovedit şi p rin tr’un
document fotografic, — că d. Vir-
gil Madgearu, actualul m inistru
de finanţe, pe vremea când pu
semna încă tratate la Rom a, în ­
căleca, pur şi simplu, pe bicicletă
Îmbrăcat în sumbra u n ifo rm ă a
coşarilor, spre a im presiona şi a_-
ceastă categorie de alegători,
pentru a le ţinea faimoasele d-sale discursuri şi pentru a-i
cS-şi dea votul, „partidului-speranţă” .
adevărat „părinte” al
|yjf Capitalei. Şi dovada o
* vom face im ediat.
Se ştie că Banca N aţională, a
dispus schim barea bancnotelor
de 20 şi 5 lei, cu monede de
aur, şi că populaţia, alarm ată
de acest schimb inopinat, ia zil­
nic cu asalt, localul institutului
nostru de emisiune şi depen­
dinţele sale, ceeace dă centru­
lui, în care se află instalat, un
aspect de răsboiu c iv il, sau m a­
nifestaţie perm anentă.
Ne văd străinii şi-i ruşine!!
Şi atunci a intrat în arenă
p rim arul, care a cerut şi obţi­
nut, ca şi p rim ăriile de sectoa­
re, să facă acest schimb, în b i­
rouri speciale, cu funcţionari şi
m ai speciali.
Ia r pentru a constata efectul
intervenţiei d-sale, — care a
decongestionat str. Lipscani, —
d. prim ar, îm brăcat în hainele
unui lucrător, s’a amestecat în
rândurile celor cari îşi schim ­
bau ba n ii. D ar ochiul presei,
repo rteru l fotografic, l-a zărit
în m ulţim e şi l-a p rin s pe o
placă. _ .
Iată dair, un adevarat „ p ărin ­
te al M u n ic ip iu lu i” .
.........***** .......... .
C IT IŢ I
ALMANACHUL
„REALITATEA ILUSTRATA"
P re ţu l u n u i exem plar 60 lei
uiAir«aatinw
rtttNiM
hotărî

a ST0R1A se repetă insă: in recentele alegeri comunale, atât

partidul guvernamental, cât şi cel liberal, au uzat de cel
j) mni dinam ic lim baj, în redactarea manifestelor electorale,
precum şi în propaganda verbală.
Tatăl nostru”,'— cum îi place d-lui Dem. Dobrescu, p rim arul Ca­
pitalei să se intituleze, — u rm ân d p ild a m arelui său coleg de luptă
dela Vislerie, — s’a deghizat în tăetor de lemne şi a vizitat incog­
nito, corporaţia acestor n o bili m uncitori, m ân u ito ri m oderni, ai ve­
chilor noastre arme de luptă. ,
A fost insă recunoscut, în tim p ce-şi ţinea d i s c u r s u l l romitea
multe şi acel care prom ite multe, trebue să fie cel p u ţin m inistru
sau primar. Odată identificat, sim paticul şef al m u n ic ip iu lu i, a fost
fotografiat în originala-i deghizare şi ovaţionat la eşire.
 27 M artie 4980 R E A L IT A T E A ILUSTRATk

IN LUMEA CELOR RĂ TĂCIŢI

(U rm are şl s fârşit)
— De când sunteţi aci intern? colele nu au nim ica comun cu — „A, aşa m i l-aţi dat? Atunci UN PARTID POLITIC
— „De un an”. ceeace ştiţi dv. că este spec*acolul vă mulţumesc. T răiţi dom nule doc­
— „Nu vi is’a întâm p lat în răs­ de cinem atograf. In tot tim p u l fil­ tor.” Şi se depărtează m ulţum it. — „Să nu credeţi că ospiciul
tim pul. acesta ca acţiunile pacien­ m ului e o vorbărie neîntreruptă, Suntem prezentaţi dom nului in ­ nostru este ferit de influenţa poli-
ţilor puşi sub supravegherea dvs. presărată cu obiecţiuinile cele im'i tern al secţiunii, Eugen Mitrofan, ticei”, ne spune domnul Mitrofan.
să vă fi făcut isă p ărăsiţi calmul neaşteptate. Uneori com entând d i­ care se oferă cu m ultă gentileţe să „Avem aci chiar un parti-d politic,
m edicului şi să reacţionaţi ca un versele scene, se iscă neînţelegeri, ne prezinte pacienţilor m ai intere­ cu flecari, cu oameni cu vorbi
sim plu m uritor? Vreau să înţeleg care degenerează de obiceiu în m a­ sant'. In m om entul când ne pregă- m ari, la fel ca şi în viaţa reală.
prin aceasta, dacă nu aţi avut cum ­ nifestări violente, între nebuni. Alte tiam stl olecăm, m ai departe, un ur­ — „Dar cine-i şeful partidului!;
va m omente de emoţie puternică, ori semuesc pe cei de pe ecrain şi let înfiorător ne în tâm p in ă. Am ră­ întreb eu de acum, puţin mai i-
de teamă” crezând că trăesc realmente îi stri­ mas locului în f;oraţi. muzat.
— ,,Nujm i amintesc de aşa ceva. gă jos în sală, făcând uneori şi — „E un ibiet pacient cup rins de — „Maestrul Danielescu. UiW
Totuş, câteva zile după intrarea scandal, dacă film ul continuă şi fa­ fu rii” ne spune d o m nu i MUrofan. că se apropie de noi”.
mea în acest spital, am avut un tal artiştii depe ecran, nu se su­ „D oriţi să-l vedeţi?” Un bărbat tânăr, ca de vreo II
m om ent de emoţie puternică. O re­ pun. Cei m ai interesanţi însă, în — „Da” răspundem noi cu ju ­ in i, uscăţiv, cu o privire vie şi ii-
întâlnire neaşteptată” . tim pul spectacolelor, sunt fără în ­ mătate gură. telig°ntă ne vine întru întâmpi
— „N’aţi dori să ne o povestiţi?” doială erotom anii. Comentariile Intrăm în tr’o cam eră albă şi cu­ nare.
— „Ba da. In oraşul P. locuia cele mai pornografice, care ne în ­ rată, după cum sunt toate »în acest — „Uite Danielescule, domnii
generalul C. icare avea un băiat ce­ spăim ântă pe noi cei care-i supra- spital. Trei oameni se căznesc să vor să facă p o litic ă şi nu ştiu in«
va mai în vârstă decât m ine. Era veghiăm sunt adresate figurilor de ţie fixat pe p at un bărbat, căruia partid să se înscrie. Ia dă4e tu un
cel m ai elegant îşi cel m ai căutat pe scenă. La muzica patefonului nu-i p oţi c iti vârsta pe obraz, a- sfat!”
cavaler al oraşului. Făcuse carie­ însă, sunt mai înţelegători. Avem tâta este de descompus de furie. — „Păi să se înscrie în partidul
ră m ilita ră, şi în scurt tim p ajun­ aci pacienţi cari ştiu să cânte b i­ Urlă, asvârle cu picioarele, caută să meu, dom nule doctori”
sese căpitan. La un moment dat îl nişor. Făcusem c h ia r o orchestră. apuce de gât pe îngrijito ri. O m iş­ — • „Cum să se înscrie în parti­
pierdusem d in vedere. Studiile Dar, dacă se întâm pla, şi se în tâ m ­ care abilă şi cearceaful îi încolă­ dul tău Danielescule, da.-ă nuti
m ’au depărtat din oraş. Sosind aci pla cam des ca unul din ei să gre­ ceşte p ie p tul şi braţele, şi-1 fixea­ cunosc şi nu le-ai ţinut măcar ii
la ospiciu, întâlnesc în tr’o zi în şească, se isca în m ijlocul cântecu­ ză pe pat. Legăturile se strâng din discurs, aşa ca să vadă şi ei cil
curte un pacient, îm brăcat ciudat, lui o p ăru ială şi o debandadă de ce în ce m ai puternic. Urletele se poţi” .
care com anda şi ţinea discursuri abia puteam să-i lin iş tim ” . înteţesc. Lacrim i ne stau în ochi. * Şeful partidului nu se lasă UI
unei c o m p a n ii im aginare. M’am a- — „Dar de grădinărie cum se o- — „D upă cum vedeţi cămaşa de rugat şi urcându-se pe o masă, din
propiat de el şi spre marea mea cuipau?” forţă este o poveste. Nu se m ai în ­ apropiere, ne debită cel tnai auto
uim ire şi emoţie, am recunoscut — „Să nu vă în c h ip u iţi că-i gră- trebuinţează de m u ltă vreme. Când tic discurs p o litic , copie fidelă i
în figura descompusă a pacientu­ d in ă ria pe care o cunoaşteţi dv. un bolnav este cuprins de fu rii, i celor obicinuite de oricare alt po­
lui, pe fosta mea cunoştiinţă. Am La noi în ospiciu e o altă lum e şi se fac băi fierbinţi, care-l moleşesc litician.
încercat să-i amintesc cine suni. fiecare cuvânt capătă o altă accep­ şi în caz că fu riile nu cedează, „Iu b iţi cetăţeni!
Mi-a fost im posibil. In ziua aceea ţiune. Aţi văzut-o .singuri. Dacă în ­ este legat cu cearceaful de pat” . Cerem canalizare, cerem drepta­
n ’am m a i putut să vizitez pacien­ cercăm să aranjăm o grădină, în Un tânăr doctor se apropie de te, cerem vot liber! Dar mai ales
ţii. Eram complect distrus” . două zile găsim florile în aparta­ patul pacientului, c ăru ia îi curg canalizarea oare e de o importau
—- „Dar nu vi se în tâm p lă ca pa­ mente, îngropate între perne, iar din colţul buzelor bale roşite. II ţă capitală p ’-ntru politica noastră
cienţii dvs. să se înţeleagă între ei în grădină plantaţi bolovani, b u c ă ­ m ângăe, îi vorbeşte cu binele şi Vrem să canalizăm pe Sf. Gheor
şi să provoace desordini? ţele de tinichea, butuci şi tot ceea­ reuşeşte cu m ultă greutate să-l do­ glie, pe Sf. Hie, pe Sf. Dumitru, si
—• „De obiceiu, nu. D ar uneori ce le vine în cale. Dar flori nu le molească puţin. Suntem atât de canalizăm totul, domnilor! Iubi)
epilepticii au obiceiul să ia înţe­ dă în cap să planteze” . sdruncinaţi de această scenă, încât cetăţeni! Cre.l că nu mă înşel a-
legeri între ei şi să facă scandal, * * * aproape nu m a i ştim ce să facem. tunci c ân d vă spun toate acestea"
spre a li se da m a i m u ltă carne fa­ P ornim să vizităm secţiunea băr­ G hizii noştrii îşi dau seama de a- — „Mai departe Danielescule!":
lim ent interzis lor) sau sugestio- baţilor. De cum pătrundem în p r i­ ceasta şi ne in vită să părăsim ca­ — „G ala!” şi cu cel mai convin!
nândunse unul pe altul, să ne cea­ m u l salon, un oim ca de vreo 30 mera pacientului. Pătrundem în- sughiţ, Danielescu îşi întrerup»
ră inepţii. Ii lin iştim cu m u ltă ani se apropie grăbit de noi şi cu tr’un salon comun. U nul din p aci­ discursul, ca ori şi care alt poli
greutate” . voce ameninţătoare se spune: enţi s’a transformat subit în doctor, ticiau.
— „Dar pacienţii dv. duc o v ia­ —• „Vă interzic să mai vorbiţi pe com andant sau m ai ştiu eu ce şi In tim pul discursului ceilalţi ne-
ţă m onotonă de spital aci? ” socoteala mea. Ordon să m i se dea ordonă celorlalţi nebuni, lucruri Irnni îl ascultau ci! sfinţenie ca si
— „Ba nu, au cinem atograf, pa­ gradul de locotenent, care mi se cu­ din cele mai. ciudate. Şi ce-i curios, cum ar ifi priceput ceva. Ba unii
tefon şi în tim pul verii, m ai toţi vine. Degeaba m ă persecută dom ­ e că aceştia se execută întocm ai. A- au schiţat chiar şi aplauze vagi
îşi petrec ziua în curtea ospieiului, nul doctor” . cuma le-a ordonat tuturor să se n- (Rem arcaţi cât de lipsită de exage­
plimbându-se sau ocupânduse cu — „ îm i pare rău Voineo,” inter­ şeze pe bănci şi de cum se rid ic ă rare e scena). In timp ce şeful
grâdinărie şi altele”. vine doctorul. „Tocmai tu să spui unul un „şezi jos” energic îl rea­ vorbia, m ’am adresai unui nebun,
— „Cinem atograf?” aşa ceva, când ştii că eu ţi-am a- şează pe tocul părăsit. Spectacolul care se aşezase lângă mine:
— „Da. E vident însă că specta­ cordat gradul de locotenent” . acesta ne m ai înseninează p u ţin. —- „Ce este cu dom nul acesta!"

Cereţi n u m a i renumita
I şi delicioasa I
R E G IN A M A T Ă S U R IL O R Cafea „ELITA"
IM P R IM A T E L A V A B I L E
ţesută din cele m a i superioare lire
de m ătase existente „AGFA-TRAVIS"

O R I G I N A L N U M A I CU I N S C R I P Ţ I A

„ IV E T T E -T R A V IS “
IM P R IM A T Ă PE M A R G IN E A ŢESATURE1 ::

Fem eile de vor să p lacă

L a b ă tr â n i şi tineret
N ici o c lip ă să nu p ia rd ă
Să se’mbrace cu IV ET T E

Ce ai zice Eft/miu (autorul

piese/ .M atele Duhovnic“).

M arele D uhovnic
Fem ei de-ar vedea
In rochii de IVETTE
Nici al n ’ar rasista.. M. OHANIAN
Str. C arol No. 55
o Tel. 38/67

12

REALITATEA IL U S T R A T Ă
— „E! Este un inginer de lu ­
crări !”
— „Ei şi ce vrea?”
— „Păi ştiu şi eu ce vrea?”
— „Da’ dece-1 ţine aicea?”
— „Păi (cu un ton confidenţial)
e cam nebun, nu vezi ce face?”
— „Dar dumneata eşti in firm ier
aci?” întrebai eu.
— „Eu infirmier?” îm i răspunse
el cu un ton furios, „eu sunt gene­
ral", şi se depărtă de m ine. A-
tunci m’am lămurit.
Trecând prin dreptul unei cam e­
re, auzim dinăuntru o voce p lâ n g ă ­
toare. Privim înăuntru. Un pacient
numai în cămaşe, îngenunchiat, se
închină comutatorului electric.
_„Ce-i cu acesta, dom nule doc­
tor?”
— „Să intrăm la el, e un mare
vrăjitor. E ivan P.”.
De cum deschidem uşa, Ivan se
repede spre noi:
— „Să-mi facă bae, dom nule, să
mă ¡curăţ, că sunt sfânt” .
Şi într’adevăr, avea nevoe, căci...
i se ’ntâmplase o nenorocire, cari
ni se întâmpla nouă des, în copi­
lărie.
Ne vorbeşte într’aiurea şi nu d i­
sting decât unele invocaţiuni, care
mai de care m ai trăsnite.
— „Ia fă ceva vrăji, Iv an e !”
— „Iacă domnişorule, vezi lam ­
pa din tavan? Uite eu m ă rog la
butonul ăsta şi lam pa se aprinde.
— Doamne, Dumnezeule, Sfinte, fă
să se facă lu m in ă!”
Şi se întoarse cu faţa spre lam ­
pă. Intre timp am învârtit butonul
şi lampa se aprinse.
_ „Iaca, vezi că s’a aprins?”
inii spuse Ivan trium fând. „Uite a-
cum o s’o fac să se stingă!^ —
Doamne, Dumnezeule, Sfinte, fă să
se facă întuneric, D oam ne!”’ .
Am stins lampa.
— „Iaca acuma o să fac să nu se
mai aprindă, chiar dacă învârteşti
butonul. Doamne, Dumnezeule, ble­
stemă Doamne, dacă o fi să se a-
prindă!”
Mă făcui că învârtesc butonul,
lampa nu se aprinse.
— „Bravo Ivane” interveni dom ­
nul intern Mitrofan. „Acuma o să-ţi
se facă baie! Dar să fii de treabă” .
Părăsim sanctuarul lui Ivan cu
oareşcare satisfacţie.
Un pacient trece în tr’o poză ma-
jestoasă pe lângă noi.
— „îmi daţi voe să vă prezint
pe prinţul M ihai” .
Prinţul Mihai ne întinde bine­
voitor mâna.
Acesta este adevăratul ANTIGOR PARFAIT
cu renume m ondial
care stârpeşte definitiv
Bătăturile
Fiecare tub are inscripţia: Fabricant H E N R Y G O H R S
PRODUSE ORIGINALE ELVEŢIENE
ctiriAi Burt auhent
PENTRU COPII RECON
VAUSCEWTi V &WEM1C1
:A S A
anA N IA D E 5E B T
FĂCU niVAL
„NESTLÉ"S T R .D IO H IS IE 3 6 - B U C U R E Ş T I I
— „D ar cum se face că dum ­
neata eşti p rin ţul M ihai, că eu cu­
nosc pe un altul?”
Mă priveşte puţin supărat, apoi
t o i spune:
— „P rinţul M ihai sunt eu, M ihai
de Hohenzollern d in Regele Ferdi-
nand şi Regina Maria şi celalt e
P rin ţul M ihai, d ar eu sunt ¿el a-
devă’rat, am fost şi la Paris şi la
Galaţi şi la Piteşti” .
— „Dar ce zi avem astăzi, M i­
h a i? ”
— „Astăzi ? Păi o zi nearanjată
în c ă ” .
— „Cum nearanjată, nu ştii cum
se cheam ă?”
— „N u” .
— „D ar pe dum nealui îl cu­
noşti?” şi-l arăt pe dom nul intern
M itrofan, pe care pacientul îl vede
zilnic.
— „Păi nu ştiu cine e” .
— „Lipsă complectă de memo­
rie” îm i spune d o m nu l intern şi a-
ceasta din cauza alcoolism ului,
care face ravagii. La noi în spital
un mare procent din pacienţi pro­
vin din alcoolici, sau luetici. Sunt
cele două plăgi care ne bântue cu
furie ţara” .
Mergem la etajul întâiu, în tr’un
salon mare, lum inos, în care nu se
află decât un singur pacient, care-şi
dă în cărţi.
-— „E căpitanul Z.” ne spune
gh id ul nostru. „Staţi puţin de vor­
bă cu dânsul” .
—. „ îm i daţi voe să mă prezint,
dom nule căpitan. V iu d in partea
revistei „Realitatea Ilustrată” şi aş
vrea să stau de vorbă cu dv.”
— „Dv. sunteţi dela ziar? Atun-
■cea o să vă spun un Juicru pe care
vă rog să-d publicaţi. Pe m ine mă
persecută Rasputin, dom nule. Ştiţi
cine-i R asputin ? Popa Cârnu !
Vine noaptea la m ine în pod şi
face chefuri şi tropăe ca să nu pot
dorm i. Şi atentează la viaţa m ea” .
— „Dar dece nu stai la masă cu
ceilalţi, dom nule căp itan?”
— „Păi cum să stau cu c i, că-s
n e b u n i. Sunt paranoici, epileptici,
m ai ales epilepticii ăia au necaz pe
m ine şi vor să mă sugrume, zice
că le-am luat dreptul” .
In acest m om ent intră în salon
un pacient cu cap de apostol, pu­
ţin încruntat, dar în general un
astfel de aspect încât cu greu bă­
ii ueşti că e nebun.
— „II vedeţi?” t o i spuse c ă p ita ­
nul, „e un biet nebun, care se cre­
de chemat să reformeze lumea şi
zice că e al doilea Mesia. E, un pa-
FORS iFICA$ i
Alin £ NTEAZA
COPII O l
ranoic, care se află în tr’u n penma-
nent extaz m istic” .
Noul Mesia ne priveşte puţin în ­
cruntat, apoi ne spune:
— „Voi ştiţi cine sunt eu?”
— „N u” .
— „Eu sunt Crotara, sub numele
cel nou de Mesia” .
Colegul Berman a prins in im ă şi
începe să discute cu el:
— „Ia spune-ne şi nouă ceva din
învăţătura dum itale” .
— „Pe m ine m ă persecută p a la ­
tul, dom nule. De _aia_ nu pot eu
să-mi răspândesc învăţăturile. Le-
am tip ărit eu şi le-am _ îm p ărţit
dar le-au confiscat. Eu înţeleg să
m i se facă o critică pozitivă, dar
nu să m ă critice fiin d c ă nu sunt
în stare să mă priceapă. Că de aia
trim it ei unde hertziene să m ă p er­
secute. N um ai eu sunt noul Me-
sia” .
— „Şi simţi totdeauna undele
hertziene?”
— „Nu, nu le simt toată vremea” .
Colegul Berman începe să-i facă
teoria paraziţilor, şi discută cu a-
prindere reuşind să-l convingă,
fapt care-1 bucură atât de m ult pe
bietul pacient, încât îl bate priete­
nos pe um ăr. _ P riv im craniile diform e, înşirate
Un personagiu în tr’o atitudine
m ân d ră, cu barbişon şi mustăţi â
la Napoleon III , intră în ău ntru şi
se p lim b ă cu paşi m ari, majestuoşi,
de-a lungul salonului. E „îm p ăra­
tul Cezar!”
— „Majestate!”
îm p ăra tu l răspunde^ p rin tr’un
„H m ” spus cu un ton atât de furios,
încât socot prudent să m ă depăr­
tez cât m ai repede.
G h izii m e i zâmbesc:
— „Nu vorbeşte cu nim eni. Şi
dacă-i vorbeşti face o figură atât
de înfiorătoare...
Mai stăm de vorbă cu M itropoli­
tul M izilului, care făgădueşte fiecă­
ruia câte zece pogoane şi trei oca­
le de aur, ne în tâln im cu D om nito­
rul Niculescu FI ore a Floru Fior, al
doilea d om n Cuza, care susţine că
a c lăd it întregul ospiciu, cu o chel­
tuială de şapte m iliarde şi părăsim
pavilioanele cu bolnavi, spre a v i­
zita muzeul ospiciului.
MOŞ IL IE
Moş Ilie are acelaş rol, pe care-1
are renum itul Moş Grigore, la I n ­
stitutul Medico-Legal. E în g rijito ­
rul muzeului. Un bătrânel sim p a­
tic, care ştie să-ţi explice toate ce-
lea. Fotografiem interiorul muzeu-
A A P Ă RU T
TOMA G. MASARYK
la a 80-a aniversare a na şte rii
U N V O L U M D E 2 0 P A G IN I
P R E Ţ U L 10 LE
A n o t im p u l fr u m u ş e ţe i
.[ine tot anul, daca întrebuinţaţi Crema.
Pudra şi Săpunul Simon care suprima incon­
venientele căldurei ţi ale frigului
CREME SIMON
27 M a rtie 1930
lu i cu obiecte de ale nebunilor,
care m ai de care m a i curioase.
— „Vedeţi p antofiorii aceştia?
Sunt ai lui Oancea Săracul, nu au
m ai m ult decât 12 kilograme buca­
ta, şi Oancea n u mergea decât cu
ei în picioare. In tr ’o bună zi, a fu­
git din ospiciu, cât m a i era încă
la Mărcuţa, şi l-am p rin s la câţi­
va kilom etri depărtare” .
— „Ia spune-mi, Moş Ilie, nu ţi
s’a întâm plat, în atâţia zeci de ani,
decând eşti în serviciul ospiciului,
să fi avut ceva neplăceri cu ne­
b u n ii? ”
— „Oho, câte încă. In tr ’o zi, un
cârcium ar care era in te rn a tla ^ n o i,
un furios, d ăd u peste o sticlă de
vin şi se îm bătă. Şi-a scos dantura
din gură, şi-a aruncat-o, a vârît
toate lucrurile ce le-a găsit în cale,
în sobă şi când a intrat in firm ie ­
rul să-l lege, s’a repezit să-l omoa­
re. Mai omorîse el un in firm ie r
m ai înainte. De abia l-am legat a-
tunci. Nu-i vorbă, după beţia ceea,
nici n’a m ai dus-o m ult. A ţinut-o
în tr’o furie, pânăce-a m u rit”.
P riv im obiectele expuse. Unele
sunt lucrate cu foarte m u lt talent.
Altele sunt astfel încât p oţi recu­
noaşte starea m intală a autorului.
în jurul pereţilor, scheletele a doi
nebuni la care disproporţia dintre
craniu şi truip sunt evidente. Ple­
căm.
In curte suntem întâm p inaţi de
principesa Smaranda, o fostă în ­
văţătoare, victim ă a răsboiului. Sus­
ţine că-i num ai răn i, din cauza u-
ne.i bombe şi ne vorbeşte în tr’o
franceză m ai m u lt sau m a i p u ţin
corectă.
A trecut de m ult m iezul zilei. In-
tr’un colţ al curţii m ăria sa Eleo-
nora vrăjeşte un cârd de găini,
care-i cam in sp iră teamă. In alt loc
fiu l generalului C. com andă com ­
p a n iilo r im aginare în tr’o lim b ă
ciudată, pe care abia c’o înţelegem.
Alţi nebuni râd la p o m i, la uşi, la
ferestre, aleargă fără n ic i o noim ă,
în sus şi în jos, rânjesc la noi. Ne
luăm ziua bună dela gentilii noştri
însoţitori.
Părăsim grăbiţi ospiciul. Atât eu
cât şi colegul meu suntem atât de
im presionaţi, încât abia că vor­
bim . Maşina aleargă sprintenă pe­
ste şosea. îm i pare c’aim avut un
coşmar înfiorător. Şi ca niciodată
atât de sincer spontan, s’a smuls
din pieptul nostru frântuara de ru­
găciune: ...„şi ne iartă nouă D oam ­
ne, păcatele noastre!” ALL.
d o m n iş o a r ă .D o a m n ă
dacă, n’aţi citit încă romanul
EV A V IC T O R IO A S Ă
de
citiţi-1
gradul
PIERREE COULEVAIN
imediat. Vă interesează în
cel mai înalt. Mai aflaţi că a
apărut ed. Ill-a din celebrul roman
I N D I A N A
de GEORGE SAND
Le g ă s iţi la to a te l i b r ă r i i l e
 R E A L IT A T E A IL U S T R A T A

C om andorul

Worsleij, şeful a-

nei expediţii eu-

gleze, care va pit­

ea la Polul Nori

m m

Fotografia de m a i sus, re­ I N AMER1

prezintă doi poliţişti colo­ SE BATE/ Lat
n ia li englezi, d in Nigeria. In ­ tie, au avui loc
teresant este contrastul, d in ­ imerica, marirr
tre uniform a pretenţioasă şi.., festaţii comun
picioarele goale. S’a ajuns la h
între poli¡ie şi n
festanţi. lalăm,
un agent sectei
merican, aplici/
corecţiune, in /
stradă, unui tc
n i st

D ăm alăturat, ultim a foto­

grafie a lui P rim o de Rivera
luată cu o zi înainte de dece­
sul său, la Paris.
 Î7 M artie 1930

Marele luptător naţionalist in dian, Mahatma Gandhi, a p ornit

intr’un lung turneu de propagandă, pentru rezistenţa pasivă,
contra stăpânirii engleze.

Dreapta: Surorile sia­

meze Marij şi Margarette
Gibbs, care plătesc un sin­
gur bilet pe trenurile ame­
ricane, au trebuit totuş sa
achite două locuri pe un
transatlantic, care le-a a-
dus în Europa.
Stânga: Studentele dela
universitatea d in Cam­
bridge, au început antre­
nam entul de prim ăvară,
pentru cursele de regate.

Jos : Ziarele anunţă n o ui m işcări revoluţionare în China. Se prevede un nou râs Oui civil
şi cum starea de asediu, este decretată în toată ţara, cea m a i m ică abatere dela rigorile legi­
lor, este pedepsită cu moartea. ,
Fotografia noastră înfăţişează un aspect al Capitalei revoluţionarilor, Canton. Ue-o furca
este atârnat capul unu i executat, corpul său zăcând sub pari. Astfel de spectacole macabre,
sunt oferite la tot pasul, pentru a in tim id a pe duşm anii partidului la putere.
 27 M artie 1930
O PET R EC E RE STRANIE
La orele opt seara, Von Roch-
berg veni s’o ia pe Vera (ieia eli­
nică. Poloneza era îm brăcată cu o
superbă rochie de mătase „mauve“
ce se lip ia strâns de corp, purta un
şirag splendid de perle la gât şi
în păruil ei auriu, avea un pieptene
lucrat num ai în briliante.
Blonda aceea cu trăsături fine,
cu figura ei specifică de slavă, cu
corp de zeiţă îl în m ărm u ri pe Von
Rooh'berg, care deşi trebui să se
încline şi să recunoască că avea în
faţă o „frumuseţe destinată Kron-
prinzuilui“ nu se putu opri de a nu
regreta că era forţat, s’o ducă pe
strălucitoarea poloneză, în tr’o so­
cietate compromiţătoare.
Un automobil al generalului de
cavalerie, pus la dispoziţa Kron-
prin zului, o aduse pe Vera şi pe în ­
soţitorul ei la „V alentin“ , restau­
rantul pe-atunci la modă. Von Roch-
berg o conduse pe încântătoarea
femee, la p rim u l etaj, unde în tr’un
cabinet particular, se găsia K ron­
prinzul, îm preună cu trei ofiţeri şi
patru femei ispititoare. D-şoara Ve­
ra fu prezentată celorlalte dom ni­
şoare, a căror alură nu era decât
bizară. In unmă, ofiţerii adm irativi
şi curtenitori, se înc lina ră în faţa
delicioasei invitate, în onoarea că­
reia stăpânul lor dădea ospăţul.
începu să se servească m ânca­
rea; domnişoarele, două germane
din W iesbaden şi două franţuzoai­
ce, femei de m oravuri uşoare, vor-
biau, ce-i dreptul, puţin cam tare,
dar la început totul se petrecu în ­
tr’o atmosferă plăcută iar Kron-
prinzuil şi ofiţerii, erau cum nu se
poate mai corecţi, faţă de fiica in ­
dustriaşului polonez.
D in nenorocire, se bău prea
mult.
Cavaleriştii iubiau băutura şi
nici cele patru domnişoare nu se
dădeau înapoi de la aşa ceva. Vera
băgă de Seamă, că atmosfera înce­
pea să se încarce şi că discuţiile
deveniau din ce în ce mai aprinse;
m ai multe gesturi obscene, fură
deaiseinenea schiţate. La şampanie,
lucrurile ameninţau să ia proporţii.
Vera se ridică să plece; prinţul
im perial, beat peste m ăsură, îi
strânse m âinile sdrobindu-i-le, îi
sfâşiă rochia şi desbrăcând-'O, cu a-
jutoruil unui ofiţer, o aruncă pe
masă. îngrozită, Vera leşină.
K ronprinzul dete atunci ordin
lui Von Rochberg s’o coinducă pe
sărmana poloneză la clinică, adă-
ogând totodată ;
„Mă „socotesc eu cu ea m âine !“
Infăşurând-o pe nenorocita fe­
nice în pelerina lui, căpitanul dis­
păru pe uşa cabinetului tragic.
Scenele de orgie continuară la
„V alentin“ . La orele patru dim inea­
ţa, chelnerii se văzură nevoiţi să
ducă pe braţe, pe cele patru femei,
la hotelurile respective şi -să facă
apel de urgenţă la medici. Cele
două franţuzoaice, deşi erau grav
rănile fură expulzate chiar o doua
zi, iar una din ele, — care fusese
agăţată, nenorocita, cu picioarele
în sus, de un cârlig al tavanului şi
batjocorită îngrozitor, m uri de în ­
dată ce-ajunse la Nancy. Cealaltă
rămase m utilată şi p rim i, — după
o trecere de douăzeci de zile, dela
înfiorătoarea scenă de orgie, — o
sută de m ii de m ărci, ca despăgu­
bire din partea ambasadei germa­
ne. Femeea aceasta mai trăeşte şi
astăzi, în îm prejurim ile Parisului,
(U rm are şi sfârşit)
unde ţine un m ic restaurant. Ce­
lelalte două femei, de naţionalitate
germană, rămaseră m ultă vreme su­
ferinde. Una a fost chiar operată.
Ne este im posibil, să descriem aci,
rănile pe care bestiile le cauzaseră
femeilor.
SPION AGIU L, CA ULTIM R E ­
FU G IU
In vreme ce orgia continua, Von
Rochberg o transportase pe Vera
la clinică, unde cu mare greutate,
fu readusă la viaţă. Când îşi veni
în fire, desnădejdea, ruşinea şi
groaza ei, nu încetară de a se m a­
nifesta.
începu mai întâiu, să scoată nişte
ţipete stridente. Se hotărî apoi să
p le c e 'în Silezia, ca să ceară ertare
tatălui ei. Gândindu^se însă, la ma­
rea lovitură ce i-ar da-o acestuia,
se resemnă şi p lă n u i să se sinuci­
dă, Cadavrul ei ar provoca m ai p u ­
ţin ă durere, decât un corp pângă­
rit.. Şi nu era oare mai bine, ca
tatăl ei să nu ştie, ce destin neno­
rocit a avut fiica lui ?... P rofitând
de lipsa de atenţie a. supraveghe-
toarei, Vera luă foarfecii de pe nop­
tieră şi — cu m ult curaj, — fără
să scoată nici un gemăt, îşi tăie o
vână de la mâna stângă, în tim p ce
sângele ţâşinia cu putere, ea ţinea
cu tărie braţul ascuns sub cearşaf.
N im eni n ’ar fi bănu it ceva şi dra­
ma s’ar fi săvârşit, desigur, dacă
infirm iera, văzând-o pe pacientă
prea palidă, n ’ar fi încercat şă-i
pipăie pulsul... Mâna Verei se afla
în tr’un lac de sânge...
Fără să ceară n iciu n ajutor, cu
o rară. îndem nare şi un sânge rece
nem aipom enit, infirm iera scoase
din trusă cieşitişoarele de argint,
apucă extremităţile vinei şi în câ­
teva secunde, reuşi să le apropie şi
R E A L IT A T E A ILUSTRATĂ.
să îm piedice risipirea sângelui. A- zile fripte ! Frumoase idei ai, n’am
bia în urm ă, ceru ajutor... Vera era ce zice!”
salvată dar şi acum m ai păstrează — „Alteţa Voastră nu găseşte, că
cicatricea şi n ’are nici o putere în ar fi cu cale, să o trim ită pe d-şoara
m âna stângă. Vera în Italia ?“
Von Rochberg rămase toată noap­ —- „Dar djta nu găseşti c’am chel­
tea la clinică apoi se întoarse ia tuit până acum deslui bani cu ea?"
hotel. Aci, după ce îşi făcu un duş Ce mai putea răspunde Von Foch-
rece, spre a-şi reveni, d u p ă o noap­ berg ? Rămase tăcut, în timp ce
te întreagă de emoţii şi insomnie, K ronprinzul păşia dealuingul salo­
se îm brăcă în haine civile şi se du­ nului, rum egând gânduri peste gân­
se deadreptul la palatul unde lo­ duri, în căutarea unei idei salva­
cuia prinţul. La orele zece, era p ri­ toare. Creerul lui, meşter în com­
m it în audienţă ! binaţii diabolice, găsi repede mij­
P rinţul im perial nu era deloc în locul de a se debarasa de poloneza
bune dispoziţii, ca întotdeauna du­ supărătoare !
pă orgii, adică de două sule de ori — „Am găsit, Rochberg ! Vei
pe an. pleca cât mai curând posibil la
— Nu ştiu nici eu ce să fac cu Londra, îm preună cu Vera şi vei
această femee. Face acum pe ruşi- încorpora-o în serviciul de spionaj,
care va avea grijă de ea. Vei primi
chiar astăseară delegaţia scrisă.
Cu K ronprinzul nu se putea dis­
cuta nim ic ! Căpitanul nu putea
face, desigur altceva, decât să se
plece în faţa voinţei şefului său.
Pentru ca femeea să nu-i mai stea
în cale şi să nu m ai aibe nici o
cheltuială cu ea, o înrola în servi­
ciul de spionaj, unde după cum
ştia, Vera avea să fie condamnată,
să se supună la ordine foarte stric­
te şi la cea m ai neînsemnată abate­
re, putea să dispară fără urmă...
IN TA VERN ELE LONDREI
La 4 Iunie 1914, Vera debarcă la
Londra, unde sub ameninţarea de
a-şi vedea fetiţa oimorită, se lăsă să
fie încorporată în serviciul exce­
lentei profesoare de franceză, Paţi-
line Müller, agentă de m âna întâia
a lui „Nachrichten Bureau“. Acea­
stă Pauline Müller, era în strânse
legături cu ataşatul naval, al amba­
sadei germane. Ea d ir ija deaseme-
nea, un institut onorabil de domni­
şoare, frecventat de englezoaicele
ce dorian să înveţe "franceza şi ger­
mana. Tot Pauline Müller avea la
Liw erpool, Douvres şi Londra, case
suspecte, unde femei uşoare pri-
m iau deseori în gazdă funcţionari
ai statului şi ofiţeri ai armatei co­
loniale şi ai m arinei britanice.
Vera, constrânsă cu ameninţări
fu nevoită să participe la activita­
tea m urdară a uinei asemenea case
suspecte. La 6 August 1914, poliţia
b ritanică de spionaj, „Intelligence
Service“ făcând o percheziţie fai­
moasei Pauline Müller, la Londra,
descoperi nenum ărate documente
noasta după ce ea singură m i s’a comprom iţătoare, pe care la con­
aruncat de gât. Ce soluţie am pu­ fiscă, precum şi prezenţa mai mul­
tea găsi ? tor femei fără rost, care fură ares­
Von Rochberg povesti cele pe­ tate. Vera n ’a fost arestată şi lucru
trecute la clinică, iar când explică, ciudat — o vedem lucrând apoi
cum graţie intervenţiei infirm ierei, pentru „Intelligence Service“ .
viaţa Verei fu salvată, alteţa cea * * *
detracată, isbuani în tr’un acces de In anul 1918, venind la Paris,
furie nebună. poseda un automobil luxos, nume­
roase b iju terii şi un apartament
— „Sunteţi toţi nişte idioţi !“
din cele mai elegante.
spuse el. „De ce-aţi lăsat-o pe in fir ­
m ieră să-şi bage nasul. Dacă p o lo ­ Tatăl ei, care d in fericire îşi cre­
de fiica moartă, a p rim it acum câ­
neza voia să se omoare, n’avea de­
teva lu n i „Legiunea de onoare“, cu
cât s’o facă; n’o împiedeca n i­
atât m ai mult meritată, cu cât pa­
m e n i şi ne-ar fi scutit astfel, de
triotul polonez a dat dovadă, în
blestemata ei prezenţă !“
nenum ărate rân duri, de mult de­
— Alteţa Voastră m ’ar putea prea
votament pentru Franţa. Pentru
bine însărcina, s’o conduc la ta­ păstrarea reputaţiei acestui om cum
tăl ei !“
se cade, am ocolit unele amănunte
— „Dar eşti curat nebun, după şi adevăratul nume de familie, al
câte văd ! răspunse K ronprinzul. acelei femei, care în analele spio­
Tatăl ei va protesta, va face scan­ najului, a scris pagini foarte emo­
dal, Berlinul va urla, Polonezii abia ţionante şi pe care „REALITATEA
aşteaptă acest p rilej, ca să se re­ ILUSTRATĂ“ le va reproduce în
volte, Kaizerul m ă va lua de guler curând.
şi Cilii (nevastă-sa) îm i va face iar (In româneşte de Gh. Tudor)

REALITATEA IL U S T R A T A
Jocurile „R e a l i t ă ţ i i H ustrate
JOC DE C U V IN T E ÎN C R U C IŞ A T E
(10 puncte)
ORIZONTAL: 1) Infirm . 4) P ro­
nume. 7) Asirian. 8) Mare. 10) E-
rou grec, cu o voce foarte pu terni­
ci 13) Călugăr m untean, a compi­
lat din cărţi slavone o Cronică. 15)
Interjecţie. 16) N im fă condam nată
de Junom să repete fin a la vorbe­
lor auzite. 19) Acela (pop.). 20) Sub­
stanţă nbă şi lucitoare, cu care se
acoperă dinţii. 22) Arie franţuzeas­
că 23) Filozof rom ân. 25) Ziar ro­
mâne ¡c. 27) Ţesătură. 28) Bucată
de muzică pentru un singur ins­
trument. 29) Creatorul filologiei
gennanice (1785— 1863). 32) Locui-
Y,ri din Europa. 35) Frâng. 36)
încovoiată. 39) Zăpadă. 40) P ărin te­
le lui lacob. 42) Nume de femee.
43) Măgar. 44) R âu în Italia , pe
care-1 tiecu Cezar cu arm ata în 49
a. Cr. 47) La nunţi. 48) M ânătârcă.
(Mold.). 49) Fluviu în Africa. 50)
Piept du femee.
VERTICAL: 1) M unte îp apropie-
Gratuit aparate de radio
In momentul în care voim să în ­
chidem revista, p rim im o foarte in ­
teresantă scrisoare din partea unei
uzine amirficane.
Directorul ei, rom ân de origine,
vrea să îăspândească si la noi î’.i
ţară un număr considerabil de a-
parate do radio, în scop de re­
clamă.
Iată ce zice dânsul
...Se ştie că industria radiofoni­
ci americană este neîntrecută In
ceeace pliveşte perfecţiunea apară,
lelor furnizate.
fără să avem intenţia de n con­
cura pro Insele româneşti, noi am
rnerval un nu m ăr de Vi00 aparate
cu cite cinci lăm pi am atorilor cari
ne vnr indica adresa lyr.
Fiind deci un n u m d r lim itat de
(ipanite. noi trimitem n u m a i acelo­
ra cari ne vor tn a im a cât m a i re­
ped,’, deslegarea exa<tă a problemei
ie cuvinte, încrucişate alăturată,
împreună cu cuponul respectiv al
revistei.
Deşi deslegarea acestui soiu de
jocuri este un sport practicat pe o
fnarte întinsă scară la noi. totuş
sverăn că prob'ema nu va fi deloc
inacceptabilă!“. ..
(ss) John Koodwings
de Rebus
rea O lym pului. 2) Cult. 3) N a tu ra ­
list germ an (1787— 1864). 4) H idro­
carbură.. 5) E u (lat.). 6) V ălul cel
mare în care se acopere Sf. D a­
ru ri (pl.). 9) In acel loc. 11) Rassă.
12) Im agine. 13) Floare de u n roşu
aprins ce se găseşte p rin livezi.
14) Soţia lui Socrate, femeie foarte
cicălitoare. 17) Celebru poet epic
portughez, autorul Lusiadelor. 18)
Ceas 20) C a m ; învelită în foi de
varză. 21) Oraş antic ce susţinu 10
ani asediul în contra Greciei. 24)
Volum. 26) M em bru al p a rtid ulu i
conservator. 29) Culoare. 30) Scrii­
tor rom ân. 31) Puse Pe cineva în ­
tr’o funcţiune. 33) Filozof scoţian,
u n u l din creatorii psicologiei
(1710— 1796). 34) F orm ă am plifica­
tă din ia ! 37) Anemic. 38) Cel m ai
fecund poet germ an din sec. XV I,
cism ar <tin Nuernberg. 41) Floare
mirosiitf.are. 43) Arbore. 45) Mic
canton elveţian. 46) Ca la No. 18.
P. S. Adresa noastră este form a­
tă din literele de pe m arginile ca-
i eului, citite la rând. Va trebui deci
să obţineţi o des/legare foarte justă,
altfel n ’aveţi de unde să ştiţi adre­
sa noastră.
★ răm âne definitivă.
D upă cum se vede, cititorii noş­
tri se bucură de ocazia nepreţuită
de a obţine un aparat de radio, n u ­
mai soluţionând problema de m ai
jos. care are marele avantagiu de
a fi compusă în româneşte:
II ¡y V V I vu vi» ix V-
iii
Orizontal: II) Zeu la romani. (3).
— Salutarei (3). — Vas (2).
27 M artie 1930
t i
III) Consimte (6). — Notă m u zi­ IV) (Fig.) Mergea cu mare iuţeA-
cală, (2).
IV) Diviziune de tim p, în istorie
. lă ... ..
V) Soţia u n u i lord v4). — (fam.)
.
(3 ) — Numele ironic ce Englezii Mitueşfce (4).
dau Am ericanilor din Statele Uni- VI) Poseda (4).— Onest şi franc (4).
te (6). V II) Pronum e (2). — Fluviu, al
V) P ie p tâ n a t şi lucito r (4). • - P r o ­ doilea după Missisipi (3). — P ron u ­
fet c o n tim p o ra n lu i Icre m ia (4). me (2).
VI) Posed (2). — Porecla poporu­ V III) P a tria lu i Hipocrate (2). —
lui englez (4). — Pronum e (2). Efect comercial ^3'.
V II) D iviziunile unui s it (6). — IX', Im p o d jb ’.re (9>
Pasăre (3). N.B. Num erile dela sfârşitul fie­
V III) Recurseră (9). re» sem nificaţii, indică n u m ăru l li­
Vertical: II) Referitoare la secre- terelor cuv ântului căutat.
ţiunile ochilor (9i). . w In colţuri se va scrie: sus litera
III) Mister (& — Cea m ai mica A şi jos P.
c c a ri£ & anui instrum ent m u z i­
p. conf. NIC. GH. POPESCU
cal (3).
Matchul nostru de cuvinte încrucişate
In u rm a provocărilor intentate lor negre va fi sub 10 (zece), iar• n u ­
d-lui Const Lincu (C. Massu), Jg.- m ă ru l cuvintelor de câte 11 Utere,
F rum os, cu ocazia decernării titlu ­ va fi peste 6 (şase).
lu i de „cam pion al cuvintelor încru ­ 4) Soluţiile se primesc vană la
cişate pe 1930“, dăm m a i ios un 10 Aprilie inclusiv. La această
careu de 11/11 pătrăţele alb'.: dată vom aleqe soluţia cea m a i bu­
M atchul va fi disputat între d-nii n ă p ublicdndu.i n u m a i schema,
Const. Lincu (C. Massu) şi Vor?/ fă ră să-i div u lg ăm si cuvintele, în
Bedighian (S. Breim an) Constanţa, aşa fel, încât cititorii să vadă punc­
cu participarea d-lor subl. Eugen tele realizate de autor.
Fream ăt, Bucureşti; Petre T. Ilies- 5) D upă această dată. restul, con.
cu. Focşani: P aul Enescu, Craiova:
George Caiserliu, Bacău; căpitan î,
curenţilor, va trebui să se reculea-
gă. trim iţând fiecare câte o soluţie
Perovici, Braşov; Dorin Andrescu. superioară acesteia. Redacţie> noas­
Bucureşti şi Mugurel Aragon, Râm- tră va alege şi de data. aceasta pe
nicul-Vâlcea. Ia tă cum: cea m a i bună. si aşa m a î departe,
p ân ă când va răm âne u n a care nu
C O N D IŢ IU N IL E CON CU RSU LU I mai poate fi întrecută. Va fi lăsată
1) Se va complecta acest c a n u până la o dată oarecare, când de.
cu cuvinte existente în dicţionarele cernarea titlu lu i de C ham pion va
uzuale.
2) Nu se adm it nici un fel de e- O dată cu această decernare.^ vom
rori, ca: inversări, anagrame, arti­ oferi în v ing ăto ru lui un prem iu de
culări, cuvinte incomplete. 1.000 iei, în num erar.
REBU S
3) In soluţie, n u m ă ru l pătrăţele.
Deslegările se primesc p â n ă la 10 RED AC Ţ IO Ş I A D M IN IST R A Ţ IA
Rucureşti, str. Const. M iile 7 Etg. I I
A prilie 1930. Fiecare joc acordă
TELEFO N 306/67
dezlegătorilor un n n m ă r oarecare Director re d a c ţio n a l:
de puncte. Cel care obţine n u m ă ru l NIC. CONSTANTIN
PRE Ţ U L A EO N A M EN T U LU I
cel m a i mare de puncte prin_ des­
legarea celui m a i mare n u m ă r de Pe u n a n ................................ kei 350
Jocuri din numerele 161, 162, 163, Pe şase l u n i ...................... » 180
Pe trei l u n i ....................... .... 95
164 şi 165, va p rim i un prem iu de Pentru streinătate ...............*00
1000 lei. P rem iul al doilea 500 lei.
P rem iul al treilea 300 lei. U rm ăto­
rii şapte deslegători prim esc câte
Rectificare
u n v olum d in operile autorilor re­ La problema din n u m ă ru l 163.
n u m iţi. Deasemenea vom publica se va duce — din fiecare din
numele tu tu ro r deslegătorilor. Pre­ tre cele trei punefe de sus. n u m a i
m iile se vor d istribui la 20 A prilie câte o linie, la fiecare punct aflat
193*. dedesubt.
 r
27 M artie 1930 R E A L IT A T E A ILUSTRATA

c t e . D r X jw ir y S i r a n i K
— „Gentlemen”, strigă Lloyd wood şi-ar părăsi cariera, pentru spargi capul cu scaunul? E i dacă câte un interview, că-ţi
Hughes, când văzu că dom nii să­ a deveni prietenele dv.... şi totuş, începeţi astfel, voiu fi silit, dom nii moartea, care ar fi o binefaceri
riseră îngroziţi de pe locurile lor, nu... viaţa nu m a i are nici o atrac­ mei, să întrebuinţez alte mijloace, pentru dum neata, un eveniment,
,.răm âneţi pe scaunele dv. gentle­ ţie pentru dv., găsiţi plictisitor tot pentru a vă im pune linişte. C unoa­ care te-ar scăpa de monotonia tra­
men! Cum v’aţi p u tu t pierde în ­ ce vă înconjoară, n im ic a n ’are şteţi revolverul meu. A m şase iu lu i de toate zilele. Şi dacă avuţii
treaga stăpânire de sine, în urm a scop, cele m a i preţioase b u n u ri le gloanţe în încărcător, şi ştiţi prea şi belşugul, în care v’aţi scăldat,
unei veşti atât de sim ple? D ar ce asvârliţi ca pe trenţe fă ră valoare bine, că sunt u n bu n ţintaş, prin n u v’au p u tu t insufla gust de via­
s’a în tâm p la t în deiinitiv? M aşi­ şi cele m a i m a ri senzaţii ale lum ii, urmare, ajunge câte un glonte p e n ­ ţă, iată, dom nilor, sătui de viaţă,
nile su b m a rin u lu i nostru, au în ­ abia dacă izbutesc să vă sm ulgă tru fiecare din dv., care ar încerca ora, în care puteţi avea ceeace do-
cetat să m a i funcţioneze şi p rim u l un zâmbet. De entuziasm, nici vor­ să m ă atingă. Bravo... iată-i cum riaţi, fără bătae de cap şi fără tea­
meu secund, mi-a comunicat, că nu bă! Nici dragostea, nici ura, nici şed a cu m de frumos, ca nişte copii m a de a ezita în ultim ul moment
vom m a i putea eşi la suprafaţă... bucuria, nici durerea n u şi-au p u ­ cum inţi în băncile şcoalei, gata să Ia tă moartea, domnilor, acum pu­
da, da, Mr. Sm ithing, ştiu precis ce tut găsi sălaş în dv. Este aşa, dom ­ asculte m a i departe aprecierile me­ teţi m u ri liniştiţi.
înseam nă asta: când un subm arin nii mei, sau exagerez? le, ca o lecţie de istorie. Cum, Mr. Mayen? Procedeul :
îşi pierde puterea de ascensiune, Da, incontestabil că aşa este şi- Nu, Mr. Sm ithing, dacă vrei nu- meu, vi se pare nelogic? Adică, vo­
din diverse motive, atunci cade din iţi să credeţi, că dacă puţin îmi pa­
ce în ce m ai adânc p â n ă ajunge să de moartea dv., dece sunt atâl
pe fu n d u l m ării. Pasagerii închişi de sigur de viaţa mea? Oh, darvi
la bordul său, pot trăi n u m a i atâta asigur că voiu m u ri şi eu, căci şi
timp, cât ajunge provizia de oxi­ eu fac parte din rândurile celor*
gen. Suntem 12 oameni la bord: 5 „sătui de v ia ţă ”... adică voiam si
oameni de echipaj, 6 oaspeţi şi ne­ spun, că desgustul pentru exista-,
însem nata mea persoană; p rin u r ­ ţa pe care o duc, a atins aproaper
mare, d u p ă calculele constructo­ acelaş. grad ca şi la dv. De-aceei
ru lu i acestui subm arin, m a i avem am fost atât de m u lt atras de or­
elemente de viaţă, — recte oxigen ganizaţia clu bu lui dv., când am
— exact pentru un termen de 3 sosit în America, din Anglia şi am
ore. crezut că în societatea dv., voiu
Aveţi o fig u ră extraordinar de găsi aprobare, pentru planul pro-
albă, m a i albă decât varul Mr. E- ectat de m ine ,adică pentru o dis­
werett Powell, şi-mi daţi voe să pariţie originală.
consider aceasta ca prea deplasat. Căci trebue să recunoaşteţi, cS
Nu sunteţi d'V. conducătorul celor p lan u l meu, de a m u ri asfixiaţi In-
5 prieteni, cu a căror prezenţă tr’un subm arin, are un ce original
m ’aţi onorat în această călătorie şi oarecum excentric. Mi-am închi­
de probă cu su bm arinul? Nu su n­ puit, că n ’o veţi ¡lua decât drept o
teţi dv. acela, care s’a plâns cel sim plă glum ă, dacă vă voiu -sili
m a i m u lt de in u tilita te a vieţii ? Nu întrucâtva, să term inaţi cu o exis­
faceţi un gest atât de descurajat tenţă stupidă, pe această cale, ne­
cu m ân a Mr. Dove, ştiu că vă a- obicinuită. Gândiţi-vă, dv., pentru
m in tiţi foarte bine de trecut, dar cari totul este fără rost, că aveţi
vreau să vi-1 m ai trec odată în re­ acum senzaţionala ocazie, de a vi
vistă, înainte de moarte. M ai a- asfixia în foarte scurtă vreme, din
vem doar tim p, două ore şi p a tru ­ cauza lipsei de oxigen. Vă rog, ui-
zeci m inute, ce putem face altceva taţi-vă la ceas. M ai avem o oră şi
cu restul vieţii noastre? Şedeţi douăzecişipatru de minute. Nu e
dom nilor şi fiţi liniştiţi! delicios?
Dv. sunteţi cei m a i p u ţin in d i­ D om nii mei, dacă aţi şti, ce as­
caţi, a repara m aşina şi orice în ­ pect comic aveţi!! Păcat că n’a-
cercare a u n u i necunoscător, ar vem aci o oglindă... dar poate are
accelera catastrofa. Beţi m a i bine
vreunul din domni... ar fi intere­
ceva vin, sau şam panie, căci nu „P rin urm are, dom nilor ne scufu nd ăm ”...
sant să vă priviţi. Sunteţi pur şi r
m ai avem a ne feri de prohibiţia îm i face o deosebită cinste, că dv. m ai să bei, n u trag. Ia-ţi lin iş tit sim plu caraghioşi. Simţiţi cum
alcoolului. L u a ţi p ild ă de vitejia Mr. Mayen, în tă riţi cu gestul, a- paharul... noroc... să bem în să n ă ­ aerul se ’ngreunează din ce în ce?
acestui băeţaş, care destupă stic­ firm a ţia mea. D ar cele ce v’am spus tatea urm aşilor noştri... Şi acum Mr. Johnson respiră de-acum foar­
lele; peste două ore şi treizeci două p â n ă acum, n u sunt deajuns. Ştiu să ne înapoiem la apropiata noa­
te greu, iar Mr. Dove are ’ntr’ade-
de m inute, va fi mort, odată cu noi. m u lt m a i multe. stră moarte! văr, spume în colţurile buzelor.
Vedeţi copilaşul nu se teme, ci îşi Anum e, îm i este cunoscut, că dv., A scultaţi cum lucrează maşiniş- Trebue să mărturisesc: am crezul
îndeplineşte datoria cu sfinţenie; toţi şase, aţi m anifestat des inten­ tii, la pârghiile de ascensiune. Bie­ că acestea se ’n tâm p lă numai in
dopurile pocnesc de-acum!!! Ei, ce ţii de sinucidere, din cauza dez­ ţii băeţi n ’au să poată repara n i­ romane. Sau poate că vă goniţi
nu face om ul, ca să-şi înfrum use­ g u stulu i «e-1 sim ţiţi pentru viaţă. mic. Căci acum, la o oră şi p a tru ­ astfel teama, dom nilor?! Ei, dar
ţeze ultim ele clipe ale vieţii. Spre exemplu, de foarte scurtă zeci şi cinci de m inute înaintea m i se pare m a i curând, că jucaţi
Dar... eram cât pe aci să u it che­ vreme, — crezându-se neobservat, m orţii dv., trebue să v ă m ă r tu r i­ cu m ine o comedie! îm i închipui,
stiunea, pe care voiam să v’o po­ — Mr. Johnson i-a spus d-lui Do­ sesc că eu personal, am stricat că doar nu v’o fi frică de moarti...
vestesc. Aşa dar să începem: Dv. ve, că viaţa exasperantă pe care o m aşin ăriile cu propria mea m ână, sau vă ţine în realitate, numai re­
dom nii mei, Ewerett Powell, Joe duce, îl va sili să p u n ă m â n a pe în tr’un m om ent când a m fost ne­
volverul meu în şah? Aţi dansa
Sm ithing, Jan van Mayen, B ill revolver, la care Mr. Dove a răs­ observat. Da, cu propriile mele altfel ca neb un ii ? Ce u rli atât de
Johnson, Herbert Mc Leain şi Har- puns că nu-i displace ideia şi că m â in i şi ireparabil stricate. nebuneşte, Mr. Mayen? N’ai ajun«
ry Dove, şase la n u m ă r, form aţi dacă ar voi s’o p u n ă în practică, Innapoi, Mr. Dove, sau îţi trim it încă la p u nctu l culm inant, al a- f
comitetul „clubului celor sătui de să-l anunţe şi pe el dimnainte, un glonte în in im a grăsuţă. Cum vei cestei aventuri extraordinare.
v ia ţă”, fondat de dv. pentru a o executa în duet. face un mic dans pe acolo ţi-am luat De-a ceea atenţiune, domnii mei.
E norm de bogaţi, chiar în valori Allo, Mr. Mc Lean, v ’a obosit a- piu itu l, nu-i aşa? Nu, nu, nu te Ascultaţi, vă rog: pentru un singur
americane, nici u n u l din dv. nu tât de m u lt povestirea m ea? Dar legăna în speranţa, că n u voiu de­ om, există salvare.
şi-a câştigat personal averea, pe nu vei fi vroind să leşini? Repede veni crim inal! Căci ce este în de­
care a moştenit-o dela p ărin ţi, a- un pahar de şam panie! Aşa... asta fin itiv un crim inal? Un om, care In acest dulap, se află un costum
vere strânsă p rin m ijloace m a i face bine! Concentrează-te, dom nu ­ poate fi condamnat, n u m a i pentru de scafandru, — o invenţie nouă,
m u lt sau m a i puţin cinstite, de p ă ­ le... Cred că vei m ai găsi atâta p u ­ faptul, de a fi răp it viaţa cuiva. — care ridică în câteva minute, la
rin ţii şi bu nicii dv. Mr. Roger tere de viaţă, câtă îţi trebue pen­ Or, vreau eu să vă răpesc în tr’a- suprafaţa apei pe cel care l-a îm­
Kahn, care prezidează cercul mul- tru două ore şi trei m inute, tim p u l devăr viaţa? Căci de foarte m ulte brăcat. Ne-am cufundat aproape de
ti-m ilionarilor din New-York ar care ne-a m a i răm as de trăit. Sunt ori, ai voit să-ţi faci seama singur. coastă, astfel că respectivul, are
p rim i Cu deosebită bucurie, pe ori­ ferm convins, că vei şti^să răm âi Şi m ai cu seamă, îţi făcea o deo­ toate şansele de a fi salvat din
care dintre dv. în cercul său; cele acelaş bun cam arad. această situaţie critică, fie de un
sebită plăcere să declari tuturor vapor, fie de o şalupă sau barcă
m a i sărbătorite artiste din Holly- La dracu Mr. Powell, vrei să-mi gazetarilor cari veniau să-ţi ia de pescari, fie înnot, — în cazul
18

realitatea il u s t r a t ă
' cu bine. M ai a m îmcă & m inute
ţ. tel mai grav. Dar nu poate păr&si teţi lu a cu dv. p rin urm are, cel
m a i bun lucru ar fi, să-mi daţi
[- submarinul, decât printr’o deschi­
dere laterală, ceeace ar cauza însă mie ceva din ei. D-ta, Mr. Jo h n ­
moartea celorlalţi, căci în m om en­ son, vei face începutul, aşa e? Car-
tul in care el ar fi asvârlit în sus, neţul de cecuri, îl ai la d-ta, nu-i
interiorul bastimentului ar fi în ­ aşa? I>ată, eu îl scot din buzunar...
ghiţit de a.pele mării, care ar p ă ­ Aşa... aici ai u n stylo, dă-mi voie
trunde prin aceeaş deschizătură. să-ţi desleg m â n a dreaptă... bun...
Dammned... secundule... ia ajută- şi acum a scrie: d-lui Lloyd H u ­
mă să leg pe domnii, căci gentle­ ghes, 500.000 dollari. Cum, îiu vrei?
menii, par să nu mai aibe respect, Dece te codeşti? Doar nu eşti că­
nici faţă de admirabilul meu revol­ sătorit, n ’ai moştenitori direcţi...
ver. Ia mâinile de pe dulap, Mr. Om ule ! 1 m a i ai 36 m inute de tră ­
Powell... nu vezi că-1 sugrum i pe it, nici o speranţă de salvare şi tot
bietul Mayen? N’avea nici o grijă, nu vrei să faci u n dar?
câci nu va avea costumul, aşa cum Şi d-ta, Mr. M ayen? M i se pare
nu-1 vei avea nici d-ta. Aşa... lea­ chiar, că vrei să-ţi în g h iţi carne­
gă bine, secundule, nu te jena de tul de cekuri. Bagă de seamă, căci
loc. Şi d-ta, Mr. Johnson, vei face produce indigestie şi peştii m ă n â n ­
bine, să admiri spectacolul, pe ca- că m a i cu poftă, cadavrul u n u i om
re-1 ai în faţă, din partea cealaltă bolnav de stomac. Comic lucru,
a mesei. La oparte m âinile de pe să-ţi m ă n â n c i cekurile, în loc să
dulap, sau... unu., doui.. aşa, vezi, le dărueşti, în nainte de moarte.
9'a tăcut şi asta . Aşa dar, n ’ar m a i Dar vă atrag atenţiunea, dom ni­
li decât Smithing... dar nu... pe^ a- lor, că veţi trebui să-mi daţi din
cesta n’avem nevoe să-l legăm, b a n ii dv., dacă nu voiţi să vă tri­
căci şi-a pierdut de-acum, orice m it câte un glonte, în piept. Ha-
urmă de energie haha, bietul Mr. Mc Lean, a înce­
Şi acum, domnii mei ,având în p u t să se roage. Probabil că vrea
vedere, că staţi iarăşi lin iştiţi în să recâştige repede, ceeace a pier­
faţa mea, — ce-i dreptul, cam fă ­ dut, din cele sfinte. Ia r pe d-ta,
ră voe, — vă voiu spune ce se va sărm ane Mr. S m ithing, aş voi să
ntampla cu acest costum. te ajut, dar din cauza celorlalţi,
II voia îmbrăca eu HI trebue să dai şi d-ta bani.
Şi anume, din cauză că eu nu Aşa... vedeţi p rin urm are, dom ­
sunt gentleman şi.nici n ’am nim ic n ii mei, că treaba s’a făcut! Cu 14
comun cu această clasă de oameni. m inute îna intea m orţii dv., mi-aţi
Apoi, n’am nici cea m ai m ică in te n­ subscris cekuri, în valoare de trei
ţie, de a muri. m iloane de dollari. Ia tă o sumă,
Planul meu mai prevede, să iau cu care s’ar fi p u tu t face bine m u l­
dela dv., câteva cecuri, pentru su­ tor nenorociţi şi care va fi între­
me foarte, foarte m ari, cu care să b u inţată, tot pentru scopuri de b i­
mă ’ntorc pe uscat. M ai aveţi 45, nefacere. Acum , n u vă voiu m ai
minute de viaţă; pe u rm ă s’a ter­ plictisi cu prezenţa mea. R ăm ân e ţi
minat cu totul, şi banii tot nu-i pu- cu bine, sau m a i bine zis: m u riţi
Aparat cinemotogrcificş
D E C A S A , M Iş C A lO «
C«a ■»( frunte*;* ţi tasiinctiT* dteracţi* cw car* se
poate proecta dnewtatoflraf 1» es*â r«j>f*z*aiând filme
obişnuite vederi, comedii, lucruri ln«tr«ctt** eic.
Modul de funcţionare este simpta şi po*te fi pus în
mişcare de oricine şi ori und".
PREŢ DE RECLAMĂ
cu 1 film m işcător şi 3 film e ¥ e | l g, O
tablo u ri şi explicaţie
F ilm e separate cu L e i : 8, 25 şi 45 bucata
Ad-esaţi im e d ia t com enzile la depozitul
KESTEN B A N D
Str. Şelari No. 9 BUCUREŞTI,
Eipedlem !n toată ţara contra ramburs imediat la nrimirea comenzii, fără aconto
I băteascS.
; >s,: !%?'■'
I IS i
h ■
Splendide aranjam ente executate d e :
F L O R Ă R IA R E G A L Ă “
nude găsit! p e rm an e n t tlo ri, p la n te şi eranf ám ente, pentru orice ocazie.
termen aşa că trebue să m ă gră­
besc, dacă vreau’ s’o m a i şterg la
timp... aşa... costum ul îm i vine ca
turnat..
Ah, ah,... mister Powell, ţi-ai des­
făcut legăturile? Vrei neapărat să
m ă sugrum i? Ei, drace, o să ne spar­
gem capetele reciproc.Nu e de m ira ­
re. D-ta, care n ’ai ridicat încă p ân ă
acum o m ân ă, pentru a executa
cea m a i uşoară m uncă, devii de­
odată u n luptăto r respectabil... şi
ce bine ştii să boxezi... bravo, bra­
vo... p a r’că ai căpătat viaţă nouă,
puteri noui... dar şi eu am în v ă ­
ţat pe vrem uri Jiu-jitsu... a ş a ­
dar dece-ţi strălucesc atât de tare
ochii? H ait, ia r m ’ai prins la st,râ m
toare... iar eşti stăp ânul situaţiei...
aproape să m ă înnăbuş... dar ce-i
asta? Vrei să m ă laşi, să m ă ridic
din nou? De ce n u loveşti?... Şi ce
asculţi cu atâta atenţiune?
Da, da, am înţeles... auziţi un
sgomot cunoscut, care v ă redă în ­
crederea. Nu, n u urechile nu vă
’nşală, motoarele su b m a rin u lu i
nostru, lucrează din nou... ne r id i­
căm.... vedeţi cum coboară nivel-
metrul.
Secund!! Secund!! poţi in tra a-
cum. Ţi-ai îm p lin it a dm irabil m i­
siunea. N im eni nu mi-a pu tu t g h i­
ci trucul, experienţa mi-a răuşit
de minune.,, da, da, dom nilor, de
ce m ă p riv iţi atât de desam ăgiţi?
Toate câte le-aţi tră it în cele trei
ore de groază, n ’au fost decât o
glum ă, o g lu m ă sinistră, ce-i drep­
tul, dar care s’a petrecut m inun at,
conform tuturor prevederilor.
Şi acum, dragă secundule, te rog
să-mi aju ţi, să desleg pe onoraţii
mei oaspeţi... aşa... la rând. Cum,
H m fl »H••«*•»« •
Viata adolescenţilor, a elevilor de
liceu, cu psichologia lor specială, cu
nebuniile, cu speranţele şi cu avân»
turile lor, n a fost încă aşa da bina
descrisă ca 1b rom ânul
FER3IIIIA MARQUEZ
de V A L E R Y L A R B A U D
pe care BIB LIO T EC A D IM IN E A Ţ A
îl publică tn excelenta traducere a
d«nei Ana Canarache.
Lucrarea lui Larbaud e socotită ea
una din capodoperele literaturii frâu»
ceze de astăzi, deoarece fixează
psichologia bâeţilor şi fetelor în epoca
cea mai critică din viata, aceea a
trecerii dela copilărie la vârsta băr»
No. 122-123 Preţul 15 lei.
fiUS“ “
87 Martie 1930
■U
poţi respira m a i liber acum, Mr.
J ohnson ?
P riv irile dv. m ă străpung, dom ­
nilor, vă rog să fiţi siguri. N’aveţi
însă dreptul, să-mi faceţi nici cel
m a i m ic reproş. M ă sim t absolut
cu cugetul îm păcat şi sunt foarte
m u lţu m it de rezultatul acestei a-
v enturi; căci gândiţi-vă: p ân ă a-
cum, v’aţi tot jucat zilnic, cu gân ­
durile m orţii. E i Dine, în m om en­
tul în care v’am apropiat m ăcar
im ag in a r de moarte, aţi recunos­
cut adevărata valoare a vieţii. De-
aceea, am ales cel m a i bu n m ijloc,
de a vă face din elemente in utile
ale societăţii, oameni regeneraţi şi
u tili celor m u lţi. De-aci înnainte, în
loc să fondaţi sucursale ale „clu­
b u lu i celor sătui de v ia ţă ”, veţi
m u lţu m i D om nului, pentru fiecare
zi nouă pe care vi-o va dărui, iar
cekurile pe care m i le-aţi pus la
dispoziţie cu atâta „bună-voinţă”
vor constitui p rim u l fond la crea­
rea u n u i spital, pentru bolnavii de
talia şi cu concepţiile dv.
Vedeţi dom nilor, cât de repede
se urcă subm arinul. Oh, desigur
are o construcţiune extraordinară,
înc ă trei m inute şi vom fi la su­
prafaţa m ării, iar în cel m a i târ­
ziu o jum ăta te de oră vom in tra în
port. îna in te de a ne despărţi,
vreau să sper, că vom răm ânea
aceiaş b u n i prieteni, ca şi înainte
de aceste trei ore de groază, pe ca­
re le-aţi petrecut în su bm arinul
meu.
Pentru aceasta ridic u ltim u l p a ­
har de şam panie şi vă rog să vă
reveniţi şi să strigaţi cu m ine:
„Trăiască v ia ţa !”
(In româneşte de L IV IU M IRO N )
j O E X C U R S IE D E P A Ş T i
Venezia, F . renţa, ROM A ,
Ne. poli, Pof pe , C apri,
organizată de C. T. I. Intre
11—26 A p ilie . înscrierile
pân<- if< 1 A p rilie . Inform
pe adr. Ing. E. Erdes. Bucu*
re^ti, Calea Victoriei, 168
fi M I T A L I A
OCHELARI
eu sticlele cele m a i bune se gftstse
In M a g a zin u l Societ. de Binefacere
„AMICII ORBILOR“
Modic specialist dă consul­
taţii ta coi ce au nevoi®.
Pasagiu! im obiliara
In t r a r e a p r in C a le a V ic to rie i 48,
vla-a-vls de T eraaa O te te le şa n n
«... 44«•♦♦♦«*♦***►*«
NtVSEHIRLIÂN & NÂZARIAN
Prina Fabrică da covoare Oiiemale
Tei. 337/68 — Str. S fin ţii» 52
B U C U R E Ş T I
Desfacerea produselor faricei
noastre şi r«are depozit per=
m anen t de
COVOARE P ER5ANE
veritabile cu p re ţu ri u im tor
de eftine. în le s n ir i de p la tă.
Citiţi „ADEVERUL LITERAR“
10
 27 M artie 1M0
R EZUM A T UL CA PIT O LELO R
PRE C ED EN T E
M inistrul plenipotenţiar japonez
Kaom i, duce spre Jap onia un do­
cument secret.
D up ă o serie de peripeţii, el a-
junge in R om ânia, însoţit de autor.
Acesta, îm preună cu detectivul
Gex şi colonelul polonez Muranov,
din serviciul de in form aţii al ar­
matei, urmăresc pe stradele Capita­
lei, pe spionul Igor Khan, care
poartă un sac de piele, şi ajung ast­
fel la Hale.
* * *
Toată această scenă de hale, pre­
zintă însă un interes secundar pen­
tru noi, căci n u trebuia să pierdem
nici o clipă din ochi pe Igor K han.
Or, ia tă că spionul se opri. Ne opri­
răm şi noi, pândind după scara m a­
sivă a unei hale. K h a n se u ită în
toate părţile, ca să se asigure că nu-1
vede cineva, se dete în spatele unui
camion cu carne şi svârli înău n tru
conţinutul sacului său de piele.
D ar în aceiaşi clipă, camionul se
opri în poarta halei şi se începu des­
cărcarea hălcilor de carne. U n măce­
lar care se suise peste m aldărul în ­
sângerat, ridică în lu m in ă o m â n ă de
om m ort şi începu să strige la căru­
ţaş :
— Unde ai încarcat asta?
— La abator.
— P ăi n u vezi că e carne de om!?...
Ne apropiarăm. Măcelarii se strân­
seră şi scoaseră din căruţă două
m âin i şi două picioare de om. Igor
K h a n purtase în sacul său, membrele
E4U DE
COLOGNE
10
REALITATEA lLUSUtfL
unui cadavru de om, pe care măcela­ in goană u n convoi de măcelari, cari na lunii, ca lespedele albe, de mau-'
rul furios le inventaria acum, ridicân- fugăriau un câine. solee funerare.
du-le. — A furat o m â n ă de om!... A fu ­ In m ijlocul ornamentaţiilor i
— Ce crimă a m ai făptu it banditul rat m âna de om!... blocuri granitice, se deschide in st-
de Igor K han ? am întrebat pe Gex, U n câine furase unul din „corpurile micerc negru, gura haotică a podii»
pe şoptite. delicte“ ale crimei lu i Igor K h a n ! lui, din care iese făşia de apă lict-
— Sunt m âin i şi picioare de femee! D in cârciumile de pe cheiu, eşiră ritoare şi verde, ca o limbă inventa'
zise detectivul. beţivii şi femeile de stradă, în fuste tă de balaur.
— D u pă el!... Să nu-1 pierdem.... albastre sau cu „boa“ de fulgi. Eşi­ Trevor Gex escaladă parapetul, du­
a şoptit Muranow febril. ră şi ţiganii lăutari... pă Igor K han.
Ne continuarăm urm ărirea pe cheiu. Şi scandalul cuprinse tot cheiul, — Ce faci? îi şopti Muranow, Se
Alte camioane cu vite tăiate ve- care duduia de tropote, de ţignalele spune că sub pod e un cuib ds va­
niau să stopeze la trotuarul din faţa gardistului, de înjurăturile m ăcelari­ gabonzi.
halei, însângerate, ca un şir de coră­ lor, râsetele publicului şi chiuiturile D ar fără să răspndă, Gex dispăru
bii cu echipajul m ăcelărit de piraţi, lăutarilor... în cavitatea podului. Am sărit para­
— la un debarcader. petul după el, în timp ce Muram
SUB PO D U L SENATULUI îm i zise:
— H ai să sărim asupra lui! propu­
se Muranow. Igor K h a n în a in tă pe cheiu, spre — M ă duc să anunţ poliţia!
— Nu, se opuse Gex. El ne va con­ podul Senatului. Ajuns la pod, se o- Ne-am oprit jos, la nivelul apei,,*
duce la un alt cuib de spioni ş i ' de pri, se u ită în toate părţile, şi spre u n fel de trotuar îngust, în gura po­
asasini. uimirea noastră, escaladă balustrada dului. Privirăm în tr’un fel de groti
Trebue să-i prindem pe toţi. podului, sări pe o mică platform ă din săpată în m alul Dâmboviţei şi amÎn­
S im ţiam o inexprimabilă groază, a- zidărie, se agăţă de un bloc-ornament ţeles lucruri extraordinare:
mestecată cu desgust. şi coborî pe o scară îngustă de piatră, Sub construcţia monumentală i
Pe asfaltul din ju rul halelor, gu- m alul Dâmboviţei, dispărând sub încăpătoare ca u n palat, in cavitate
noaele prezintă o variaţie in fin ită, de pod! haotică fără ecouri, vagabonzii co­
la hârtiile unsuroase, p ân ă la p ârâ­ In urm a noastră blocurile Halelor borau na văzuţi, în fiecare seară, s?
iaşele de sânge, ce se scurg din pira­ se profilau în noapte, nelămurite, iar cavitatea aceasta părea pântecul
m ida de căpăţâni jupuite, de viţel, scandalul continua pe cheiu, în faţa vast de întuneric al râului, care-i in-
de pe pavaj. Trecătorul simte un fel cârciumilor. ghiţea.
de sfârşeală, din cauza mirosului de I n punctul unde începe Calea Vic­ Vagabonzii puneau astfel stăpânire
carne, în tim p ce capetele de viţei toriei, Dâm boviţa a fost podită pe o în fiecare noapte, pe acest „interior*,
din piram idă, îl fixează cu ochii tu r­ lungă distanţă, iar apa trece pe sub D ar construcţia oferă foarte puţin
buri şi limbile scoase, ca ai spânzu­ păm ânt, ca acele râuri spaniole, ce-şi teren plat, pe care ar putea să doar­
raţilor. sapă albia în form ă de peşteri, ca să m ă cu greu, fără să cadă in apă, căţ-
Negustorii, în urm a noastră, înce­ reapară la lum ină, la câţiva kilo­ va alungaţi ai societăţii. De acetj,
puseră num ărătoarea pieselor. Hălci- metri. inventivitatea vagabonzilor bucureş-
le sunt tăiate cu satârele pe „scaune“, La capătul acestei tăblii de beton teni a emis planul unei mici modifi­
— pe trunchii de arbori groşi, plin i de armat, turna tă ca o punte extrava­ cări în construcţia podului, ca să sca­
sânge, ca o platform ă de eşafod. gant de lată dela u n m al la altul al pe atât de rigorile intemperiilor, cât
Abia trecusem de hale, şi un iureş Dâmboviţei, se află podul m onum en­ şi de ale „biroului de triaj“. Au si-
se produse. I n frunte cu u n gardist, tal, cu faţete arhitectonice, cu trep­ pat, la nivelul apei, o gură de gang
care tropăia în cisme uriaşe, venia te pentru uriaşi, sclipitoare în lu m i­ subteran, o firidă, în care s’au culcat
j£j¿ ¡yvARIE F4u¡
Ro sen a c a l ie í 14
GRANDE
H 4RQUI
ffuf d~H<3utfi/'/le fR Ä lU H E
PARIS
> RO G ER L G ALLET
* SU CCESSEU RS DE JEAMMARlE-FARtNA
PARFUMEURS
PARIS
VERITABILA ..EAU. DE COLOGNE.. J E A N - M A R I E - F A R I N A SE V I M E
N U M A I I N FLACOANE ORIGINALE

REALITATEA IL U ST R A T Ă
la Inceeput, desigur doi sau trei va­
gabonzi. A doua seară efectivul ume­
dului dormitor a crescut, iar borta
era lărgită de cu ziua, de alte cârtiţe
umane. Şi tot astfel, hruba crescu,
pânâce deveni o spaţioasă grotă să­
pată in malul Dâmboviţei, cu un fel
de antreu ingust.
Mai erau de asemeni hrube mai
mici, individuale. Dormiau astfel sub
pod, vagabonzi, „mardeiaşi“, — după
cum numesc românii pe apaşii lor, —
asasini şi spioni.
- Am zărit pe Igor K h a n intrând
In hruba cea mare. De acum, e al
nostru! zise Gex. L-am prins ca in-
tr’un sac.
Am scos revolverele.
- Dar ce putem face, urm ă el,
contra acestei m ulţim i de vagabonzi,
pe care Khan o poate asmuţi d in tr’o
clipă in alta asupra noastră, dacă
ne-am trăda că suntem aci?
- Muranow s’a dus să anunţe po­
liţia. Să aşteptăm până ne vin în tă ­
riri. Cred că de data asta nu ne m ai
— Dacă Muranow are inspiraţia de
a vorbi „generalului" despre mine,
suntem salvaţi, zise Gex.
Generalul era prefectul poliţiei
Capitalei, care organiză în consecin­
ţă o razie, o vânătoare de vagabonzi,
împreună cu agenţii biroului de triaj,
cari sunt un fel de hingheri speciali
de oameni.
Dupăcum aveam să aflăm îndată
dela Muranow, potera se oprise în
dosul Palatului de Justiţie; scurtă
conspiraţie nocturnă, paşi pe brum ă
ca in vată; umbrele se despart şi în ­
conjoară vasta platformă a viitorului
palat al Senatului.
Am văzut de jos cum Muranow
escaladă balustrada şi in tră sub pod.
Un agent urmă acelaş drum un ghiu­
lar. Alţii apărură pe pod, aplecaţi pe
balustradă.
Ne-am alipit acestei trupe. Umbre
atente, cu revolverele în m ână, merg
in monom, pe micul trotuar, aproa­
pe la nivelul apei, ca trotuarele Ve­
neţiei. Din gura de balaur a podului,
ca din gura dragonilor din templele
chinezeşti, clădite pe u n crater de
vulcan, ese un abur sufocant, otră­
vitor.
Mica trupă dispare sub boltă in
Nu se mai vede nimic. Apa clipo-
teşte uşor, ca o înfiorare.
Ţ ăcănit sec de lam pă electrică de
buzunar, declanşată. Proectorul por­
tativ, cu m ănunchiul de raze oblic,
pe zidul tunelului, pune pe u m id ita­
tea păretelui nu oval de lum in ă tre­
murătoare.
Şi mergem aşa prin tunelul podit
cu apă, un m in u t sau o oră, pânăce
atingem gura hrubei celei mari, m
care a dispărut Igor K han.
Ce capcană ne pregăteşte banditul?
In tr ă m unul câte unul. D in canalul
subteran principal, se desface aci o
ram ură, un coridor de catacombă, în ­
gust cât trupul unui om, din care a-
târn ă afară două picioare înfăşurate
în pae şi hârtie.
— O crimă?...
— St!...
U n agent trag%,de picioare. O m ul
dinău n tru grohăe. E scos un vaga­
bond, din firida căptuşită cu hârtii
dela gunoi, înm o rm ântat parcă de
viu. E culcuşul de iarnă al unui om!
Unii, în firide înguste ca albinele
în faguri, păreau rând uiţi în rafturi,
cum stau cărţile în tr’o bibliotecă; a l­
ţii, în grote săpate de cu vară, s’au
strâns câte trei, patru la u n loc, ca
să se încălzească un ul dela altul.
I n aceste celule colective, m urdăria
acoperită superficial, cu hârtii; bles­
tem aţii societăţii pun capul alături şi
dorm uneori lângă propriile lor de-
jecţiuni, im obili în mirosul m ucilagi­
nos, ca asfixiaţii.
E i n u au haine, nici cuverturi. A-
dun ă în cavernele lor de anim ale ce
hibernează, zdrenţe, petece, câlţi, ju r ­
nale, pae. Fac clăi de gunoae, cuiburi
ce se dospesc umede şi călduţe, în ob­
scuritatea igrasioasă din fundul p ă ­
m ântului.
Şi în mormanele acestea afânate,
cerşetorii se culcă, m ăn ân că pâine
pietrificată, iubesc...
Erau indivizi cu haine sdrenţuite,
din abaua cafenie dela ţară; alţii cu
pălării de pae desfundatee, în toiul
iernii; cu h ăin u ţa de dril direct pe
piele, cu redingote înoroiate, verzui,
de lăutari bătrâni, cu pulpanele tă ia ­
te şi legate cu sfoară în chip de ves­
tă... Cei m ai m u lţi erau b ătrân i slă­
bănogi, cu priviri aburite, cerşetori
comuni. M ai era o babă ce tremura
ca un pum n de piftie galbenă, un
27 M artie 1»30
boa,nghen tânăr cu mustaţa neagră, prinde In braţele osoase trupul cerşe­
îm brăcat ungureşte, cu cizme şi p ă lă ­ torului viermănos.
— Dar Igor K h a n unde a dispărut?
riuţă cu borul înust, de un deget, —
şi m ai era, nemişcată în tr’un colţ, întrebă Muranow. *
— F iţi atenţi, ne spuse un inspec­
o mogâldeaţă, o pocitanie fără forme
tor de poliţie. Pătrundem m ai adânc,
definite.
La lum ina lanternelor aduse de a- la bandiţi.
genţi, vagabonzii şi cerşetorii fură
scoşi din pae şi apoi din domiciliul * * *
Unii dintre cerşetori, sunt aduşi de
subpământean. Igor K h a n nu se afla
mizerie sub acest pod lăţit la infinit.
în această prim ă încăpere.
— E m ai la fund, „la gang“, zise Ei locuesc însă un fel de antreu, o
gură a grotei. In fund, „la gang" e-
u n inspector de poliţie.
N um ai boanghenul tân ăr încercă xistă o tainiţă de hoţi. Mardeiaşii f i­
laţi de poliţie şi bandiţii cari au dat
să fugă. Avea desigur vre-o crimă pe
conştiinţă şi la triaj putea fi identi­ o lovitură proaspătă, găsesc „la gang“
cea m ai sigură gazdă: noaptea din
ficat. Dar u n agent îi puse m âna în
gât. Individul se sbătu cu furie, lo­ fundul păm ântului.
vind cu cişmele pe agenţi in stomac. I n adevăr, din hrubă, se deschidea
în fund u n coridor întunecos.
Fu paralizat şi căzu, moale, sub lovi­
turi, cu ceafa linsă de apele negre- — E gura un ui coridor istoric, a e-
verzi ale Dâmboviţei, în care picura şirei subterane din casa boerească a
un fir subţire de sânge, un _ afluent Bibeştilor, care se ridica pe vremuri
minuscul ce isvora din gura învinsu­
aci, —- ne explică inspectorul. Vaga­
lui. bonzii, săpându-şi încă din tim pul
— Ce e sălbătăciunea asta? intrebâ verei firide in păreţii tunelului, în
Gex, privind mogâldeaţa din colţ. care dorm iarna, ca sicriile în tr’o
■— Sălbătăciunea asta, spuse un po­ criptă mortuară, au descoperit in tra ­
liţist, e o veche clientă a coloniilor rea în gangul acesta străvechi, fost
de muncă. E vagabonda Florica, „13 coridor secret, ce asigura fuga boeru-
ani, idioată, orfană, desvirginată“, lui de odinioară, în caz de primejdie.
după cum scrie pe fişa ei dela Biroul Când prind de veste că o razie a p ă ­
de triaj al vagabonzilor şi cerşetori- truns în cetatea lor de apă şi piatră,
lor. vagabonzii cari au crime pe conştiin­
Apariţia acestei fete bâlbâite ne ţă, se refugiază în acest tunel arhaic,
impresionă. Avea gura eşită_ în afa ­ unde se baricadează uneori, rezistând
ră în form ă de bot, nasul cârn; tre­ cu focuri de revolver. Se crede că
m ură şi se fereşte violent, de orice gangul acesta subteran răspunde, la
gest, crezând că vrei s’o baţi. Deoda­ Arsenal, dar desigur că acum s’a n ă ­
tă însă, sări la mine, ca o adevărată ruit, aşa că vom prinde ca în tr’un
sălbatecă, râzând fioros şi cerşin- fund de sac pe bandiţi. Noi credeam
du-mi, lubrică, m ângâeri obscene. că la construcţia fundaţiunei Senatu-
Are vocabularul redus la vre-o_zece tului, gura acestui coridor a_ fost blo­
cuvinte, dintre care cinci înjurături. cată cu beton armat, dar_ văd că va­
B âlbâiala ei e feroce. Repetă la in fi­ gabonzii şi-au deschis iară drum prin
nit vocale fără sens, se îneacă cu tunelul secret.
ele, voind parcă să le înghită, îşi
muşcă limba, se enervează, se conges­ Agenţii aprinseră facle. Cu revol­
verul în tr’o m ân ă şi cu facla în alta,
tionează, scuipă, rage... ca o procesiune infernală, înaintam
Agenţii ne spun că, în grota de sub spre fundul păm ântului. U n şuerat se
pod, ea serveşte drept prostituată to­
varăşilor de-cavernă. C ând cerşetorul auzi din adâncul coridorului. Un
în crustă de vermină se desmorţeşte zumzet straniu venia ca din păm ânt.
— îna p o i! porunci inspectorul din
înfăşurat în h ârtii şi acoperit cu pa«,
în grota cu miros de p ăm ân t rece ca capul coloanei.
pivniţele, şi se apropie cu ochii a- Agenţii se retrag, în clipa când un
prinsi de sălbătăciunea ghemuită foc de revolver umple canalul de pa­
în tr’un colţ, Florica trem ură toată, nică şi ecouri înăbuşite.
(Va urm a)
de team ă să nu fie bătută, apoi cu­

i u ; ;;:; i :; i i;;; iîtm ttttrr.;;;; ..............................

|!| cum păraţi aparate £oto„

graSice şi accesorii până
P â n ă în P R E Z E N T , m u lte
fa m ilii n ’au p u tu t să-şi olers ce nu vizitaţi expoziţia de la
lu x u l unei in s ta la ţii de radio
d in cauza p re ţu lu i ei prea

SACRIFICIU FORMIDABIL
RIDICAT,-de aceia n o i voim
sâ facem un
F0T0GL0 B
B ulevardul ACADEMIEI No. 3
oferind A PARA TELE n o a s tre cu lă m p i i ă r ă sc h im b de b o b in e .
_________ . Ve|i a s c n lfa a s fle l cântece ş l concerte. ---------
Aparat cu 3 lă m p i corn- A parat cu < lă m p i corn- u n d e g ă s iţi C E L M A I M A R E S T O C ,
pled în stare do iuncţiune 0 Q Rfi Plect* deasemeni în s t a r e v T Jjll
la preţul excepţional de Lei j© f u n c ţ i u n e pentru Lei p e s te 500 m o d e le d in c e ie m a i r e n u ­
Această otertă este făcută de o casă serioasă care vinde direct din uzinele
sale clienţilor. Aparatele sunt ambalate cu îngrijire în mod gratuit.
m ite fa b r ic i, c u p r e ţu r i d e c o n c u r e n ţă
— Expediţie urgentă. —
Trimiteţi-ne acest a n u n c iu cu suma reprezentând preţul apara-
\ tulul preferat, prin mandat internaţional, sau cec de bancă, indicând clar PLĂCI, FILME şi HÂRTIE
i numele şi adresa Dv., la „ R A D IO STYLA“ 15- Rue Paris m -
d in renum itele Uzine „MiKaosa^-Dresda

VIZITAŢI EXPOZIŢIA şi Magazinul FABRICILOR Cu cur.oscutu! «Inhaator Mondial

din Wiesbaden» Germania vindecă
garantat: Astma, respiraţia prea,

H. Ştefănescu - Grivita
Strada Lipscani, 87 (vis-a-vis de Lupoaica)
C U R A INCASA

C u r a
Oraiarva da Legum a • Com poturi # M arm e le ie în c a s ă
Oioeolată • Bom boana «1 Patiseria fină. 25.000 c e r t i f i c a t e
de m u I j u m i r e
bronşita cronică, grioa, tuşea con­
vulsivă, inflamaţia patului, amigda-
litele, flegme'e, ratarul laringean,
faringean, leziunile vârfurilor pul­
monare. Acest aparat introduce ma­
terii vindecătoare, dezinfectează pe
cale rece, într’un fin fum care trece
prin canalele nasale, gură şi gât până
aiunae în plămâni. Cereţi prospecte
gratii. Adresaţi: Z W E N G E R
Str. Temişoara No. 10 Bucureţti II

21
 27 M artie 1930 R E A L IT A T E A ILU STRA U

De scapi in ziua-aceasta, In 1911, o farsă din cele mai re­

1 A p r ilie de păcăleli, în fine,

întregul an îţi merge
din bine în m a i bine.
In 1530, cunoscutul parlam ent
uşite, avu un răsunet enorm, mii
ales că se izbutise să se bată joc j
de oficialitate. In Martie, câteva
ziare londoneze, anunţară aprop'a

D
A T IN A păcălelilor de 1 A p ri­
lie, este veche şi se obicinu-
eşte m a i la toate popoarele.
Nestatornicia vrem ii, a făcut ca
să se spună de lu n a A prilie, că e
foarte capricioasă.
înto cm ai cum na tu ra amăgeşte
oamenii, tot astfel şi ei caută să
se păcălească, bătând,u-şi joc u n ii
de alţii.
în c ă din cele m a i vechi tim puri,
in d ie n ii sărbătoriau în lun a A p r i­
lie, pe zeiţa lor M aja sau în ş e lă ­
toarea, pregătindu-şi u n ii altora,
fel de fel de păcăleli.
D up ă credinţa indienilor, aceas­
tă zeiţă, am ăgia sufletele oam eni­
lor, atrăgându-i spre Valea Durerii.
La greci, lun a A prilie era în c h i­
n a tă Afroditei, care ba şi zeiţa in
d ia n ă M aja, era poreclită „în şe lă­
toarea”.
In legendele germane, n u găsim
nici o aluzie, care ar putea să ne
îndreptăţească să credem, că ve­
chilor germ ani, le-ar fi fost cunos­
cut obiceiul păcălelilor de 1 Apri-
1*3, — se pare totuş, că petrecerile
lor dela începutul p rim ăv e rii —
foarte distractive de altfel, — n ’ar
fi fost streine de această legendă.
Este surprinzător, că Sébastian
Brant, — care în lucrarea in titu ­
la tă „N a rre n s c h iff” descrie cu a-
tâta grije neroziile personagiilor
sale, — nu pomeneşte absolut n i­
mic, despre păcălelile de 1 A prilie.
Acest fapt ne-ar face să b ănu im ,
că el a lu a t în serios glum ele de 1
Aprilie, în tim p ce descoperia m u l­
tă prostie, sub masca seriozităţii
contim poranilor săi.
D up ă unii, păcălelile de 1 A p ri­
lie, datează în G erm ania din anul
1531.
din Augsburg, a ţin ut o şedinţă,
care avea să stabilească un sistem
monetar, unic pentru toate ţările
germane.
Chestiunea se dovedi a fi atât de
delicată şi m a i ales încurcată, în ­
cât rezolvarea ei a fost a m âna tă
pentru 1 A prilie 1531.
N um eroşii speculanţi ai introdu-
cerei u nităţei monetare, agăţându-
se de term enul acesta, s’au înşelat
am arnic, reforma p lă n u ită ne m a i
avân d loc. De-atunci 1 Aprilie, a
răm as sin o nim ul păcălelilor.
Francezii, însă, reclam ă ţării lor,
originea farselor acestei zile. Re­
gele Carol al IX, pe când se afla
în castelul Roussillon din Dauphi-
n6e, în 1564, decretă că p rim a zi a
a n u lu i, — care p â n ă atunci fusese
1 A prilie, — se va serba în viitor
la 1 Ianuarie.
M u lţi din su p uşii săi, se decla­
ra ră n e m u lţu m iţi de schimbare, şi
cum cadourile de an u l nou se d ă ­
deau acum la 1 Ianuarie, se găsiră
glum eţi, să-şi bată joc de ei şi să
le trim ită la vechea dată, la înce­
p u tu l lu i A prilie, felicitări — din
partea unor persoane, care nici nu
se gândeau, — sau cadouri cara­
ghioase. Obiceiul acestor m istifi­
cări a prins în public atât de te­
meinic, încât au răm as p â n ă în
vremea noastră glum ele de 1 A p ri­
lie, uneori extrem de spirituale, ce
distrează şi nu pot supăra, deşi
Goethe în urm ătoarele versuri,
spune celor ce vor să le m eargă
bine:
De vrei ca m ărţişorul,
în tih n ă să-ţi priască,
De’n tâ i A prilie nim eni,
să nu te păcălească;
De 1 A prilie, la Smedley, staţi­
une term ală lân g ă Londra, re­
învie pentru o zi saturnalele ro­
mane.
Inversându-se rolurile, servitorii
ia u hainele şi locurile stăpânilor,
cairi îi servesc ia râ n d u l lor. E n ­
glezii, îm bracă uniform ele galonate
ale valeţilor sau groom-ilor, pregă­
tesc m âncarea şi o aduc la masă,
bucătăreselor şi celorlalţi oam eni
de serviciu.
In hoteluri domneşte o desordiine
din cele m a i comice, o lady, cu n u ­
me istoric, ia local femeii dela ves­
tiar, care dansează cu prietenii ei,
în sala restaurantului.
Câteva Miss-e mondene, a ju tă la
bucătărie, vreunui b ătrân m ilionar,
să confecţioneze un breafsteek, ars,
o p răjitu ră , în oare au u ita t să
p u n ă zaiiăr şi o su p ă fă ră sare...
Portarul, foarte demn, pare că
nici nu-şi m a i reaminteşte, că face
parte din cam era lorzilor ...
Când sună din vreun apaita-
m ent, cameristele de ocazie, a-
leargă grăbite, să vadă „ce doresc
clienţii“, în c ân ta ţi să fie serviţi de
fiica u n u i m inistru, sau de soţia
u n u i mare industriaş. L>e d im ine a ­
ţă p â n ă seară, Smedley e în tr ’o
nem aipom enită zăpăceală şi vese­
lie ! A nglia de altfel, e ţara glu m e­
lor de 1 A prilie. Una din cele m a i
recente, a fost reclama, făcu tă p rin
jurnale, unei m a ri expoziţii de....
m ăgari, care trebuia să fie in a u ­
g u ra tă solemn, la acea dată. P u b li­
cul curios s’a strâns în n u m ă r m a ­
re, dar a plecat pe cât de furios,
pe atât de decepţionat fiin d că m ă ­
garii nu erau a lţii decât ei cei p ă ­
căliţi de nişte m istificatori, care-i
adunase în tr’adiris acolo !
ta sosire a unor prinţi abisinieni,
doritori să viziteze Anglia, ca sim­
pli particulari. Vice-aniiralul de pe
un dreadnought, ancorat în porcul 1
P lym outh, p rim i peste câtva timp, fi
o telegram ă dela un diplomat de r
seamă, care-1 informa că prinţii |
şi-au exprim at dorinţa, să vizitele f
cuirasatul, în ziua de 1 Aprilie.
Foarte onorat, vice-amiralul li­
eu pregătiri în consecinţă I 0 de­
legaţie de ofiţeri, aştepta la gsri (
pe nobilii oaspeţi în frunte cu prin­
ţul Cholum , întovărăşiţi doar de
un interpret şi un reprezentant a
lu i Forreign-ofiice din partea gu­
v e rnu lui ! O şalupă, împodobită«
culoirile etiopiene, îi transportă !n
largul m ărei, pe bord, -unde li se
făcu o recepţie strălucită. Li se o-
feri chiar şam panie, de către mari­
nari, în frunte cu vice-amiralul en­
tuziasm aţi de exotismul costume­
lor şi al lim bei lor, tradusă prin
interpret.
îna inte de a părăsi dreadoo-
ught-ul, p rin ţu l Cholum, încântat !
de prim ire, distribui câteva deco­
ra ţii abisiniene !
Peste 3— 4 zile, presa nu vorbia,
decât de această formidabilă pâ- ’
căleală, de care râdea cu hohote,
întreaga Engliteră. Prinţii erau
p atru funcţionari de bancă şi al !
cincilea p rin ţu l Cholum, era so­
ra... interpretu lui şi el un paşnic
cetăţean al A lb io n u lu i ca şi falşul
reprezentant al Forreign-office-
ului.
Suntem siguri, că cititorii noş­
tri sunt prea perspicaci, Ca sî
poată cădea victimele unor ase- I
menea farse ! Le u răm în schimb, I
să le reuşească toate păcălelile,
pe care le vor face altora.

IACOB BEER
G A LEA M O Ş IL O R l*To. 53
COAFURA DE DOAMNE ŞI DOMNI a angajat
o specialistă a Casei Helene Pessl Viena, pentru
îngrijirea modernă a feţei Modelatul sprâncenelor.

I (liotuavi) de orice natură ca reuma

tice, nervoase, astmă, afecţiuni sto»
ce marc importanţă are o nutrise raţionalâ
macale, neurastenie, impotenţa, hemoroizi, arte»
pentru ei.
Dar nu toţi ştiu cum să se hrănească în rioscleroză etc. Găsesc vindecarea rad cală prin
mod raţional, mai ales in vederea marilor întrebuinţarea aparatului de înaltă frequenţă
eforturi sportiye, ca să dea corpului şi
nervilor lor un surplus de energie pen/ru „RAZE ULTRA VIOLETE, Dr. Faragius“
momentul decisiv. Recomandat de toate somităţile medicale europene. Ef-
Luând zilnic 2— 3 linguriţe de tin ! Preţ accesibil pentru toată lumea. Uşor de manipulat.
. V1

OVOMALTINE
pvesman Depozitar: R ad io Centrala, Str. St. Gheorqh(> Nou, 5
/SCHbôBiCi

ei vor introduce în organismul lor un mij­

loc de hrană vîtaminic concentrai, care nu'în­
greunează stomacul şi constitue . un izvor
de energie, întărind deasemenea corpul şi.
sistemul nervos.

Sportsmeni, luaţi O vom altinel

P R O S P E C T Ş l M O S T R Ă G R A T U I T Ă T R IM IT E

DE V A N Z A R E LA FARM ACII
$1 D R O G H E R I I
C U LEI 6 2 , 1 1 3
Şl 2 0 Ô C U T I A

22
 27 M artie 1930
¡{[.'.LITATEA IL U S T R A IĂ

Cum se exprimă Missele

despre produsele
„Rouge & Noir t i
La dy
Marea casă de parfumerie
LA D Y a avut gentileţea să ofere
mvss-elor care s’au prezentat la
concursul de frumuseţe, dela
S in aia câte o casetă conţinând
excelentele sale produse „Rouge
et N oir".
la tă cum se exprim ă miss-ele
despre produsele „Rouge et
N oir” :

Viu p rin aceasta a vă m u lţum i pen­

Sunt foarte încântată de parfum ul şi pudra
tru darul făcut la Concursul de fru ­
Rouije et Noir LA D Y” atât pentru m irosul museţe dela Sinaia, p rin excelentele
plăcut ce-l are cât şi pentru discreţia parfu­ produse „Rouge et N oir” pe cari le
mului. . găsesc superioare tuturor produselor
Mă voiu servi nu m ai de aceste produse, re- d in lumea întreagă şi cari îm i vor fi
comandându-le atât prietenelor cât şi-cunoş-
de aci înainte nelipsite, îndem nând
tinlelor mele. totodată cunoştinţele mele de a între­
Emilia Lăzărescu Miss Putna 1930 buinţa num ai adm irabilele dv. pro­
duse. _ , .
D elicia M endell Miss Covurlui

, 7; —

' f 3 e - ______

Sunt foarte mul-

tum ită de produ­
sele „Rouge et
N oir" şi m ă gră­
besc să vă m u lţu ­
mesc pentru d ră­
guţa atenţie. E-
ram de mult în
căutarea unei pu­
dre şi însfârşit
am găsit-o fără să
m ’aştept. D up ă visul frumos al excur­
Cred că n ’ar siei pe care am făcut-o la Si-
trebui să lipseas­ n a ia t — in singurătatea oraşe-
că depe masa lui meu, îm i amintesc cu p lă­
n ic i unei coche­ cere de frumoasa „Lady”, ca­
te. O recomand re a îm bălsăm at cu parfum ul
călduros tuturor, ei m inunat, cele m ai scumpe
cari întrebuinţân- clipe d in viaţa mea. Şi care
d-o odată m ăcar va răm ânea totdeauna p u dra
îşi vor aduc’e a- si parfum ul meu preferau
Cu plăcere am savurat d in produsele dv. „Rouge et (ss) M argareta Craescu
Noir" care mi-au fost date cu atâta bunăvoinţă la fru ­ minte în totdeau­
na cu drag de „Miss Tecuci
mosul concurs dela Sinaia.
Voiu fi o fidelă clientă a produselor dv. recoman- „Rouge et N oir”
dându-le si prietenelor mele. LADY.
Mulţumindu-vă şi pentru urări vă doresc asemenea Elena Crăciunescu
succes în „Rouge et N oir” . Miss Dolj
Cu deosebită stima,
Tina Steinberţj „Miss V aslui”
 27 M ur lie 1030
Cronica cinematografică
F ilm u l întitulat „ N opţi fu rtu ­
noase", în care juca N orma Tal-
madge şi alţi câţi-va, a fost ceva
cu desăvârşire nepermis. Puţine
sunt defectele, pe care să nu le fi
avut. Şi pe lângă toate acestea, şi
un titlu caragialesc, provocator de
asociaţii de idei bufone...
* * *
Interesant a fost film u l ,,Mefis-
to” , pentru că R icardo Cortez e un
excelent actor, şi m ai ales pentru
că a fost un film ratat.
Am explicat odată, în „Adevărul
Literar”, dece film ul ratat e inte­
resant. Găsindu-se oarecum la gra­
niţa dintre eşec şi reuşită, e m ai
instructiv decât oricare. Şi „Mefis-
to”, putea să fie un mare film , şi
a pierdut această ocaziune.
Dar ne rezervăm să revenim altă
dată m ai pe larg — aci sau aiurea
— asupra film ulu i acestuia, căci el
este un exemplu 'foarte caracteris­
tic de film ratat.
* * *
0 comedie am ericană dintre
cele m ai plăcute de văzut, de o
perfectă corectitudine şi de un
bun-gust desăvârşit a fost „Nu pot
trăi fără tine”, cu E dm u n d Love,
L illy Tashman şi Colleen Moore.
Colleen Moore nu este o sim plă
actriţă bună. Este o pionieră. Ea
a introdus un „gen” destul de per­
sonal în comedia am ericană, sau
mai precis, a perfecţionat genul
„L ilia n Gish”, elim inând tot ce
era anost şi_ dulceag la aceasta din
urm ă şi adăogând un „poncif vo-
yon”, acel pim ent şi pitoresc al
„C o pilului de stradă” . Cum să
spun? Intre Colleen Moore şi Li-
lian Gish este cam aceeaş deosebi­
re, ca între Poil de Carotte şi B i­
bliothèque rose, ca între Jules Re­
nard şi Contesa de Ségur.
F ilm u l vorbitor german „Atlan­
tic”, este m ai puţin neinteresant
decât cele americane cu eroi-cân-
tăreţi. Căci are barem m eritul, de a
fi un film documentar. D ar are cu­
surul de a voi să m ai fie şi altce­
va. Dacă s’ar fi m ărginit să ne re-
dea_ o catastrofă, ar f i fost o bu­
cată excelentă. D ar conversaţiile
interm inabile, în jurul m orţii, e-
rau de o plictiseală in d escrip tibi­
lă. Şi de ce toate acestea?
Pentru a ne reda, în prim ele acte,
toată atmosfera de „viaţă uşoară“ ,
tot contrastul dintre nepăsarea pa­
sagerilor şi dram a care trebuia să
v ină ? Dar asta se putea arăta şi în
alfabet documentar, p rin câteva
scurte tablouri, şi anume p rin nişte
tablouri m ute, căci a le face vorbi­
toare, însemna a le da, în ansam­
blul general al acţiunei, o im po r­
tanţă m ai mare decât o aveau.
F ilm u l documentar, este foarte
interesant. Dece la noi nu se aduce
de loc ? Sunt sigur că ar fi foarte
gustat. In Franţa sau în America,
nu este reprezentaţie care să nu
aibă, pe lângă jurnal, şi un film do­
cumentar. D ar documentar, fără
pretenţie de literatură, cum a fost
Atlantic.
* * *
Excelentă comedie, p lin ă de in ­
venţie, hum or, b u n ă dispoziţie, a
fost „T im şi T om “, cu Karl Dane,
George K. A rthur şi Josephine
D unn. Este o bucată din acele co­
recte şi armonioase, care nu repre­
zintă vreun aport extraordinar de
noutate, dar care nu are nici cel
m ai m ic cusur.
T t f
„Intenterence * » *a * avut cateva lu ­
cruri im presionante, în jocul lui
W illia m Powell. Acesta juca rolul
unu i om misterios, care se dăduse
dispărut după răsboi, din motive
pe^ care nu le ştim bine, p ână la
sfârşit. Este, în masca şi atitudinea
lu i o o b o se a lă m orală foarte bine
jucată, ce va gentleman, ameste­
cat cu un ifel de nepăsare feroce
a om ului, cafe e şi deboşat, desilu-
zionat, şi cu un p ic io r în groapă.
Şi totuş, pe ici, pe colo, câte o con-
* * *
Colleen Moore, excelenta, a r tis tă
de com edii
R E A L IT A T E A ILUSTRATA
subiectele, ca film ul „La ce visea­ carierei unui artist, dela comedieI
ză fetele“. Este un film-reclamă. E
vorba de o fată (M arion Davies),
la rom anţă; ni s’ar fi descris cran-i"
pee simptomatice, din moravurile!
care vrea să facă cinema. Şi atunci hollywood-iene, etc., etc... Şi-ar fi j
porneşte la Hollyw ood. începe cu fost nespus de interesante. Pe când*
com edii buffe, de acele cu băi de aşa, am avut un film plicticos ţi|
frişcă şi sifon, şi evoluează spre enervant, enervant în chipul acela1
drame m ai sentimentale. Bun în ­ caracteristic în care ne indispune |
ţeles, o m ică in trigă de amor, o tot ce sim ţim că e „ratat“.
„rom anţă“ cum zic am ericanii, si
m ai ales, cu ocazia desfăşurării ac­
ţiunei, perindarea pe ecran a dife­
ritelor stele, ca C h ap lin, Fairbanks,
George K. Arthur, Jo h n Gilbert, etc.
etc...
D ar şi aci, toată bucata e ratată,
d in p ric in a confuziunei de genuri.
Excelentă ar fi fost, dacă ar fi ră­
mas francamente un film docum en­
tar. N i s’ar fi arătat d iferiţii actori,
în exerciţiul funcţiunei, ni s’ar fi
prezentat, ştiinţificeşte, diagrama
K arl Dane şi George K Arthur, 1
interpreţii film u lu i „Tim şi Tom'"
N ici nu ştim dacă trebue să mai
m enţionăm film ul „Prada Nopţii"
al lui Dolores Costello. A fost atâl
de prost ! D. I. SUCHIANU
ADEVĂRA T
— Ce e cu suta de lei, pe care
ţi-am îm prum utat-o acum o lună’
Mi-ai făgăduit, că n ’ai s’o ţii mult!
M arion Davies, vedeta din „La ce — Aşa a şi fost. D upă zece minu­
visează ietele” te, n'am m ai avut-o.
Pentru îngrijirea dinţilor D-vs. pe
lângă Odol-ul, nu poate fi bun
decât pasta de dinţi „O D D L “.
Odol-Pasta de dinţi, este rezul­
tatul unui studiu ştiinţific şi a*
îinei experienţe de peste 30 ani’
Odol-Pasta de dinţi, întreţine sub­
stanţa dinţilor D-vs., o curăţă
incontinuu şi are un efect an­
tiseptic extraordinar. Nu există
o p a s t ă de d i nţ i superioară
,O D O L U L “-ului.

duită de adevărat cavaler. D ar de

cavaler cum plit de obosit. în c ă o-
dată, a fost ceva destul de original
în jocul lui Powell în acest film .
„Scaram ouche“, ca toate filmele
lu i Novarro (cu excepţia lui Ben
H u r), a fost un film corect, sau mai
precis, ocupând ultim a treaptă pe
scara film ulu i corect, la graniţa din-
acesta şi film ul mediocru. V .I d . miM i PH3T I£IE pentru piept
Spuneam odată că frumuseţea fi­

Ö EGGER
zică a interpreţilor, are mare im ­
portanţă în filmele corecte. Novar­
ro este real „drăguţ*“ , graţios, su­
plu. Ceeace-1 ajută foarte m ult, să
ducă la bun sfârşit rolurile sale, M b ic ir i 4 « p u ft GO da
care deobiceiu n’au nim ic extraor­ aal 4 « preferinţă geaerali
dinar.
Alice Terry, fosta parteneră a
lu i Petrovici, care lucrează de re­ CONTRA T U S E I 51 RA-
lativ puţină^ vreme la Hollyw ood, a ■ I i« lM ă tu .r Q U Ş E L E I. O U S T B U N , p a s tlla la ». plapt
fost şi răm âne destul de oarecare.
*X* y !-««■«!<! E F E C T S I G U R şi R E P E D E * « ® * * ■’•«»•iT .t
R am on Novarro, sim paticul star N im ic nu arată m ai bine, că re-
din „Scaram ouche” gisorii C alifornieni au cam secătuit LA TOATE ¡FARMACIILK 91 DROGUER! ILE
24
 Í/ M artie 19W
realitatea i l u s t r a t a

D in frescele palatelor, archeologii au aflat multe despre

viaţa sportivă a acestor Greci antici, de acum cinci rnii de
ini Îşi petreceau mare parte din tim p vânând, cu lănci şi
săgeţi, m istreţii p ădurilor. Una din cele m ai vechi fresce
în Phylacopi reprezintă un om, ţin ân d doi peşti.
Se pare că femeile acestei vechi perioade iubeau mult
sportul în aer liber. O frescă în culori strălucitoare, găsită
în tr’unul din palatele T irynsului reprezintă două tinere
elegante, m ergând la vânătoare, în tr’un car uşor, făcut a-
nume în acest scop .

t
ERSEVERENTELE cercetări ale arheologilor au recon­
stituit istoria vieţii sportive a Greciei de acum 5000 de
ani. Picturi reprezentând vânători, lupte, alergări, curse
de înnot, au fost refăcute, din ruinile trecutului şi ex­
puse in muzeele Greciei. . .
Până acum câţiva ani, cunoştiinţele noastre asupra anticei
Elade, erau limitate la ruinile Parthenonului şi la câteva figuri
ale timpurilor clasice ca Socrate şi Alcibiade.
De curând s’a descoperit că înaintea lor, cu 2000 de ani, a
„¡stat o civilizaţie foarte desvoltntă şi în fiecare zi se descoperă
noui detalii asupra ace­
lei vieţi.
_____ C ivilizaţia m ai veche
a luat naştere în Creta,
insula din Mediterana,
unde trăia teribilul re­
ge Minas, din legenda
M inotaurului şi s’a în ­
tins în Mycena, Tiryns
şi alte părţi din p e n in ­
sula Greciei.
Aceste popoare erau
p robabil de o altă rasă
decât aceea a Grecilor
clasici, dar aveau ace­
iaşi zei, căci Zeus s’a
născut în Creta.
Vechea lum e avea pa­
late s p l e n d i d e din
blocuri m a ri de piatră,
bine aerisite, pictate cu
gust şi mobilate fastuos,
având b ă i splendide.
Femeile lor purtau vest­
m inte bogate şi foarte
Frescă din Phylucopi : pescar. variate, făceau sport în
aer liber.

Jos: Gonaci pregătind caii pentru o cursă. Frescă d in Mycenue

Fete si femei mernând In vânătoare, intr un rar n.y>r.

Pictată în stil artistic avansat, o altă fresca mare

reprezintă o vânătoare de mistreţi, tot la Tiryns.
Sălbatecul şi colţatul anim al are înfipte în carne,
două lănci, ale vânătorului, în tim p ce trei câini se
reped la el, din diferite părţi.
Pasiunea acestui popor pentru sporturi, reese mai
ales d in tr’o pictură din Mycenae. Se văd aci gonaci
antrenând caii, pentru întrecere, la fel cum se face
în zilele noastre.
Legenda Centaurilor, care joacă un rol atat de im ­
portant în vechea artă şi literatură greacă, dovedeşte
predilecţia acestei lum i pentru sport. Legenda a r i­
dicat calul la înălţim ea unui zeu. • <
Centaurul era om dela cap la şolduri, iar restul cal.
Grecii iubiau prea m ult acest anim al, spre a consi­
dera degradantă îm binarea aceasta de om şi cal;
centaurul e singurul monstru al antichităţii, care are
câteva trăsături frumoase.
 17 Marii* t$i«
Vânarea unu i mistreţ, după o frescă din Ti,uns.
Centaurii după legendă — erau p rim iţi in societa­
tea om ului şi onoraţi la multe din faimoasele festinuri
şi nunţi ale mitologiei. Puterea lor, identică cu a oame­
nilor, lăsa uneori de dorit. La banchetul ce-a urmai
căsătoriei lui P irithous cu H ippodam ia, unul din cen­
tauri, ameţit de vin insultă pe mireasă. A isbucnit din
acest lucru o ceartă vie în care mai m ulţi au fost ucişi.
Aceasta e celebra bătălie a lui Lapitliae cu centaurii,
reprezentată de picturile Parthenonului şi de alte
opere.
Chiron a fost cel mai m inunat centaur. Trăsăturile
lui se regăsesc pictate pe pereţii palatelor din Grecia.
Chiron fusese educat de Apollon şi D iana ; era renu­
mit pentru dibăcia sa, ca vânător, medic, muzicant şi
profet.
La rândul său a educat pe tânărul Aesculapius, fiu al
lui Apollon, care, după mitologie, a fost primu] fiziolog
şi rh ia r învia m orţii.
FI E C A R E
C U TIE MARE
CONŢINE UN FIECARE COLT AL GURII
FLACONAS
DE P A R FU M
SPECIALITĂŢI ALE ACELEIAŞI CASt
BAU DE COLOGNZ
T O U T E S LES F L E U R S
CH ER AMOUR
T A IF U N
Curiozităţi africane : Femei cu pliscuri
O A R I S U L , oraşul prin care au defilat toa-
% <e excentrităţile şi toate curiozităţile
. globului, a avut de curând o nouă cu-
uoziţate care a u im it şi a stârnit senzaţie.
Atat P arisul vesel cât şi cel sobru -i
gân dito r au asistat la un spectacol unic. a
o u ia i i U l i i ct i
e văzut, descripţia prin cuvinte neputân
du-1 reda cu exactitate.
Cincisprezece „belles“ cu ciocuri, recru
ÎNTĂREŞTE
SI ÎMPIEDICA
STRICAREA DINŢILOR.
Veţi răm ânea încântat
de S ăpunul de dinţi
Erasm ic; are un gust
plăcut, împrospătează şi
face gura curată. D inţii
capătă o albeaţă desă­
vârşită şi un luciu de
m ă r g ă r i t a r , c e ia c e
opreşte căderea dinţilor.
Pentru siguranţa d in ţi­
lor Dv.se recomandă
întrebuinţarea regulată
a Săpunului de dinţi
Erasmic.
S Ă P U N U L D E D1NT1
E R A S M IC
Reprezentanţa Generală
Pentru România :
PARFUMERIA ELITEI ENGROS
Bucureşti, IV., str. Labirint, .V
KRASMIC COMPANY LTD., LONDON, ENOLa.m
r e a l it a t e a ilustrau
tale din junglele Africei centrale au fu
prezentate p u b lic u lu i parizian. Femei o
buzele dilatate în form a ciocurilor de pti
can, făcând parte din triburile numite „Sa^
ra-Djinges“, aflătoare prin regiunea lacului
Ciad, Africa centrală.
U r l i '}»
i.u m această regiune a Africei face par­
te din coloniile franceze, guvernatorul fra| I
cez cu reşedinţa la lacul Ciad, se lăsă Ini
duplecat de insistenţele depuse de către!
cercetători antropologi .şi admise să se rt- f
cruteze 15 femei cu ciocuri si să fie tran-1
sportate în Franţa.
C hiar şi cei m ai em inenţi cunoscători si
speciei um ane ,cei m a i vestiţi antropologi,
au a d m ira t exemplarele cu o deosebită cu­
riozitate. Aceste femei-caricatură sunt so­
cotite acasă le ele drept frumuseţi extra­
ordinare de către bărbaţi.
Oam enii de ştiin ţă au explicat valurilor
de vizitatori, cum se face că aceste femei-
păsări, capătă astfel de buze.
Procesul p re lu ng irii buzelor la aceste tri­
bu ri — spun cunoscătorii — începe la fe­
tiţele în v ârstă de 4 ani. Fire de pai sunt
aşezate în găurile ce se perforează în buze
la această fragedă vârstă. M ai târziu se
pun în g ău ri obiecte din ce în ce mai mari, k
p ân ă când, la vârsta de 12 afli, li se fixeazS *
nişte discuri în m ărim e de 2—3 centimetri.
La vârsta de 25 de ani o *,frumoasă"
sara-djinges-ă poartă buzele întinse pe un
disc de vreo &—7 centimetri. De obiceiu
buza de deasupra e lăsată m a i scurtă de­
cât cea inferioară. Schimonosirea 'merge
totuşi înainte odată cu vârsta. E o chestiu­
ne de m ân d rie socială ca o femeie să aibe
„ciocul” cât m a i lung. Operaţia se opreşte
n u m a i atunci când carnea buzelor refuzi
de-acum orice întindere.
Obiceiul, d u p ă cât se crede, are şi o în­
sem nătate m a trim o n ia lă. Anum e că, cea
din tâi perforare a buzelor la o fetiţă, o e-
xecută „v iito ru l ales“ cu un deosebit cere- *
m o nial ritual.
Când un bărbat şi-a „m arcat” astfel o
frumuseţe, ea nu-1 m a i poate părăsi ni­
ciodată şi nici un alt bărbat nu va mai În­
drăzni s’o fure.
D ilatarea buzelor face ca graiul acestor
femei să fie foarte stingherit. Se spune
însă, că fem eii« sara-djinges-e au puţine
de spus.
R.
 37 Harţi'
mLITATEA IL U S T R A T A
u ita In urm a războiuiui, as» cft
azi aproape că nu există bar, res­
FUMĂTOARELE taurant, berărie sau cafenea, în
care să n u vezi femei fu m ân d
CIJM treizeci de ani, într'o Ceeace însă prezintă u n aspect inte­

4 . seară de Decembrie, în unul

din saloanele vestitului
liotei“ din Londra s'a Întâm plat
„Savoy
resant şi tot odată suprinzător e
faptul că sexul frum os începe să
abandoneze ţigareta găsind că e
oscenă ciudată. m a i practic, m a i comod ?i tot oda­
Era la un five-o‘cloock, organi- tă m a i estetic să fumeze din tra­
iit de către lady Fitzgerald si la buc sau lulea-
we, in afară de un im portant nu- In această privinţă cazul petre­
măr de invitaţi străini şi de cele cut de curând în tr’u n mare res­
Bal selecte persoane din înalta a- taurant din Berlin, şi pe care zia­
ristocratie londoneză, participa şi rele s’au grăbit să ni-1 relateze la
regina. tim p, îm preună cu comentariile de
La un moment dai când tocmai rigoare, e cât se poate de elocvent
«nul dintre asistenţi declama cu O scriitoare, refugiată rusă, a nu ­
patos nişte versuri, o tâ n ă ră ame­ me Kneaghinia Linovskaia a gă­
ricană, instalată între primele râ n ­ sit de cuviinţă să p ătru n d ă în unul
duri de scaune, scoase dintr-un din cele m a i selecte restaurante
mic port ţigaret de aur o h avană berlineze, p u făin d din tr’o lulea en­
si fără să se sin' hisească, câtuş glezească, a la Sherlock Holmes...
depuţin, o aprinse şi începu să fn- ...dar... istoria se repetă. Şi de
astă dată indignarea publicului s’a
meze
Indignarea isbucnită la cei de m anifestat cu vechementă. A luat
chiar forme ameninţătoare, ceeace
taţi e uşor de im aginat şi d>si-
a determinat pe doam na scriitoare
rar că ar fi luat proporţii din cele
mai neplăcute. dncH am fitrioana Linovskaia să-şi ia tălpăşiţa, sub
huiduelile şi ironiile consum atori­
lady Fizgerald. n'ar fi avut insni-
|ra(ia să intervie împăciuitoare, cu lor din local.
: vorbele: „E inutil să facem caz de Dar veacul în care trăim se pare
j lucru! acesta... Aşa suni unele că favorizează pe femei şi că 'e du
p u tin ţă să ia dela bărbaţi, pe lâ n ­
doamne de peste Ocean: îşi permit
câteodată excentricităţi cam supă- gă profesiunile diferite şi cele mai
m ulte din deprinderile lor... Căci.
rătoare......“
după cum relatează o gazetă pari
In orice caz întâm plarea aceasta
ziană, la concursul fum ătorilor,
marchează un început istoric, în
care a avut loc nu de m u lt în ca
ceeace priveşte răspândirea modei
fumatului, la femeile d>n Europa. pitala Franţei, şi la care a parti-
cipat un însemnat n u m ir de fu m ă ­
Cele petrecute 'a five-o’clockul
tori printre în tâii prem iaţi a fost
dela „Savoy-Hotel“ — cum dealtfel
şi o femeie. Aceasta în tr'un timp
: era şi firesc — au ajuns la nre- târziu pur şi sim plu din deprinde­ sorţi de izbândă. Fumatul^ printre
relativ scurt a isbutit să fumeze o
r|»a marelui public. temei a începui să se răspândească
întreagă cutie de tutun „Sum atra".
De pretutindeni s’au ridicai cele re Desigursau necesitate.
că indignarea unei rnarj treptat, treptat, făcându-si un n u ­
m ă r respectabil de adepte, printra Azi în poşeta m ultor femei ală
mai vechemente proteste şi desa- părţi din public a continuat să se
turi de rouge-ul de ubze, de sticluţa
probări. Dar cu toate protestării« fiicele din toate ţările şi aparţi­
manifeste încă m u ltă vreme dar de p a rfu m şi de pudră, figurează
«i cu toate desanrobările la urm ă nând tuturor claselor sociale.
fă ră de nici un succes, fiindcă — şi parte-ţigarette-ul, trabucul sau.
iot spiritul do im itaţie a trium fat. D ar deprinderea fu m atulu i pro-
se pare — că dela început această luleaua.
I.a început pentru a safisfac^ aujtu priu zis şi-a luat adevăratul avânt
indignare era sortită să nu . . Haibă
Mt » M»
na zisa exigentă a modei; iar mai

n
B w ilr
S ub a-ecist i e i.b lc n u *e flă EL M \! \ \S 1
S A L O N D E M O D E unde tie care D o a m n a
■ sau D o n n iş o a r â are prile ju l să vâseaşcâ cu
■ un pret derizoriu u.limele modele originale
■ aduse de la cele mai n w i Case din Pan
| Notaţi bine adres.

Strada Li pscani 4 1 , Etaj (intrarea prin Sft Nicolae $eiar,j

L e ila 9 1 iricä „ M I S S D O B R O G E A “ (Hors Concours)