Traian Dorz s-a născut la 25 decembrie 1914 în satul Livada Beiuşului,
comuna Mizieş, judeţul Bihor, într-o familie de ţărani săraci. La terminarea celor 7 clase primare a primit ca premiu cartea „Corabia lui Noe” scrisă de preotul Iosif Trifa, întemeietorul şi liderul „Oastei Domnului” din Sibiu, care avea să-i schimbe definitiv sensul vieţii. În iunie 1930, la vârsta de 15 ani, a devenit membru al mişcării religioase „Oastea Domnului”. La scurt timp după aceea, a început să scrie poezii creştine şi povestiri religioase, care i-au fost publicate în ziarele „Oastei Domnului” din Sibiu. În 1934, la solicitarea preotului Iosif Trifa, devine salariat al revistei „Oastea Domnului” din Sibiu, unde a lucrat până în 1938. De-a lungul anilor 1939-1943 a fost concentrat şi mobilizat pe front. Din pricina faptului că era bolnav, în martie 1943 i se permite să se întoarcă acasă, în comuna Mizieş. Se angajează funcţionar la primărie, în paralel, continuându-şi activitatea publicistică. Între 1946-1947 a lucrat la periodicul „Isus Biruitorul”, organul de presă al „Oastei Domnului” din Sibiu, devenind, în 1947, redactorul acestuia. În decembrie 1947, din cauza activităţilor religios-misionare, este arestat pentru prima dată de Siguranţa din Beiuş. A stat închis patru luni la Penitenciarele Oradea şi Gherla, după care, în mai 1948, a revenit în satul natal. În februarie 1950 a fost arestat de Securitatea din Beiuş şi închis timp de nouă luni în Penitenciarele din Beiuş şi Oradea. A fost eliberat în noiembrie 1950. În perioada 1951 – decembrie 1952 a lucrat la C.F.R. Simeria. La 25 decembrie 1952 a fost arestat pentru a treia oară, de această dată de Securitatea din Deva. În Deva a stat închis până în martie 1953, când a fost trimis la colonia de muncă Ghencea, pentru ca în iunie 1953 de aici să fie dus la colonia de muncă Popeşti-Leordeni. În noiembrie 1953 a fost trimis la Penitenciarul din Caransebeş, unde a stat până la 2 iulie 1954. Din 5 iulie 1954 până în 1956 a stat cu domiciliu obligatoriu (D.O.) în comuna Dropia, judeţul Constanţa. La 28 octombrie 1958, Direcţia Regională Cluj i-a deschis lui Traian Dorz un dosar de urmărire informativă pentru a stabili „activitatea sa duşmănoasă pe care o desfăşoară în prezent”. A fost arestat din nou, la 13 mai 1959, din localitatea Călanul Mic, unde îşi stabilise domiciliul. A fost condamnat prin Sentinţa nr. 510 din 19 noiembrie 1959 a Tribunalului Militar Cluj la 16 ani muncă silnică pentru „uneltire contra ordinei sociale” şi a fost încarcerat la Penitenciarul Gherla. A fost eliberat în 1964 pe baza Decretului nr. 310 din acel an şi a revenit în satul natal. A fost obligat să muncească la CAP şi a fost şicanat permanent de instituţiile comuniste. La 20 decembrie 1965 Securitatea din Bihor i-a deschis un dosar de verificare, care va fi preschimbat în acţiune informativă individuală la 1 octombrie 1966. Motivul urmăririi îl constituia faptul că Traian Dorz era liderul grupării religioase „Oastea Domnului”, interzisă de regimul comunist. În 1982, deşi bătrân şi bolnav, a fost arestat din nou şi închis cu deţinuţii de drept comun la Satu Mare. Acuzaţia care i s-a adus era aceea de „posesie şi distribuire de materiale religioase neautorizate”. A fost condamnat la 2 ani din care a executat doar 5 luni. A murit la 20 iunie 1989 şi a fost înmormântat în cimitirul din comuna Mizieş, la 22 iunie 1989. 1953 Referat al M.A.I. în care este sintetizată activitatea lui Traian Dorz până în acel moment
Conform Deciziei M.A.I. nr. 508/1952 Traian Dorz fusese încadrat
în C.M. (colonie de muncă) pe timp de 60 de luni, urmând a fi eliberat la 25 decembrie 1957.
(ACNSAS, fond Informativ, dosar nr. 4964, vol. 1, f. 21)
8 noiembrie 1955 Autobiografie redactată de Traian Dorz în timp ce se afla cu domiciliul obligatoriu în comuna Dropia, astăzi sat în judeţul Constanţa (ACNSAS, fond Informativ, dosar nr. 4964, vol. 1, ff. 24-27) 28 octombrie 1958 Hotărâre de deschidere a dosarului de urmărire informativă a lui Traian Dorz, aprobată de colonelul Iosif Breban, şeful Direcţiei Regionale Cluj
Scopul deschiderii dosarului era acela de a se obţine
informaţii cu privire la activitatea lui Traian Dorz. Conform unor date deţinute de Securitate, acesta era preocupat de reorganizarea grupării religioase „Oastea Domnului”, interzisă de regimul comunist. (ACNSAS, fond Informativ, dosar nr. 4964, vol. 1, ff. 2-4) 20 martie 1959 Notă despre demersurile întreprinse de Traian Dorz pentru a obţine legalizarea grupării religioase „Oastea Domnului”
Traian Dorz se întâlnise inclusiv cu patriarhul Justinian
Marina, care îi spusese că, în vederea legalizării, ar fi necesară convocarea unui sinod al tuturor mitropoliţilor ortodocşi. (ACNSAS, fond Informativ, dosar nr. 4964, vol. 2, ff. 53-53v) 1960 Fişă personală a lui Traian Dorz, întocmită în perioada în care se afla încarcerat la Penitenciarul Gherla
Traian Dorz fusese condamnat prin Sentinţa nr. 510 din 19
noiembrie 1959 a Tribunalului Militar Cluj la 16 ani muncă silnică pentru „uneltire contra ordinei sociale”. (ACNSAS, fond Informativ, dosar nr. 4964, vol. 1, f. 6) 1 octombrie 1966 Hotărâre de preschimbare a dosarului de verificare deschis pe numele lui Traian Dorz la 20 decembrie 1965, în acţiune informativă individuală
Motivul urmăririi îl constituia faptul că acesta era liderul
grupării religioase „Oastea Domnului”, interzisă de regimul comunist. (ACNSAS, fond Informativ, dosar nr. 4964, vol. 2, ff. 2-4) 2 aprilie 1970 Notă a informatorului „Popescu Ioan” despre discuţiile purtate de Mitropolitul Banatului, Nicolae Corneanu, cu Traian Dorz, la 28 martie 1970
Traian Dorz a încercat să obţină sprijinul mitropolitului în
vederea intrării în legalitate a grupării religioase „Oastea Domnului”. Atitudinea mitropolitului a fost una refractară, el insistând asupra obligaţiei membrilor grupării de a respecta tradiţia ortodoxă şi legile statului. (ACNSAS, fond Informativ, dosar nr. 4964, vol. 2, ff. 91-93) 30 decembrie 1970 Plan de acţiune întocmit de Serviciul I din cadrul Inspectoratului de Securitate al Judeţului Bihor privind prinderea „în flagrant” a membrilor grupării „Oastea Domnului”.
Ofiţerii Securităţii intenţionau să-i surprindă pe „ostaşi”
în timpul întrunirilor religioase, să percheziţioneze locuinţele în care se adunau clandestin şi să le confişte materialele religioase pe care le deţineau. (ACNSAS, fond Informativ, dosar nr. 4964, vol. 1, ff. 44-45) 31 martie 1971 Adresă a Inspectoratului de Securitate al Judeţului Bihor către Procuratura Militară Oradea, semnată de general-maior Gheorghe Ristea
În urma analizei dosarului penal nr. 1343/1970 deschis pe
numele lui Traian Dorz, liderul grupării religioase „Oastea Domnului”, se propune scoaterea acestuia de sub urmărire penală deoarece activitatea sa „nu întruneşte laturile constitutive ale infracţiunii de propagandă împotriva orânduirii socialiste”. (ACNSAS, fond Informativ, dosar nr. 4964, vol. 1, ff. 49-50) 17 august 1972 Raport informativ redactat de maiorul Nicolae Moldovan în urma discuţiei purtate cu informatorul „Mândru Constantin”
În iunie 1972 informatorul primise vizita lui Traian Dorz,
liderul grupării religioase „Oastea Domnului”. Acesta i-a povestit despre persecuţiile pe care le-a îndurat din partea instituţiilor represive comuniste şi i-a adus la cunoştinţă demersurile întreprinse în vederea legalizării „Oastei Domnului”.
(ACNSAS, fond Informativ, dosar nr. 4964, vol. 3, ff. 85-87)
4 decembrie 1972 Raport al Inspectoratului Judeţean Bihor către Direcţia I semnat de maiorul Traian Sima şi maiorul Vasile Lucaciu
Traian Dorz a fost atenţionat la 1 decembrie 1972 din
pricina demersurilor insistente întreprinse pentru a obţine legalizarea grupării religioase „Oastea Domnului”. Fiind ameninţat de ofiţerii Securităţii din Bihor, Traian Dorz a promis că va sista aceste acţiuni, mai cu seamă că discuţiile purtate cu înalţii ierarhi ortodocşi până atunci nu duseseră la nici un rezultat favorabil. (ACNSAS, fond Informativ, dosar nr. 4964, vol. 3, ff. 246-248) 23 mai 1974 Raport privind contactarea lui Traian Dorz întocmit de un ofiţer al Serviciului I din cadrul Inspectoratului Judeţean Bihor – Securitate
Contactarea periodică a liderului grupării religioase
„Oastea Domnului” se făcea cu scopul temperării şi compromiterii acestuia. (ACNSAS, fond Informativ, dosar nr. 4964, vol. 3, f. 45) 20 noiembrie 1979 Raport întocmit de căpitanul Aurel Zapodean din cadrul Serviciului IV, Direcţia I – Bucureşti în urma discuţiilor purtate cu Traian Dorz
Ofiţerul i-a reproşat lui Traian Dorz că unele lucrări i-au
fost scoase din ţară şi tipărite în străinătate şi i-a cerut să nu mai încurajeze activitatea membrilor grupării religioase „Oastea Domnului”. (ACNSAS, fond Informativ, dosar nr. 4964, vol. 4, f. 223-223v)