ANUL V. - Nr. 210.

- 5 FEBRU ARIE 1931 APARE JO I

In viaţă dacă nu-ţi prea merge bine I De rele râzi şi ele fug de tine...
Şi traiul (i-e d in ce în ce mai greu, | De-aceea râd necontenit şi eu.
PREŢUL 10 LEI L illla n Roth, adorabila vedeţi ■ Iu l „ P a ia m o u n f
 REALITATEA ILUSTRATA
Aeroporturil e viitorului
jos, se văd instalafiile motrice ^ub te ran e ^in ^u n d tuni in a te' &
h a ) ] aa r / d<:. uncorare’ montat la unul din capetele hangarului rulant. In dreapta
e' 1 ' u n a' ^m inate, hangarele fixe, unde vor fi adăpostite aeronavele.
^P Ţ JJP O IĂ R Â I lucru, navigaţia aeriană ia proporţii din ce în ce mai
■ SLi Recenta catastrofă dela Beauvais — a d irija b ilu lu i englez
. 101 , pe care l-a prăbuşit o rafală de furtună, în tim p ce
pornise spre In d ii — n’a descurajat pe nim eni. Marile uzine din
Germania, şantierele m ilitare aeriene ale Angliei, ca şi societăţile de
producţie aeronautică, protejate
1 1.......... de stat, din America, anunţă im ­
portante construcţiuni de năvi
A apărut aeriene, care vor p rim i botezul
văzduhului, chiar în cursul aces­
tui an.
Se înţelege dela sine, că inte­
riorul acestor năvi vor fi amena­
jate cu tot ce a lansat technica în
ultim a vreme, în ceeace priveşte
confortul, pentruca v iito rii pasa­
geri să se poată simţi cât m ai b i­
ne pe bordul lor.
Iar în privinţa forţei motrice,
m ii de cai putere vor contribui la
stabilitatea şi viteza dirijabilelor,
care vor constitui în foarte scurtă
vreme, o legătură rap idă şi sigu­
ră, între vechiul şi noul continent,
precum şi între acestea şi Extre­
m ul Orient.
Şi în tim p ce com andantul
Byrd se pregăteşte să pornească
spre Polul Nord cu subm arinul,
doctorul Eckener îşi echipează d i­
rijabilu l „Z. R. 3“ , pentru a a tin­
ge acelaş obiectiv, pe calea aeru­
lui. Şi om ul care cel d in tâiu a în ­
fruntat Oceanul Atlantic, cu Zep-
pelinul, asigură toate cercurile in ­
teresate, că expediţia sa nu va a-
vea în n ici un caz soarta aceleia
conduse de com andantul Nobile,
Un elegant volum pe hârtie cu d irija b ilu l „Norge“ . Ceva mai
mult, cum com paniile de asigura­
velină, cu numeroase re internaţionale, refuză să asigu­
ilustraţiuni re, pentru această călătorie, aero­
P reţul 5 0 lei nava, aparatele ştiinţifice şi vieţile
m em brilor expediţiei, doctorul
De vânzare la principalele Eckener a declarat că expediţia
librării şi depozitarii de ziare proectată va fi dusă la îndepli-
5 F e b ru â iis 1931
nire în orice caz. Odată stabilite însă lin iile aeriene ce vor fi parcurs
în v iitor de uriaşele aeronave, răm âne de rezolvat o altă important!
chestiune : cum şi unde vor fi adăpostite în v iitor dirijabilele ?
Desigur că toată lumea, capitalişti şi technicieni, sunt de acord, d
trebuesc creeate aeroporturi, prevăzute cu instalaţii speciale, care si
aigure sosirea, adăpostirea şi plecarea aeronavelor.
Aşa cum^s’au creeat special pentru năvile m arine, porturi cu radi
spaţioase, apărate de diguri puternice, contra furiei valurilor, tot astfd
vor trebui creeate adăposturi pentru năvile aeriene.
0 mare societate industrială din Germania, care a construit
acum câteva dirijabile, a făurit şi planurile viitorului aeroport, ale fi
rui lucrărî au început în toam na anului trecut. P lanul constă dintr'i
serie de hangare stabile, perfect izolate şi asigurate contra incendiului:
d in tr u n hangar m obil, prevăzut cu posibilităţi de alunecare în lin»
dreaptă, pe şine, precum şi cu lin sistem de rulare pe lin ii circulare
Acest hangar are m ontat un pilon puternic de ancorare, cu ascen.w
electric pentru ancoră.
Adăpostirea navei se face în m odul urm ător: hangarul rulant esli
p otrivit cu p ilonu l şi intrarea în direciţa v ântului, astfel ca aeronati
să ancoreze contra vântului. Sistemul s’a dovedit excelent, căci curei
tele de aer provocate de vântul contrar, asigură d irija b ilu l poziţia per
fect orizontală, cu motoarele de stabilizare în funcţiune. Odată ce ai-
cora atinge pilonul, motoarele se opresc, d irija b ilu l este fixat şi di
cauza curenţilor nu-şi poate schimba poziţia. In aceste condiţiuni poati
fi introdus cu m ult m ai m ultă uşurinţă, în hangarul care-i este destinai
Cele de mai sus nu sunt produsul fanteziei, ci rezultatele practicţ.
obţinute după patru ani şi jum ătate de experienţe ,pe aeroportul (Iii
Biesdorf (G erm ania).
Această instalaţie este extrem de im portantă, m ai ales pentru diri­
jabilele metalice. Ea le apără învelişul de eventuale ciocniri cu păiriân
tul, la aterisare. Ideea a fost pusă în practică în 1910, de englezul Krell
In tr ’adevăr, p ilo n u l de ancorare ridicat de el la Cardington, s’a trans-•
format cu încetul, în m aşina perfecţionată de azi. P ilo n u lu i de pe aero­
portul englez i s^au aplicat o serie de m o dificări, printre care şi un.
foarte im po rtantă: un dispozitiv rulant care permite dirijabilului an
corat, să se îndrepte în direcţia curenţilor, după sistemul săgeţilor di
vânt, montate din tim p pe acoperise. Acest d-ispozitiv, — dupăcum am
arătat m ai sus, asigură stabilitatea aparatului şi a fost adaptat si la in­
stalaţiile din Biesdorf.
Se ştie că aterisarea dirijab ilelor „la p ăm ânt“ în tâm p in ă mari gre­
utăţi, în p rim u l rân d pentrucă necesită o trupă de câteva sute de oa­
m eni, cari fac „tragerea la sol“ . Orice vânt m ai puternic poate schimbi
poziţia aeronavei, fie ridicând-o brusc d in tr’o parte, fie trântind-o di
păm ânt, în care caz, pagubele sunt d in cele m ai m ari. Alteori sdrunci-
nul este atât de grozav, încât înainte de plecare, d irija b ilu l are de so
portat reparaţiuni costisitoare. Sistemul Krel asigură ancorarea cu m
 5 Februarie 19JI R EA LIT A T EA ILUSTRATA 3

maximum de şase oameni şi deaceea a fost adoptat, cu oarecari m o­

dificări, la hangarul rulant dela Biesdorf, unde asigură ancorarea şi
totodată adăpostirea uşoară în hangar.
Iată procedeul introducerii d irija b ilu lu i în hangar :
Dupăce ancorarea a fost efectuată după sistemul descris mai
sus, un autotank, în care se află depozitat un lanţ de balast, se insta­
lează sub aeronavă şi p rin tr’o macara, adaptată la una din cabine,
se face legătura de stabilizare. Apoi ascensorul începe să coboare
dirijabilul în dreptul in trării, în tim p ce un motor special acţionează
macaraua lanţului, concomitent cu viteza ascensorului. C ând aero­
nava a fost suficient coborîtă, este introdusă în tr’un alt hangar m obil,
cu ajutorul unui elevator rulant, urm at de autotank. Greutatea lan­
ţului de balast, ar reprezenta aci echilibrul stabilit pe aerodomurile
obicinuite, de sutele de oameni.
Hangarul rulant care adăposteşte provizoriu d irijab ilu l, îl con­
duce pe linii până la hangarul fix, care-i este destinat, introducân-
du-1 în acesta, cu ajutorul unui alt elevator rulant. Acum dirijab ilu l
este în siguranţă.
Debarcarea pasagerilor ar urm a să fie făcută în acest hangar,
care ar constitui în viitor, un fel de gară pentru sosirea şi plecarea
dirijabilelor.
Aci ar fi instalate birourile de in fo rm a ţiun i, cele vamale şi po­
liţieneşti, însfârşit tot angrenajul unei gări moderne, prevăzută tot­
odată cu instalaţiile de aprovizionare a d irijab ilu lu i.
In aceleaşi hale imense, ar urm a să se facă şi eventualele repa­
raţii necesare aeronavelor.
Desigur însă că hangarele vor trebui să fie construite în câmp
deschis, — mai ales cel rulant, — căci orice p ădu ri, dealuri, movile
sau case, ar turbura direcţiunea vânturilor, form ând curente potriv­
nice ancorării aeronavelor.
Acest capitol este unul dintre cele m ai im portante, căci odată
presiunea curentului asupra d irija b ilu lu i ancorat fiin d natural deter­
minată, introducerea în al doilea hangar rulant devine foarte uşoa­
ră. Orice curent potrivnic ar îm piedeca această operaţie.
Hangarele stabile de adăpostire sunt aşezate la rând, depozita­
rea urmând a se face din două ’n două hale. Aceasta ca o măsură
de siguranţă pentru cazuri de incendiu, atâta tim p cât dirijabilele vor
fi umplute cu hidrogen, iar benzina va pune în mişcare motoarele.
Se înţelege dela sine că în cazul u nu i incendiu, toate aeronavele de­
pozitate în hangare, ar fi distruse de foc şi de aceea halele despăr­
ţitoare, e bine să aibe rolul de izolatoare.

Dar pe măsură ce dirijabilele devin m ai m ari, se a-

firmă cu tot mai m u ltă dreptate, geniala idee a contelui Zeppelin,
că ridicarea şi coborîrea aeronavelor trebue făcută la suprafaţa apei.
Şi nu e mai puţin adevărat, că în foarte scurtă vreme .această idee
va fi pusă în aplicare, pentru traficul internaţional.
In acest caz, p ilo n u l de ancorare va fi montat pe o insulă p lu ti­
toare, din cele care se proectează de câţiva ani. Aceste insule vor

Hangarul mobil şi elevatorul mecanic, cu ascensor.

tura-i specială şi un dispozitiv m ecanic asigură de­

Pentru stabilizarea aeronavei, un lanf-ciucure de balast, este adus pe un
autotank. Lanţul este ridicat cu o macara specială.
şertarea găleţilor, care se îm bucă apoi, fo rm ând pa­
tru coloane.
Astfel de insule plutitoare vor fi instalate şi pe
lacuri, unde coborîrea va fi m ult m ai sim plificată,
decât pe teren. Pentru acest soiu de staţiuni, lacu­
rile sunt cele m ai indicate, deoarece nu produc nici
pe tim p de furtună valuri prea m ari. O ficiile va­
male şi poliţieneşti, ar urm a să fie instalate tot în
interiorul acestor insule, de unde pasagerii ar fi
transportaţi la ţărm cu vaporaşe. Materialele nece­
sare la bord pentru noua călătorie, şi aprovizionea-
rea, s’ar face în acelaş mod.
Dar traversarea oceanelor m ai dă m ult de gândit
specialiştilor, p rin aceea că în cazuri de accident
sau defecte la motoare, dirijabilele ar fi expuse fu ­
riei valurilor, ceeace ar periclita şi m ai jn u lt sigu­
ranţa aeronavei, atât de fragil construită.
In tr ’adevăr, am putea asemăna uriaşul d irijab il, cu
un pescăruş, care se lasă la suprafaţa apei, pentru a
se od ih ni. D ar în tim p ce pescăruşul este purtat de
valuri, de pe creste, în văile formate de balans, r i­
dicat şi coborît din nou, fără a-şi pierde o clipa sta­
bilitatea, d irijab ilu l, care p rin gazul cu care este
um plut, pluteşte la suprafaţă, fără a cobori in golu­
rile formate de balansul valurilor, ar fi b ic iu it de a-
cestea în aşa hal, încât pe o mare furioasa, in cateva
m inute n ’ar m ai răm ânea din el decât un vrac meta­
lic, aruncat la voia în tâm p lării.
Pentru a evita o asemenea catastrofă, va trebui
ca dirijabilele transoceanice să fie construite cu un
dispozitiv de plutire, destul de lat şi de înalt, ca la

fi plasate în Oceanul A tlantic şi cel P acific şi vor înlesni legăturile între

aeronave şi transatlantice, pentru schim bul de poştă şi pasageri, în d i­
Nici un cititor al nostru nu trebue să lipsească dela
ferite direcţiuni.
La aceste ancorări în larg, rolul lanţului de balast va fi ţinut de un P R IM U L BA L O FIC IA L AL
alt lanţ, de care vor fi legate o serie de găleţi din ce în ce m ai m ari;
pe măsură ce acestea vor fi coborîte în mare, umplându-se succesiv
cu apă, vor reprezenta balastul, trăgând babordul navei, spre nivelul p i­ „REALITĂŢII ILUSTRATE“
lonului. care va avea loc la 21 Februarie 1931, m
Pentru construcţia acestor găleţi există materiale atât de uşoare, saloanele „ R O X Y “ din Strada Lipscani.
încât greutatea lor n’ar inacomoda întru n im ic încărcătura d irijab ilu lu i,
astfel că ar face parte integrantă din m aterialul de bord. „ Se prevede u n succes fo rm id a b il. — R e ţin rţi biletele d in vreme
La plecarea d irija b ilu lu i, lanţul este tras înapoi prin desc.hiza-
 4 R EA LIT A T EA ILUSTRATA 5 F ebruarie 1931
vapoare, dar construit d in tr’un mat între popoare, ar fi nimerii
material pe cât de uşor, pe a- să vizităm interiorul dirijabilelor,
tât de rezistent. Acest aşa nu­ o căror construcţie este în curs,
m it „tălpoi de plutire” ar avea sau, în stare de proect.
misiunea de-a străbate atât
O ţigară metalică, de câteva
crestele valurilor, cât şi văile sute de metri lungime.
formate între ele, astfel încât
învelişul este lucrat din alu­
să asigure stabilitatea aerona­ m in iu m , cea m ai uşoară compozi­
vei amerizate. Valurile isbin- ţie metalică.
du-se de această suprafaţă p lu ­
Dedesubt şi pe de lături, cele
titoare, care le-ar tăia întocm ai
opt cabine ale motoarelor.
ca o sabie (vezi clişeul din
In faţa m onstrului, chiar sul
pag. 4-a) n ’ar m ai provoca e-
fecte dezastruoase şi p ână la o vârful în care se află m ontată an­
cora, este cabina de comandă,
eventuală reparaţie sau vapor
care ar sosi în tr’ajutor, aero­ Acest post este cel m ai important
nava ar fi salvată. dintre toate piesele dirijabilului,
Totodată, în cazuri de avarii Aparate meteorologice, diferile
grave, d irija b ilu l ar putea fi m aşini d-e măsurătoare, posturi
remorcat de un vapor, p ână în de radiotelegrafie şi de emisie-
cel m ai apropiat port, unde i recepţie radiofonică.
s’ar putea face o reparaţie ra­ Lângă această cabină, se afli
dicală. D ar detaliile technice dormitoarele, baia şi sufragerii
ale construcţiei acestor „tăl- ofiţerilor şi a subofiţerilor din
poaie”, — nu le putem des- comandă.
volta aci. Un culoar îngust conduce la ca­
D upăcum am spus la în ­ binele şi saloanele pasagerilor, si-,
ceputul acestui articol, statele tuate la centrul gondolei. Dormi­
interesate trebue să se gân­ torul, compus din cabine cu câle
dească din vreme la aeropor­ două paturi, are pe dreapta sălile
turile viitorului şi să creeze a- de m âncare şi de lectură, precum
dăposturi pentru dirijabilele şi salonul de fumat, perfect izo­
de linie, tot aşa cum s’a proce­ lat contra in cen diu lu i şi prevăzut
dat pentru vapoare. Aerogări cu un sistem special de ventila­
prevăzute cu întreg utilajul ţie, care elim ină im ediat fumul.
descris m ai sus, iată elemente­ Pe stânga, se află o terasă ad­
le de bază ale viitoarei navi- m irabilă, înch isă cu geamuri in-
gaţiuni aeriene. casabile (care nu se sparg) iden­
In fruntea statelor care-au tică pu nţilor de pe marile trans-,
început de pe acum aceste lu ­ atlantice.
crări, stă Germania, care şi-a
fondat prim a bază aeronavală,
la Friedrichshafen, ia r a doua, Clişeul pe care-l publicăm mai
cea terestră, — la Biesdorf, jos, reprezintă un post de ameri­
lângă Breslau. zare, pe suprafaţa unei ape. O in­
Statele Unite au început şi sulă plutitoare (un fel de gea­
ele construcţia a două baze ae- mandură uriaşă) permite dirija­
ronavale, una la New-York, în bilului să coboare în coridiţiuni
noul bazin comercial şi a doua perfecte, iar transportul pasage-,
desigur, la Chicago, pe lacul rilor şi m ărfurilor până la ţărm,
M ichigan, cunoscută fiin d r i­ se face cu un vaporaş.
valitatea dintre aceste două Prin dispozitivul de , plutire ataşat dirijabilului, acesta spintecă viiturile
m ari oraşe. ca o sabie tăioasă, stabilizând situaţia navei, silită să ainerizeze.
Franţa proecteaza construirea catorva aeropor­
turi terestre, în apropierea m arilor oraşe, iar la
Rochelle şi Toulon, a două baze aeronavale.
Anglia are staţiunea dela Cardington si va mai
construi altele la Liverpool, D ublin în Irla nda si
Du tuf«*. în Scoţia.
E şti de asemenea foarte cunoscut interesul pe
care-l arată oficialitatea italia nă pentru toate rea­
lizările aeronautice.
Recentul raid al escadrilei de avioane italie­
ne peste Atlantic, în Brazilia, este încă în mintea
tuturor.
Astfel că viitoarele baze aeronavale italiene, —
în paranteză fie spus, m ilitare, — vor fi construi­
te la Salerno şi B rindisi.
Iată deci că toate marile puteri se interesează
de această chestiune şi în foarte scurtă vreme,
navigaţia aeriană continentală şi intercontinen­
tală cu dirijabile, va fi un fapt îndep linit.
E de prisos, credem, să m ai arătăm că aceste
com unicaţii sigure şi rapide, vor strânge legătu­
rile de am iciţie între popoare, servind astfel
cauza păcii.
* * %

Pe de altă parte nu-i m ai puţin adevărat, că a-

ceste baze aeronavale reprezintă un real pericol,
pentru un eventual caz de răsboi.
Aeronavele pot fi echipate foarte uşor pentru
bom bardamente. O dovadă la aceasta, sunt paci-
nicele zeppeline dinnaintea conflagraţiei m o n ­
diale» aparaţe care au fost transformate în două
săptăm âni, în cele m ai teribile arme de distru­
gere.
Ca să ne putem face o idee m ai clară, asupra
pericolului dirijab ilelor în cazul u n u i conflict ar-
Pe această terasă este instalată o gră.dină de iarnă, cu plante exo­
tice. Temperatura este aci constantă şi pasagerii pot lua loc în fotolii
NU V ’AŢI PRO CURAT INCĂft comode, a dm irând peisagiile terestre peste care sboară aeronava, sau
albastrul nesfârşitului m ărilor.
In urm a acestor instalaţii, sunt bucătăriile electrice.
[ m A jgaa&gM i Nr. 3 f Deasupra d irija b ilu lu i, în bătaia razelor solare, se află câteva săli
m ari, cu pereţn exteriori şi interiori, lucraţi din sticlă incasablă. Aci
sunt instalate băile şi aparatele de gim nastică.
M in u n a te le exem plare ale acestei senzaţionale p u b lic a ţii, la toate Ascensoare electrice fac legătura între cabine şi sălile superioare,
ch ioşcurile de zia te . în a p o ia bu cătăriilor se află cabinele ébmune ale echipajului şi ma­
gaziile de provizii, bagaje şi poştă.
P r e ţ u l LEI 4 0 IiiII.
 R EA LIT A T E A ILUSTRATA
S F e b ru a rie 1 93 1

v ° Con/t

Un vifor extraordinar s’a abătut

săptămâna trecută asupra Constan­
ţei şi în toată Dobrogea.
Zeci de firme au fost smulse de
uragan, case au fost desvelite, co­
pacii desrădăcinaţi, stâlpii meta­
lici ai uzinei de electricitate, în ­
doiţi de violenţa vântului, iar mul­
te vase din port au fost desprinse
din ancoră sau parăme şi abordate
între ele sau lovite de cheiu.
Vaporul „Regele Carol” al S. M.
R. s’a luptat 26 ore cu furtuna, is-
butind să se salveze, cu toate ca­
targele rupte.
Fotografiile noastre reprezintă
câteva aspecte ale Constanţei de­
vastate de vifor, prinse de cores­
pondentul nostru.
(Foto Păscules'cu-Comstanţa)
 r e a l it a t e a il u s t r a t a
Î Februarie 193]

Mosna proclamă primul sfânt român

'AND
^ W K lIZ IT A N I) o b ih lf n w a d-es- /nrw
bibliotecă,
W ^operi o m ulţim e de acte şi
documente, fapte şi în tâ m ­
p lări care altfel ţi-ar fi rămas ne­
cunoscute.
" Mergând de curând la bibliote­ ma vrea să-l d-eclare sfânt, — spu­
ca U niversităţii din Cluj, am avut ne d. Barbul.
Prilejul sa vorbim cu d. dr. Eugen
Barbul, directorul bibliotecii şi un
pasionat colecţionar b ib lio fil '
V orbind cu d-sa am aflat ceva
desipre comorile ce ascund-e biblio-
eca din Cluj — arhive şi docum en­
te de acum 800 ani, acte şi ordine
secrete scrise de m âna lui M ihai
Ş in caT ’ Cronlclle originale ale lui
ELO CÎN ŢA UNEI CĂRŢI CU
SCOARŢE VECHI
D. Dr. Eugen Barbu, scoate din
marea_ cassa de fier, — în care pă-
streaza, cele m ai preţioase relicve
o carte cu scoarţe vechi de trei’
Te™ 11!'1 . T
aProaPe, tip ărită pe la
1070 la Neapole. A runc o privire
asupra copertei:
VITA
D I FRA GIEREM IA
VALLACCO
dell ’Ordine de Fraţi
M inori d-etti Capuccini
Scritta
D a'F ra Francesco
Severini
Na;politano
Del Medesimo Ordine
In Napoli
Nella Stam paria di Giacinto Paf-
fardia
In româneşte asta înseam nă:
Viaţa lui Erem ia Valahu, din or­
d in ul fraţilor m in o riţi ai Capuţini-
lor, carte scrisă de Francisc Seve­
rin i Neapolitanu din o rdinu l Me­
desimo. | lea exemplar.
.................. .. * ■
CUM SE PROCLAMĂ UN SFÂNT
LA ROMA ş’au îm p lin it 300 ani dela moartea
lui. Acum 6 ani au început desba-
Erem ia Valahu, a dus o viaţă de terile pentru proclamarea lui ca
sfanţ, a făcut m in u n i şi acum ’ R o­
siant. Desbaterile sunt asemenea u-
nui proces. Durata lor este de 7
am. D in consiliu asistă si un pro­
curor care-l acuză pe candid-at, că
a tost un sim plu m uritor. A părăto­
rul din oficiu al lui E rem ia Valahu
descrie atunci viaţa lui de Sfânt
marile_ lui calităţi sufleteşti, m in u ­
nile săvârşite de dânsul. Consiliul
cerceteaza pe îndelete tot ce se a-
duce îij sp rijinul tezei. N efiind su­
ficiente faptele din tim pul vieţii
se aşteaptă ca moaştele sfântului
sau stintei să m ai săvârşească m i­
nuni, şi ca obştea să vorbească tot
mai m ult de binefacerile lor.
„ F E L IX “ , „REATUS“ , „SANCTUS“
P rim a fază a procesului lui Ere­
m ia Valahu a trecut, şi deocamd-ată
n s a conferit titlul de „Felix”-/eri-
citul. A nul acesta a început a doua
taza a procesului, după care i se
va da titlul de Bealus, iar anul v ii­
V. CEREM IA D A VAiJKCCHtA tor adică în 1932 împlinindu-se 7
l.Ai€<î CAi'PUCCiNO
«. S9 f 5 Mar, #*» ani de când se judecă acest proces,
Utîwac»VIII wgnoYifOmd, 4*0*CtMt*il 25Sett. (627 Erem ia Valahu va fi proclam at cu
mare solemnitate de Sfânt- Sanctus.
Va fi p rim u l sfânt rom ân. Mai
toţi sfinţii sunt italieni, francezi,
greci, bulgari, unguri.
In continuare, d-. dr. Eugen Bar-
De regulă, num ai după 300 de
ani dela moartea unei asemenea bul ne-a povestit o întâm plare a-
personalităţi, încep la Sfântul Sca­ m uzantă în legătură cu cartea vie­
ţii lui Erem ia Valahu.
un, dezbaterile în privinţa lui. Se
cercetează atunci dacă ei în d e p li­ J on Pianu. bibliotecarul
neşte toate condiţiunile pentru a fi Academiei Rom âne, aflase că b i­
proclam at sfânt. blioteca noastră posedă această
Erem ia Valahu s’a născut la 27 carte de mare valoare şi căuta în
Iulie 1556 şi a m u rit la 5 Martie orice chip să-şi procure un al doi­
1625. P rin urmare la 5 Martie 1925
In acest scop scrise vestitului
**■ ■ ■ «*■ ■
anticar din Roma, Bacon, să s
» S t ™ ! ™ ? ' p u " ' c " s5-i * « “ »
Anticarul italian a căutat pe I
toate Bibliotecile dar în zadar.
ala însă că se iveşte ocazia s
facem noi, de aici, marea surprit
valorosului academ ician din Buci
reşti. M urind în Capitală, boieri
rom an Crupenski, prim esc dela vi
duva decedatului o ofertă, să cub
par biblioteca rămasă. Plec la Bt
cureşti, cercetez m ai de aproai
biblioteca regretatului boier, cai
cuprindea 4000 volume, şi-mai di
Î “ ™ . . c.ă preţuieşte în tr’adevi
80.000 iei cat m i s’a cerut.
T ransportând biblioteca Ia Cjiţ
şi făcând inventarierea ei, vofui
(lupă volum, - — am d-escoperit i
d-oilea exemplar din „Vita di fr
Gieremia Vallaco” exaict aceiaş i
ţie_> din acelaş an, cu aceiaş cî
pertă roasă de veacuri.
_I-am scris atunci d-lui Ion Biam
că sunt în m ăsură să-i procur vo
lum ul ce-1 caută de m ult, dar mr
se cere_ 80.000 lei pentru el. Prl
mese răspunsul că nu im portă prt
tul num ai să pun m âna pe carter
lui Erem ia Valahu.
Vă puteţi în c h ip u i bucuria bătri!
nulul academ ician şi b ib lio fil Ioi,
Bianu, la p rim ire a acestei cărţi, o1
dată cu lăm urirea noastră, că făn
nici un ban, punem la dispoziţii
Academiei Rom âne acest op, ca i
donaţie din partea Bibliotecii Lini'
versităţii din Cluj, drept recunos-
fiinţă pentru cele peste 20.000 vo­
lume prim ite de Biblioteca noastră
acum zece ani, din partea Acade
miei rom âne”.
LEO N ARD PAUKEROV

r c p SA VA TEIWET1 DE
J f » S . D E A S P R î W L E B , »

Puţina C R t m c fereşte de
pe pielea um edă m ea de p a la
nemiloasele- cil
arsuri ale ^gerului-
Esle cu i
cu aadevărat m
Esle u c v a .u . minunata

, y - * ' j .. ~ , k _ _ _ ' d H H
â o o .o o o case ae ţara au comforiul dela oraş
G R U P U R IL E E L E C T R O G E N A AUTOM ATE

O E E C O - L I G H T
şi pompele automate
OCHELARI
cu sticlele cele mal bune
se găsesc la Magazinul
Societatea de Binefacere

Reprezentanţi Generali
AMICII ORBILOR'
pentru R om ânia :
Medic specialist dă consultaţii
la cei ce au nevoie
„ H ID R O E L E C T R IC A ”
S. A . R. PASAGIUL IMOBILIARA
Strada C âm plneanu 48 Intrarea prin Calea Victoriei, 48
ws-a-vis de Terasa Oteteleşanu
B U C U R E Ş T I
........ ..
Citiţi
INDISCUTABIL E CEA MAI
PÂINEA BUNĂ MAGAZINUL k 3

5 Februarie 1931
mm
Oamenii cei mai pnvele|iaţi
RE A L IT A T E A ILUSTRATA
• ® • n _ » * _ a*
Carnat)a/u/ c 6o/^ 7 7
pfiUL m ân d ru care părea ne­
m uritor în tr’atât a ştiut să
se păstreze veşnic tânăr şi
vesel, de-alungul veacurilor, acela
căruia francezii d in Evul M ediu îi
spuneau „Messire Carnaval” iar i-
talienii, ,,il principe Carnavale” —
e de astă dată grav bolnav. El care
a ştiut să reziste răsboiului, doliu ­
lui, marei revoluţii franceze, el,
însem nări
Jnsemi
deauna, Nisa, de unde cu greu va
m ai renăştea p rin alte părţi.
Cât despre noi, despre Carnava­
lul nostru autohton, copie poate
m ai puţin fină, dar totuş entuzias­
m ată aită-dată de veselie, ce să
m ai spunem?
E destul să aruncăm o privire în
vitrinele magasinelor, unde abia în ­
floreşte ici şi colo, câte o sfioasă
mască de fluturaşi argintii, să p ri­
vim feţele melancolice ale negus­
torilor, — cari de-abia măsoară pe
zi câte un cumaş-două din mătăsu-
rile somptuoase, aduse pe datorie,
şi să ascultăm confidenţele coafo­
rilor „en vogue”.
— „Am adus tot ce e m ai nou,
tot ce e m ai modern, de la m arii
coafori parisieni. Peruci de fir de
argint, peruci de mătase, albastre.

Corpul diplomatic la deschiderea Parlamentului roniun.

U MULŢI sunt aceia cari r u 'u i sau preşedintelui pe oare 1
cunosc privilegii le de oare i epreizintă.
«e bucură un ambasador Tot aiUî de p u ţin poate fi adus
sau un ministru plenipotenţiar. Se înaintea judecăţii un ambasador,
ştie, într’adevăr, că un afmbasa- care a făcut datorii şi nu şi le-a
ilor nu este sumai uin reprezen­ respectat. Daică refuză să plăteas­
tant al guvernului ţărei sale, ci şi că forţa legală nu face n im ic con­
al persoanei suveranului său, sau tra iui.
al preşedintelui, dacă e vorba de o D ar dacă nu e supuis pedepselor
republică — dar ceeace se ştie ¡prevăzute în codul ţării unde p ro ­
mai puţin este, că ambasadorul are ferează, poate ân schim b să ceatră
şi dreptul de a declara războiu o ricând protecţia acelor legi. Aşa
. ţării în care e acreditat şi că o că dacă de p ild ă, un creditor ar Carnavalul la Nisa
î semcnea formalitate politică, este încerca sâ ia uinui ambasador o-
: chiar obligatorie pentru guvernele bi-octe pentru despăgubire, fie care înfiinţase balurile celebre, ale
rudelor decapitaţilor, unde fiece a-
: ambelor ţări. In caz.ul acesta, anf- chiar acelea pe oare el în sus i le-a
ristocrată dansa cu o panglicuţă
[' baradorul nu e declarat prizonier, vândut şi nu i-au fosit achitate,
roşie la gât, în am intirea iubiţilo r
( cum îşi închipuiesc u n ii, ci i se nenorocitul creditor în fu n d ă puş­
sacrificaţi pe altarul ghilotinei, ei
| pune la dispoziţie un tren special căria pentrni ofensă adusă unu i
e azi grav atins de loviturile date
[ care urmează să-l trainsporte la şef de stat străin.
de către h idra n u m ită criză, care
I graniţă, împreună cu toţi ceilalţi L ocuinţa şi birourile lainbasado- si-a întins braţele monstruoase pes­
• funcţionari ai legaţiei. rului, sunt socotite ca teritorii ale te tot ce era p ână eri veselie, sgo-
Ambasadorul e socotit drept re­ ţării pe care o reprezintă şi tocmai Prinţesa Carnavalului parisian:
mot şi panglici. D in toate ţările ci­ micuţa Lorette Renard
prezentant al suveranului său, p rin această ficţiune se sim p lifică vilizaţiei, ziarele- ne aduc ştiri că
căci în scrisorile lui de acrediter- prevederile dreptului internaţional, balurile, sălile de dancing, de-abia albe şi trandafirii, coliere de cris­
e, pe care aceisla le sielnunează cu relative la privilegiile am basado­ m ai răsună tim id şi rar, de ecoul tal de turcoase şi jade, dar toate
mâna sa şi care urmează, a fi în ­ rului. jazzurilor. D in Nîmes, din Troyşs, dorm în cartoane. Prîviţi-le
mânate monarhului ţării respecti­ Tot pe această presupunere se în ­ din Nantes şi chiar d in Paris, nu Ca şi mâtăsurile în rafturile lip ­
ve, se spune .textual, că suveranul temeiază- şi p riv ile g iu l scutirii de ne m ai v in veşti de cortegiile pom ­ scanilor, aceste fragile elegante aş­
aprobă şi întăreşte tot ceeace am­ im pozite. Am basadorul nu plăteşte poase, pe carele acoperite cu flori teptau zadarnic capetele graţioase,
basadorul va face în numele său. n ic i un fel de b ir şi mici m ăcar printre cari tronează fete fru ­ care să le poarte,sub lu m in i d;e ba­
Ca reprezentant al u nu i suve­ taxă vamală. Un ambalstador străin luri şi în atmosferă de parfuAiuri.
moase.
ran străini, ambasadorul iia, lia poate să ducă cu sine oiriioe m ă r­ __ „Nu sunt bani şi lum ea e tri­ Dar şi la noi ca în toate părţile
curtea ţării îin care e acreditat, fu ri suipuse v ăm ii, fără ca fsă i se stă” ! iată refrenul de pretutindeni. lu m inile de-âbia se m ai aprind,
rangul corespunzător. El n u vine ceară înăcair revizuirea bagajelor P rim ăriile care subvenţionau ca pe parfum urile stau neatinse în fiole,
decât în urma m o narhului însuiş la trecerea frontierelor. Tot ast­ un rege tânăr, Carnavalul din toa­ iar la porţile clăd irilor, unde fă­
şi al prinţilor de sânge, deci îna­ fel, o.ricie pachet adresat lui, saiu te oraşele, azi nu m ai au bani pen­ ceau coadă m aşinile elegante ale
intea tuturor celorlalţi p rin ţi şi fam iliei lui. tru desfătări. Şomerii cer num ai elitei şi trăsurile burgheziei, v,lam-
demnitari. In republici, latmbasa- Şi vă veţi m ira poate, când veţi pâine şi se lips&sc de petreceri. pioanele se aprind, din ce în ce
dorul vine imediat diupă ^preşe­ alia că am basadorii sunt singurii Sub cerul p lum b uriu şi în aerul m ai rar. !
dinte, familia acestuia neavând un oam eni cari pot trece p r in ifaţa rece al Europei, poporul latin a u i­ Carnavalul e bolnav... şL leacuri
rang oficial. Ambasadorul oel mai poliţiei americane, cu geiaimainta- tat de dictonul ce mergea num ai pentru el nu se găsesc încă.
vechili în funcţiune, este oel din- ^ nele pline de sticle cu b ău tu ri al- în atmosfera poleită de soare a R o­ Cel puţin pentru străinătate.
tâi in rang dintre colegii săi, la coolioe; fără să li se facă cea m ai mei antice: panem et circenses. Căci cel m ai strălucit eveniment al
toate curţile, iar ordinea continuă m ică aliuzie. E l vrea lapte pentru cei m ici, un Carnavalului românesc, va fi de-
nu după vârstă, ici tot după ve- l'rum oasă carieră, aceea de ami- codru de pâine pentru cei m ări şi . sigur m ult aşteptatul băl al „Reali­
chitn'e ia fiecare dintre ceilalţi. __ basador, nu?... Messire Carnaval dacă ar trece în ­ tăţii Ilustrate”, care va avea loc la
in orice oaz însă, cel miai b ă ­ cărcat de clopoţei, şi panglici pe 21 Februarie 1931, în salojanele
trân diiptanat, poartă în cercurile străzile triste, ar fi h u id u it de cei „Roxy” (fost „Lipscani-Palace” )
ambasadelor sau legat iun ilor, titlul din str. Lipscani.
uanari veritabili n r e t i o ş i fără foc acasă.
de „decan”. în c o lţit de m izeria generala, el
Cântăreţi iim ai renumi­ FUI.MEN
Unul din cele m ai im portante s’a refugiat în patria lu i de tot-
tei şcoli speciale din Hartz
privilegii ale am basadorului este, dela Mk. 10 in sus, Ver-
că ed reprezentând direct pe suve­ sănger, pereche de prăsilă
ranul său, are în conform itate cu canan albi, Wallcnsitiche,
legile iinterraaţionalie şi toate drep­ colivie, nutreţ, medicamen­
turile de care 'acesta s‘ar bucura. te pentru păsări.
El stă deasupra legilor ţării în Expediere directă prin
care se află, legi oare n ‘au asupra poştă cu cheltueli mici.
DINII ALBI
lui nici o putere. P resupunând c î Transport sigur şi rapid. obţineţi cu
un ambasador, p r in ciroe ştie ce Catalogul cu detalii foar-, IfE IN IE R E L E Ş T IR B E Y
nefastă întâm plare, ar comite o te interesante şi îndrumări
crimă, el n’ar putea fi arestat îşi preţioase trimite gratuit.
nici pedepsit după legile acelei Crescătoria HAYDENREICH
BUFTEA
reorganizate şi conduse de Pepinie­
Pasta de dinţi} j j y ţ j g ]
ţări. Ceeace ar puitea face acel
stat ar fi să reclame cazul suvera- B a d S uderede H a iz 271 (G e rm a n ia )
rele Ambrosi-Fischer şl Co., trim it
gratuit catalogul general de viţe a l­
Apă de gură
toite, portaltoi, pom i roditor!, ar-
b ori' de
’ ornam ent, trandafiri,
tra n d a fin ^ eefcc.
ţc . ........... ................................ ■
■
COZ O N ACI FRUMOŞI
FĂINĂ DE AUR HERDAN Citiţi „ADEVERUL LITERAR*
 8 R E A L IT A T E ILUSTRATA
S Februarie II
însă fără să râdeţi, nu este aşa?
e;
— Dom nule Jacques!... Domp

O B S E S IA
Ţiu foarte m ult la ea; m ’a cres­
cut încă de când eram în faşă.
— Ţi-a purtat noroc. Da, da,
fiin d c ă nu poţi tăgădui că nu eşti
tipul om ului norocos. Şansa nu te-a
Jacques!... A venit!... ;.
— Cine? II
— M aiorul!... L-am auzit,„n
jur... I-am auzit vocea de bross—
Ca altădată când făcea aci icc

Q
ĂTRE m iezul nopţii, cei cinci
comeseni după ce au m ân ­
cat, băut şi râs îndeajuns, lă ­
sară convorbirea să lâncezească si,
în fu n d a ţi în catifeaua fotoliilor, tră­
geau cu poftă nespusă, din respec­
tabilele lor ţigări de foi.
Doctorul Garoux aruncă o p riv i­
re în încăpere, apoi zise :
—• Complimentele mele Fresnay.
E foarte plăcut aci la d-ta. Iţi m ă r­
turisesc chiar, că am început de-
aci nainte să am o adevărată slă­
biciune pentru acest salon.
Şi, cu ultimele cuvinte, Garoux
goli d in tr’odată paharul pe care
Fresnay i-1 întinsese.
—- Mă veţi scuza, spuse acesta,
dacă vă servesc eu însum i, dar bă­
trâna mea servitoare, Eufem ia, e
cam bolnavă, camerista e în con­
cediu, iar vechiul meu servitor,
A rthur, e rupt de oboseală... Ce
lua{i ?... Un Cherry ?.. Un whisky?.
-— Mulţumesc, răspunse Batez, am
băut din p lin. Ne-ai tratat ca pe
nişte suverani.
— Asta e colosal .replică Thierny.
Un ospăţ ca acesta în tr’o casă pe
care germ anii o ocupau încă acum
şapte lu n i !
— Dar cum s’a făcut, interveni
Lalande, că germ anii, cari au stat
aci p ână în Noembrie, nu ţi-au fu­
rat nim ic, cu toate că au rămas aci
patru ani ?
— Patru ani, două lu n i şi opt­
sprezece zile, exact. Au avut însă
deaface cu Eufem ia. Totuş au luat
cu ei la plecare, cele m ai frumoase
m obile şi câteva covoare preţioase.
— Dar acesta ? zise Lalande, a-
rătând spre un splendid covor, de
culoarea albăstruie a safirului, lim ­
pede ca cerul unei nopţi cu lună.
— Da, făcu Garoux, e m inun at !
cum au greşit de ţi l-au lăsat ?
— C um ? zise Fresany, râzând.
Vreţi să ştiţi ? E o poveste întrea­
gă... In tim p u l u ltim ilo r doi ani de
răsboiu, casa asta era ocupată de
un bătrân m aior german... dorm i­
torul meu fu transformat în labora­
tor, iar salonaşul acesta în sanc­
tuar.
Studia c h im ia şi practica sp iri­
tismul. Se m ai ocupa — aşa-mi pa­
re — cu magia şi cu vrăjitoria. Se
zice chiar, că fotoliul acesta ar fi
executat, sub influenţa m aiorului,
nişte valsuri fantastice. In ceeace
priveşte covorul albastru de colo,
exercita, după cum îm i m ărtu ri­
seşte Eufem ia, o putere fascinătoare
asupra m aiorului. P riv in d u -1 lung,
cădea im ediat în...
— ...transă, completă Garoux.
Ia tă ceva foarte interesant ! Şi pe
urm ă ?...
— M aiorul nutria contra mea o
ură dintre cele m ai grozave. Ştiţi,
cu toţii, dealtfel, că m ă bucuram la
in am ic de o proastă reputaţie...
— îm i în c h ip u i şi eu, replică La­
lande, după ce le-ai doborît la p ă­
m ân t douăzeci şi şapte de avioane...
-— M aiorul, care jurase să mă
suprime, com bina în acest scop
felurite amestecuri de explozi­
ve. Pedeasupra, celebra foarte des,
chiar în această cameră, un cult
diabolic : acela al ospăţurilor ne­
gre, ce-au cam turburat-o m ult
pe Eufem ia, care, în anum ite seri,
aude înc ă vocea misterioasă a m a­
io rulu i — un glas ca de broscoiu,
cum spune ea. Eu însă, cu toată
bunăvoinţa, n ’am putut să-l aud n i­
ciodată.
— Ceeace ne spui e foarte pasio­
nant, spuse Batez, p riv in d covora­
şul de pe perete. Să ne-o prezinţi
în tr’o zi pe Eufem ia.
— Cu plăcere. Veţi asculta-o
părăsit tim p de patru ani de răs­
boiu. Şi ai avut atât de lucru! Pa­
tru a ni de bom bardamente şi de
lupte aeriene, de unde ai reuşit să
scapi cu trei galoane şi cu Crucea
de răsboiu!
— Şi n ic i o rană, adaogă Batez.
— Ba da, zise Fresnay, o rană
la cap. O am intire dela un bleste­
mat tir de baraj... la un fort... în
1917.
— Te-ai vindecat complet, nu?
— Şi da şi nu... Nopţile cu fur­
tună, cum e acum îm i fac foarte
rău.
— Dar, spuse Lalande, dacă nem­
ţii te urau p ână în tr’atât, cum se
face că nu ţi-au distrus casa?
— Eufem ia îi avertizase că dacă
vreodată aveau să scoată o cără­
m id ă m ăcar, eram hotărît să dis­
trug illico, douăzeci de case ger-
germane.
Garoux râse:
—■Ha! ha! Eufem ia e o bătrână
adm irabilă. 0 s’o cunoaştem şi noi,
nu-i aşa?
—- O ric ân d veţi voi.
Fresnay deschise fereastra. Un
curent umed, p lin de m irosul fru n ­
zelor plouate, in u n d ă camera.
T hierny strănută.
— Aidem la drum ! zise Garoux.
Are să fie o furtună cum rar s’a
m ai văzut. Şi e o noapte, sfinte
Doamne, m ai neagră ca cerneala.
-— Noroc, adăogă Fresnay, că
Batez e un şofer dibaciu.
-— La revedere... La revedere şi
m u lţum iri pentru m inunata petre­
cere de-astă seară!...
Garoux luă de braţ pe Thierny
şi, cu toţii, se îndreptau spre ieşi­
re, când uşa salonului se deschise
cu putere şi bătrâna Eufem ia apăru
p alidă, în tr’o cămaşă lungă până
la păm ânt:
m eră blestemăţiile lui. a
— Şi ce spune?
— Nu ştiu... Nu pot înţelegi
mic... Vorbeşte pe lim ba şi iiD
gonul lu i. ’ ni
__— Bine, zise Fresnay liniar
să mergem să vedem după cea
fi plecat dum nealor. Ţi-am di
eu, Garoux, că ai să vezi nwlkb
cruri curioase la Eufemia. —
— Vrei să te însoţim ? Poate
cineva, vreo glum ă proastiv
T hierny, vrei să auzi şi tuA
m aior? p
—• Mi-e somn, m urm ură ThiiF
clătinându-se. „
—- Spune-ne, Fresnay, zise 1—
ai sau nu nevoe de noi? n
— Absolut de loc! I
— F ii lin iştită, Eufemio, ¡o
Garoux cu o ironie indulgent
n’ai nici o grije, când eşti A
Fresnay. A văzut el alţii şiil
grozavi! oi
Jacques luă braţul bătrâien
petrecură m u sa firii p ână la iai
■
—• Garajul e la dreapta, nuhe
gă Garoux. ă
— Da, zise Fresnay. Am spial
A rthur să vă scoată afară m?r
înainte de a se culca. n
— „Şi acum bătrânico, hsle
să-ţi ascult m aiorul. i
— Sunt pe-aci lucruri, zisf'o
femia, aruncând în ju r o privei
teamă, lucruri... extraordinari
— N im ic altceva decât o r_r
nică bună, obpsită şi care aia
voie de somn. Mai este pe un
furtuna care...
O lu m in ă m ută spintecă cei1.1
G rădina recăzu apoi în îi*11
rec. V ântul se liniştise.
Deodată, de departe, o voct11
m ai bine zis, ceva m ai puţini
o voce, un fel de şuierat, înţer^

C O R S E T U L

tiers
este o fericită crea*
ţiune a m e r i c a n ă , j
Numai acest corset i
perfecţionează m- t
tr’adevâr s i l u e t a <
Dv., dândtz-i arm o­
nia şi farm ecul liniei i
moderne. >
(
Incercati-l şi-l v e ţ i adopta !
pentru totdeauna.
Feriţi-v ă de im ita ţiu n i ordinarei

C ¿-w-vt CLAS O bservaţi nsgreşit s ta m p ila j

o r ig in a lă
£ -fc. c TkvO>Y<} CA- în interiorul
d j£W fl£/~ S corsetului.
Ä ^ ¿< ck < ^ ^ yyus) i ’S

De găsit numai la bunele magazine din toată ţară.

¿ 'W C Produs al casei THE W ARNER EROS. Co.
New-York. Bridgeport (U. S. A.) Hamburg.
* f i / L U ¿T?/Sc,
Aviatorii francezi Girier şi Weiss, cari au câştigat anul acesta cupa
Bibescu, pentru raidul Paris-Bucureşti fără escală, în cel mai scurt timp.
Autograful este adresat Aeroclubului Român.
Citiţi „ D im in e a ţ a Copiilor
 R E A L IT A T E A ILUSTRATA
5 Februarie 1931
ne, sună-mă... Sunt la bucătărie;
II sărută pe frunte, ca în fiecare ani serviţi la fam ilia Fresnay.
{rea, tot atât de puţin cât un fir D ar Jacques, cu faţa groaznic prepar dejunul...
e paiu, care turbură liniştea unei seară, apoi se duse spre came­ transfigurată, nu auzise n ic i o vor­ — Bine, bine, răspunse el.
pe. ra ei. bă m ăcar d in m ustrările lu i Arthur D ar Jacques n ’a m ai sunat...
[— Jacques... Fresnay... Curaj... şi, revenindu-i subit în m em o­ , , » • • • • > • ■ •
'tiraj !... Rămas singur, Jacques începu să In aceeaş zi, la orele trei după
rie, clipele precedente de spaimă,
ţ —- E imposibil ca asta să fie tot se desbrace, fluerând şi p ăşind sări, în tr’o sforţare supraomeneas­ amiază, ediţia specială a ziarului
ocea lui Thierny, gândi Fresnay. p rin cameră în lung şi în lat, m u r­ că p ar’că, cu braţele întinse şi „L’Eclaireur de l’Ouest” publică
li au şi ajuns acasă... m u rân d ; cu litere de-o şchioapă:
— Biata E ufem ia! Ce-are ea cu p u m n ii încleştaţi, spre geamurile
j — Tu, Eufemio, cu drăciilc tale, SIN U C ID E RE A C E LE B R U L U I CĂ­
nâ cam... m aiorul nu ştiu!... Drace!... Şi ce ferestrei, pe cari le prefăcu în ţăn ­ PITAN AVIATOB JACQUES
durere de cap am!... Cum se poate dări cu o putere diabolică...
j Dar îşi întrerupse fraza, căci Speriaţi, A rthur şi Eufem ia, care FBESNAY
imţi deodată dealungul sp in ării un oare ca o schijă de obuz, aşa de „Viteazul aviator Jacques Fres-
m ică, să-mi îngreuieze astfel ca­ abia intrase în dorm itor, se repe­
for neplăcut, întocmai ca pe vre- ziră la Fresnay, şi-l reţinură dela naij, care a dat dovadă în timpul
îiea când zăria în depărtare un a- p ul? O bucăţică atât de mică... răsboiului de atâta inscusinţă şi cu­
/ion inamic, pe care trebuia să-l Se p riv ia cu atenţie în oglindă. intenţia lui nebunească, de a se a- raj, doborînd douăzeci şi şapte de
Deodată se ’ntoarse brusc, se aşe­ runca pe pavajul curţii.
loboare. îm potrivire a lui avea ceva inex­ avioane inamice şi fiin d decorai
F — Cine mi-o fi istrigat şi pentru ză în gardă de box, deveni palid, p lic ab il şi, cu mare greutate, cei cu marea „Cruce de răsboiu”, a
:e; „Curaj... curaj...” ? Mi se pare apoi, încet, lăsă p u m n ii încleştaţi
doi b ătrân i reuşiră să-l domoleas­ fost găsit mort azi la orele 12 a. m.
îeva bizar... să cadă: în dormitorul vilei sale dela Pont-
i Avea impresia că trebuia să se — Curios!... Aş fi putut jura ca... că. . . .
P riv i oglinda din nou, m ai de a- Jacques începu a se lin işti, se a- fleury. . _ , .
lupte. Cu cine? Pentruce? şeză în tr’un fotoliu, îşi luă, cu m â ­ Regretatul erou ţinea inca strâns
ţ Respiră adânc. proape şi cu m ai m ultă atenţie.
na trem urândă, o ţigară, de pe m ă­ în mâna-i crispată, revolverul cu
f „La dracu cu fleacurile”, gândi el. N im ic. care îşi pusese capăt zilelor, tră-
| — E ceva teribil, bolborosi Eu- Stinse lum ina, in tră sub plapom a suţa de fumat, şi o aprinse, tră­ gându-şi un glonte în tâmpla
şi se culcă pe partea dreaptă, de­ gând cu m ultă poftă d in tr’însa şi
femia, ceva groaznic. ră sp â n d in d în cameră nenumărate dreaptă. .
: Intrară în casă. Pentru ce oare oarece in im a îi bătea prea tare ca rotogoale de fum gros albăstrui... După declaraţiile bătrânei lui
troznise uşa, făcând un sgomot a- să poată dorm i pe stânga, ca
deobiceiu. De adorm it, adorm i im e­ In tot acest tim p E ufem ia şi Art­ servitoare, num ită Eufemia Hochet,
tât de puţin obişnuit? hur vorbiau pe şoptite... nenorocitul s’ar fi sinucis din cau­
Ajunşi în salonaş, din care m iro ­ diat, însă nu pentru m ult tim p. za unei oarecari fantome, care i-ar
Deşteptat încet, pe jumătate, din- — L inişte! Vreau linişte! Lăsa­
sul & tutun dispăruse, Fresnay fi turburat somnul toată noaptea.
constată că anumite lucruri, cum tr’un vis înspăim ântător, auzi pen­ ţi-mă singur! Plecaţi de-aci! strigă Ipoteza aceasta nu poate fi lua­
spunea Eufemia, se întâm plaseră, dula bătând orele patru. Fresnay, cu o voce nefirească şi
poruncitoare, după care cei doi tă în seamă, deoarece atât bătrâ­
sau aveaţi să se întâm ple. Cercetă Transpirase şi capul îl durea te­ na Eufemia, care vorbeşte tot tim­
încăperea cu alţi ochi şi i se păru rib il. Trezindu-se încetul cu înce­ servitori, fără să scoată vre-un cu­ pul de un maior german şi de far­
vânt, hipno tizaţi p ar’că de_ privirea
că între el şi mobilele din casă, tul, părea că se aşteapţă la o sur­ mece, cât şi Arthur, un alt servi­
palpita o viaţă adânc misterioasă. priză. D eschizând ochii în sgomo- teribilă a stăpânului lor, îl p ărăsi­ tor al casei, dau vădite semne de
Privi fotoliile semănate pe covor, ţul fu rtu nii de afară, rămase îngro­ ră şi închiseră uşa, p riv in d u -1 cu
demenţă.
un rest de ţigară, ce se consuma zit de o form ă neagră aşezată la m u ltă îngrijorare. Se pare că motivele ce l-au de-
(alene in scrumieră, şi deodată sim ­ colţul patului. Când, la ora zece, bătrâna m e­
najeră îi aduse ziarele şi cafeaua terminat, la îndeplinirea acestui
ţi că lipsa prietenilor lui, îi pro- Jacques Fresnay era un om cu- act funest sunt de ordin pasional,
jvocă un sentiment penibil. închise ragios. Dar, cu toate că dăduse in de dim ineaţă, Jacques se afla în deoarece Fresnay ar fi fost văzut
răsboiu dovadă de atâta bravură, fotoliu, în aceeaş poziţie ca m ai
fereastra. la Paris, cu o femeie acum o săp­
| _ Poţi să te duci la culcare. Ce n ic iu n u l din actele lui de vitejie, nu înainte. tămână, plimbându-se prin Bois de
dracu! l’ar’că n’ai fi femeie în toa- s’ar fi putut compara cu sforţarea — Cum te m ai simţi, m icu l m eu/
întrebă sfioasă Eufemia. Boulogne.
jtă firea! Haide, du-te de te culcă! ce o făcu, ca să poată spune: Cadavrul sinucigaşului a fost
r —Nu pot, Jacques; haidem sus, __ Numele m eu e Jacques Fres­ __ Mai bine, m ult m ai bin e! Iţi
mulţumesc că te ’ngrijeşti de m i­ transportat la morgă.
1în apartamentul tău, îi răspunse nay. Cine eşti d-ta? Vom ţine în curent pe cititorii
Eufemia, care-1 tutuia c ând erau — Jacques Fresnay, spuse fanto­ ne, bătrânico...
m a cea neagră, oam enii ca tine — Dacă ai cum va nevoie de m i­ noştri cu mersul investigaţiilor”.
|singuri.
f" _ Haidem atunci să-ţi ascult n ’au teamă de moarte... Am venit
i maiorul. să-ţi spun că vei m u ri chiar azi,
|| Se suiră împreună la p rim u l e- când soarele va ajunge la amiază...
I taj, pe scara care scârţâia îngrozi- __ Tu însă vei m u ri, oricine ai
tur. fi, chiar îndată, re plică Jacques
f — Ce face Arthur? scoţând revolverul de sub pernă
1 — E în odaia lui. Cu siguranţă şi trăgând u n u l după altul c in c i
|că doarme. Noroc că-i aci şi el! Ce focuri în fantom a care n ic i nu tre-
i noroc, Jacques! Stai un m pm ent! sărise m ăcar, ci din contră îi spu­
I — La naiba! se răsti Fresnay se risipindu^se apoi întocm ai ca
fsperiat. Fă gălăgie m a i p u ţină! fum ul:
i Deschizând uşa, nu auziră decât __ Nu ţi-ai găsit moartea în văz­
I vâjâitul vântului; altceva n im ic şi duh. Ti-o” vei găsi însă pe păm ânt.
[nimeni. Jacques suci butonul. Vei m u ri chiar de m âna ta! Pen­
[Un văl alb de lu m in ă electrică că- dula bate şase. Mai ai încă şase ore
j zu din spre plafon ca un duş bine- de trăit.
j făcător. - Ei, ce-i acolo? strigă desperat
' Pendula de pe căm in batea cu bătrânul A rthur, in trâ n d speriat,
state
[ sunet dogit unu şi jumătate. cu ochii esiţi din orbite.
B _ Ei, cum ţi se pare acum, zise „Ce s’a întâm plat, dom nule Jac­ sV o ^ oS'0'-
i Jacques, ia spune-mi? ques?” adăogă apoi, în v â rtin d b u ­
I — Da, răspunse bătrâna încet... tonul electric.
Această
I Era furtuna... Fresnay, vânăt-palid, cu revolve­
— Maiorule! Dacă eşti aci, ara- rul în m ână, răspunse trem urând:
nouă technicâ, redă repede dinţilor
tă-te îndată! strigă Jaques forţân-
i du-şi vocer..
— Tu eşti, Arthur?... La amiaza
mor. E îngrozitor... Dac’ai fi fost
o albeaţă strălucitoare
' Niciun răspuns. de faţă să poţi auzi ce clar mi-a a unei lipse de îngrijiri. Dinţii vor
u există decât un singur mijloc
—Fără îndoială că m ’am păcă- vorbit, că moartea mea e sigură.... N u„, exact de a curaţi şi a albi dinţii arăta mai albi — cu cel puţin 3 nu­
I lit, zise în urmă Eufemia,.. Acum Mai am şease ore de trăit. E îngro­ tn mod rapid. Aceasta este metoda
anţe în 3 zilei Gingiile vor fi mai
j nu mai mi-e frică deloc. A locuit zitor! . recomandată de mult de către^ den­ întărite şi m.i roze. Gura Dv. va
I el aci doi ani, dar şi marna ta, a __ D ar cu revolverul in cine ai tişti şi care a fost perfecţionată prin avea o senzaţie de prospeţime deli­
| stat aci douăzeci de ani, nu-i aşa, tras? întrebă A rthur cu un surâs KOLYNOS... este numită „Techmica cioasă şi agreabilă.
Jacques? accentuat. periei uscate“.
| — Da, răspunse acesta pe un ton __ Am tras în el! In form a aceia Nu este nimic comparabil cu KOLYNOS.
Dar schimbaţi şi întrebuinţaţi Când pătrunde in gură, se transformă tntr’o
ţ scoborît. neagră care m ’a am eninţat, care spumă antiseptică, cu gust plăcut şi curăţa
KOLYNOS-ul, apoi judecaţi chiar fiecare crăpătură, mai bine ca oricare altă
i; îşi desnodă cravata. mi-a prezis moartea! Dv. întrebuinţaţi un cm. de pastă
I — Şi-acum la culcare, bătrâni- A rthur, care, venind m ai aproa­
pe o perie uscată, de 2 ori pe zi.
pastă,
nainte
care aţi fi putut-o intrebuinta mai In-
[ co... Inchide-ţi ferestrele.^ E furtu- pe de Fresnay, observase cinci Germenii periculoşi, cauza „Uurei Bacte­
I nă... Când va înceta, o să ne sim- găuri în tablia patului, se p orn i pe Vă veţi da seama repede că din­ riene“ sunt nimiciţi şi acidul neutralizat. Nici
j ţim mai bine, ai să vezi tu. un râs cu hohote, apoi^cu ton foaj- ţii stricaţi de pete, tartru şl carie, o altă pastă dentifrice obişnuită, nu poate
descoperiţi complect prin gingiile în rivaliza cu KOLYNOS-ul, din punct de vedere
I — Poate că ar fi m ai bine, Jac- te calm , se adresă stăpânului său retragere, sunt indiciile destănuitoare al eficacităţei.
I ques, să... să... m ă culc aci. care -1 p riv ia m irat:
f — Aide, aide... F ii serioasă. Ter- _ D om nule Jacques, te doare
I mină cu copilăriile! Să-ţi m ai a- rău capul?
| duci aci patul, la ora asta!... N ici — T eribil!
I nu te gândi... N’am dreptate?... Du- __ C ând ţi-am spus eu să cam
! te! Mi-e somn şi am o durere de term ini cu chefurile, nu m ’ai înţe­
les f A h! P rietenii ăştia beţivi ai
i cap...
î — Bine, spuse E ufem ia, m ă d-tale, m erită să le pun laţul de
■ duc,... dar să ştii... e doar furtună... gât şi să-i spânzur! — spuse A rthur
cu curajul celor patruzeci şi doi de
( nu altceva... înţelegi?...
 10
r e a l it a t e a il u s t r a t a
5 F ebruarie 1)31

m m cA t Alt scandal
cu Pola Negri
Mc&hnucu\ oaxciL '
Profităm de faptul că pentru mo­
r. ,
jQ k
BIA ieşită din comentarii!
presei, cu ocazia divorţul
ei .de Mditvani
I ol a Negri este din nou eroina;
nei afaceri de senzaţie.
ment filmele care ni se reprezintă nu-s forturile mele se mărginesc deci la a- este una din cauzele pentru care sălile
duoerea la cunoştinţă a publicului din sunt Gu»ascuitia vedetă comandase L
de natură să trezească un entuziasm mereu pline — în timp ce direc­ cuini câtva tiun/p pietonului Beltr»
excesiv, pentru a discuta câteva ches- provincie, că este frustrat de o mare
plăcere culturală, şi că trebue să se torii de teatru din cele cinci conti­ uin portirat, p entru care se angajai
tiuni mai mărunte. apere. nente, se plâng necontenit că nu mai sa plătească o sumă fabuloasă.
In primul rând mă gândesc la sis­ vine lumea la teatru.
temul defectuos practicat In materie * * * Micul desavantaj al forfotelii este Deşi suipraocupat cu alte ci
de „reluări“ de filme. Bunioară ,,King O altă chestiune, pentru care am larg compensat de o mare calitate, ca­ inenzi, ounoisicutul picto r, nu J
primit nenumărate scrisori din partea litate care a produs vasta democrati­ gilijă d o rin {ia faim oasei actriţe
, ^ z" n a f?st încă dat în vre-o altă
sală decât Trianon, în Bucureşti, iar cetitorilor. Foarte multă lume e indig­ zare a ecranului, şi l’a făcut accesibil
în provincie doar în vre-o două’ oraşe. nată de „forfoteala" care există în să­ tuturor, indiferent de stilul de viaţă m u nci lun i în şir la acest tablou l
lile de cinematograf, din cauza siste­ şi orele libere ale fiecăruia. tal .de pretenţios. Niu nnimiai aţii
Vedem şi astăzi, în programul specta­ d'air merse p ână la a iin,vesti sini
colelor, reluări de filme cu Rudolf Va­ mului spectacolelor neîntrerupte. Şi Decât —, s’ar putea, cel puţin par­
lentino sau Fred Thompson. In schimb mi se dă ca exemplu unele localuri din ţial, remedia inconvenientul. Sunt mulţi îlmiportamte, în materialiuil excd
bucăţi într’adevăr interesante ca' Re- provincie, unde avem numai două re­ acei cari ar dori bucuros să vadă un Îi°n a i de execuţie, pe oaire-1 cert
gele Jazzului" sunt par’că ţinute” as- prezentaţii, una de matineu şi alta de film dela început; desigur că nu e capricioasa brună.
cunse. seară. Lumea vine la vreme şi în tim-
Acest film nu numai că e extrem PuI filmului nu avem acea desordine plăcut să-l apucăm la jumătate. Ade­
de, plăcut de văzut, dar e un mo­ pricinuită de cei cari vin pe la jum ă­ seori însă, cu toată buna noastră vo­
ment" Important în evoluţia cinema­ tatea spectacolului, desordine aşa de inţă, nu ştim când să venim. Căci
tografului. Indrăsnelile lui, lucrurile desagreabilă pentru ceilalţi — „o ade­ filmele nu-s deopotrivă de lungi, şi
vărată impietate" scria un cetitor. deşi spectacolele încep cam la aceeaş
Isbutite, precum şi lucrurile ratate din
el, au un interes estetic si istoric Mar­ La teatru sau la concert se obiei- oră, în schimb reîncep la ore diferite
nueşte adesea să se blocheze uşile in­ (mai ales când se „compledează" cu
chează o serie de iniţiative artistice si câte un jurnal sau un supliment mu­
de preocupări de a crea un gen nou, trării în tot timpul actelor. Numai în zical).
acel al filmului pur muzical, unde ra­ timpul antractelor, publicul de afară
porturile dintre sunet şi imagine sunt are acces în sală. Dar ar fi un le.ac foarte simplu. A-
inversate faţă de acele din filmele o- împotriva acestor neajunsuri, mi fară, alături de afiş, se poate lipi şi o
se cere „să încep o campanie". mică listă cu indicaţia orelor, când
bicinuite. Am zis: ,,film pur muzical"
pentru că aci sunetele sunt principa­ Din nefericire, nu se poate. Căci u- programul reîncepe. Este o neînsem­
lul şi imaginile vizuale accesoriul; nul din marile avantagii ale cinemato­ nat de mică osteneală mai mult.
grafului, este tocmai continuitatea Fireşte, pe oamenii foarte ocupaţi
cântecele se succed impletindu-se li­ spectacolului. Dacă filmul a handica­ nu-i interesează acest orar. Ei vor veni
nele cu altele şi topindu-se unele în-
tr’altele; decorul plastic e relegat la pat teatrul, asta ţine în parte şi de tot ca înainte, adică printre picături,
rolul de simplu decor. faptul că omul se poate duce la ci­ când au timp. Dar ceilalţi — şi sunt
nema oricând, fără a risca să piardă destui şi aceştia, vor putea să împu­
O formulă nouă, pe alocurea ratată, o parte din piesă. Asta dă posibilita­ ţineze numărul vizitatorilor neplăcuţi,
dar foarte adesea deplin reuşită. Iată tea filmului, să se adapteze foarte mlă­ cari deranjează cu forfoteala lor pe
ce reprezintă artisticeşte „Regele
dios timpului liber al cetăţeanului, şi spectatori.
Jazzului". Film nu numai agreabil
dar şi esteţiceşte instructiv.
Şi uri asemenea film n’a putut fi
văzut de cel puţin trei sferturi din
Populaţia Capitalei. Nu mai vorbesc
de provincie. (Mi se pare că numai la
Cu Joan Crawford
Iaşi s'a reprezentat câteva zile). d e s p r e N e w -Y o rk , H olly w o o d , G re ta
Iată un alt film excelent din toate G a r b í n s ’ . . ■crcfîca c m
punctele de vedere: „Ein Tango fur ACĂ în tâ ln in d un ,,boyy' a- poi right-clubul. N iciodată nu rnă
dich". A fost reprezentat în unele o- merican, îl veţi întreba ca­ culc înnainte de 4 dim ineaţa: la In sfârşit, zilele trecute tabk
raşe de provincie. In altele însă, cum re este steaua lui favorită, H ollyw ood sunt în pat la 10 seara. liin d term inat, pictorul îl prezeinli
e Ciulul, nu. Şi-i cu atât mai straniu,
cu cât clujenii, cari au o cultură mai punde: in nouă cazuri din zece, el va răs­ —- Bine, dar la Hollywood lu­ actriţei, îm preună cu factura.
mult central-europeană decât vest- craţi! fo ia Negri răspumse în,să Paarlt
europeană, erau cu deosebire apţi a —- „Jocin Crawford”. calm, dar hotănît, că nu -1 m ai «u®
crusta farmecul manierei artistice a P rin surâsul ei strălucitor, p rin —; Da- Asta e adevărat. Mă scol p â ră ; deoarece e prea scuim/p si
producţiunilor Mercur, tinereţea ei svăpăiată, tânăra soţie în fiecare dim ineaţă la T ur­ ane multe defecte.
năm de la 9 a. m. p ână la C seara.
Ar trebui ca în provincie să nu cir­ a lui Douglas Fairbanks jr., a cu­ In tr’aflavă'r, portretul fusese co-:
cule decât filme unul şi unul. La Bu­ cerit în scurt tim p p ublicul ame­ Nu te poţi aranja de fel. manidat pe vremea când Polei ii
cureşti sunt vre-o 60 de cinematografe. rican. Vorbim despre studio. Joan nu mergea bine. Nu era cantată cu
In cele mai multe oraşe din tară e nu­ poate să-şi reţină admiraţia ce o
mai o singură sală. Ce Dumnezeu' p rin ţu l şi amg'ajiaiin'einiteil'e cin'ein/ato-
are pentru Greta Garbo. grailice îi prom itea câştiguri fru­
Este de unde să se aleagă! Chiar în
r>enuria de filme bune, care caracteri­ — Şi totuş... este atât de greu să moase.
zează anii din urmă. ţi-o apropii. N im eni nu reuşeşte T im pul s’ia siohimbat înisă brusc,!
Un alt adevărat scandal în această s’o cunoască cu adevărat. N ici eu, Poila Negri miu m a i găseşte azi an-
ordine de idei. este nereprezentarea care am lucrat cu ea în acelaş film iîa(j'aimant nicăeri, deoarece nu po­
,,îngerului albastru". A rn’M iq Tria- nu o înţeleg. Cabinele noastre erau sadă, în afară de poiloneză, niici o
n p n câteva zile, şi pe urmă s’a sfâr­ învecinate. De multe , ori, vroiam 1ilmibă la perfecţie, dieci, bugetul
şit, îmi închipui că trebue să fie o să intru la ea. Cum auzia sgomot caisei nu m ai aire aceleaşi exicadw
manoperă din partea acelor care mul­ însă, Greta înc h id e a uşa. Respec­
tă vreme nu uneltit la cenzurarea lui. te oa odinioară, d in care vede!;
Cetitorul din provincie să afle cu ace- tam atunci dorul ei de singurătate. să-şi poată plăti ©riicie caipriciu.,..
eaş ocazie, că acea minune artistică Vorbeşte puţin şi nu-i place să va­ Şi tabloul e scump...
n, Casei „Ufa“ care a fost ..Der blaue cia lume în jurul ei? Atât că pictorul nu vrea să ţină
Engel" era cât p’aci să fie interzisă. De ce să o inoportunez? seamă de acestea. EI a iiniientolj
A scăpat numai graţie indignării pu­ — Veţi filma pentru Europa? proces, cu experţi, frumoasei bru­
blice, la care au 'contribuit- câţiva pu­ ne şi nu se ştie în tr ‘adwăir, daci
blicişti mai înţelegători ai interese- — Da... cred că da... în v ă ţ ger­
lor culturii româneşti, ca Arghezi. nu -1 va câştiga.
mana şi spaniola. Nu le posed încă
Perpessicius, Blazian şi alţii (subsem­ bine. Am film at totuş câtva tim p Pola Negri are în schimb o sa­
natul este şi el printre acei- care au Γ!1 germană. A mers foarte greu. tisfacţie. Mai vorbeşte puţin huma
făcut propagandă în favoarea ,,Inge- si de eia....
rului albastru“). —- Dar în franceză?
Şi'n u este dare absurd, ca după a- — Nu cunosc decât două fraze
tâ ta ' luptă, rezultatul victoriei să fie franţuzeşti: „Continent allez vous?
astfel sabotat? încă odată: cred că şi „c’est la vie”.
este ceva necurat la. mi.iloc; trebue să O recentă fotografie a celebrei -- Aţi şi cântat în film ?
fie o pricină misterioasă în faptul că actriţe Joan Crawford.
nicăieri, nici în Bucureşti, nici în pro­ — Altă am intire urâtă: nu-mi
vincie, nu se mai reprezintă ..îngerul place să cânt. Ce vreţi, sunt dan­
albastru". Nu vreau să ştiu care este. Vacanţa de Crăciun şi-a petre­ satoare. Nu pot face de toate. Şi
Asemenea lucruri Ie găsesc totodată cut-o^ în acest an la New-York. Un apoi m icrofonul m ă înfioără. A-
desgustătoare şi inutile. Inutile, pen­ îndrăzneţ reporter american, a reu­ cesţ instrum ent misterios, care as­
tru ca publicul, dacă i se trezeşte lui p iră vorbele şi suspinele, reprezin­
pofta să vadă acest film, ştie să se a- şit să-i smulgă căte-va declaraţii tă pentru m ine ceva diabolic.
pere singur si n’are nevoe de aiutorul pe care le reproducem.
meu, şi puţin îi pasă de fulgerile pe , Călătorie de plăcere sau în — Aveţi vre-o pasiune?
care le p o t! svârli câţiva profesori d° interes de serviciu? — Da! Ţigările şi cafeaua tur­
morală'proastă, cu. sensibilitate de fată — De plăcere dom nule, dacă se cească. Şi asta cu toate că Greta
bătrână. poate vorbi astfel, când părăseşti Garbo nu se hrăneşte decât cu ca­
De când lumea, publicul a fost- fe. California pentru New-York. New- fea cu lapte.
roce şi implacabil, cu privire la, drep­ ’io rk u l este oraşul cel m ai obositor
turile lui la ..p.lnom et ¿ircenses". E- din lume. D upă dineu e teatrul; a- In concluzie, Joan ceru subretei,
o cafea turcească şi ţigarete.
 S Februarie 1931 R E A LIT A T EA ILUSTRATA

Viitorul record al vitezei Cum se bate în America

AJA delà Daytona Beach este în ajunul u n u i mare eveniment
sportiv. Un eveniment care a început de pe acum să atragă o
lume im ensă de vilegiaturişti şi de sportsmeni, în acest colţ al
Floridei.
E vorba de hotărârea căpitanului Malcolm Campbell, ex-record-
raan al vitezei automobiliste de a-.şi recâştiga titlul, pe care i l-a răpit
Seegrave la 29 Martie 1929.
Comandantul Seegrave, — ucis cu ocazia înfiorătorului accident
dela 14 Iu n ie 1930, a bătut în 1929 cu un autom obil Sunbeain de 1000
CV, a cărui construcţie se datora in ginerului francez Coatalen, şi a rea­
lizat viteza de 373 kilom etri pe oră, distanţând cu 26 km., recordul lui
Campbell. ____
ÎE PLÂNGEM adeseori, că suntem o ţară cu năravuri înapoiat«,
prim itive, când auzim că un in d iv id oarecare a fost bătut la
poliţie. E adevărat că presa are obligaţia de a lua apărarea in ­
d iv id u lu i şi a combate cu energie procedeul barbar, în schimb nu-i m ai
puţin adevărat că ne form alizăm pentru cauze aproape neînsemnate,
în comparaţie cu ceeace se petrece în ţările, cu cele m ai avansate pre­
tenţii de cultură.
D intre popoarele europene, belgienii sunt recunoscuţi ca cei m ai
cruzi în purtare, cu răufăcătorii ajunşi în m âinile poliţiei. Se bate în
Belgia, p ân ă la ultim a picătu ră de sânge şi totuş, procedeul e departe
de a egala în cruzime aşa zisa „bătae am ericană”.
P oliţia din Statele Unite utilizează întotdeauna şi oriunde bătaia.
D ar ce bătaie! Tot Ceeace m intea omenească poate concepe m ai chi-

'1Ult<Dacă in d iv id u l a fost surprins în stradă, dedându-se la o m anifes­

taţie oarecare, ostilă formei de guvernăm ânt sau autorităţilor, e supus
pe’ loc regim ului. Cu un pum n sau cu o lovitură dată cu bastonul de

Automobilul lui Sir Campbell. (Recordmanul în medalion).

C ăpitanul Campbell posedă astăzi un autom obil de construcţie cu
totul superioară aceluia cu care a alergat Seegrave.
„Pasărea Albastră” (Blue-Bird) cum l-a botezat el, posedă un mo­
tor Napier de acelas tip cu acele utilizate de hidroavioanele engleze.
Este un „12 c ilin d r i” cu o putere de 1450 CV a 3600 ture pe m inut
şi cântăreşte 510 kilograme.
Greutatea totală a m aşinei este de 2500 kg., volanul se afla aproape
deasupra osiei dinapo i a autom obilului şi fotoliul de conducere e ast­
fel plasat, încât înălţim ea dela păm ânt şi p ână la creştetul capului con­
ducătorului, să nu depăşească 1.15 m. _ .
Cu acest autom obil m inuţios studiat şi pus la punct, capitanul Mal­
colm Campbell speră să depăşească viteza de 400 kilom etri pe oră.

A MURIT ANA PAWLOWNA Un manifestant bătut de poliţişti la Chicago.

celebra le m ai admirate. De altfel — sinis­

J
NA PAW LOVNA,
L dansatoare rusă, ia. iruoeibat tră coincidenţă — Paw lovna a leşi­ cauciuc nenorocitul e aşternut pe pavaj şi în tim p ce unul dintre p_o î-
din viaţă lia Hiaga. nat în scenă, ch iar îin tim pul aces­ cemeni îl ţine im obilizat, celălalt îi cară la lovituri peste cap, pana o_-
Era în tu'rneu şi în cursul unei tui danis. boseşte. Aceasta în văzul m u lţim ii, căci dacă cineva îndrăzneşte sa
reprezentaţii, a leşiniat, căzând în Transportată la Hotel des îndes, crâcnească ceva, in tră la rân dul lui, în serie.
faţa raitnipei. A m u rit acolo, ca un a m u rit paste câteva zile, spre re­ Nu m ai vorbim de aresturile preventive, unde fiecare declaraţie e
comandant la postul de onoare. gretul unanim al adm iratorilor ei. smulsă cu bătaia. .
Fotografia noastră este u na d in ­ Există la fiecare post de poliţie o camera speciala, cu pereţi^ capi­
tre ceiîe miai recente. O reprezintă tonaţi şi înzestrată cu tot felul de unelte de bătae, dela cnut, pana la
pe Ama Paw lovna în cursul untei vergeaua de trestie. Şi dacă nici sub im pe riul acestor c h in u ri, acu­
repetiţii, pe care o făcea în parcul zatul nu mărturiseşte, e introdus în tr’o cameră, în care domneşte un
vilei sale din Londra. frig irezistibil. Acolo e lăsat p ână când încremeneşte de ger. L scos
apoi şi adus brusc în tr’o altă cameră, cu temperatura foarte ridicata.
Mărunţişuri demne de reţinut Trecerea bruscă dela o atmosferă la alta, produce u sturim i îngrozi .oare,
în corpul îngheţat al acuzatului şi rareori se întâm pla, ca acolo sa nu
Cea m ai veche revistă ilustrată
mărturisească, num ai să nu i se repete chinul.
din lume, este „Illustrated London Ca să ne facem o idee şi m ai completă, despre bataia din America,
News“ , care apare de 90 ani la e suficient să relevăm faptul, că n ic i un poliţist nu e angajat, pana nil
Londra. Ceva m ai nouă (85 ani) dovedeşte că ştie să bată sistematic, p relu ng ind ch inu l şi evitând le­
este „Leipziger Illustrierte Zeitung” ,
iar cea m ai bună, desigur... „R eali­ şinul.
De unde a şi eşit zicala englezilor: .
tatea Ilustrată“ , după cum afirm a „Să te ferească Dumnezeu să încapi pe mana unui poliţist ame-
citito rii noştri.
* * Aceasta e considerată, cum s’ar spune, — „cea mai mare nenoro­
Cea m ai scum pă pipă. este aceea cire ce i se poate în tâm p la unui om în viată .
a şahului Persiei Riza-Chan.
* * *
Prim a manifestare a sărutului,^ a
fost frecarea nasurilor ,obicei păs­
trat înc ă de laponi.
Ana Pawlovna. s'a născut în Fe­ * * *
bruarie 1888 la Petrograd. A făcut Muştele nu pot suferi culoarea
studii la vestita şcoală ¡¡imperială roşie, portocalie şi galbenă. C ulori­
rusă idle balet, ©are a dat La iveallă le lor preferate sunt violetul, alba­ D£STWATfi FCÏÏÆ1LQB
o serie de dansatori cetebri. strul şi verdele. C€ VOß SÓ FPOim om C
Ama P aw lovna s’a distins înc ă la
şcoala de balet. Arta ei, graţia ei de­ Pentru a li se recunoaşte rangul,
nobilele spaniole purtau în trecut
A P A DE O Ü R A 2
săvârşită în m işcări, gesturi şi ati­
tudinii, supleţea, tarnvecu'l ei, ina
cuceriit adm iratori şi renume în.tai
ciorapi roşii.
* * *
LG URO”
în Rusia, apoi în luimea întreagă. _ Cea m ai lungă zi a anului se poa­ l l n i c a Ţ ie n tru i n c h i j p & r i i f i
Şi-a îtnicapuit ciariera de balerina te observa în insula Islanda din O- c u r ă ţ ir e a n is t m ilo r îm p r e u n a
în *19-04, pe sicenia teatrului impari- ceanul Atlantic. Soarele nu apune
al din capitala fostului imiperiu acolo trei lu n i şi jumătate. i i f Ä Ä Ä M C I I LE D IN C A P IT A L A ^
moscovit. , _i_ * * *
Încă înainte de război şi-a .pără­ Printre păsări nu există nici o
sit patria organizând numeroase singură specie, care să poată sbura
turnieuri în inaii multe centre eii- înapoi.
rofpenie. A obţinut p re tu tin d e ni uin
desăvârşit .succes. „Agonia lebe­
* * *
Puricele poate trăi 17 lu n i fără ÄHERDAN E CEA
BUNĂ
MAI Citiţi „LECTURA"
dei” a fost u na d in creaiţiite ei ce­ hrană.
 REALITAT1 ]

văzut „Simfonia albă” in care Trenker joacă formilabil pe m<

J L skior, — un simplu cercetaş pe patine, al munţilor şi al văilof j
Dacă nu l-aţi văzut, atunci, cu siguranţă că vă puteţi amintii
de filmele mute, în'care principala acţiurfe se învârtia în jurul urn i
curse de sky... V’aţi plictisit la început. Aţi urmărit un timp, — ji i
pe urmă ati privit mai interesat: o cursă infernală, în care din mu
ment în moment vă aşteptaţi la o prăvălire îngrozitoare,... Şi, fiţi sin- <
ceri, la urmă, după ce film ul v’a plăcut, n ’aţi crezut că-i o înscena» i
dibace de studio?... ■
Am crezut, şi eu... Până eri, când, am plecat din Bucureşti, pt. ■
cea mai primăvăratecă ploae, — văzusem „Simfonia albă - şi ffli
descins la Predeal. Exact in ziua când ziarele anunţau m ari concursuri
internaţionale de sky. ' , .
Pentru concursul internaţional, covorul alb s’a împodobit cu
arcuri de triumf, cu drapelele naţiunilor participante, cu ghirlănzi din
bradul verde, căruia i s’au scuturat crengile albite...
In faţa batalionului vânătorilor de munte, au luat loc echipelt

t oiogra/ate puouoat in această pagină, reprezintă câteva instantanee prinse de obiectivul trimisului nostru special, la Predeal, cu o*
Eroului Necunoscut, unde imperialul oaspe a depus o coroană; dr. jos: Patriarhul Miron Cristea şi oficialităţile asistente la serbarea zilei
 ILUSTRATA 13

• •

i/ia a u
concurente. Sunt patrule militare in uniform ă şi echipament de cam­
panie, ale Austriei, Cehoslovaciei, Jugoslaviei şi României. Zeci de
skiori îi înconjoară şi aşteaptă pe Rege. Suveranul, în haina albastră
a „clubului celor cincisprezece”, vine din gară, în sky, întovărăşit de
ilarele Voevod Mihai şi Principesa Ileana. Regina Maria vine în sanie.
Pe sky, Regele primeşte onorurile şi asistă la plecările echipelor. Ple­
cări precedente de un ceremonial deosebit şi impunător. E un mo-
\ment într’adevăr impresionant, când muzica intonează im nul fiecărei
naţiuni... în tâi pe al Austriei... Tot aici, acum cincisprezece ani, oa-
i menii muşcau pământul în bătaia tunului. După cincisprezece ani,
! imnul naţional al Austriei a fost cântat din nou, — de astădată în
mijlocul unei manifestări de înfrăţire .,
Echipele au plecat... Regele, fam ilia regală, pornesc spre cealaltă
parte a Predealului, unde, pe coline, câteva zeci de sky-ori orânduiţi în
: linii, îi primesc cu un triplu „hip-hip, hu ra” . E salutul entuziast, mag­
nific şi bărbătesc al celor cari peste câteva minute, vor năvăli în văi şi
! (Continuare în pag. 20)

alia concursului internaţional de sky. M ijloc jos: Principele japonez Takamatsu, împreună cu principele Nicolae, plecând dela mormântul
'ei ie 24 Ianuarie, la Patriarhie.
 14
Tica Ignorantul. — Cu o femee pe
care ai cunoscut-o pentru întâia oară,
irebue să vorbeşti puţin,-dar gândit.
Pedanteria este o oarecare expresie a
inculturei.
Oscar-Constanţa. — Pentru Greta
Garbo, adresaţi corespondenţa la Me-
tro-Goldwyn-Mayer Studio Culver City,
Cal. U. S. A' 2., Regret, dar nu pqt uti­
liza limba germană în răspunsurile
mele, din motive’ redacţionale. Cons­
tat însă că pricepi destul de bine şi
româneşte...
Solo. — Adresaţi corespondenţa pen­
tru aceste trei vedete, prin „The
Standard Casting Pirectory“, 616, Taft
Building, Hoolywood. Cal. U. S. A. în
limba engleză. Nici o formalitate spe:
cială ; o rugăminte frumoasă, adresa şi
atâta tot.
Cavaleristul. — I.a secretlirfîUul de
redacţie al a.cesţui ziar. Se va răs­
punde prin poşta redacţiei... Pseudoni­
mul celălalt ! rece Ia coş. Nu admit
scrisori sub mai multe nume.
F. S. Coşna. — Vezi mai sus răspun­
sul publicaţ sub pseudonimul „Cosiţe
Blonde“. Şi iartă-mă că sunt laconic,
dar am corespondenţă prea multă de
data' aceasta.
Pufy. — Dacă vrei să-l cunoşti, pe
Henry Franconnier, laureatul premiu­
lui Goncourt- pe anul trecut, citeşte
„Malaisie“, ultimul lui volum apărut pe
piaţă şi care cred că se găseşte şi la
noi. In caz contrariu îl poţi comanda
la Librairie Stock, 7, rue du Vieux-
Colombier, Paris (6-e). Costă 15 fr. fran­
cezi, la care vei adăoga transportul.
Volumul are ca motto: Jikalan tidak
karna bintang masakan bulan terbit
tingii —- jikalan tidak karna abang
masakan datang adek k-mari... (Ca să
ştii despre ce e vorba...).
Mina Kiclorf. — La Paramonnt stu­
dio Holl. Cal. U. S. A.
Adina cu ochii albaştri. — Spui că
e gelos din cauza zodiei în care s’a
născut? Eu cred că e, mai curând, din
cauza d-tale... Un om, până nu-i dai o-
oâzie, nu poate fi gelos. Caută deci şi
înfrânează-ţi flirturile mărginaşe, dacă
într’adevăr ţii să nu-1 pierzi iremedia­
bil, înţr’o bună zi, sau să te pomeneşti
cu un glonţ în inimă, care să te le­
cuiască pentru totdeauna. N i te juca
de-a dragostea cu un individ sentimen
tal! Şi nu mai releva nimănui faptul,
¿ă familia lui e mai modestă decât a
■3tale. Va fi prmia dovadă că-1 iubeşti
A- după cum afirmi.
Talkie. — Ce idee! Bessie Love tră-
este, scumpule, şi e sănătoasă tun. A
fost probabil un spirit de reclamă yan­
keu, tn. care deobiceiu spiritul pare a
ţi prbglbit ca şi spirtul. E născuta la
Midland (Texas) în anul 1900 şi joacă
sub pseudonim. Adevăratul . ei nume
este Juanita Forton şi a turnat până în
anul 1928 (dela vârsta de 15 ani) pen­
REA L IT A T E A ILUSTRATA
La vreme aspră, la sporturi de Iarnă
CREMA
Şi anum e inainte d e a eşi la aerul aspru, să vă ungefi cu C re m a N ive a. Ea este singura
cremă, care pătrunde imediat şi cu desăvârşire în piele şi o face să reziste contra vremei
aspre şi vântului. C re m a N iv e a im pedecă, ca pielea să sufere crăpături, jupuituri sau să
d evie aspră. U n g e fi-v ă chiar in fiecare seară inainte d e culcare fa(a şi mâinile radical cu
C re m a N iv e a . C u plăcere veji putea oricând constata, cum pielea D v . d evin e moale, cati­
felată şi fragedă, d ă n d u -i astfel o faţă sănătoasă şi tânără. N ic i- o altă cremă pentru piele,
fie ea căt d e mult lăudată, nu poate inlocui C re m a N iv e a , fiindcă numai ea conţine Eucerita,
Doze: Lei 16.— , 34.— , 72.— / Tuburi din cositor curat: Lei 30.— , 45.—
tru oasa Triangle Fine Ars, după a
că,rei dispariţie a trecut la Pathâ Ex-
change apoi la Metro.
Trei fetee nostime. —- Nostime şi cu
Ciucurei, ba poate mai mult dac-aţi
ajuns să mă întrebaţi până şi ce fel de
inimă au actorii. Ştiu atât, că Ramon
Novarro ar o inimă foarte largă, din
care pricină savanţii i-au şl fotografia­
t-o şi au expus’o la un muzeu de mo­
ravuri dela New-York. Vreţi să ştiţi
poate cum arată poza? Cum nu? Cu
plăcere! Priviţi-o.
E inima lui Ramonel al- nostru, în
plină bătae şi... sinceritate’. După cum
vedeţi, e băiat de treabă acest Novarro,
căci v’a rezervat şi vouă locuri şi încă
în mijloc. Numai, băgaţi de seamă să
nu nimeriţi în plămâni. 2. John Gil­
bert are inimă rea.- 3. Nils Asther, i-
nimă albastră. 4. Douglas Fairbanks,
inimă de zmeu. '5. Al. Jolson, inimă
neagră. Conrad Veidt inimă* de piatră,
iar Harry Liédtké nu mai, are inimă
ci... cord.
. Medicinist. — Bunter Keaton tur­
nează pentru casa Metro-Goldwyn. Are
însă scenariştii săi, cu cari lucrează în
colaborare. 2 Volume, franceze care să
se ocupe cu technica unui Scenariu,
nu prea există. V’aş sfătui totuşi să
luaţi volumul „Hollywood“ apărut în
editura noastră şi scris, de un confra­
te care se pricepe. 3 Nu. 4. Reprezen­
tanţa casei Metro pentru România se
află pe Calea. Moşilor 88. Adresaţi-vă
d-lui Em. Zaharovici.
N IV EA
cel mai bun intrefinător al pielei.
Emil Ziegler, Braşov, Calea Cărai 43
Amatoarea de senzaţii. — Senzaţii
ciudate pe care te-aş ruga să le cauţi
aiurea.- Eu sunt om paşnic, coniţă, şi
posed intact instinctul conservării.. Cu
.1aque Catelain în orice caz ai nime­
ri t-o greşit. Se zice c’ar fi purtând cor­
set... 2. Frăgezimea tenului? Masaje
cu ghiţă.... Da, da ghiaţa îţi va face
bine din multe puncte de vedere,...
Rămăşag. — Pun rămăşag că dacă
scrii atât: John Rockffeler, U. S. A.
scrisoarea tot acolo ajunge (adică la
coşul cu hârtiii al secretariatului).
Dolores de Montebello. — Nu-rni pa­
re de loc rău, că n-ai avut inspiraţie
să-mi scrii de data aceasta; din contra
....Abia mi-ai scris mai puţin ,şt asta
inii face întotdeuna plăcfere. 2 Nu
stii? Les contrastes se touchent. Alta
explicaţie nu vei găsi, decât în trata­
tele speciale, dar şi acolo se vor învâr­
ti tot în jurul acestui aforism. 3 Cali­
tatea cea mai sublimă în caracterul a-
nibrului? Amorul,, dudue, n’are cali­
tăţi; are însă un mare defect: e orb...
Chestiunile celelalte, mă ierţi, dar nu
intră în compeţinţa subsemnatului!
M. N.-Loco. —Larry ¡Sehion (Zigoto).
a murit acum câţiva ani. 2. îm i ceri să
nu-ţi fac morală, deşi vrei să faci ci­
nema.. Bine, domnule, fă!.... 3. Depin­
de de motivele pentru care ai fost pă­
răsit; în cazul că, e vina d-tale du-te
şi scuză-te!....
Chanson. —Liane Haid s’a născut la
16 August 1897, la Viena. A urmat mâi
întâi şcoala de balet, apoi a debutat în
5 F e h r u i.ic 1931
film, în regia lui Max Neufeld, prin
anul 1922. E căsătorită cu baronul
Haymerde şi locueşte la Berlin VV 15,
Duisburgestrasse, 10.. Cred că trimite
autografe, dacă ai s’o rogi frumos.
Două p'sicuţe. — Puţină răbdare!
Veţi avea însfârşit, ocazia să-l cunoaş­
teţi pe semnatarul acestei rubrici, la
balul pe care-1 va da revista noastră,
în seara de 21 Februarie. Va fi singu­
rul individ autorizat... să-şi poarte mas
ca până la sfârşit, Ah! ... dac’aţi şti ce
surprize vă rezerv!... Să veniţi cu e-
terul la voi. 2. Nils Asther se pare c’a
fost înmormântat cu prilejul naşt'r'i
filmului vorbitor. Deci... a bientot!
CI. IV Normală. — Când împreju­
rările au fost atât de vitrege cu d-ta.
n’ar avea nici o însemnătate sfatul
meu. Tot ceeace îţi pot spune, este să
nu te descurajezi! Eşti încă tânăr şi
ai tot timpul să-ţi făureşti un viitor,
mai ales azi, când sunt atâtea domenii
dé activitate şi 5n care omul energic,
de iniţiativă, ■îşi găseşte numai decât
plasarea.
O boabă de Mercur.— Probabil fiind
că eşti atât de tânără poţi fi atât de
ironică ca o.... boabă de mercur. 1
J ’red Louis Lerch s’a născut la Viena
In anul 1898. Şe paré însă,’că décánd cu
filmul vorbitor, a cam renunţat... cine­
matograful la el. Locueşte la Berlin,
Regensburgerstrasse, 14... Fii bineve­
nită în rândurile corespondentelor me­
le... Argint viu! Nu ştiu dece ador a-
cest element chimic....
Calea, Nina, Valea. — Vă primesc,
dar să ştiţi că. la prima abatere dela
legile rubricei, Valea e a voastră. 2. E-
mil Jannings primeşte corespondenţa
prin „Film Fuhrer‘-‘, Berlin S. W. 68,
Friedrichstrasse, 217. X Ce să faceţi ca
să vă îngrăşaţi? Să bateţi mai puţin
Calea şi să vă adresaţi mai des docto­
rului... Poate vreţi şi pentru nervi ce-
ya? Acum iarna e uşor de recoman­
dat.
Aventurierul. —- Pentru Ramon No­
varro şi John Gilbert adresează la
Metro-Goldwyn-Mayer studio, Culver-
City,Calif. U. S. A. 2. Lil Dagover lo­
cueşte la Berlin-W., Arysallee, 4.
Rentier-Falit. — Regret, dar nu am
nevoe de secretari, mai ales atunci
când e vorba de faliţi...
La priere d’une vierge. — Se a-
probă...
Admiratorul Gretei.— Nu te întrista
zadarnic căci nu m ’ai înţeles. Era vor­
ba acolo pur şi simplu de un vis. Vi­
sul reporterului american avid după
destăinuiri senzaţionale. Oare nu scriu
eu destul de clar?... 2. Modelul de sce­
nariu se va publica poate chiar în cur­
sul acestei luni. 3 Volumul ,,Holly­
wood“ nu e scris de mine. Autorul lui
se pricepe însă în cinematograf, ¡isa
că nu pot decât să ţi-1 recomand. 4.
Se citeşte Haliuud, cu aproximaţie.
J. (le S.
 5 F ebruarie 1931
REA LIT A T E A ILUSTRATA
15

udecata lui Dumnezeu

UNA din cele mai frumoase fete pe
care le-am văzut vreodată în viaţa
mea, e desigur Govindama, o indiană
din Madras, care împreună cu tatăl ei,
a venit să lucreze la plantaţia de cau-
paradis de acolo, aşa cum cu multă
vreme înainte, minele de aur din Klon-
încă nici
sălbătecie.
drumuri, era o adevărată
dyke atrăseseră pe oamenii albi. Şi Una din condiţiile fiecărei planta­
ca şi albii, mulţi din aceşti emigranţi
ţii era să aibă lucrători, cari să lo­
n’aveau să-şi mai vadă patria, ci oa- cuiască chiar acolo. Dar malaezii nu
se învoesc uşor să-şi părăsească sa­
tul, de aceea se trimiteau recrutori în
India, unde îndemnau familii întregi
sa vină pentruca să se stabilească în
plantaţii. Intenţia plantatorilor era,
ca si copiii şi nepoţii emigranţilor, să
rămână ca lucrători la plantaţie. De-
aceea plătiau recrutorilor un procent
mai mare I/intru o femeie, decât pen-
ru un bărbat.
Când Govindama ajunse acolo, mai
erau încă vreo douăzeci de fete în co­
lonie şi cum aveăm un număr mare
de baeţi necăsătoriţi, erau în perspec­
tivă multe nunţi, care aduceau zile de
repaps. Intre tinerii cari se uitau cu
interes la noile venite, era‘şi Narain­
sami, un băiat voinic şi frumos, cel
mai bun lucrător din colonie El o
marcă numaidcât pe Govlndem-
suma aceasta, dar îi plăceau licheuru-
rile şi avea obiceiul să şi joace; de
aceia nu numai că nu avea bani
strânşi, dar mai era şi dator, parte In
administraţia plantaţiei, parte către
un compatirot al lui, anume Munian.
Acest Munian, un om mititel' şi slab
— numai pielea şi oasele — era clov­
nul ţinutului. Ştia, să facă tot ferul de
gimbuşlucuri şi să înveselească socie- .
tatea, dar nu era iubit de nimeni, pen­
tru că era foarte sgârcit si mulţi ti­
neri îi erau datori bani.
Timp de, câteva săptămâni. Narain­
sami munci .mai din greu decât mai
înainte. Dar de câte ori \se prezenta
la plata săptămânală, găsia acolo pe
Muniam, care-1 aşteptă si-i lua mai toţi
banii, în contul datoriei Se vedea cât

Voiam să potolesc pe furiosul bătrân Braţul asasinului fu prins ca într’un cleşte.

ciuc din Johore, unde-mi făceam uce­ sele lor aveau să jaloneze cărarea pe
nicia de plantator. fiind şi el agreat de fată, căci peste de colo că Narainsami fierbe, dar n’a^
unde mergeau. câteva zile se auzi că tatăl ei o promi- vea ce face. Intre timp, .Goyinden, ta­
Lucrurile acestea se petreceau cu Pe vremea aceea peninsula Malaya . sese lui • Narainsami, cu condiţia
puţin timp înaintea războiului, când, era cu excepţia a două trei grupări ca tăl Govindamei, care era şi el lacom
începuse în Asia vâlva pentru cau­ de albi, o mlaştină imensă, unde bân- acesta să-i plătească o sută de dolari, de bani şi sgârcit, devenise prieten
ciuc. Emigranţi din Tamul veneau tuiau cu furie frigUrile palustre. Mai împreună cu bijuteriile tradiţionale. bun al lui Munian.
necontenit în Malaezia, atraşi de noul cu seama în Johore, unde nu erau Narainsami lucra de un, an pe plan­ Pe când Narainsami muneia din
taţie şi ar fi putut să strângă de mult greu la plantaţie ca să. strângă banii,
iin iz ă rii trebuie să stea în raport aceste m aşini tim p de o oră. Pe u r­
Biruinţa ştinţei asupra unui direct cu conţinutul de nico tină al
tutunului.
m ă poarta de fier a maşinelor este
deschisă de către m uncitori p re ­
Produsele de tutun astfel sortate
duşman al omenirii sunt puse în cutii de azbest şi in ­
troduse în m aşini unde pe calea e-
văzuţi cu m ăşti de . gaz. In acest
moment evaporează din m aşini n i­
şte aburi albi, cari nu sunt altceva
^¡PflJĂ RĂ ca atenţiunea să fi fost a- sufere de insom nie, insp iră idei lectro-termică se produce o căldu­ decât nicotină eliberată.
«Aţ trasă de o propagandă de noui creerului obosit. Şi sute de ră de 130— 102 de grade Celsius, Ţigările scoase din aceste m aşini
presă sau de o cam panie de m ii de oameni sunt puşi în im p o ­ gradui de călduiră v ariând în rar fiin d prea uscate, ele sunt ţinute
reclamă deosebită, în cercurile fu­ sibilitate de a savura această p lă ­ port cu conţinutul de nico tină al 4;— 5 zile la o atmosferă um pluta
m ătorilor din R om ânia, se vorbeşte cere din cauza efectelor nefaste ale" produselor de tutun. Acest proce­ la umezeală, p ână când ajung la
de m ultă vreme cu insistenţă des-' n ic o tin e i. deu pretinde m ultă prudenţă şi umezeala necesară fum atului.
pre un eveniment im portant, care — De- acum înainte însă această preciziune deoarece la o căldură Peste câteva zile produsele de
va interveni peste câteva zile, în prohibiţiune nu-şi m ai iţxe rostul. ceva m ai ridicată evaporează nu tutun denicotinizate „Fumosân“
istoria fum atului. Acest eveniment Căci m ulţum ită evoluţii m inunate num ai nicotină, dar şi celelalte vor fi puse în circulaţie în îm p a ­
este m enit să aducă schim bări ra­ a> ştiinţelor technice şi chimice] componente arom atice ale nicotinei. chetarea originală a C. A- M. F ie ­
dicale în viaţa fum ătorilor din s’a descoperit metoda p rin care se Munca denicotinizării este execu­ care pachet va avea o banderolă,
R om ânia. Se spune anume că C. A. poate _ extrage nicotină din tutun; tată în mod- automat de aceste m a­ arătând că ţigările cuprinse în el
M. a obţinut dreptul de exploatare fără să atingă p rin aceasta a ro m aşi şini cari semnalează în fiecare m o­ sunt denicotinizate. Debutul ţigă­
pentru R om ânia a unei patente gustul plăcut al tutunului. Ma'şiniie m ent m onteurului fazele p rin care rilor denicotinizate este aşteptat cu
m ondiale cu ajutorul căreia tutu­ speciale de electro-termie, construi trece procedura denicotinizării. mare încordare de tot publicul fu­
nul poate fi scăpat de un compo- ite în acest scop, au fos puse deja Produsele de tutun sunt tinute în m ător din R om ânia.
nent_ periculos al lui, de fantoma în funcţiune în fabrica „F u m o sa n ” :
fum ătorilor care este nicotină. din Bucureşti, nu de m ult in stitu i­
Ar fi de prisos să insistăm asu­ tă, unde se extrage nico tin ă din
pra efectelor nefaste ale nicotinei. m ilioane de ţigări şi ţigarete. Institut Cosmetic Medical
Mai toţi fum ătorii au experimentat Peste câteva zile produsele de (In s titu t de înfrum useţare)
pe pielea lor proprie că fumatul tutun denicotinizate se vor afla de
mâinilor şi decoiteuiui
Sir. Ştirbey-Vodâ, 34. Telef. 311/44
exagerat provoacă dureri de cap, vânzare în toate tutungeriile din
U t . F. K OVACS
p alp itaţiu ni de in im ă, nervozitate ţară. Nu este lipsit de interes fap ­
şi insom nie. Mai multe sute de m ii tul că p rin această metodă nicoti­ CREMA Şl SĂPUNUL Specializat la Viena
de oameni au fost opriţi de me­ n ă nu se extrage din tutunul brut
.-¡Oii de p ie le ş, c o s m e tic ă . Diaterniie. Raze
dici şi această abstinenţă im pusă ci din fabricaţiunile de tutun fă­
este sim ţită de cei loviţi de ea ca cute gata.
F L O R A ultraviolete. Fizioterapie. îngrijirea feţei. Dig-
rugeiea radicală a părului de prisos, sbârci-
o adevărată nenorocire, deoarece turi, negi, coşuri, pistrui, semne de naştere.
P5rocedura denicotinizării este Tratament de întinerire. Cură de slăbire locală
trebuie să se lipsească de una d in ­ cât se poate de interesantă. "Diferi­ RAM AN NEÎNTRECUTE şi generală, varice, etc, etc.
tre cele mai fermecătoare plăceri, tele fabriea{iuni de tutun sunt în a ­ V ânzarea produselor p ro p tii
cum e fumatul. E interesant de re­ inte de toate supuse în laboratorul
levat faptul că fum atul exercită a- fabricii unei analize serioase, în
supra oam enilor efectele cele mai ceeace priveşte conţinutul lor de
variate. Potoleşte pe cei nervoşi, în ­ nicotină. Conţinutul de- nicotină -COZONACI FRUMOŞI
viorează pe*r cei obosiţi, ţine treaz diferitelor specii de tutun variază
pe somnordşi, amuză pe cel .care î n t£e 1— 8 %; ia r proporţia denico- FAINA PE AUR HER0AN
 ;ö REA LIT A T E A ILUSTRATA 5 F ebruarie 1931

Govindama găsia că timpul trecea prea
încet şi începuse să, flirteze cu alt tâ­
năr, un băiat frumos dar leneş, numit
Sinnapan. Ei fură cam prea indis­
creţi, căci într’o seară, pe când Na­
rainsami venia de la lucru, îi întâlni
într’un colţ retras al plantaţiei. Urmă
o bătae formidabilă. Pe când Govin­
dama alerga strigând către sat, Na-
rainsami îl bătu pe rivalul său atât
de grozav, încât acesta căzu în nesim­
ţire. L-ar fi omorît, desigur, dacă n’aş
fi sosit la timp, cu mare parte din po­
pulaţia satului.
Sinnapan a fost dus la spital şi
trecu timp bunişor, până să se facă
bine. Până una alta, bărânul Govin-
den, nemulţumit de purtarea fetei lui,
îi aplică o corecţie meritată, cu basto­
nul pe care se sprijinia când umbla.
Auzind ţipetele femeilor din vecină­
tate, mă grăbii să alerg ca să-l poto­
lesc pe furiosul bătrân.
Ce mult doriam să ajung adminis­
trator mai repede Intr’adevăr, poto­
lirea scandalurilor era treaba „uceni­
cului“ de administraor şi --sta era
lucrul care-mi plăcea cel mai puţin.
maistrul luară fiecare la subsuoară
câte un capăt al celor două crăci, fă­
când astfel din ele un fel de brancar-
dă. Crăcile de lungimea aceasta sunt
ca oţelul: pot fi rupte, dar nu îndoite
sau curbate. Unul câte unul, indigenii
se apropiară, îşi puseră braţul între
cele două vergele şi deoarece nu s<‘
întâmplă nimic, şi-l scoaseră trecând
apoi mai departe.
Veni rândul lui Narainsami. O ru­
moare puternică se auzi, când el îşi
scoase braţul intact şi trecu mai de­
parte. Urmă Govinden. E l mergea
mult mai repede decât ar fi fost de aş­
teptat pentru vârsta lui, dar şi el scăpă
cu bine. Insfârşit veni şi ultimul om,
—Sinnapan. Faţa lui era verzuie, cum
e a indienilor când sunt emoţionaţi,
îşi introduse mâna între cele două
lemne şi deodată... crăcile se apropia­
ră şi braţul asasinului fu prins ca în-
a i m o a s e le C
tr’o menghine. Din toate părţile ră­
sunară urlete de surpriză şi de mânie
contra criminalului.
El mărturisi pe loc, cu atâta repe­
ziciune, că deabia îl puteam urma.
Ca să se răzbune pe Narainsami,
ceruse lui Govinden mâna fetei aces­
tuia. Dar bătrânul stabili un plan mai
complicat, pe care Sinnapan îl execută.
Aşteptând până ce Munian adormise,
el îşi luă paranga şi se strecură prin
podul odăii lui, în cea a victimei, căci
casele din regiunea aceea, au un loc
larg descoperit în odăi, ca să activeze
aerisirea. După făptuirea omorului,
Sinnapan îşi lăsase la faţa locului
paranga şi, după ce jefui pe mort,
plecă, lăsând uşa deschisă, ca să se
creadă că asasinul venise pe uşă.
Numai decât caraula descoperi asa­
sinatul, căci o surprinsese faptul că
uşa era deschisă. Atunci Sinnapan şi
r e m e
Govinden acuzară pe Narainsami şi,
pe când acesta era dus la mine, Sin­
napan rămase în urmă, intră in coliba
acuzatului, îi muie haina în sânge,
ascunse banii sub pernă şi fură pa­
ranga. Apoi veni şi se amestecă in
mulţime.
Liberarăm deci pe acuzatul nevino­
vat şi arestarăm pe cei doi ticăloşi.
Până să vie poliţia, Sinnapan scăpase
de justiţia omenească: deslegând un
sao de orez, se spânzurase cu funia.
Govinden fu liberat, din lipsă de probe.
Cât despre crăcile de cocotier,
le-am examinat în tot felul, dar n’am
isbutit să-mi dau seama, cum de se
putuseră apropia. In zadar i-am cerut
explicaţii bătrânului preot; acesta se
mulţumi să zâmbească pe sub musta­
ţă, preferând, desigur, să-şi păstreze
secretul. Trad. de O’CONNOR
Po n d

erau cerute de mult, vreme

Dar necazurile mele nu se isprăviseră
încă.
Intr’o noapte am fost sculat din
somn de bătăi furioase în uşă. Ieşii
de sub reţeaua contra ţânţarilor şi
deschizând uşa, dădui peste o ceată de
indieni surescitaţi. In mijlocul lor era
Narainsami, ale cărui mâini erau le­
gate cu o curea. Aflai imediat că Mu-
nian fusese omorît şi că ucigaşul era
Narainsami. Coliba lui Munian era în
cea mai mare desordine. Capul lui fu­
m Romania
sese aproape despărţit do corp, cu o
parangă care se găsise 1.1ugă cadavru.
Toate lucrurile victimei fuseseră sco­
tocite şi toate obiectele preţ dispă­
ruseră. Dădui ordin să se încuie uşa
şi să-l închidă pe asasin In magazia de
orei1 , cum adminisratorul plecase in
concediu la Singapore, trebui să asist
eu la cercetările Iui Waters, şeful po­
liţiei. /Kzi ele se ¿ăsesc
Primul martor fu Govinden. El spu
se că în seara precedentă, Narainsami
venise la el şi-i spusese că s’a săturat
de aşteptat. El cerea să i-o dea pe Go­
la orice p a riu m e ­
vindama numai decât, iar suta de do­
lari s’o plătească, după cc va fi ispră­
vi cu datoria la Munian. Bătrânul îl rie sau drogherie
refuzase, iar preţitorul plecase furios,
ameninţând că „o să iasă rău“.
Al doilea martor era Sinnapan, veci­
nul lui Munian. Acesta auzise cu o CU N T ani de zile, de
seară înainte voci furioase în odaia când există, în Româ­
de alături, unde locuia Munian şi dis­ nia, o mare cerere pentru
tinsese vocea lui Narainsami, care ce­
rea împrumut o sută de dolari, pe lân­ cremele Pond’s. Femeile
gă banii pe care-i mai datora. Cum că­ din societatea înaltă, care
mătarul refuzase, tânărul il blestemă petrec mai multe luni în
pe el şi casta lui şi plecă, ameninţând
că-1 va ucide. Acestea erau singurele fiecare an în localităţile
mărturii categorice. Ceilalţi martori de vilegiatură la modă, ca
nu vorbiau decât din auzite.
Nissa, Karlsbad, Deauville,
Dar era destul ca să ne facem o con
vingere; pa,ranga (cuţit mare, dat lu­ sau Biarritz, avuseseră pri­
crătorilor de către administraţie) lui lejul să cunoască aceste
Naraisami, lipsia dela locul ei; sub per două faimoase preparate:
na lui se găsiră ascunşi o sută treizeci
de dolari, iar într’o ladă o haină plină Cold cream şi Vanishing
de sânge. Cum toţi ceilalţi lucrători cream Pond’s.
îşi aveau parangele lor, cea găsită în
coliba mortului nu putea fi decât a lui Azi, aceste renumite pro­
Narainsami. duse de frumuseţe, favori­ C o ld - e r e a m u l ţ i V a n is h in g c re a m P o n d ’s se v â n d
Scoaseră din arest pe prizonier şi tele lumei mari internaţio­
după cererea lui, îi deslegarăm mâinile. în b o r c a n e ş i t u b u r i o r ig in a le
Atunci el se aruncă la pământ şi lu- nale, se pot găsi la orice
ându-mi piciorul mi-1 puse pe capul parfumerie, sau drogherie
lui, spunând că eu sunt tatăl şi mama în sus, de fiecare dată după
bună.
lui şi nu se poate să-l cred vinovat. ce aţi stat în aer liber. A- C â t e v a d in p e rs o n a li­
Dar, cum el nu putea explica lipsa poi ştergeţi obrazul şi un-
parangei, nici prezenţa banilor şi a C u m se întrebuinţează C o ld tă ţile care în t r e b u in ­
hainei însângerate, cazul lui ni se pă­ cream şi X'anishing cream
geţi-1 uşor cu puţină Va­
ru destul de clar. Trimiserăm deci un nishing cream spre a pro­ ţe a ză crem ele P o n d s î
curier, care să cheme poliţia din oraş, Ponei s
dar aceasta nu putea sosi decât peste teja pielea şi a face să ţie
D u c e s a de A l b a & B e r w ic k
câteva zile, căci drumul era lung. Te­ Murdăria nu se aşează pudra.
lefon nu aveam. numai la suprafaţa pielei. Seara înainte de culcare, Lady V io le t A s t o r
A doua zi mă pomenii cu preotul ştergeţi-vă cu Cold cream şi D u c e sa de G u ise
indigen şi cu contramaistrul, cari îmi Ea pătrunde în pori. Spre
L a d y L o u i s \4 o u r. b itte n
cerură voie să încerce judecata lui a avea faţa absolut curată, lăsaţi puţin în timpul
Dumnezeu, căci după ce vorbiseră cu M a r d i za de P o lig n a c
masaţi cu Cold cream prin nopţii ca să înmoaie pie­
Narainsami, printr’o crăpătură între Doam na (Zorn eliu s X 'a n d e r-
scânduri, se convinseră că nu e vino­ mici lovituri, date de jos lea şi să-i dea supleţe. bilt Jr.
vat. Cum nu văzusem niciodată lucrul
acesta, le dădui voie şi ei se apucară
imediat de pregătiri: două crăci de co D - lo r Z aharia & C e rn ăte ic u , 1 8 1 , Sfr. P o p a N a n , Bu cu re şti
eotieri, de câte douăsprezece picioare
lungime au fost aduse cu multe cere­
monii în faţa preotului. Acesta ţinu o
cuvântare în care îndemnă pe vinovat
să se dea singur pe faţă, ca să nu su­
Alăturat oă trimit 5 lei în mărci poştale şi oă rog să
a-mi expedia două tuburi de probă Pond’s.
b in e v o iţ i
2 Creme
pere pe Dumnezeu, dar nimeni nu ee
mişcă. Numele ......................................................................................-
Atunci toată populaţia fu pusă pe
două rânduri şi între ceilalţi, se gă-
sia şi Narainsami. Preotul şi contra-
Adresa .................................................................................... ’>-» Ponds
 R E A L IT A T E A ILUSTRATA 17
5 Februarie 1931

M A R IN E L L O R E D A T E O T L U I
F B U 1IU S E T E A \A T lK A IiA

Opera naturei e perfectă. Si tenul D-trâ e din na­

tură sănătos şi frumos. Dacă s’a depărtat dela dez­
voltarea naturală — calea înapoi nu e închisă.

Preparatele Marinello redau pielei compoziţia normală:

Pătrund în adâncurile ţesătunei, animează circulaţia
sângelui şi fac pielea străvezie şi suplă.

Marinello vă oferă 2 tratamente: P E N T R U P I E L " A

NORMALA SAU PREA USCATA M A R IN EL O
RECOMANDA: Lettuce Brand Cleansing Cream
(Cremă epurativă). Tissue Cream (Cremă nutritivă).
Combination Cold Cream. Skin Toning Lotion
(Xoţiune Fortificativă) Muscle Oii (Ulei muschiular)
Vanishing Foundation Cream (Cremă de zi). Pudra
Marinello »Light<'

P E N T R U P IE L E A PREA G R A S A SAU CU P O R I I
MARI M A R IN E L LO RECOMANDA: Astringent
Cream (Cremă astringentă). Astringent Lotion (Loţiune
astringentă). Marinello Soap (Săpun special). Pudra
Marinello »Heavy«. Pentru cazuri speciale leacuri
speciale, cari vindecă şi regenerează.

L a cerere una din casele notate mai jos vă expedia­

ză gratuit broşura ccCosmeticile Marinello” . Puteţi
astfel uşor fixa tipul tenului D-tră şi alege pre­
paratele potrivite.

Preparatele Marinei- j ţ . J A T JB ŢT W T gJ T j^ l i
lo se vand in intre- ~
aga Europă numai 72j p ifth Avenue, New York. Centrala pentru Europa;
în primele maga- MarineUo Company m.b.H., Berlin W 15, Joachimsthaler Str. 10,
zine de specialitate.

In Bucurcşti preparatele Marinello se găsesc de vânzare numai la.

PARFUMERIA T EATRULUI, CALEA V ICT O RIEI 84, ÎN FATA PALATULUI REGAL.
Copyright 1930 by Marinello Coinpâny« New York.
 18 REA LIT A T EA ILUSTRATA S F ebruarie 1931

® ÎM A @ 3 ö Ï Ï I3 IW © ©
REZUMAT UI, CAPITOLEI.O B Luna răsărise, plină, şi peisajul se zgomotului motorului, care avea maxi­ — Cu siguranţă ! Altfel cei de la
PRECEDENTE vedea destul de clar, dar deasupra a- mum de viteză. aerodrom, nu ar fi avut de unde să
Detectivul Gex Trevor este chemat vionului se aglomerau nori negri, de Avion de pasageri, aparatul nostru ştie, că suntem în acest avion, şi nu
(le uzinele suedeze (le avioane „Hei- furtună. nu avea mitralieră. Dar cel care-1 con­ ne-ar fi atacat. Desigur că Ceka a fost
lefors“ spre a deslega enigma dispa­ Un punct apăru la orizont-.. Apoi ducea era un pilot minunat. In inter­ înştiinţată de planul Anei Sethland,
riţiei a cinci avioane „absorbite în dispăru. Pilotul nostru urmărise cu a- valul unei clipite, el luă o hotărîre prea târziu, ca să poată preveni ata­
eter“. tenţie acest punct :.era un avion, care bruscă... cul escortei şi fuga noastră, dar la
Gex Trevor şi ing. Hilmar pleacă intrase în nori. Deodată Gex şi cu mine simţirăm timp ca să anunţe aerodromul. In
în Rusia unde sunt arestaţi de „Ceka“ Pilotul se pregătia să treacă prin cum avionul se prăbuşeşte cu noi. clipa asta Ana Sethland e probabil
bolşevică. perdeaua de nori, ca să se urce deasu­ Mi-am zis că aparatul fusese desigur arestată, şi poate ucisă, în „Corabia
Hilmar este executat. Gex se sal­ pra lor, spre a ocoli şi evita, furtu­ atins de cel ce trăgea cu mitraliera Morţii“ !
vează cu ajutorul detectivei Ana Sliet- na, dar în aceiaş clipă, avionul pe în noi. Avionul nostru cădea în bot, —- In acest caz, trebue să luăm di­
larnl. care-1 zărisem adineauri la orizont, a- într’un picaj vertiginos. Urmăritorul, recţia înapoi, spre Moscova, zise Gex;
O luarăm la fugă, spre marginea ae­ păru din nori, la o foarte mică dis­ dispăru apoi la orizont, convins că nu putem să lăsăni pe Ana în mâinile
rodromului, spre punctul unde ştiam tanţă de avionul nostru. Recunoscu- reuşise să ne doboare. Sovietelor ! Trebue să încercăm totul
că se găseşte avionul, în timp ce oa­ răm un avion militar rusesc Dar dupăce traversarăm un voal de ca s’o salvăm.
menii noştri ne apărau fuga. In curând, peisajul de jos se întu­ ceaţă, de sub noi, avionul în care ne — Sunteţi un om brav ! zise pilo­
Avionul avea motorul în funcţiune necă ; un strat de ceaţă alburie se aflam, îşi îndreptă poziţia şi începu să tul, punând direcţia înapoi, spre aero­
şi pilotul gata în scaunul său. Am să­ formă între avionul nostru şi sol. planeze. Gex şi cu mine înţeleserăm dromul de unde plecasem !
rit în locurile din spate şi aeroplanul Ca o nălucă, cu o mare viteză avio­ că pilotul nu-şi pierduse cumpătul Şi adăogă :
decolă îndată. nul strein trecu în spatele nostru şi nici o clipă, şi cu un perfect sânge — Cunosc un luminiş, într’o pădu­
Dar în aoeiaş clipă, cerul fu brăz­ necunoscutul din acel aeroplan, părea rece şi o măestrie extraordinară, si­ re, în apropiere de Moscova, unde pu­
dat de zeci de săbii de lumină, ce se că urmăreşte aparatul în care mă a- mulase o cădere ! tem ateriza, fără să riscăm prea mult.
încrucişară, prinzându-ne în lumina flam cu Gex. Pilotul se întoarse şi făcu un gest a- Bolşevicii, crezându-ne departe, proba­
puternică a proeotoarelor. Un fulger... Furtuna se apropia. mical cu mâna, lui Gex. Ploua. bil că. nu mai inspectează. cerul, aşa
— E uimitor cât de repede s’a dat In acea clipă, gloanţe şuerară pe Ia Sburarăm astfel câtva timp, apoi pi­ că sper să nu ne vadă...
alarma ! zise Gex. urechile noastre, sparseră un geam, lotul câştigă înălţime, trecu vertigi­
—- Am fost;trădaţi! strigă pilotul. ciuruiră o aripă.... Necunoscutul din nos prin stratul de nori alburii ; lăsa- CAPITOLUL X.
îndată, flori învoalte de fum alb urma noastră trăgea cu mitraliera în serăm de mult în urmă zona de nori
negri şi furtună. Planul lui Gex Trevor
crescură din nimic în jurul nostru, noi !
spărgându-se cu răbufniri violente de Alte două aeroplane ne ajunseră Planam. Dupăce aterisarăm într’un luminiş
aer : bateriile antiaeriane de jos, tră­ din urmă. Gex Trevor, strigă pilotului : de lângă Moscova, pilotul îşi scoase
geau în noi ! . , Nu ne mai puteam auzi, din cauza — Crezi că am fost trădaţi ? casca de aviator şi se prezintă ;

P U R G A T IV
ID EA L
fttu T u iâ e le

Impresia unui obraz fără cu­
loare este rece ca marmora.
Numai culoarea face obrazul
mai înviorător. Deaceea între­
buinţaţi ,,Khasana superb crè­
me”. Această cremă de frumu­
seţe de culoare portocalie (nu
este cosmetic) se împrăştie —
pe fiecare obraz în mod di­
ferit — imediat după o uşoa­
ră fricţiune pe faţa Dvs. de­
venind de un roz sclipitor fin
şi delicat aşa cum se potri­
veşte mai bine persoanei Dvs.
Aceeaş influenţa o are numai
„Khasana superb roşu de bu­
ze”. El dă gurii Dvs. o răcoare
plăcută de tinereţe şi sănăta­
te, el nuanţează buzele Dvs.
suficient nici prea mult nici
prea puţin.
Khasana superb crème şi ro­
şu de buze sunt rezistente a-
pei, vântului şi sărutatului şi
totuşi nu poate nimeni recu­
noaşte întrebuinţarea lor. Nu­
mai cu săpun poate fi înde­
părtată culoarea lor.
CIOCOLATA
LAXATIV PLĂCUT KOPROL
Aflăm că firma Ambrosi-Fi­
scher et Co. Aiud, a preluat
conducerea Pepinierelor Ştir-
bey-Buftea, care s’a înfiinţat
în anul 1907.
P A R U L A L B 1 M B A T R A N E TE
PARUL ALB NU L MAI VOPSIŢI’
Părul a 1b recapătă culoarea avută,
blonl, negru, castaniu, fără vopseli cu
«EMO» apă vieneză, prin fricţiuni ca­
pi are, discret flac. 200 2 flac. (sufici­
ente ptr. succes) lei 360. De vânzare la:
Farmacii, Droguerii, Parfumerii, unde
nu se găseste expediază cu preţ ori«
g nai : «Centropa», str. Mătâsari 32
(prin Bd. Pache) Bucureşti.

LA BALURI
KHASANA Super-rouge de buze Lei 10.-
m tub rotativ elegant cu dublu continui Lei
UO.- eu creion de rezervă lei 10- Superb
rouge de obraz in ambalaj forma borcan
lei 10- Parţum uri Khasana p m ijloace de
mfrumutesare Khasana au renum e m o n dia l ÎNTREBUINŢAŢI
tace li meu azi o încercare cu un pachet
mic khasana Scupetb rouge du b u n (lei m )
gi rouge 4* obrax.
De găsit p retutindeni/
Indicam cu ¡‘lâcetf ihpozitari
LAPTE DE CRIN FLORA
(Lait de Ly») care dă de-
Dr. M. Albersheim, Frankfurt a. M. * London colteului şi braţelor albirea
pentru România! wG m “-Krayer( Timişoara im p e c a b ilă a m arm orei
 5 Februarie 193t
— Orekhov, din Inteligence service.
Apoi adăogă :
— Trebue să găsim pe şofeurul lui
S., care este un om de al nostru, şi
dela care am putea să aflăm cine ne-a
trădat şi ce a devenit Ana Sethland.
Mi-e tare teamă c'au ucis'o...
— Şi unde putem găsi pe şofeur ?
Întrebă Gex.
— La garajul Lugin.
1' ■— In centrul Moscovei ?
Da... Nu ne putem duce decât
la noapte sau deghizaţi. Altfel am că­
dea în mâinile cekiştilor.
t — Sst!... Vine cineva !... şopti Gex.
Intr’adevăr se auzi foşnet de frun­
ziş şi crăei călcate în picioare. Ne a-
runcaserăm într’un boschet, la pândă.
Doi eekişi, în uniforme negre, a-
traşi probabil de avion, se apropiau
' de luminiş. Fără să ne spună nimic,
când cekiştii fură în dreptul nostru,
Orekhov trase două focuri de revol­
ver. Cei doui cekişi se prăbuşiră,
r — Ce-ai făcut? zise Gex Trevor.
Orekhov rânjia, satisfăcut de ispra­
va sa.
— Ii urăsc!... scrâşni el printre
dinţii încleştaţi. N ’am pierdut nici un
prilej, ca să-i ucid!
Am inţeles atunci că Orekhov era
unul din acei partizani ai regimului
ţarist, care se făcuse acum spion, nu­
mai ca să se răsbune pe Soviete.
Orekhov desbrăcă pe unul din ce­
kiştii ucişi, se îmbrăcă cu uniforma
lui şi ne spuse:
— Ascundeţi-vă în crângul de colo
şi aşteptaţi-mă. Eu mă duc să văd ce
s’a întâmplat cu Ana Sethland.
Am stat ascunşi aproape o oră; O-
rekhov se întoarse şi ne spuse:
; — Ana a reuşit să fugă. Nu ştim
unde e. Toată Ceka e pe urmele ei.
Cred că Ana se îndreaptă spre cen­
trul nostru dela Tomsk. V’am adus hai­
ne şi acte falşe, ca să puteţi fugi. Va
trebui să vă descurcaţi singuri, fiind­
că avionul nostru a fost găsit, iar alt
avion nu mai avem. Plecaţi imediat,
ca, in cazul când eu am fost urmărit,
să nu vă prindă aci....
| — Unde e sediul dela Tomsk? în ­
trebă Gex.
Orekhov îi dădu adresa.
Strânserăm mâna lui Orekhov şi ple
carăm, furişându-ne prin pădure, fără
să ştim încotro mergem. Dar nu fă­
curăm o sută de paşi, şi auzirăm îm­
puşcături... Probabil că Orekhov fu­
sese zărit la Moscova şi urmărit până
aci de cekişti... Ne-am ascuns iară în-
tr’un boschet. Apoi, ne-am întors să
vedem ce s’a întâmplat cu Orekhov.
Acesta dispăruse şi în locul unde ne
despărţisem, găsirăm alţi doui cekişti,
împuşcaţi....
Am mers pe jos câteva zile. Oco-
liam satele; dormiam în pădure. Ne
Imbrăcasem cu hainele pe care ni le
adusese Orekhov, haine de muncitori;
după paşapoartele ce ne dase, ne
schimbarăm numele, în nume ruseşti.
Intr’o zi, observai:
— Gex, îţi dai seama că mergem
spre Răsărit?... Occidentul e în partea
— Am un plan: dacă ne-am îndrep­
ta spre graniţa poloneză, prusiană
sau română, am avea toate şansele
să fim prinşi, îmi răspunse el.
— Şi vrei să trecem în Siberia?
— Vom încerca să luăm transsibe­
rianul !
— E absurd! Drumul e înzecit mai
lung şi mai greu, decât până la gra­
niţa europeană, — l-am replicat.
— Dar e mai puţin supraveghiat şi
mai sigur pentru noi. Şi apoi...
I — Apoi?...
— Nu te-ar tenta o plimbare prin Ti­
bet?... făcu Gex.
— Eşti nebun! De plimbare tmi ar­
de mie, când toată Ceka e pe urmele
noastre! ?... Şi ce vrei să căutăm în
Tibet?
t — Pe Lydia?
— Care Lydia?
— Lydia Hilmar, îmi răspunse Gex.
Ai uitat că Hilmar a fost ucis de
Soviete din vina mea? Dacă mi-aş fi
dat seama că Wampoo îmi întinde o
cursă, ca să mă atragă în Rusia, nu
l-aş fi adus pe Hilmar cu mine. Moar­
tea lui se datoreşte greşelei ce am fă­
cut! Sunt dator, ca cel puţin pe soţia
sa s’o scap din mâinile Iul Wampoo!
— Şi crezi ca Wampoo a ascuns pe
Lydia în Tibet? îl întrebai.
— Aşa cred. AI uitat că Wampoo
este originar din Tibet, că a crescut
In mediul religios şi tainic al unei la-
maserii tibetane, adică, al unei mânâ- 1) Vezi Umbra care ucide, Scorpio­
Itlrl de preoţi lama? El bine, înainte nul roşu.
R EA LIT A T E A ILUSTRATA 19
să plec în Rusia, am primit ăela Wam
poo o scrisoare, prin care-mi spunea
că doreşte dela mine un armistiţiu, ca
să-şl împlinească oarecari obligaţiuni
religioase. El însă, s’a apucat să fure
pentru Soviete avioanele suedezilor şi
CĂLIT ATI SA
să răpească pe Lydia. Cum furtul de
avioane nu constitue o manifestaţie
de cult în nici o religie, cred că în le­
gătură cu obligaţiile religioase despre
RAM A NE TI TA N A RA
care mi-a scris, nu poate fi decât ră­
pirea Lydiei. Or, în cazul acesta e
probabil că el a dus pe Lydia la lama-
seria sa din Tibet, după cum mi-a
spus şi Mejinski.
—- E cu totul nesigur aceasta...
— Totuşi, îmi răspunse Gex, e po­
sibil. Şi datoria mea este să verific
toate posibiliăţile, şi să încerc totul,
ca s’o găsesc. Sunt decis şă ajung în
Tibet....
— Te însoţesc.
— Bravo, Rudy, Ştiam eu că are să
te tenteze, o vizită în cuibul lui W am­
poo! ....
Singur, n’aş fi avut nici odată cu­
rajul să încerc o asemenea aventură
primejdioasă!. Dar Gex îmi transmi­
tea parcă îndrăzneala Iul.
CAPITOLUL X I
Un punct negru la orizont
In definitiv, planul lui Gex Trevor,
de a ne inurepia spre Siberia, auica
spre partea upu&a gramţeior europene,
era ioane înţeiept, ueoareee ponua
ironuereior occidentale, era aesigur
prevenita contra noastrâ. Trecerea în
i.atuania, Prusia, Polonia sau Koma-
ma, ai' ii Iost grea. l V canei în ha­
osul siberian, unde locuitorii sunt a-
tat ue rari, ne puteam sustrage mai
uşor oricărei supravegneri. /£y U ajutorul splendidului tratament Elizabeth
(Jât despre presupunerea lui Gex
că i-.ydia s'ar afla in lamaseria iui ^ Arden vârsta tânără este prelungită. Nu
Wampoo am Tioet, aceasta mi se pa-
rea toarte problematic. Mă întrebam exista nici o bănuială si nici un efort zădarnic.
chiar, dacă nu cumva Gex e atras
spre Siberia ue posibila aliare acolo a Este inadevăr trista povestea pe care oglinda
Anei Sethland..
Sa ne oare Gex îndrăgostit? v-a spus-o de„spre figura D-v ? O trăsătură de
Începui să râd, tara să vreau, mor-
mamd pentru mine: oboseala pe gât sau riduri visible in jurul
—• O să fie amuzant...
— Ce o să fie amuzant? mă întrebă ochilor - Miss Arden are un tratement specific
Gex, care avea un auz extraordinar,
de exercitat. Dece râzi? ... tocmai pentru cazuri de felul acesta. Orice
. —- Aşa... O idee...
—- Crezi că ne-aşteaptă lucruri atât trăsătură de supărare, batrânete sau oboseala
de vesele în Tibet?... ma întrebă el. va fi înlăturata. Pete pe obraz, care nu si au
—- Mi se pare c’am şi intrat în co­
medie!... îi spusei, privindu-1 semnifi­ Jo c u l in aceasta eră de eleganţă, vor fi înlăturate
cativ.
— Eşti nebun? Soarta noastră n’a
fost niciodată mai tragică. Dintr’un Daca aveţi un rid pe obraz va dispare. Faţa
moment în altul, cekiştii ne pot prin­
de, ca să ne ucidă în „Corabia Morţii" D-v va avea un aspect plăcut cu o vitalitate
Şi ţie ţi se pare c’am intrat în come­
die? făcu el. şi o frumuseţe noua. O piele moale, cu o
— ....într’o comedie sentimentală.
—-N u înţeleg! mărturisiri Gex. tesatură fină si muşchi vioi pe faţa D-v.
— Nu mai laoe pe neînţelegătorul
îi spusei râzând, şi nu te mai ascunde înseamnă tinereţea pe care Miss Arden v-o
de m ine!! Parcă eu nu ştiu ce te a-
trage în Siberia?.... oferă in mod sigur
— Ce? Vreau s’o scap pe Lydia
Hilmar, ţi-am spus. Pentru îngrijurea zilnica a pielei D-v. cereţi:
— Ei şi?
— Şi Ana Sethland s’a, refugiat de­
sigur la centrul britanic de acolo.. C L E A N S IN G C R E A M - ORANGE SKIN FOOD—
Obrazul lui Gex se roză uşor. N U T R IM E N T U L P E N T R L
Atinsesem oare în plin? Intr’adevăr C REM Ă DE C U R A Ţ II
P I E L E O R A N G E . O cremă
detectiul acesta rece, al cărui suflet Pătrunde in pori, ii degajă de
părea redus la logică, — era oare în­ praf şi impuritati, lar.ă pielea bogetă indispensabilă pentru
pielea subţire sad la vârsta
drăgostit de frumoasa agentă a An­ moale si atractivă
gliei? matura
ARDENA SKIN TONÎC—
Mi-am adus aminte atunci, că un SPECIAL ASTRINGENT —
T O N IC U L DE P IE L E
Iei de fatalitate, făcea ca aceşti doui
detectivi de rasă, Ana Sethland şi ARDENA. Dă colorit, în­ A S T R IN G E N T S l- E C IA L
tinereşte si albeşte pielea. Face­ Pentru tipura obosită. întăr­
Gex Trevor, să se întâlnească în cer­
cetările lor. 1) Poate că nu era o fata­ ţi uz cu si dupa crema de curatit eşte si regenerează ţecutul piele!
litate, ci propria lor voinţă: când unul
din ei era în primejdie, celălalt îi să­
rea în ajutor. Cereţi broşurapublicată da Miss Arden care va arată
Avui imprudenţa să adaog: cum sa vă îngrijiţi faţa după metoda sa renumită
— Gex, cred că Ana te iubeşte, alt­ Preparatele MissArden sunt de vânzare la Bucureşti:
fel nu aş înţelege, dece s’a încăpăţâ­
nat să-şi pună mereu viaţa în primej­ Magasinul Universel,Calea Victoriei 1 1 ; Parfm/eria
die, pentru tine. Poate că a primit să
Teatrului, Calea Victoriei 84 .
se facă spioană, numai ca să poată ve­
ghea asupra ta, în Rusia....
Intr’adevăr, Ana fusese înainte de a
deveni agentă a Angliei, în poliţia a-
mericană, unde avea o situaţie destul
E L I Z A B E T H A R D E N
de bună.
— Spui prostii, mormăi Gex, şi se
691 FIFTH AVENUE NEW YORK
Indispuse.
Părea din ce în ce mai mâhnit. In
cele din urmă, îmi zise: LO N D O N 25 O LD BO ND STREET W i
PARIS BERLIN MADRID ROMA
(Toate drepturile rezervate)
 20
Miss România 1931 va fi aleasă
prin vot universal şi secret
I ARADA FR U M U SEŢ II“ aşa se va nu m i film ul pe care-1 vor realiza
candidatele la titlul de „Miss R om ânia 1931“ .
R ezum ând cele arătate în numerele anterioare ale revistei, repe­
tăm inovaţiile senzaţionale, introduse de noi în concursul pe care -1
facem anul acesta:
a) Alegerea nu se va m ai face de către un ju riu , alcătuit d in tr’un
num ăr restrâns de persoane, a căror obiectivitate este supusă bănueli-
!or, ci marele public va fi chemat, ca p rin vot universal şi secret să de­
semneze pe cea m ai frum oasă dintre frumoase.
b) Selecţionarea celor demne să se prezinte în faţa arbitrului im ­
parţial pe care -1 formează toţi c itito rii noştri la un loc se va face pe
baza fotografiilor şi a buletinului, pe care toate candidatele sunt obli­
gate să-l completeze şi să-l trim iată la redacţia revistei noastre.
c) Pentruc’ar fi im posibil ca prezentarea candidatelor în faţa pu­
blicului să se facă direct, în sensul strict al cuvântului, am ales calea
film ului. Candidatele care îndeplinesc condiţiunile şi au fost alese în-
tr’o p rim ă selecţiune, vor interpreta rolurile principale în film ul „Pa­
rada Frum useţii“ al cărui scenariu a fost scris de Joseph de Saxa. Acest
iilm , o comedie nostimă, permite înfăţişarea concurentelor în câteva
sute de metri de bandă.
In film u l acesta oricare spectator care va vedea „Parada F ru m u ­
seţii” îşi va putea arăta preferinţa, dându-şi votul pentru aceea pe care
o consideră cea m ai frumoasă.
Concurenta, care va în tru n i num ărul cel m ai mare de voturi va fi
proclamată „Miss R om ânia 1931“ .
Candidatele la concursul de frumuseţe al „R ealităţii Ilustrate“ au
astfel posibilitatea de-a se afirm a nu num ai din punctul de vedere al
frum useţii fizice, dar şi ca valoare artistică. Ia r marelui pu blic i se dă
satisfacţia de a participa în m od efectiv la alegerea celei m ai frumoase
fete d in R om ânia şi totodată siguranţa unei perfecte obiectivităţi în a-
ceastă alegere.
Spre deosebire de m odul de procedare d in anii trecuţi, reese din
cele arătate că prezentarea fotografiilor este absolut necesară de data
îi ceasta.
Intr’adevăr, în anul acesta, prim a selecţiune, pentru alegerea can­
didatelor care vor fi chemate să turneze se face pe baza acestor foto­
grafii. D in totalul fotografiilor prim ite la redacţie vom alege pe acele
care îndeplinesc cât m ai bine condiţiunile şi num ai acestea vor fi pre­
zentate în film , în faţa publicului.
Fotografiile însoţite de buletinul completat se primesc cel m ai târ­
ziu pânăla 15 Februarie cor. Proclam area candidatelor alese să filmeze
şi prezentarea lor în public se va face pentru p rim a dată la balul „Rea­
lităţii Ilustrate“ care are loc la 21 Februarie cor. în sala Roxy.
In num ărul v iitor vom arăta m odul în care va vota p ublicul. Re­
zervăm cititorilor o surpriză senzaţională, în legătură cu această votare.
nic. constantin
C O N D IŢ IU N I DE P A R T IC IPA R E
Candidatele la concursul de frumuseţe trebuesc să îndeplinească
următoarele condiţiuni:
1) Să fie cetăţene române.
2) Să aibe vârsta m inim ă de 17 ani şi maximum de 25 ani.
3) Să nu fie nici să nu fi fost căsătorită.
b) Să locuiască la părinţi, la rude sau dacă trăesc singure, să aibe
o profesiune cinstită şi mijloace de trai onorabile. Pretindem deaseme-
nea o moralitate perfectă.
5) Nu sunt admise la concurs artistele de teatru, cinema şi varieteu
şi nici manechinele.
6) Deasemenea nu pot participa candidatele care au luat parte la
» reun concurs internaţional din străinătate.
Buletinul de mal jo< trebue completat Întocmai şi trimit împreună
cu o fotografie de format cel puţin 9*12, redacţiei noaatre, Str. C
Miile 11, purtând pe plic menţiunea!
„Concurau! da frumus«t®M
BULETIN PERSONAL
Numele şl pronumrtp ........ ..
Adresa: Srr.-------------- ................................No...
Comuna .............................. — .................. ..dudetui ------ ---
P ro fe s iu n e a .................. .........
Vârsta._________ Locueşte cu *)
Înălţimea ---------------------- T a lia -------- __ Culoarea ochilor
Culoarea părului--------------------------- _________Greutatea ____
*) Se va indica în aceit loc, daci d-ra iocueşte Ia părinţi,
aau lingură.
R EA LIT A T E A ILUSTRATA S F ebruarie IM
BALUL „REALITĂŢII ILUSTRATE“
Se ştie că marile reviste străine obicinuesc să organizeze recep|
şi serbări, în localurile proprii, sau baluri şi serate anuale, pentru ai
lesni cunoştiinţa între cititorii lor şi pentru a stabili o legătură vie If
tre redacţie şi publicul cititor.
„Realitatea Ilustrată“ înţelegând această necesitate, a hotărât or}
nizarea unui bal, pentru seara de 21 Februarie crt. Cum palatul nosti
nu va fi gata decât în primăvară, acest bal va însemna prim ul conta
direct între redacţia noastră şi publicul cititor, precum şi pentru ci
noaşterea reciprocă a cititorilor.
Balul mascat şi costumat, va avea loc în saloanele de sus ale l«
Irului „R O X Y “ (fost Lipscani-Palace) din strada Lipscani şi va fi ti
mai important eveniment al Carnavalului.
Printre atracţiunile senzaţionale ale acestui bal, notăm :
Proclamarea candidatelor care vor l'ilma în „Parada Fn
museţilor“, concurând astfel pentru titlul de „MISS ROMÂNI
1931“. Producţia extraordinară a unui ibalet celebru.
Defilarea m ăştilor politice groteşti.
Sport de baloane cu prem ii (o inovaţie m i nu na tă ).
Tombolă cu toate numerele câştigătoare.
Premieri de costume: 1) Cel m ai frumos costum; 2) Cel
m ai originale trei costumări; 3) Cele m ai comice trei d
gbizări.
Reportaj fotografic original, în sala de bal. (Cele mai rei
şite fotografii vor fi publicate în „Realitatea Ilustrată“ ).
Colegul nostru, d. Joseph de Saxa, — care-şi va păstrai,
tim pul mama, — va răspunde parsonal întrebărilor ce i se ut
pune de cătpe cititori, precum şi o serie de numere senzaţiont
printre oare notăm concursul unor artişti qu renume ai prim
palelor noastre teatre. Jean Mosoapol va cânta tangouri spt
nioJe.
Intrarea va fi de Lei 200 de persoană, iar biletele s’au pus în vi:
zare la agenţiile Feder şi Ip car din Calea Victoriei, precum şi la i
dacţia revistei noastre.
In numărul viitor vom publica o dare de seamă amănunţită ai.
pra concursului de toalete care s’a ţinut Dum inică 25 Ianuarie ,înso\
de desenele modelelor premiate.
(U RM ARE D IN PAG. 12)
pe coline, vor frământa zăpada, şi ne vor oferi viziunea reală a simit
niei albe..'. Printre zecile de skijori, e un grup distinct: vreo opt /I
căiaşi în iţari, cămaşă şi surtuce... Sunt ţărani mărunţei, cari fac I
nuni pe sky... Stârnesc senzaţie.
După trei ore, s’au reîntors din munţi patrulele... Cehoslovaciai
tăi, Austria apoi, noi în al treilea rând şi Jugoslavia la urmă.
Ovaţiile se adresează deopotrivă învinşilor şi învingătorilor... Set
coboară alene, ca pentru a înfrăţire cu m unţii albi...
Simfonie albă, — simfonie a păcii... A. DUMBRĂVEAM
CÆTIRJE COHCUIUENTEI.E
c o t r i p le r m / e fe g Z X —
ir r e r e b a i n f u n J
ÎP U B R A ID)É O R 1E Z
e a r n a i aae^er^ ?a o f i iQ p / e Q s f A
^D&liciozf p a rß jrn . u r Q ir ^ o z f ^
4 u r ăb u F â 'h f>
O C E A N BLEU
rude

REA LIT A T E A ILUSTRATA
S Februarie 19J 1
A
T F I O
P HOBABIL că animalele căţărătoare ca maimuţele şi om ul, au avut
de ales între două posibilităţi, renunţând la cel de_ care ţy e“u
mai rar nevoie, — dat fiin d că m antia membranoasa le-ar iu n -
jţreuiat mersul, — spre a-şi concentra toată agilitatea la alergarea şi la
“SareEmotivul, abandonarea unei posibilităţi ca aceast
mană s’a străduit d in toate tim purile, sa dobandeasca aripele pe
natura i le-a refuzat şi pe care le-a obţinut deab.a acum, dupa sute de
T upia dintre om şi natură, pe care am schiţat-o la începutu' .;^
articole s’a întors acum în favoarea celui d in tâi, care a ştiut .
toate dificultăţile puse în cale de eternul inam ic. legilor de
Vom vedea în curând că aceasta victorie a om ului asupra l e g n y ^ ^
neschimbat ale universului, n’a fost singura. Vom m ai ve­
dea că în viitor, (iacă nu vrem să pierim in lupta, vom ^ nevoi si în tim p ce m âinile noastre erau silite sa înveţe
avea victorii m ai m ari şi m ai grele decât_ aceasta.
Multora le place să se legene în iluzia că natura a dat
omului un sălaş etern pe acest glob, de care nu va putea
fi deposedat în favoarea altei specii.
Ştiinţa însă nu găseşte nim ic, care sa afirme o
presupunere atât de sim patică.
Au mai fost si alte vietăţi, ca dinosaurn, ce pareau
a stăpâni locul şi cari au fost n im ic iţi ulterior.
Omul găseşte 'mereu osemintele speciilor ce l-au
.precedat, după cum v iito rii locuitori ai planetei, le
* vor găsi pe ale sale.
Am văzut deci că om ul ar fi putut deveni un a n i­
mal acuatic sau sburător.
Nu numai că n ’a luat niciu na d in aceste torme,
dar pare evident că nici nu le va m ai lua vreodata.
Mai sunt încă multe forme, pe care le va ti retuzat,
dar în privinţa cărora, în tr’un v iitor apropiat, s ar
putea răsgândi, dacă atunci nu va fi „un c a m e prea
bătrân pentru a mai învăţa noui giumbuşlucuri.
E prea posibil ca omenirea să ajunga in cu­
rând, să imite creaturi din cele m ai inferioare şi
mai dispreţuite.
Modificările aduse om ului nostru im aginar in ca­
pitolele precedente, nu erau tocmai profund-e, per-
miţându-i desvoltarea m ultora din caracteristicile
sale fizice şi intelectuale de astăzi. _ Fiecare generaţie atrasei umane îşi pierde tine-
Inteligenţa sa ar fi continuat a se ocupa in direc­
ţia pe care a urmat-o de fapt, cu m ai m ult sau mai
puţin succes, dar după aceleaşi p rin c ip ii.
Vom considera acum o transformare m ult m ai ra­
dicală care ne va aduce în faţă o fiin ţă cu totul cti-
ferită de rasa noastră, dar care nu va fi doar o crea­
tură imaginară, căci din unele puncte de vedere, va
fi mult mai „um ană” m ult m ai „posibila decât cele
două forme precedente şi pe d-e altă parte, vom vedea
că tot spre această extraordinară organizaţie, se în ­
dreaptă omul v iito ru lui, deşi pe căi diferite.
Contrar părerii generale, om ul nu e suveran ab­
solut al păm ântului. O altă putere egală cu el, daca
nu superioară lui domneşte alături de el, lupta cu el,
ii face inaccesibile teritoriile ei, invadand locuri a-
supra cărora om ul se credea stăpân. Aceasta rivala a
omului evoluiază pe căi diferite de ale acestuia, a-
jungând adesea lă rezultate similare.
Acest al doilea stăpân al lum ei e insecta.
Intr’un capitol v iitor vom arăta, că n ic i insecta nici
|omul nu sunt proprietari legitim i ai planetei care a-
' nartine în realitate unei a treia clase de fiinţe. JNu e
însă acum m om entul, să ne ocupăm de aceste che­
stiuni. . . ____ Clişeul (le mai sus reprezintă renţă.
Dece recunoaştem insectei superioritatea pe care vegetaţia cu sute de m ii de ani în
o refuzăm celorlalte vietăţi? Pentrucă insecta a tri­ urmă.
umfat asupra ostilitătilor naturii, p rin mijloace de
o forţă egală cu inteligenţă, care pot fi considerate superioare intel
"entei Această forţă este instinctul, in fa ilib ilu l instinct, care m u
cazuri e un progrei faţă de inteligenţă şi perm ite anim alelor sa obţină
rp7 uHite la care nu s’a ajuns, prin celelalte tacultaţi.
E probabil că dacă insecta ar fi avut o construcţie intrucatva d ife n a
de cea de astăzi, ar fi dobândit o inteligenţa sim ilara cu a omu
ceeace ar fi determ inat între noi şi ea un aprig rasboiu, in care poate
am fi dispărut, căci dacă adversarul ar fi fost^ de m arim ea noastra, a
fi avut un avantaj decisiv de partea sa, începând cu num ărul.
Din fericire pentru rasa noastră, insecta şi omul au apucat
21
PROF. RENE THEVENIN
M U L
m
ferite, d-upă ce luaseră naştere d in tr’un strămoş comun. Salvarea rasei
noastre nu era posibilă, decât în această condiţiune. ^
Nu ne interesează ce ar fi devenit o insectă, dotata cu inteligenţa
um ană ci ce ar fi devenit om ul înzestrat cu instinctul insectei. A-
ceasta e chestiunea ce in tră în raza cercetărilor noastre şi care ne va
a^a dUIn prim uT rând ce condiţiuni am fi necesitat, pentru a lua o altă cale
^T re b u e ^ să atribuim desvoltarea inteligenţei noastre, m izeriei fiziolo-
aice a rasei, la începutul existenţei. La apariţia sa pe pla­
netă, om ul era atât de slab, atât de puţin înzestrat, m eat ar
fi fost n im ic it de p u ternicii săi duşm ani, daca n a r ti avu
“L aiutorul ingeniosităţii, care-1 făcu să găseasca mijloace de a-
părare şi atac, m ult superioare celor cu care natura îl în a r­
mase atât de meschin. „ ..
Insecta pe de altă parte, era fo rm idabil prevăzută: fiecare
segment al corpului său, era un instrum ent adaptat unei
tot felul de m unci, spre a lupta şi a construi, spre a
căra obiecte sau spre a prinde prada, spre a prepara
mâncare sau spre a făuri unelte, fiecare dm num e­
roasele antene, cleşti, mand-ibule, labe, furci, P^e,
etc cu care e înzestrată insecta, avea cate o a p li­
care determ inată, fără să m ai fie nevoie de interven­
ţia unu i creer. .
Specializarea a ajuns atât de departe, m eat nu nu­
mai fiecare piesă, dar fiecare parte a piesei are une­
ori o funcţie specială la insectă.
Astfel vedem la albină, că p rim u l segment al tar-
sului posterior, s’a transformat în tr’o periuţa pentru
desprinderea polenului, în tim p ce al doilea segment
formează un fel de lingură, pentru adunarea lui. A-
ceste două p ărţi lucrând împreuna,_ formeaza un
cleşte, cu care adună ceara secretata de abdomen,
şi aşa m ai departe.
Aceste membre sau părţi de membre, au fiecare
câte o singură aplicare, iar insecta le poate lasa sa
lucreze, fără să le m ai supravegheze. _
Astfel prim ele acte raţionate devemra curând- o-
biceiuri la aceste vietăţi şi asta e una dm cele m ai
precise d efiniţii ale instinctului. Insecta posedând o
unealtă adecuată fiecăreia din nevoile sale, n a avut
a face alt efort, decât să-şi înscrie in memorie actu
special, destinat fiecărui organ, pentruca apoi sa-1
repete automat.
reţea, în a învăţa să trăiască.
Pe lângă aceasta, trebuesc lucrate^ unelte pentru
fiecare individ*, natura lăsându-1 cu m âinile goale.
Insecta are avantajul de a se naşte cu o educaţie
technică completată de un adevărat arsenal de u-
nelte si arme. Această mare economie de tim p şi e-
nergie, ce se observă la începutul vieţii, e urm ata de
o altă economie, la celalt capăt: insecta nu cunoaşte
bătrâneţea.
Să ne în c h ip u im acum un om, având 20 sau 30 de
m â in i înarm ate de natură cu un feresţrau, un cio­
can un târnăcop, un revolver, un cuţit, un cleşte,
un strung, o secere, o furcă, etc. Acest om n ar fi a-
vut nevoe să-şi bată m ult capul cu ele, ci ar ti tre­
bu it să-si amintească diferitele gesturi, care cores­
pund fiecăreia din necesităţile fiinţei sale, dupacum
ne m işcăm picioarele în mers, fără ca m intea sa aiba
a se ocupa de fiecare pas. _ a
Aci e foarte interesant de observat, ca începanct
cucerirea vieţii p rin metode deosebite şi u rm ân d cai
atât de divergente, om ul şi insecta au ajuns uneori
la rezultate foarte asemănătoare, cel puţin in apa­
Suntem în c lin a ţi să atribuim rivalilor noştri o in ­
teligentă sim ilară cu a noastră, pentruca actele par
a fi determinate de raţiune, d-e nevoi, de dorinţe, de gusturi, chiar
de pasiuni pe cari le am încerca şi noi in cazuri analoage.
Dintre anim ale, singure insectele au o organizaţie sociala foarte ase­
m ă n ă to a re c u a noasfră. A gricultura şi creştea vitelor care îm preuna
^ descoperirea focului sunt cete m ai prolifice invenţii omeneşti, au
fost practicate de insecte cu m ult înaintea om ului. . . . t .
, F ără îndoială, termitele nu se servesc de ch ibritu ri, nici nu fac foc
'"insectele u z e a zăd e o form ă de combustiune m ai lentă şi m ai sigură,
a m ateriilor vegetale, care menţine în interiorul c lăd irilor lor. re-
di-
 22 R E A L IT A T E A IL U S T R A T A
5 F ebruarie 1931
lativ gigantice, — chiar în zile de îngheţ, o căldură insuportabilă
pentru un om. Albinele, furnicile şi termitele in perioadele p rim itive, trăiau solitare
ca şi p rim ul om. Aceste insecte unite apoi în fa m ilii, s’au grupat pe ace-
. Găsim în tr’adevăr că unele fu rn ic i şi în special termitele, creează şi laş loc, dat fu n d ca hrana, temperatura şi alte c o nd itiu ni de existentă
întreţin .metode,
. . . . care lasă în urm ă tot ce au
au utilizat
utilizat p
Dână acum cei
ână acum rei mai
mai
m ari gradinari ai noştri. erau m ai favorabile acolo decât aiurea. Dar, fiecărei din ele ducea o
viaţa independentă, cum ducem şi noi în oraşele noastre. încetul cu
Unele termite din Ceylon, cultivă g răd in i în încăperi închise unde încetul însă, nevoia de a se apăra de in am ic i com uni, de a-şi asigura
temperatura şi um iditatea sunt constante, obţinând recolte abundente viitorul rasei, strânse tot m ai m ult legăturile între in d iv izi. Nu se poate
şi regulate. La unele specii de fu rn ic i Acromyrmex discigera, aceste
sa nu observam că societatea um ană, se îndreaptă către acelaş rezultat,
metode ating o perfecţie care ne înm ărm ureşte. A nim alul începe p rin a
Meşteşugarul zilelor de demult, exercitând m ai multe meserii, nu se
acumula în celula sa câteva frunze, pe care' le preface în cocoloaşe şi mai găseşte decât în m ijlocul celor m ai puţin civilizate naţiu ni Spe­
grămezi umede de form a u n u i burete în care curând se desvoltă myce- cializarea lucrului, pe de altă parte, devine tot m ai mare.
liu m u l unei ciuperci. C ând grădina e în p lin ă activitate, furnicile lu ­
Sentimentul^care face pe fiecare din noi să încerce a se deosebi de
cratoare o plivesc cu grije, întocm ai cum am face noi, şi o curăţă de
corpi străini. * vecinul său, să încerce de a face uz de oarecare superioritate în avan­
tajul său personal, slăbeşte tot m ai m ult fată de sentimentul de ajutor
Când substanţa nutritivă se epuizează, e dată afară puţin câte puţin reciproc d-e m uncă şi obligaţie în vederea binelui obştesc.
şi înlocuita p rin tr’o nouă cultură. ' '
Vom ajunge astfel la ştergerea in d iv id u lu i în beneficiul societăţii la
Insfârşit, când colonia e silită să se mute, femeile cară în partea din- sacrificarea fiecăruia pentru salvarea tuturor, cum se în tâm p lă chiar
napoi a gurei lor, bucăţele de păm ânt, în care se găseşte m ycelium şi-l
in unele com unităţi religioase, şi precum ar pretinde unele teorii so­
descarca cu grijă în noua locuinţă unde plantează altă grădină. R er,ina ciale, dela toţi m em brii naţiunei.
o fertilizează cu m aterii din trupul ei, în aşteptarea soţului, care vine
Mergem Către un viitor, unde temuta profeţie ,,nenorocire solitarului"
cu noui frunze pentru desvoltarea şi extinderea plantaţiei. S’ar putea va fi legea de care vom depinde cu toţi?
umple multe pagini cu astfel de exemple. Ne vom ocupa acum de cre­
şterea vitelor. Nu ne arată in fle x ib ilu l instinct al insectei, p rin calea pe care a ur­
Unele fu rn ici din genul Lasius, mat-o de veacuri, drum ul pe care va trebui să-l
capturează şi cresc în staule con­ ia m âine inteligenţa um ană?
struite în acest scop, musculiţe Vom căuta să răspundem acestor chestiuni
verzi şi alte insecte, dela care scot la sfârşitul discuţiunilor.
un lic h id dulce, păzindu-le de alte Orice schimbare ar surveni, om ul va rămâ­
insecte. Duc aceste vite la păşune, nea un anim al trăin d la aer.
le păzesc de pericole şi au grijă de Lucrul acesta ne pare atât de învederat, în­
ouăle lor, în tim p u l iernii. cât găsim afirm aţia stupidă. Totuş nu e aşa!
M otivul acestor surprinzătoare Experienţe recente au dovedit că în afară
acte este fără îndoială, cu totul de de aer, m ai există şi alte com binaţii de gaze
altă natură decât în societatea noa­ respirabile, dintre care unele m ai bune chiar,
stră, dar după cum am spus, rezul­ Deci, ar putea veni o vreme, când rasa ome­
tatele se aseamănă. nească n ’ar m ai găsi atmosfera m ai bună de
Aceste insecte cari vădesc marile respirat, decât ne pare nouă apa m ării, pentru
noastre virtuţi sociale, au şi viciile băut.
noastre.
Sclavia la ele n ’a dispărut şi se
continuă pe aceleaşi baze de ne în ­
durare, care existau în vechime la
cele m ai rafinate dintre civilizaţiile
noastre. Furnicile ca şi oam enii se
jefuesc, n ăv ălin d unele în coloniile
altora.
înv ingătorul capturează sclavul,
prinde curând obiceiul de a-1 face
să lucreze în locul lui, astfel că la
caz de nevoie, nu m ai e capabil
de nim ic.
La fu rn ici găsim că răsboiul is-
bucneşte, ca şi la oameni, în vede­
rea cuceririi, distrugerii şi a jafu­
lui, şi nu, ca la alte anim ale, din
sim plă nevoie de alimentare sau a-
părare.
Un misterios semnal de alarmă
chiam ă insectele răsboinice la ar­
me, în caz de războiu.
La albine, spre exemplu, întrea­
ga colonie se rid ic ă deodată, ase­
diază stupul inam ic, care se apără
pe viaţă şi pe moarte şi adesea a-
trage colonii vecine în conflict. în v in g ăto rii sfârşesc p rin a invada ce­
tatea asediată, masacrează pe locuitori, deşi nu e nevoie, taie capul re­ Sus: Ce aspect ar fi
ginei, asasinează nimfele din leagăne, chinuesc cu cruzime răn iţii, je­ avut omul trecutului,
fuesc rezervele de miere şi se îndoapă p ân ă ce beţia devine generală. dacă pe lângă mâini, ar
Răsboiul lor seamănă cu răsboiul oam enilor, sub cea m ai barbară fi avut cleşti ca la raci
şi m ai sângeroasă formă. Asemănarea merge chiar m ai departe. A r­ sau ghiare.
matele lor suni urmate de cete de profanatori, ca şi la noi.
Când, spre exemplu, furnicile amazoane, părăsesc câm pul de bătaie,
m icile fu rn ic i Tapinom us se furişază, după trecerea oricărui pericol,
pentru a devora cadavrele şi a isprăvi cu m u ribun zii.
D reapta: Probabilă a-
Dacă între cele două armate epuizate, victoria nu s’a pronunţat, le
şezare omenească din
vedem în ch eiând adevărate tratate de pace şi cele două armate in a­ viitor în felul celor
mice încep să lucreze pacinic laolaltă.
construite de termite.
Paralelism ul între actele sociale ale om ului şi ale insectei, duce la o
analogie de consecinţe. Am văzut că unele tribu ri de fu rn ic i care je-
fuiseră prea m ult, obicinuindu-se să se servească num ai de sclavi, pie­
riră în m om entul c ând le lip siră sclavi, care să lucreze pentru ei şi
să-i hrănească. U rm aşii noştri ar putea p riv i atmosfera ca pe o cale a sborului şi o
sursă de m natern,
aterii, pen'
pentru unele preparate chim ice, ca nitraţii.
Pe de altă parte, unele triburi de insecte au adevărate vicii ome­ Cel care ar face
neşti. Unele Hymenoptere studiate de W asm ann, ţin o mare provizie f„'>„ "o listă a lucrurilor, pe care omenirea nu poate
de om izi, în locuinţele lor, îndopându-se cu sudoarea acestor captivi, spera sa le realizeze, ar provoca hazul generaţiilor viitoare, care le vor
iniaptui.
nu spre a se h răni, ci num ai pentru plăcerea pe care le-o procură a-
ceastă băutură. Acest gust, care e un fel de desfrânare, poate fi com pa­ Am văzut în capitolele precedente, seria de forme pe care om ul le-ar
rat cu alcoolismul sau consumul de eter la oameni, căci ca şi acele n putut^ lua, daca in evoluţia sa ar fi urm at exemplul m ultor animale,
v icii, duce la turburarea sim ţurilor şi la degenerare. F u rnisorii acestor (tescinzand din aceiaşi strămoşi ca şi el şi animate de o viaţă asemă-
ruinătoare băuturi, nu se mulţumesc num ai să fie h răn iţi şi cocoloşiţi; natoare cu a lui; atat ca p rin c ip iu cât şi ca funcţionare.
îşi depun ouăle la un loc cu ale speciei care-i întreţine. Un om am fibie, un om aerian, un om depinzând num ai de instinct
Ce concluzii să tragem din cele de m ai sus? care e un fel de inteligenţă de m ult do b ân d ită şi transmisă prin e-
Evident, e_ chestie doar de asemănări. D ar aceste asem ănări oferă un reditate, oricare din aceste forme de om enire ar fi putut exista din
argument atât de bun şi par să fie o consecinţă atât de logică a unor t .ce ,ac?s.t ®.1l or™e de viaţă se găsesc realizate în natură. Ipoteza
cauze îndepărtate, care sunt şi similare, încât ne îndreptăţesc să presu­ absolut adm isibila. Vom vedea dacă rasa noastră a avut dreptate să
punem că se vor continua şi în viitor. Insectele sunt în tr’o p riv in ţă evite acest forme şi dacă alegerea pe care a făcut-o, e m a i bună.
m ult m ai departe decât noi. Au apărut pe păm ânt şi s’au desvcltat cu In ceeace priveşte prim ele două ipoteze ,pare neîndoelnic. Am văzut
m ult înaintea rasei umane. Nu e deci nelogic să ne în c h ip u im ce am inconvenientele ce s ar fi ridicat în calea desvoltării noastre intelec­
putea deveni observând ce au devenit ele. tuale, in cazul unei adaptari la viaţa acuatică şi stânjenirea pe care
T endinţa celor m ai superioare insecte de a forma asociaţii, în care ne-ar fi adus-o m em brana de piele, cu al cărei ajutor ne-am fi putut
menţinea cateva momente în aer.
in d iv id u l e sacrificat în interesul rasei. — pare să fie şi ţinta um anităţii.
(Va urma)

S Februarie 1931
In c e l u l a
Soluţia concursului nostru literar.
Orice încercare de a contrazice
un dement este, dup^ cum se ştie,
inutilă. Ea nu face decât să-l în ­
dârjească şi mai rău.
Deci, doctorul Gustav Roger nu
avea nici o şansă de scăpare, dat
fiind că nu putea să contrazică pe
cSnitnnnl Storm şi nu putea nici
să strige ajutor, nici să bată în
uşe, fiindcă furia nebunului se în-
teţia. Doctorul fu nevoit atunci să
convingă pe nebun, că şi el este
un dezertor, aşa cum se .credea şi
căpitanul; trebuia deasemeni să-l
convingă, că şi el trebuia să su­
fere aceleaşi consecinţe şi chinuri,
ca şi nefericitul bolnav. Medicul
trebuia să facă pe căpitan să crea­
dă, că ar căuta soluţiile p rin care
ar putea să scape am ândoi din ce­
lula în care erau închişi. Bolnavul
fiind convins că dacă s’ar fi des­
chis uşa, numai judecătorul ar fi
putut intra, ca să-l ucidă, doctorul
nici măcar nu se putea apropia de
uşă. Doctorul încercă să convingă
pe Storm, că în cameră începe să
se simtă un aer greu, că aude sgo-
mote neînţelese şi că e convins că
in cameră au început să se in tro ­
ducă gaze asfixiante. Bolnavul în ­
cepu să creadă spusele doctorului.
Acesta se apropie de un m ic ven­
tilator şi afirm ă că simte cum in ­
tră gazele asfixiante în cameră. Nu
le rămânea decât să deschidă gea­
mul, ceeace era im po sibil; totuş
doctorul urm ând înde m n u rilo r bol
navului, se urcă în spinarea aces­
tuia, sub cuvânt că vrea să deschi­
dă fereastra. D upă ce stătu câtva
timp pe spinarea bolnavului, că­
■n L r\K
B4RIS LONDON BERLIN W ltN NEW\ORir
DEPPEZENTANŢA 0ENEPALÂ
Scherk "
BUCUPE/Ti -/TP LIP/CÂNI 94
( LUPOAICA!
R EA LIT A T E A ILUSTRATA
dem eu t u Iu i
pitanul propuse doctorului să se
ducă la uşe, să bată încet în ea,
penii a a cere p u ţină apă, prefă-
cându-se că li-e sete. Doctorul îi
în d e p lin i dorinţa. Bolnavul in tro ­
duse p iciorul în deschizătura uşii,
ca să nu m ai poată fi înch isă la
loc. C ând gardianul deschise uşa,
el zări pe doctor înăuntru, chemă
ajutoare, care im obilizară pe ne­
bun, îi făcură o injecţie calm antă
şi astfel doctorul fu salvat.
Concursul a în tru n it 16.826 răs­
punsuri. , (RAPSODIA ROMANA)
Au dat răspunsuri apropiate de
soluţia oea mai bună, următorii:
H aralam bie Constantinescu, In s ­
titutor, „Principele Nicolae” -Bucu-
reşti; Aristide D. Cantilly, student
în filozofie, Curtea de Argeş; V.
Davidescu, Str. Braziliei No. 23,
Bucureşti; Bebe W ertenstein, con­
tabil, Soc. An. „Podgoria” , Focşa­
n i; F. D. Ionescu, str. B rătianu No.
3, Curtea de Argeş; Teodor Pope-
scu, str. Alex. Demetriade 61, Bu­
zău; Elena Preot Păuşescu, Com.
Cotu-Ciorii, jud. Buzău; Fug. prof.
Cetatea, Oradea, Piaţa Ştefan-cel-Ma-
re 7; Georges Tudorache, student,
Calea Bahovei No. 39, Loco; E u ­
gen Turcanu, student, str. M iron
Costin No. 3, Botoşani; R âbciuc
Vasile, învătător, satul Lencăuţi,
Of. Chelmenţi, jud. H otin; Delly
Blitzstein, str. Sf. S p irido n 31, Ga­
laţi; Paul Petrea, str. Austrului No.
4 ,'etaj, Loco; D. N. Veţeleanu, str.
Toamnei 102, Loco I I I ; Angela Os-
tapovici, str. Elena Doam na 13,
Ploesti; Lola Soru, G riviţei 63, Lo­
co; Odette Ipcar, str. Lascăr Catar-
veil ttti ie fi fvtittios /
DE VÂNZARE LA FARMACII, DROGHERII ŞI PARFUMERII
2a
Oraşe aeriene pentru
păsărele
Ţ
Ă R A N II francezi şi austriaci
iubesc păsărelele m ai m ult
giu 9, Loco; Jean A. Drăcşănescu,
, decât celelalte popoare. Spre
elev, str. Cobălcescu 20, Loco, \r-
ghir N. Brătianu-Kallais, A dam cli­ sfârşitul iernii, sătenii fac adăpos­
si; Jacques Bron, str. Eternitatea turi pentru păsărelele ce se întorc
No. 55, sau Banca Moldova S. A. din ţările calde. Se oomstruesc cui­
Secţia Scont. Iaşi. bu ri artificiale pe care le aşează
* * * pe zidu ri şi acoperise. Păsărelele
P rem iul de Lei 5000 a fost atri­ ocupă aceste cuiburi şi drept m u l­
bu it p rin tragere la sorţi, d-lui Ene ţumire, desfată cu cântecele lor, pe
Săvulescu din Brăila, str. Sevasto­ cei cari s’au în g rijit de ele.
pol 34. In Austria grija pentru păsărele
este şi m ai deşvoltată. Acolo ţă­
Chemarea Dragostei ra n ii în lungile seri de iarnă, _con-
struesc iădiţe m ici, p e care le înfig
apoi în v ârfu l unor p ră jin i înalte,
Film realizat de regisorul Jean Mihail aşezate în jurul caselor. Sunt sate
după o nuvelă, de Ion Golea
unde aceste căsuţe sunt atât de
Se film ează ultim ele scene din dese, încât formează adevărate o-
„Chemarea Dragostei” (Rapsodia raşe aeriene.
R o m â n ă ), realizat după o nuvelă
de Ion Golea. Un original arc
Autorul şi-a plasat acţiunea la
ţară şi la oraş, a rătând deosebirea d e triu m g
dintre cele două lum i.
« p N Statele Unite se duce actual-
O fată sim plă dela ţară, este cu­ TT mente o vie campanie tmpotri-
cerită de un Don Juan orăşan, care va prohibiţiei alcoolului. Nu­
o conduce în Capitală, în m ijlocul meroase ligi formate în acest scop,
vieţii şi al tum ultului. Aci se p lic ­ fac propagandă pentru abrogarea
tiseşte însă repede de victimă.^
legii, prin care se opreşte fabrica­
Fata fuge şi tocmai în clipa când rea şi desfacerea produselor alco­
este la un pas de m ocirlă, iubitul olice. D. John Browr preşedintele
dela ţară, venit în căutarea ei, o unei astfel de ligi, a construit zi­
găseşte şi o iartă, căci a înţeles ră­ lele acestea un original arc de tri­
tăcirea ei. umf, pe sub care va trece acela
Regisorul Jean M ihail, a înţeles care va învinge anti-alcoolismul.
a dm irabil intenţiile autorului, spe­ Arcul de triumf construit în gră­
răm că p rim ul său film sonor şi dina palatului său, este format din
cântat, va corespunde aşteptărilor. butoaie şi sticle de şampanie. In
D in interpretare fac parte: d-na ziua ridicării prohibiţiei alcoolului
E m m a Rom ano, d-nii Al. Lupescu acest arc de triumf va fi umplut cu
dela Opera R om ână, Paul Constan­ şampanie şi după ce va trece cor­
tin si P. Stoianof. tegiul se va consuma conţinutul.
sa
9 "
O b ic in u iţi- v ă cu „S c h e r k F a c e L o tio n " (a p a d e fa ţâ
„S c h e rk ").- E a c u ră ţă p o rii feţii şi îm p ie d ic ă n a ş te re a
o ric ă r o r d e fe c te a le tenului.- în tre b u in ţa re a „S c h e r k
Face L o t io n " (a p a de fa ţâ „S c h e rk ") este fo a rte
p lă c u tă , d e o a rece g r a ţie p u terii ei d e p ă tr u n d e re
în p o r i, vă simţiţi în v io ra ţi.- F a c e ţi o în c e r c a r e !
L o tio n
( Ap a de t ată . 5 ch ef k
 B U C U R IIL E IE R N II
Atelierele „Adeverul”’,
F o to Ite rm a n -,,R e a lita te a ”