Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova

Universitatea Tehnică a Moldovei

RAPORT
Lucrarea de laborator nr.
la Electronică

A efectuat:
_________ _________

A verificat:
lect. sup. P. Metlinschi

Chişinău -2016
.
 Lucrare de laborator nr.

Tema: „Studierea etajelor amplificatoare cu tranzistoare”

Scopul lucrării: Se vor studia funcționarea etajelor amplificatoare de tensiune de bandă largă, în
cuplaj RC, echipate cu tranzistoare bipolare în conexiune EC, BC, CC fără reacție și în conexiune
EC cu reacție negativă de curent. Se ridică caracteristicile de amplitudine și de frecvență pentru
toate montajele și cazurile studiate.

Desfășurarea lucrării
1 . Se face cunoștință cu platforma lucrării, aparatele de măsurat și sursele de alimentație ale
standului.
2. Se asamblează montajul circuitului etajului amplificator cu tranzistor bipolar în conexiune cu
emitorul comun EC conform schemei 5.4.a.
3. Se determină rezistența de intrare a etajului amplificator fără reacție (comutatorul SA 2
deconectat) și cu racție negativă în curent în serie( comutatorul SA2 conectat). Experimentele se
efefctuează la frecvența standard a semnalului f = 1000 HZ.
La jacurile XS1 și XS0 se conectează generatorul de semnale G, iar la jacurile XS2 și XS0
voltmetrul PV. De la generator treptat se majorează semnalul până la momentul când voltmetrul
indică Uint = 10mV. Se scoate voltmetrul și se conectează la jacurile XS1 și XS0 și se fixează
tensiunea generatorului Eg. Se determină căderea de tensiune Eg- Uint pe rezistența Rg și curentul de
intrare.

Se calculează rezistența de intrare a etajului amplificator.

Rezistența Rint se calculează pentru două valori ale tensiunii de intrare U int1 = 10 mV și U int2 =
50 mV.

4. Se determină rezistența de ieșire a amplificatorului. La ieșirea amplificatorului se conectează o

cutie cu rezistențe decadică și voltmetrul PV conform schemei din figura 5.5. Comutatorul XS se
instalează în poziția 1 și se măsoară tensiunea de ieșire la funcționare în gol (Rs = ∞) U ieș g. Se
introduc treptat rezistențele decadei până când tensiunea de ieșire scade la
.

Rezistența la care s-a atins acest rezultat este egală ci rezistența de ieșire a amplificatorului R ieș. În
lipsa cutiei decadice la schema cu emitorul comun se va considera Rieș = Rc.
Fig. Schemele electrice principale ale etajelor amplificatoare:
a) Schema EC
b) Schema CC
c) Schema BC
d) schema cu tranzistor unipolar (SC)
 Fig. 5.5 Schema pentru determinarea rezistenței de ieșire a amplificatorului

5. Se măsoară dependența tensiunii de ieșire a etajului amplificator de tensiunea de intrare la

frecvența constantă ( f = 1000 Hz). Datele experimentale se scot pentru două cazuri: fără reacție și
cu reacție negativă și se înscriu în tabele

Datele experimentale pentru ridicarea caracteristicii de transfer a amplificatorului EC fără

reacție

Uint, mV 0 1 5 10 20 30 40 50 75 100
U ieș, mV

Datele experimentale pentru ridicarea caracteristicii de transfer a amplificatorului EC cu

reacție negativă

Uint, 0 10 50 100 250 500 800 1000 1300 1500 1800 2000 2500
mV
U ieș,
mV

6. Se măsoară dependența factorului de amplificare de frecvența semnalului de intrare a etajului

amplificator fără reacție și cu reacție negativă. La intrarea amplificatorului se menține constant
semnalul Uint = 10 mV. Datele experimentale se înscriu în tabel

Datele experimentale pentru ridicarea caracteristicilor de transfer ale amplificatoarelor BC și

CC
 U int, mV 0 1 5 10 20 30 40 50 75 100
U ieș, BC
mV BC

Datele experimentale pentru ridicarea caracteristicilor de frecvență

10

60

100

200

400

800

103

5*103

104

5*104

105

2*105

5*105

106

2*106

5*106
Ec U ies,
mV
fără
reacție Ku

Ec U ies,
reacție mV
negativă
Ku

B.C U ies,
mV
Ku

C.C U ies,
mV
Ku

ln f

Datele experimentale pentru ridicarea caracteristicilor de transfer ale amplificatorului cu

tranzistor unipolar (TECJ)

U int,
mV
U
ies,FR,
mV
U ies
RN mV
Datele experimentale pentru ridicarea caracteristicilor de frecvență a amplificatorului cu
tranzistor unipolar

20

60

100

200

400

800

103

5*103

104

5*104

105

2*105

5*105

106

2*106

5*106
Frecvența
f,Hz

F.R U ieș,
mV
Ku

R.N U ieș,
mV
Ku

Folosind datele din tabele se trasează caracteristicile de amplitudine și de frecvență pentru

fiecare etaj amplificator aparte. Se reprezintă frecvența pe axa absciselor la scară logaritmică
lnf (sau lgf).

Din caracteristicile de frecvență se determină factorul de amplificare în tensiune la frecvențe

medii (unde Ku = const). Se calculează factorii de amplificare în curent și putere:

Se determină factorii de distorsiuni liniare la frecvențe joase și înalte Mj și Ms.

Concluzii: