, tr'/

i
t UNIVERSITATEA DE STAT DIN TIRASPOL

PETRU DRUMEA
SI LVIA DRUMEA

Orizontul local
CURS PRACTIC

CH IS I NA U_ I99O
 INTRODUCERE

Aprobat
Prin orizont local se in{erege regiunea din locaritatea in care
,r.fil;dii.i;geografie
fizici regionalr 9i didactica geografiei a UnivcrsitiIii rrc gisegte gcoala, unde au loc ex-cursii desfigurate -de cJectivul SC
de
elevi, sub conducerea profesorului.

Referenfi: Obiectivele cursului

CI_UBARA S. conferenliar universitar, doctor in geografie.- cursul universitar <orizontul local> urmere$te urmitoarele
EFROS V. -conferenliai
universitar, doctor ln geo"graTie. obi-
9UliA O - - conferenfiar universitar, doctor in efondmie. ective:
A1ARIAN C. profesor, gradul I, inspector, D.G.I. or. Chiginiu.
ll !y"grtterea cu bazele studierii orizonturui local;
- 22) irea unui.studen{ilor
Olerirea ansamblu coerent de priceperi gi
de nricpneri qi aeprinaeii
denrinrtari
pentru studierea orizontului local;
.3).Formarea pricepe_rilor metodice de a organiza activitatea in
cadrul cercului orizon[ului local din gcoald;
, 4) Priceperea de a utiliza materiarur orizontului local la lecfiile
de geogralie.
In procesul indeplinirii lucrrrilor practice studenlii fac cunogtin-
te- qu.pro.gramele de studiere a obiecfelor geografice din cadrul'ori-
.

zontului local, cu metodele generare de celcetlre: literaturi, carto-

prelucrarea mate-

. cursul res-pectiv se .bazeazi

.late pe cunogtin{ele gi priceperile acumu-
in tinrpul aplica{iilor de teren la geogiafie gi este'legat in cea
mai nrare nrrsurr de cursul universitai<Didactica geografTei>.
. obiectivele gi confinutul cursului determinr gi"for"mele de orga-
nizare.ale lui:- prelegeri, lucrdri practice, excursii gi vizite geogriii-
/,1i" 6g:l- ce pentru studierea localiti{ii natale, monumentelor'naturii e-tc. -

,.
r: ,'
Importanla orizontului local in inviflmAntul geogralic
! cunoa.gterea orizontului local si folosirea exenrplelor in predarea
I :. geografiei are o irnportan{d deosebiti pentru toate clasele.
1.ie*:*_,
Astfel, in orizontul local, pe baza intui{iei directe, erevii in{eleg
rnai bine obiectele gi fenornenele geograf ice, atat teoretic cat ;i pracl
tic.
Prin cunoa;tcrca orizontului local, inci din clasele rnici. elevii
ajung la o reprezentare clari asupra numeroaselor obiecte ;i [eno-
mene geo-graIice. Pe baza intuifiei directe, elevii incl din primclc
clase igi forrneazd o serie de nofiuni, ca: rdu, forme de relief, vege-
talie, servicii (cornerf, deservire rncdicald, invl{dmint), transport,Jri,
schimburi de produse dintre sat gi orag etc. Cunoagterea oiizontu-
lui.local ajuti pe profesor sd formeze la elevi, in mod concret, legd-
turi gi raporturi intre nofiuni, exprimate prin reguli care reflectlle-
gile generale ale naturii gi societd{ii, acestea stind la baza fenome-
nelor geograf ice.
Cunoagterea regiunii din localitatea in care se afld gcoala, usu-
reazd elevilor posibilitatea si-gi formeze deprinderea de a observa obi-
ectele gi fenomenele geografice din naturd gi societate gi de a preci-
za in ce raporturi de cauzalitate gi legdturi reciproce se afli aces-
tea. De asemenea, in orizontul local elevii, consultdnd harta topo-
graficl gi examinAnd terenul, igi formeazd deprinderi de a citi, ana-
liza 9i intocmi hirfi.
In orizontul local se pot desfigura numeroase exerci{ii gi aplica-
fii practice. Intre acestea amintim, de exemplu: determinarea vite-
zei gi debitului unui rdu; cunoagterea tipurilor de sol gi cunoasterea
rocilor scoarfei terestre din localitatea natali, precum gi schitarea
profilului unui afloriment $i colectarea rocilor; intocmirea unui plan
a suprafe{ei terenului studiat.
Yizitarea intreprinderilor industriale gi a unitd{ilor agricole din
cadrul orizontului local permite elevilor sd se f amiliarizeze cu pro-
cesele de produc{ie, modul de organizare a lor, cu tehnica $ tehnolo-
giile utilizate.
Formele de studiere a orizontului local
DupI forma de organizare a studierii orizontului local evidenfi-
em:
l) Studierea orizontului local de cdtre organizaliile de stat;
2) De citre organizaliile obgtegti;
3) In cadrul qcolii.
Studierea orizontului local de cdtre organiza{iile de stat se rea-
lizeazd in cadrul diferitelor institufii de cercetiri gtiin{ifice, departa-
mente de stat, arhive, biblioteci, muzee etc. De exernplu, muzeele
organizeazi diferite expedi{ii pentru cercetarea istoriei, obiceiurilor,
tradiliilor populare, confecfioneazi diverse exponate ce reflectE tre-
cutul localiti{ii, editeazi cdrli, organizeazi expozi{ii etc.
In cadrul organiza{iilor obgtegti ce se ocupd cu studierea orizon-
tului local se includ: Organizalii obgtegti de ocrotire a naturii, diver-
se societlti, ca societatea vdnltorilor, pescarilor, cluburi, cercuri etc.
In cadrul gcolii se evidenfiazl doul forme de studiere a orizon-
tului local:
4
.a) Studierea orizontului local in cadrul lecfiilor conform progra-
mei.gcolare. Aceastd formi este obligatorie pentru proiesori- gi
elevi.
b) Studierea orizontului local conform
-lii (activitatea planului educativ al gco-
didacticd extragcolard).
Metodele de cercetare a orizontului local
Studierea orizontului local se realizeazi prin intermediul mai
multor metode: literaturS, cartogra[icd, obseivdrii directe pe teren,
statisticd, ancheta etc.
tlletoda studierii literaturii constr in utilizarea diferitelor izvoa-
re de inlormafii despre teritoriul ce se cerceteaz5. Informatiile din
literaturd ne ajutl la evaluarea aspectelor referitoare la istroia dez-
voltlrii Iocaliti{ii natale, a cercetdrilor pe teren a naturii de cltre
savan{ i.
t\tetoda cartograficl cuprinde cartarea teritoriului, a fenomenelor
gi proceselor studiate gi intocmirea hirfilor solicitate. Cercetarea ori-
zontului local trebuie sI inceapl cu intocmirea hIr{ii gi cartosche-
mei teritoriului supus examinlrii.
Aceastd metodd este una dintre cele mai inrportante deoarece
permite de a evidentia repartifia spaJiali a obiectelor naturale, eco-
nomice, istorice, arheologice in cadrul orizontului local.
Metoda observirii directe pe teren se utilizeazd pentru studierea
poate etecltra vizual sau
instrumental. Observa{ia vizuald, consti in a privi laptele geogra[i-
c.e cu aten{ie, ciutAnd a li se stabili caracteristicile lor si a surprin-
de leglturile dintre diverse f apte.
Pentru a da cercetarii exactitatea cuvenitl se recurge la observa-
tia instrumentald in cadrul cdreia se face uz de diveise instrurnen-
te gi aparate gu . aj.utorul cdrora se mdsoari gi se detcrmind cu prc-
I
cizie, caracteristicile calitative gi cantitative ale laptelor g.ogirfi.".
Metoda statisticl include acumularea anumitor ind.ici statlstici si
I
prelucrarea lor, mai ales in studiul popula{iei gi activita{ii ei econs-
mice.
 ORGANIZAREA CERCETARILOR
IN CADRUL ORIZONTULUI LOCAL
S.tudiul plntru cu.noagterea. orizontului local incepe prin cerceta-
rea,bibliografiei, pe baza cireia apoi se intocrnegte ,, ptu, de acti-
vitate, in care se include. cunoagteiea locaritifii in care se alld gcoa-
la gi cgnoagterea regiunii din iniprejurimile aiesteia.
Pentru alcrtuirea bibliografiei se folosesc figele de evidenfi. pc
partea din iafd a figei de evidenli se fac urmdtoarele insemndri: au-
torul, denumirea cdr{ii sau articolului, locul gi anur edi{iei, numdrul
d.e pagini. Pe partea opusi a figei de evidenld se noteazr succint con-
{inutul lucririi respective, utilizarea ei in procesul instructiv-educa-
tiv.
Exemplu de indeplinire a figei de eviden{i:
Capcelea A., HArtoapele Moldovei
Chiginiu, <gtiin{a>, 1992, 100 pagini
Partea
-In lucrareadin f ala a fi;ei de eoidin(h
datd se redd in mod gtiinfifico-popurar caracteristica fi-
zico-geografici a hdrtoapelor cele mai iripindite gi interesante
complexe teritoriale naturale ale - Rep. Moldova. Ele prbzinti circuri
erozionale, la geneza cirora a contribuit activ aluneierile de teren.
Se descriu c-ondif iile de formare a hartoapelor, structura lor geomor-
fologicr .9i IandgafticS, particularitr!ile de dezvoltare. E preientata
schema de clasificare a lor.
E destinatr unui cerc larg. de cititori ce se intereseazi de geog-
rafia plaiului natal gi de problemele protectiei mediului inconjuiato"r.
Partea opusd a f i;ei de eoidenld.
lie I, planul
.. foarte -pentru studiul orizontului local, ale cdrui limite pot sd
variate, se includ problemele urmdtoare:
lJ.Aq9z11ea geograficl: a) Sub aspect matematic- longitudi-
ne qi latitudine (pentru a determina inti-o rnare mrsuri tipul "clima-
ti,c in care se gI99g-te regiunea respectivl). b) sub raportur condi{i-
ilor ,naturale (relief,. climi, .ape, soluri, vegetaf ie) gi al condiliilor
create.in . proces.ul istoric (regiuni gi ce-ntre' industriale, cii ,ce
comunicalie etc.), care caracteiizeazr'regiunea gi o inf luen{eaza.
6
. .2) .Condifiile naturale (relieful, clima, hidrograiia, solurile, vege-
ta{ia, lumea animald). Se analizeazd: a) sub raportul interdependen-
{ei ce existl intre ele (se stabilesc leglturi intre relief, clim5, soluri,
vegetafie), scof6ndu-se in eviden{i specificul local; b) sub aspectul
influen{ei omului (se aratl gradul de transformare a naturii
diguiri, implduriri, stivilirea eroziunilor etc.) - in-
3) Populalia gi caracterizarea principalelor ageziri umane din
orizontul local.
4) Economia din orizontul local. Se aratl ramurile caracteristice
ale economiei (industrie, agriculturl, transporturi, servicii, schim-
buri).
Se alcltuiesc hdr{i pe care se carteazi obiectele yi fenomenele
caracteristice fizico-geografice gi economico-geografice.
Din complexitatea materialului fizico- gi economico-geografic i-e-
feritor la orizontul local, adunat gi redactat de proiesor, se-stabilesc
9i se aleg punctele cele mai caracteristice de pe teren, uniti{ile indu-
striale gi agricole ce trebuie sd fie vizitate de elevi gi Iolosite ca ex-
emplu la lec{iile de geografie.
Teme pentru activitatea independenti
l. Caracteriza{i metodele cercetdrii orizontului local.
2. Alcntuifi bibliografia orizontului local.
3. Alcltui{i cartoteca atlaselor, hir{ilor geogralice despre orizon-
tul local.
4. Elaborali planul studierii Iizico-geogralice a orizontului local
(localititii natale) . Yezi anexa l.
5. Elaborafi planul studierii economico-geogralice a localiti{ii na-
tale (vezi anexa 2).
Bibliografia
Atlas Moldavskoi SSR, Moskva, 1990.
Antiklopediceskii slovari iunogo gl-reograla-hraeveda, Pedagoghi-
ka, Moskva, 1981.
Darinsl<i A. S. a., Kraevedenie, Prosve;cenie, rVlosliva, 1987.
Elros V., Dic{ionar geogralic gcolar, Editura Lunrina, Chi;inIu,
r 993.
Enciclopedia tdndrului naturalist, Chi;in5u, 1988.
Eremia A., Tainele nuntelor geogralice. De cc? De unde? De cAnd?,
$tiinfa, Chiginiu, 1986.
Geografia. Programa pentru gcoala de culturl generald Chigin5u,
1993.
Grdmescu E., Rela{ia dintre cercetare gi procesul de invS{irnant
in in Vol. IV. I.A.P.G., Bucure5ti, 1976.
cunoagterea orizontului Iocal,

Me;eciko E., Gheograficeslioe l<raevedenie, V29di9aia 9kola, Minsk,
1986.
Nicu V., Localitdf ile Moldovei in documente 9i clrfi vechi, Indrep-
tar bibliograf ic, Volumul I ;i II, Universitas, Chiginiu, 199.1.
Nikoniva M., Praktikum po gheograficeskomu kraevedeniiu, Pro-
sve$cenie, Moskva, 1985.
Rimbu N., Mdtcu M., Geografia Republicii Moldova, Manual pent-
ru clasa a IX-a, Editura Lumina, ChiginIu, 1996.
Servafius G., Necesitatea cunoagterii orizontului local in preda-
rea geografiei, in LA.P.G. Vol. III, Bucureqti, 1973.
Slroev K., Kraevedenie, Prosvegcenie, Moskva, 1984.
_
$ugnea G., Folosirea cercului de elevi la studiul locului natal, in
<<Terra> nr. 6/1971.
VAlsan G., Reiorma inviflmAntului geograIic, Editura SOCEC,
Bucure;ti, 1931.
Voicu V., Activitdfi cu elevii in orizontul geograiic local, in <Ter-
ra>> nr. 3llg78.
UTILIZAREA MATERIALELOR ORIZONTULUI LOCAL
IN FORMAREA CUNO$TINTELOR $I
PRICEPERILOR GEOGRAFICE
caracterul Iormativ, aplicativ gi educativ al geografiei gc_olare se
realizeazd prin cercetarea orizontului local cu elevii 9i prin folosirea
lui la lcc{iile dt'gcograIic.
Cerceiarea gi"foiosirea orizontului local 1a lec{iile de geografie,
aplica{iile praclice in orizontul local constituie o laturi irnportantd a
moderniziiii geografiei, o condiiie a legdturii invSflrnAntului geo-
graiic de pracTic5f a gcoliilde via!i. Latuia lormativd poate Ii realiza-
iE .r""es in oiizontul local, l'a lec{iile de geogralie in naturd.
",
Lectiile in orizontul local contribuie de asemenea, la educarea elevi-
t"; i; ipiritul patriotisniului gi la <sensibilizarea>> lor in ce. privegte
airgo.i6u ta{I'de naturl mai ales in prezent, cAnd mediul natural
se d-eterioreazi intr-un ritm mai accentuat.
orizontul local trebuie sI constituie baza invS{SmAntului geogra-
iic, punctul de plecare al predirii geograliei in gcoali'
cercetarea orizontului local cu elevii 9i folosirea lui in predarea
geografiei are o importan{d deosebitd p.entru.toate clasele, incepand
3, &rs, a IIla. In'orizontul local, pe'baza intuif iei directe, culrosc
elevii,
inl"t"ginai bine obiectele, fenomenele 9i procesele.geograiice'
mediuf inconjurltor. Prin cercetarea orizontului local incl din cla-
sele mici, elevii ai ung la o reprezentare clarl a nurteroaselor obiec-
te gi fenomene geogrifice. Pe baza intui{iei directe in orizontul lo-
cal, elevii iqi Iolmelazd incd din primele clase majoritatea no!iunilor
8
geografice,.ca: $es sau cdmpie, deal cu elementele lui, vale, relief,
izvor, r.Au, iaz, lac, p-idurel pigune,-vegetafie, sol, ,eroziune, sat, orag,
intreprindere agricolS sau industriald etc.
In orizontul local, profesorul de geogralie poate sI prezinte in
F mod concret_ legdturile gi raporturile-de-interd'ependenf a, de cauza-
I litate intre obiectele gi fenomenele geografice, intre natu'rd gi societa-
i
te, sr- le exprime prin reguli care ref lectr legi generale ale naturii
sau ale societdfii. calea de cunoagtere prin induc{ie poate fi lolosi-
td cu succes in orizontul local.
Imbinarea invd{dm6ntului cu viafa, a teoriei cu practica, forma-
rea unor priceperi gi deprinderi practice, ca: citirea gi interpretarea
hir{ii, calcularea debitului unui i6u, orientarea in natura, cunoa;te-
rea roc.ilor gi solurilor, alcdtuirea unor itinerarii, a unor profile etc.
numai in orizontul local se pot efectua cu succes.
Cercetarea orizontului local gi cunoagterea lui de cdtre profesorul
de geograiie este indispensabili pentru crearea bazei de predare a
geografiei gi pentru exemplificarea gi concretizarea tuturor cursuri-
lor de geografie de Ia toate clasele.
Din cele prezentate reiese ci orizontul local trebuie sd constitr_r-
ie o temelie trainicl pentru toate cursurile de geograf ie din ;coali.
Lec{iile de geografie din orizontul local sunt necesare pentru preda-
rea geografiei in toate clasele, ele oferind nraterial aperceptiv pent-
ru o serie de lec{ii. Pentru formarea majorita{ii no{iunilor geogra[ice
este necesar si se plece de la intuifia directl. Pe baza cunoagterii
orizontului local, elevii vor putea infelege fenonrenele geogra[ice gi
igi pot insugi cunogtinfe f izico-geografice gi econonrico geogralice ;i
din afara orizontului local. Unele generalizdri gi uncle legi geograii-
ce vor putea ii fundamentate pe baza orizontului local.
Considerdm cI geogra[ia in clasa a IV-a (Geogralia (ep. Moldo-
va), trebuie sI se predea, in cea mai rnare parte, prin e.xcursii 9i vi-
zite in orizontul local.
O mare parte din materialul prevlzut de prograrna de geografie
la clasa a V-a este relativ greu de insugit de clevi din cauza ci este
abstract, iar ei nu au suficiente cunogtin(e de geograiie regionalS.
Totugi acest material este necesar pentru in{elegerea gi insu;irea cu-
noEtinfelor de geografie regionalS a continentelor ;i occanelor (clasa
a VI-a Ei a VII-a), constituind un iel de aliabet al geograliei, aclici
sistemul de notiuni cu care opereazl prolesorul in prcdarea geogra-
tiei.
P.e.bua cuno;tin{elor geogra[ice insu;ite de elcvi in cadrul geo-
grafiei Republicii Moldova 9i pe baza orizontului local unde cievii
fac observa{ii directe asupra obiectelor gi [enomenclor gcogralice se
creeazd posibilitatea ca ei, prin analogie, sa in{clcaga no{iirnile nrai
abstracte care nu pot [i percepute prin observa{ii directc.
 In
concluzie, la clasa a Y-a, orizontul local, trebuie sd stea la
baza predirii geografiei.
Astiel la studierea capitolului <Litosfera>r, pot [i cu succes forma-
te cu ajutorul orizontului local o serie de cunogtin{e despre minera-
le gi roci; formele de relief, modificirile actuale ale relieiului terest-
ru sub acfiunea forlelor externe; eroziunea flur.iald, ac{iunea omului
in transformarea scoarfei tereste pozitivd: exploatarea ra{ionali a
-
solului, a pidurilor etc. sau negativS: utilizarea nerationali a plgu-
nilor, a terenurilor agricole, eroziunile de sol, degradirile de teren
etc.
La predarea capitolului <Atmosfera>>, elevii vor fi depringi sI fa-
ci observa{ii meteorologice pe terenul geografic, iar studierea temei
<<Vrem-ea gi clima> se.f ace 'pe baza materialului rezultat din observa-
{iile elevilor.
La capitolul <<Hidrosfera>> o serie intreagd de cunogtin{e cum sunt:
ape de suprafatl curgdtoare
gitoare; ape subterane - torenfi,
formarea
rAuri, folosirea apelor cur-
izvoarelor de asemenea pot fi
-
cu succes studiate in orizontul local.
La capitolul <Biosfera> poate fi observat, in orizontul local, ro-
lul omului in rlspAndirea plantelor gi animalelor; e[ectele negative
ale defrigirilor pe terenuri cu pantl etc.
Din analiza de mai sus reiese cI 1a studiul geografiei generaie,
in cadrul orizontului local, elevii observl raporturile de interdepen-
dentd dintre otn gi naturd, cunosc mediul inconjurdtor.
In clasele a VI-a 9i a VII-a la studierea geografiei continentelor
gi oceanelor, orizontul local poate fi folosit pentru referinte gi com-
para{ii intre teritorii indepdrtate Ei orizontul local, intre ienomene
ale naturii din alte firi, intre economia din orizontul local gi econo-
rnia altor state.
In clasa a IX-a, la studierea geografiei Republicii Moldova, ori-
zontul local poate fi folosit la toate capitolele. Astfel, la tema <Reli-
eful> profesorul Iolosegte orizontul local, concretizAnd cuno;tinfele
predate gi comparAnd formele de relief predate cu iormele de reliel
din orizontul local Ei incadrAndu-le pe acestea in formele mari de re-
liet ale republicii.
La fel poate fi folosit orizontul local la insugirea cunogtin{elor
in legdturi cu apele, vegeta{ia, lumea animal6, solurile.
La studierea geografiei umane, se va folosi orizontul iocal (satul
gi oragul respectiv) pentru a exemplilica tipul de sat sau orag dupd
iunc{iunile lor etc.
Geografia economicl a Moldovei va ii studiatl flcAndu-se apel
la ocupafiile locuitorilor din orizontul local: agriculturS, industrie, 9i
vizitAndu-se cu elevii obiectivele economice. Cu ocazia acestor vizi-
te in intreprinderile industriale locale, eievii vor urnrlri urmlioarele
probleme: tirrpul iniiin{irii, de unde a fost procurat utilajul, cum s-a
r0
dezvoltat intreprinderea de la infiin{are pAnd in prezent, de unde
i;i procurl materia primi, unde igi realizeazd, produsele, unde se
exporti produsele, capacitatea de produc{ie a intreprinderii (se vor
intocmi;i folosi gralice, diagrame), for{a de muncd gi utilizarea ei,
migra{iile, sporul natural etc.; evaluarea rolului intreprinderii in
viala economici a localiti{ii etc.
Geografia mediului inconjuritor (clasa a XII-a) este, prin exce-
lenfd, un loarte bun prilej de a realiza o sintezi a cunogtintelor de
geograiie pAnd la acest nivel acumulate din clasele IV-XII, fiind
nn dcmeniu al <interdisciplinariti{ii>> interne a geografiei.
In planilicarea tematicd a confinutului acestui obiect o pondere
importantd considerlm cd trebuie s-o aibi analiza amlnunf itd a ele-
mentelor componente ale mediului, a relaliilor, interac{iunilor gi in-
tercondi!ionlrilor dintre ele, 'care constituie baza insugirii 9i in{ele-
gerii rrediului inconjuritor ca intreg gi problematica lui; elemente-
le <<pr:mare> trebuie insugite gi pe baza unor date din manualul de
<<Geograiie fizicl generalS> (vreme, climd, relief, ape) gi in mod si-
milar cele <<derivate>> (vegetalie, faund, soluri), iar <<elementele in-
troduse de om>> (agezirile, agricultura, industria)
- ca pnrli
mediului (gi nu ca probleme <<in sine>>). Aten{ia sporitd
ale
acordati
<<Domeniilor conservirii gi utilizirii mediului>> este justilicatd de ace-
ea ci ele constituie esenfa cercetdrii, protectiei, utilizlrii gi amelio-
rlrii fieclrui element: (peisaj, pidure, api, aer, sol), a mediului in
ansamblul siu. Geografia mediului inconjuritor prezinti mari posi-
bilitdti pentru realizarea aplicafiilor practice pe teren, pentru cerce-
tarea cu elevii a mediului din orizontul local.
In concluzie, avAnd in vedere ci obiectivul Iundanrental al geo-
grafiei in prezent il constituie analiza ;i prospectarea mediului geo-
grafic, consideram ca studiul mediului inconjuritor sub ioate aspcc-
tele sale: lizic, uman gi econotnic, flcut cu elevii in orizontul local
ar trebui sd stea la baza preddrii geograIiei in gcoald.
Teme pentru activitatea independenti
l. Elaborarea programei gcolare de geograIie pe baza principiu-
lui orizontului local.
a) Analizind progranra gcolari determina{i conf inutul gi volunrul
cunogtin{elor materialului legat de orizontul local.
b) Determina{i cerinfele programei actuale iafi de predarea ge-
ograf iei pe baza principiului orizontului local.
c) Determina{i con{inutul gi volumul sarcinilor gi intrebdri lor
din manualele gcolare de geografie ale claselor IV-XII legate de
orizontul local.
2. ElaboraJi proiectul unei lec{ii (la alegere) cu utilizarea r-nate-
rialului din orizontul local.
ll
 Bibliografia
Atlas Moldavskoi SSR, Moskva, 1990.
V., Dicf ionar geografic gcolar, Editura Lumina, Chiginiu,
- ^^Efros
1993.
_ Geograiia. Programa pentru gcoala de culturd generald, Chi;i-
niu, 1993.
Iona;cu J., Teodorescu Gh., Ionescu N., Elemente de geografie ge-
neral5, Manual pentru clasa a V-a, E.D.P.R.A., Bucure+ti, tg;gS.
8., Gheograficeskoe kraevedenie, VAgiigaia gkola, Minsk,
. ^^Megeciko
1986.
RAmbu N., Mitcu M., Geografia Republicii Moldova. Manual pent-
ru clasa a IX-a, Editura Lumina, Chiginiu, lgg6.
Stroev I(., I(raevedenie, Prosvegcenie, Moskva, 1g84.
EXCURSilLE $r V|ZTTELE GEOGRAFTCE
-
FORME DE STUDIERE A ORIZONTULUI LOCAL
Prin excursie geografici (lat. excursio-nis:deplasare) se in{e-
lege o deplasare in naturd cu un grup de elevi in scop didactic.
Yizita geografici este deplasarea ce are loc cu un grup de elevi,
in scop didactic, la diferite unitl{i industriale, de transport ;i agri-
cole, care indeplinesc o iuncfie de produc{ie.
Excursiile gi vizitele geografice sunt o formi de organizare a ac-
tivitnfii instructiv-educative care se desidgoard in alara gcolii, unde
se fac observalii gi se studiazi obiecte gi fenomene, pe baza intuifi-
ei vii gi directe pe teren, la intreprinderi industriale, la unitS{ile ag-
ricole, parcuri, muzee etc.
Ca forme de organizare a activitd{ii instructiv:educative, excur-
siile gi vizitele geograiice se deosebesc de lec{iile din cadrul clasei.
Astfel, datoriti intui{iei directe a obiectelor gi Ienomenelor fizico- gi
economico-geografice, ele invioreazd activitatea elevilor, dezvolti in-
teresul gi gAndirea acestora.
Importanfa excursiilor vizitelor; geografice
Qi
Excursiile gi vizitele geogra[ice contribuie la dezvoltarea spiritu-
lui de observatie al elevilor, la lSrgirea orizontului lor intelectual,
precum gi Ia intirirea leglturii dintre munca instructiv-educativi gi
viafd. Atdt excursiile cAt gi vizitele geografice contribuie in mod deo-
sebit, la dezvoltarea sentimentului patriotic al elevilor.
Nici un material intuitiv ;i nici o descriere geograficl, nu pot sI
creeze reprezentlri mai apropiate de realitate ca observa{iile licute
asupra obiectelor gi a fenomenelor geograf ice dirf naturd sau din in-
treprinderi. Ele trezesc interesul pentru geografie, pentru cunoagterea
t2
condifiilor naturale gi viafa economicr. Excursiile gi vizitele duc la
cuno.ag.terea particularitrfilor obiectelor gi ienomenelor geografice in
condiliile lor naturale. contribuie, in acelagi timp, Ia Torriarea ;i
dezvoltarea nofiunilor, a priceperilor gi a deprinderilor.
Fdr5. excursii. gi vizite este greu sr se limureasci prin predarea
geograliei interdependen{ele ce existi intre obiectele si fenomenele
geografice, observate de elevi in naturi sau in unitr{iie indrrstriale
9i agricole. Aga, de exemplu, in excursiile din orizontul local al unei
regiuni deluroase, elevii vor cunoagte, pe baza observa{iei directe, re-
la{iile ce existr intre inclinarea versaniilor expugi spre sud sau.nord
gi .reparti{ia diferitelor forma{ii vegetale ori iul[uri'de prante. Sau,
sub aspect industrial, ei igi vor pulea da seama de ce in orasul lor
au apirut anumite ramuri industrlale 9i nu altele
Exc.ursiile gi vizitele ajuta pe elevi si-gi insugeascr congtient gi
temein-ic cunogtinfele geografice. Numai pe baza observa{iiloi ain nd-
turr elevii igi vor lorma gi dezvolta o serie de nofiuni fizico-geogra-
fice (De exemplu: ce este solul ;i cunl s-a lormat'in localitaiea "res-
pectivS; ce fel de roci sunt in orizontul local; ce se infelege prin
)/rg.me. gi clima gi ce caracteristici prezinti ele in orizontul local,
iafd de alte locuri d-in republici. In cadrul vizitelor desfdgurate in
unitr{ile. ce_aparfin localitS{ii natale, elevii cunosc indeletnicirile gi
realizlrile ei.
Fxcursiile gi vizitele au importan{I nu nulnai pentru elevi, ci gi
p.entru prolesor, care poate sd-gi verifice cuno;tinfele 9i in acelagi
timp, s5-gi explice nrai bine con{inutul ntultor probleme de geograIie.
Clasificarea excursiilor Ei vizitelor geografice
_ Fxcursiile 9i vizitele geogralice in [unctie de con{inutul obiective-
lor lor, pot ii:
a) excursii geografice efectuate in naturi, unde se cerceteazl
unul sau mai multe componente ale peisajului geograIic;
b) excursiile geografice in al c5.ror con{inut intri cunoasterea
anumitor probleme.de geografie economicl (utilizarea tercnului ag-
ricol al unei gospodlrii agricole).
In func{ie de timpul in care se desiigoari excursiile, pot ti de
scurt[ durat[, efectuate in cAteva ore sau cel rnult o zi ;i care au loc
in orizontul local; de lungi durati, e[ectuate in l-15 zile sau chiar
mai mult gi care se iac in locuri mai indeplrtate din republica.
Cdt privegte vizitele geografice, in al clror con{inut intri nrairnult
problernc de geografie economicd, acestea au loc in ntod obignuit la
unitS{ile industriale, agricole gi de transporturi, la grddini botanice,
nruzee etc.
Din punct de vcdere didactic, excursiile gi vizitele se iurpart in
excursii gi vizite geografice preliminare, care precedi o tenra'sau nrai
l3
rnulte teme, al clror scop consti in a oieri elevilor ocazia sd intuias-
cd materialul natural necesar lec{iilor ce se vor desfSgura ulterior
in clas5; excursii gi vizite geografice finale, prin care se incheie ac-
tivitatea unei teme studiate, avAnd ca scop sd ofere elevilor posibrli-
tatea ca, pe baza materialului f aptic din naturi, din intreprinderi, mu-
zee etc., sd-gi insugeasci temeinic materia ce a fost deja studiatd in
cadrul clasei.
Organizarea gi desligurarea excursiilor geografice
In organizarea gi desf5gurarea excursiilor didactice geogralice se
disting trei etape:
l. Etapa de organizare a excursiei (vizitei), cdnd are loc alege-
rea temei, stabilirea obiectivelor, documentarea cu ajutorul biblio-
grafiei, alcituirea planului ;i pregitirea elevilor pentru excursie (vi-
zitd).
2. Etapa de desf[gurare a excursiei (vizitei), in care sunt inclu-
se: deplasarea de la gcoali la locul unde are loc excursia sau vizi-
ta geograficl; activitatea elevilor pentru asimilarea cuno;tin{elor
geografice; intoarcerea de la locul excursiei (vizitei) Ia gcoald, unde
se depune materialul colectat (roci, minerale, ierbare etc.) sau cel
cu con{inut de documentare (schite de hlr{i, noti{e etc), precum gi
aparatura folositl in teren.
3. Etapa de analizi a confinututui excursiei, a rezultatelor obfi-
nute gi de prelucrare a materialului colectat care se depune in cabi-
netul geogra[ic, incheie excursia geograficl.
Teme pentru activitatea independentl
1. Analiza{i programa qcolard de geograiie gi determinafi lucrd-
rile practice sub lorml de excursii (clasele IV-XII).
2. Elaborafi planul organizdrii gi desfiqurdrii unei excursii (la
alegere). Pentru comparalie vezi anexele 3 gi 4.
Bibliografia
Bdrgioanu P., Mdndru| O., Metodica predlrii geografiei la clase-
le V-VIII,E. D. P., Bucuregti, 1979.
Cernihova E., Ucebnde lxcursii po gheografii, Prosvegcenie, Mos-
kva, 1980.
Darinski A., Metodika prepodavania gheografii, Prosvegcenie,
Moskva, 1975.
Dinef O., Enache M., Olinescu E., Metodica preddrii geograiiei
la clasele V-VIII, E. D. P., Bucuregti, 1984.
t4
Geografia. Programa pentru gcoala de culturl generali, Chi;iniu,
1993.
Gherasimova T., Krdlova S., Metodiceskoe posobie po [izicesl<oi
gheograiii 6 klass, Prosvegcenie, Moskva, 1991.
Maksimov N., Metodiceskoe posobie po fizicesl<oi gheografii, Pro-
sve;ceni,e, Moskva, 1987.
Metodika obucenia gheografii v srednei gl<ole. Pod redal<fiei
L. Pancegnikovoi, Prosvegcenie, Moskva, 1983.
Nikonova M., Praktikum po gheograiiceskomu kraevedeniiu, Pros-
vegcenie, Moskva, 1985.
RAmbu N., MAtcu M., Geografia Republicii Moldova. Manual pen-
tru clasa a IX-a, Editura Lumina, ChiginIu, 1996.
CERCUL DE STUDIERE A ORIZONTULUI LOCAL
Cercul de studiere a orizontului local reprezinti una din formele
principale de activitate extradidacticd, organizatd cu caracter forma-
tiv, cu mare pondere in stimularea interesului elevilor pentru studi-
erea geografiei.
Obiectivele cercului de studiere a orizontului local sunt multiple,
intre care men{ion5m:
la elevi a pasiunii pentru cercetare stiinlificd;
- dezvoltarea
dezvoltarea capacitltii de investigare;
- stimularea creativitd{ii;
- dezvoltarea independen{ei in gAndire, ini{iativei si sim!ului de
-
rispundere in interpretarea ienomenelor geografice;
aprofundarea gi imbogi{irea cunogtinfelor dobAndite.
-Profesorul, in strinsd colaborare cu elevii, trebuie sI asigure un
con{inut adecvat cercului de studiere a orizontului local, tetttatica
acestuia sd rdspundS, mai multor cerin{e:
a) si find seama de particularitS{ile de vArsti ale elevilor, de ni-
velul la care ei se afld in studierea geografiei, pe clase - de la celc
mai mici la cele mai mari;
b) si contribuie la imbogS{irea cunogtin{elor de geografie;
c) sd cuprindl subiecte cdt mai diversificate, care si apeleze nu
numai la teorie, ci gi la aspecte cu implica{ii practice;
d) prin continutul activitl{ii lui, cercul trebuie sI asigure urr
spor real atdt in privinfa lirgirii orizontului de cunogtinle ale elevi-
lor, cAt gi in plan educational, al comportarnentului etc.
r5
 Activiti!ile organizate in cadrul cercului
de studiere a orizontului local
ActivitS{itle organizate in cadrul cercului de studiere a orizontu-
lui local pot f i:
. .-organtzarea unor siurpozioane gi conferin{e de comuniciri gti-
in[iiice gi referate la care vor [i invitaii 9i elevi din alte qcoli;
- elaborarea
ze.ntative
uno.r-panouri geogratice cu imagini gi citate repre-
privind relieful, apele, protecfia mediufui, cu titluri suge-
stive <<P_opasuri>>, <<Pe un picior de-plai> etc.;
elaborarea unor materiale dldactice: plange, lnachete, realiza-
rea-unor colecfii de_ diapozitive, ilustrate, roii, ierbare, insectare etc;
- organizarea drume{iilor gi excursiilor;
organizarea unor expozitii de fotografii, c5r{i, desene, harfi
care- abordeazd, aceea.gi temi: <_Satul (oralul) fn caie trlim>, <Apele
Moldovei>>, <<Plante 9i animale din Moidova>, <obiective turistice'din
oragul (raionul) nostru>> etc;
.. l -organizarea
din diferite
unor intAlniri cu geogra[i, cu oameni de gtiin{d
domenii de activitate;
unei reviste cu tematici geograficd. profesorul im-
- elaborarea
preund cu elevii stabilegte colectivul de re-dac{ie, redactorul gef, res-
ponsabilul cu probleme financiare, responsabilul cu distribuiiea' re-
vistei, responsabilul cu editarea etc. Denumirea revistei poate fi <pas
cu pas>, <<Curcubeul>>, etc. Principiile de bazd sunt: fiecare subiect
aprobat sr intereseze cit mai mul{i elevi din gcoalr; subiectele sr
fie interesante, atractive; limbajul si fie adecvat vd'rstei gi nivelu-
lui de cunogtin{e al elevilor; ariicolele sr fie scrise numai de elevi.
Rubricile posibile sunt; <<curiozitali geografice>, <<Necunoscuta lume
a plantelor gi animalelor>>, <<Natura in pericol>, <<ltinerare>>, <<Concur-
suri>, <<Obiceiuri gi tradi{ii>, <<Din tainele naturii>>, <<portrete urbane>,
<<Epigrame>>, <<Glurne>>, <<Rebusuri geogralice> etc;
serilor distractive geogra[ice. In cadrul acestei
- organizarea
activitifi se poate include un concurs de tip <Robingo> sau un con-
curs intre 2-3 echipe din clase diferite, pe baza unei bibliografii co-
municate antericr.
Drume[ia
. Drume{ia este o deplasare cu durati scurtl de cel pufin o zi, pe
distan{e mici, flcuta fard mijloace de transport auxiliare ;i are la
scop recreerea, refacerea fizico-psihici in cadrul natural.
-
Drumelia vizeazd cilirea lizicl a organismului prin ntersul pe jos,
culegerea prin observalie directl a un-or informa{ii, cunoagter'ea'ne-
rnijlocitd a unui rnonurnent al naturii, a unei rezervafii, a peisajelor"
a unui lac, a unui obiectiv antropic etc. Pentru efectuarea unei dru-
l6
melii cu elevii,,profesorul trebuie sr stabileascd obiectivul gi obiecti-
vele op.era{ionale vizate, si stabileasci traseul care va fi parcurs,
sd se documenteze asupra obiectivului gi asupra traseului. proieso-
rul trebuie sd-i iniormez.e pe elevi despre obiectivul care va ii vizat,
despre o.biectivele opera{ionale urmdrite, despre .iraseu.
b-
participd la drume{ii, profesorul gi elevii trebuie si cunoa-
s' -c?n{.
s.i respecte rnai rnulte reguli. In drLirne{ie se respectd cerinfe-
l.e;j
le reieritoare la echipament, ali-menta{ie, norniele de securitate ale
mersului pe drumurile publice gi ale p'dstririi sdnitd{ii elevilor, nor-
mele pentru ocrotire-a naturii. Deplas'area se iace cu llers constant,
cu 3-4 km/ori, frri efort mare. Pe terenuri in panti sau accidenta-
te, viteza va fi redusd pentru evitarea epuizarii 'fizice. profesorul va
cere elevilor si se deplaseze in gir, pe poteci marcate pentru evita-
.L re_a ritrcirii ;i a distrugerii vegeta{i-ei. incheierea drumetiei trebuie
}S sI se facd cu cel pu{in doud ore inainte de innoptare.
\)
q\{
Teme pentru activitatea independentd
N l. Deterrninali obiectivele gi elabora{i planul cercurui de stuciic,-
re a orizontului local.
2. Determina{i formele de organizare a studierii orizontului local.
.3. Alcd.tui{i ruta desf igurrrii unei drume{ii (deternina{i tenra, obi-
ectivele, obiectele de cercetare, materialele necesare)
.
4. Elabora.{i planul desfS;urlrii unei serate, conferin{e, utilizAnd
materialul din orizontul local.
Bibliogralia
Barinova I., Elhovsk.aia L., Nikolina v., vneurocinaia raLrota i'i()
gheografii. Prosvegcenie, Moskva, 1988.
. B_rrgSgqlu P., MAndru{ O., trtetodica predirii geograIiei la cla-
sele V-VIII, E.D.P., Bucuregti, 1979.
Darinski _A., Metodika prepodavania gheograiii. prosve;ccnie,
Moskva, 1975.
DdneJ O., Enache M., Oldnescu E., Metodica prcdarii geogra liei
Ia clasele V-VIII, E.D.P., Bucuregti, 1984.
Hodorovici M., $kolinie gheograficeskie vecera, Minsl<, 1971.
Megeciko E., Gheograficeskoe kraevedenie, VA;Sigaia 9kola, llinsl<,
1986.
Metodika obucenia gheografii v srednei sltole, Pod redak(iei
L. Pancegnil<ov.oi, Prosvegcenie, Mosliva, 1983.
Nikonova M., Pral<tikum po gheograficeseomu l<raevedeniiu, pros-
vegcenie, Moskva, 1985. - :
Stroev K., Kraevedenie, Prosvegcenie, Mqskva, 197a.
i..
! Comanda rrr. l2l l7
 MUZEUL $COLAR DE STUDIERE A ORIZONTULUI LOCAL
Teme pentru activitaiea independentI
Realizarea principiului orizontului local in activitatea instruc{iv-
educativd este posibilS numai in condifiile colectirii sistematice in 1. \rizitati muzcul de studiere a orizontului local gi alcituifi des-
$coalI a materialelor geografice din orizontul local. Aceste materiale crierea 1ui.'
se pdstreazl in ungheragul orizontului local, care se transformi cu 2. Elaboi'afi proiectul unei lec{ii ce urmeazd a ii electuatd in mu-
timpul in muzeu de studiere a orizontului local. zeul de siudiere a orizontului local.
In acest muzeu se concentreazd cele mai importante materiale Bibliografia
despre natura, popula{ia, economia gi cultura localltelii natale.
Pentru muzeu se colecteazl acele materiale care corespund cerin- Aliliin Gh Ogrizko 2., $kolinAe muzei, Prosvegcenie, Moskva,
{elor gi continutului obiectului de geografie gi ,servesc ca materiaie t972.
Darinski A. S. a., Kraevedenie, Prosvegcenie, Moskva, 1987.
intuitive pentru lec{ii.
Diii N.. Valigin Iu., Gheograficeskaia ixpozi{ia gkolinogo kraeved-
Muzeul gcolar trebuie sd oglindeascd cdile gi metodele de cerceta- ceskogo muzeia, Prosvegcenie, Moskva, 1979.
re a orizontului local, descrierile expedi{iilor, excursiilor, seratelor Megeciko E., Gheograiiceskoe kraevedenie, VAgdigaia gkola, Minsk,
etc.
I 986.
Obiectivul ,principal al muzeului de studiere a orizontului local Nii'onova M., Praktikum po gheograficeskomu kraevedeniiu, Pros-
este prezentarea intuitivd 9i multilaterall a naturii 9i vielii lccalitd- ve$cenie, Moskva, 1985.
'{ii natale.
Stroev K., Kraevedenie, Prosve;cenie, Moskva, 1974.
Exponatele naturale, hlr{ile, materialele intuitive, docunientele
istorice, monografiile etc. sunt repartizate pe secfii. Numirul secli-
ilor muzeului gi con{inutul lor este deterrninat de particularitiiiie
orizontului local.
Muzeul de studiere a orizontului local include urmltoarele sec-
,tii 9i compartimente:
Sec{ia <NATURA ORIZONTULUI LOCAL>> cu compartimentele:
I ) Agezarea geografici;
2) Structura geologici gi relieful;
3) Clima;
4) Apele;
5) Solurile ;i vegeta{ia;
6) Lumea animall;
7) Ocrotirea naturii.
Sec{ia <POPULATIA $l ECONOMIA> include urmdtoarele com-
p artimente:
l) Popula{ia. Qesursele de for!5 de muncS;
2) Structura economiei;
3) industria gi ramurile ei principale;
4) Agricultura; ramurile de specializare
5) Transporturile;
6) Serviciile;
7) Perspectivele dezvoltlrii economiei.
l8
23
 Anexa I APELE (RAUI-)
PLAN UL STUDIERII FIZICO-G EOCRAFICE
A ORIZONTULUI LOCAL l' Date-generale despre r6u: ilenumirea, lungimea, izvorul,
unde
se varsa, aIluenfii, supra[a{a bazinului.
2. caracteristica, f iz.ico-geograf ica a bazinului rdului (structura
STRUCTURA GEOLOGICA geograficd gi relieful, clinra, sol-urile, vegetafia).
3. Caracteristica. viii rAului.
4. Alirnentarea raului gi oscila{ia nivelului apei in rau pe anotinr-
puri.
5. Viteza apei rAului, debitul apei_curgitoare pe anotimpuri.
6. Regimul rdului in dependenia ae ct"ima.
I 1. JjT.p.rrtura apei raulul gi oscilafia ei in timpul anului.
!. {rezarea teritoriului fafl de erementele geostructurare majore. B. Utilizarea economici a rAului.
2. C aracteristica, se.di mentetor (vArs.ti, I
";;F;;itl;;-str-uctura etc) -
3. Istoria dezvoltirii geologice i teritoriului. SOLURILE
4. Substan]ele minerale utile gi utilizarea ior.
..1. A;ezarea teritoriului in cadrul zonei pedologice. structura in-
r ----"o'--' Y!r.
veli$ului de sol.
RELIEFUL 2. caracteristica factoriror pedorogici (rerief, climr, ape, vegeta-
l. caracteristica.orohidrograiici a teritoriurui, caracterul supra- f ie, lurnea animala, activitatea umanIT.
absoluti.ei ret-ativi, direc{ia ir;ii;;.ii;"llrrr" 3.' Descrierea principalelor tipuri
-r de soluri. Fertilitatea naturali
I:l:t^lr:ll,l",a
rarelel, lornrele majore de relie[ etc. a sup_ a diferitelor tipuri'de soluri.
str:rjturii.ge-ologice a teritoriurui gi condi{iiror tecto- a. !-egitn{ile geografice in reparti{ia solurilor.
^,^?'^].llluenta
nrce asupra dezvoltlrii relie[ului. 5. Metodele de sporire a ieriititaiii solurilor 9i lupta cu lenome-
3. Procesele exogene gi inIuenfa Ior asupra iorrnirii relieIului. nele negative (eroziunea, alunecdri de teren etc.).
4. caracteristica unor iorrne de reliei (cumprna de apr, valea
rdului etc.). VEGETATIA
5. Istoria dezvoltlrii relie[ului. Descrierea-v.ege.ta{iei naturale a orizontului local gi a rnodului
de uti-
6- Inlluenf a reliefului asdrpra activiti{ii economice a omului. lrzare a pddurilor, fane{elor, pdgunilor, a misuriior pentru irnbund-
tdfirea lor.
CLIMA t STUDIUL FENOLOGIC AL PLANTELOR
l. caracteristica generald succintl a climei: zona
dul de continentalita-te a climei, temperatura medie climatericr, gra-
a lunilor ianua- $
observa{iile fenologice
,asupra plantelor este de mare importa,{i
at6t gtiin{ifica cat gi.practicd.'Importan}a
rie 9i iulie, vanturile predominante, iantitat", ,rrrre d'e precipitafii. gtiin{iiica .orrta in cLr-
noagte.rea manifestirilor diferiteloi stiri'morfoliziologice ale ptanle_
2. caracteristica factorilor climaterici: radiafia solarr, circulalia lor legate de condiliile clinra,tice pe.parcursul unui an- irnportan{a
atmoslerei gi supraia{a subiacentd. p.ractici prezinti interes pentru medicina in stabilirea peiioadei op-
3. Mersul anual al elementelor meteorologice (temperatura, umi- time de recoltare a plantilor medicinare; pentru iliri"ritirra in sta-
ditatea, gradul de innorare, precipitalii, vAntu?ile).' - ''- - bilirea epocilor de recoltare a.seminfetoi gi de ser-rrdnal-a plantekrr
4. Anotimpurile anului. particularitr{ile specifice ale fiecdrui ano- forestiere; pentru agriculturi in stabllirea prognozelor cu privire la
tlntp. epoca de semdnat, a conditiilor de ingrijire. de"coacere, de recoltare
5. Fenomenele sezoniere in naturi. etc; pentru- agriculturi, cunoagte.ea e"poiilor de inllorit-aduce servi-
6' cii,.albindritulu.i; pentru_ horticulturr permite grsirea elecfului deco-
. In-tluen{a climei asupra particulariti{ilor activitd{ii econo,ricc
ale ornului rativ, maxinr.al gr-idinilor gi parcurilor prin Srrrarnentarea lor cu
plante tloricole, cultivate gi spontane etc.
20
2t
 FI$A Nr. I
Metoda observaliilor ienologice Denumirea,.ti in!ilicI gi populari a speciei:
Punctul geografic ai altitudinea:
Activitatea cle urmSrire a plantelor prin obscrva{ii sc des II soa- Clinra:
rb, pe baza unui plan care cuprinde: Datele observatiilor
alegerea piantelor pentru observa{ii; pe anii C aractere re-
- stabilirea datelor cAnd se fac observa{iile; t..ENOFAZA zt:mative
aie obser,
- eiectuarea observa{iilor fenologice; ,nrrl,nn,
l,*'1,*u ra ir:lor
- stabilirea caracterelor biotopului.
-Pentru biotopul terestru se noteazd roca rnami, tipul dc sol gi I. VEGETATIVA
l. Umilarea mugurilor
particularitdfile lui, tipul vegetaiiei inconjuritoare (lemnoasS, ier- 2. Inceputul creStcrii Iastarilor'
boasd etc.), altitudinea, relieful, expozi{ia versantului, maniiestlrile 3. Inverzirea mugurilor foliacei
4. Infrunzirea in masd
clirnatice din zona, biotop (temperaturi, umiditate, nebulozitate etc.). II. INFLORIREA
Pentru bazinele acvatice se noteazl tipr-rl vegeta{iei, altitudinea, l. Umflarea mugurilor florali
adAncimea apei unde cresc plantele supuse observa{iei, oscila{iile de 2. Desfacerea primilor muguri florali
nivel ale apei, culoarea ;i transparen{a apei, temperatura apei. 3. mugurilor ilorali
^Desfacerea
ln masa
AtAt pentru plantele din mediul terestru, cAt gi pentru cele din 4. Aparifia primei flori
mediul acvatic, varia{iile climatice sezoniere determinl modificiri in 5. Inllorirea in masi
ritmul de vegeta{ie al plantelor in cadrul aceluiagi an, precum gi de 6. VeEtejirea primelor f lori
7. SlArgitul infloririi
ia un la altul, in cadrul aceluiagi sezon. III. FRUCTIIFICAREA
Succesiunea de momente ale ciclului de cr.egtere gi dezvoltare'cu l. Inceputul formdrii
iructu
exteriorizarea unor caractere mor[ologice ;i fiziologice ale plantelor Iu i
2. Formarea fructelor in masi
poartd nunrele de fenofaze. 3. Aparif ia primului fruct copt
Observa{iile fenologice asupra plantelor se Iac pe o perioadi mai 4. Coacerea fructelor in masd
indelungati pentru a urmari ;i constata variabilitatea fenof azelor in 5. Inceputul ciderii fructelor
6. Clderea tuturor fructelor
iunc{ie de variabilitatea condi!iilor de mediu. In acest sens se sta- IV. SFIR$ITUL VEGETATIEI
bilesc cAteva stafii pernianente pe aceiagi teritoriu unde condi{iile l. Inceputul cololituiui de toamnl
de r.iatd sunt identice. Decadal, in cadrul excursiilor organizate, se al frunzelor
pot face observa,tii fenologice pe un itinerariu prestabilit in sensul 2. Coloritul Irunzelor in masi
3. Inceputul ciderii frunzelor
cunoagterii pentru vegeta{ie in general, a manifestirilor fenofazelor 4. Caderea frunzelor in masl
in iunc{ie de altitudine. Se va constata o intArziere a fenoiazelor 5. Ciderea tuturor lrunzelor
plantelor din zona deluroasl fa{d de cea din cAmpie.
Observa{iile se fac in cursul primei jumltI{i a zilei, pAnI Ia ora Fl$A Nr.2
13. 1n acest interval de tirnp infloresc rrajoritatea plantelor. Toarnna Denumirea gtiinlificd gi popularl a speciei:
clderea frunzelor se observl cel mai bine diminea{a Iiind alectate de Bazinul hidrologic:
Altitudiirea:
tenrperatura scazutd din cursul nop{ii. Clima:
Efectuarea observaiiilor fenologice trebuie sI evidenlieze succesi-
unea de nromente ale ciclului de cregtere gi dezvoltare a plantei, de FENOFAZA
L)atele observatiiloi De anii Caracte're re-
zutnative
la pornirea.ei la via{d activl pAni toamna tArziu, cAnd trece la o ale obser-
v a t iilor
via{5 latenti..
In ienologia unei plante se disting fenofazele: vegetativS, de int- 6

bobocire, de inllorire, de fructificare, sfArgitul vegeta{iei gi perioada I. VEGETATIVA

t. Inceputul infrunzirii
repausului relativ. In iiecare lenolazd existl criterii precise de ur- 2. Infrunzirea in masd
rnlriie a manifestlrilor morlologice gi fiziologice a plantelor supuse 3. SfArgitul infrunzirii
observa{iei (vezi iiqele I 9i 2).
t1
22
 OBSERVATII FENOLOGICE ASUPRA ANIMALELOR

II. INFLORIREA Observaliile fenologice asupra animalelor se aplicl mai greu

1. Imbobocirea decit la plante din cauza rnobilitlfii lor. Pentru a obline rezultate.
. 2. Inceputul infloririi bune este necesar ca observatiile sd fie indreptate asupra unei po-
3. Inf lorirea in masl T pula{ii de animale din 2-3 puncte ale orizontului local, alese ca
4. SfArgitul infloririi locuri permanente. Asupra animalelor cu modul de via{i nocturn
III. FRUCTIFICAREA
l. Inceputul for;aii-f;uctelor observafiile se [ac in cursul orelor de searL
2. Fructe verzi in masl Inceperea observaliilor presupune o documentare anticipatl
3. Fructe coapte privind cunoa;terea unor caractere etologice, a urmelor, a zborului
4. Cdderea frunzelor gi a etc. Acestea sunt necesare pentru a stabili aparifia diferitelor mo-
semin{elor
I\'. SFIR$ITUL VEGET,{TIEI mente sezoniere in via{a lor sau a diferitelor Iaze in dezvoltarea
l. Inceputul schimbdrii coloritului lor.
lru n zelor Obsen,a{iile se desflgoard in baza unui plan intocmit unde sunt
2. Cdderea parlialit a rrlantelor
3. Cdderea totali a plantelor Ia fun<jul prevdzute punctele ce constituie obiectul cercetdrii. Ca-
bazinului ac', atic racterul observa{iilor este specific grupului de animale. De exem-
4. lnceputul de descompunere plu, la pdslrile migratoare f enof azele urmdrite sunt: sosirea
al plantelor pislrilor, inceputul perioadei nuptiale, confectionarea cuiburilor,
depunerea ouilelor, clocitul, aparilia puilor, invS|area zborului,
-ietulobservaIiile fenologice.ale planteror sunt notate aminun{it in ca-
de teren, mentionandu-se- data efectuirii lor, precurn formarea stolurilor de toamnd, inceputul migra{iei, migra{ia in masE
tea factorilor abiotici. $i calita- a paslrilor. De fiecare datd se noteazl data gi constatdrile rezulta-
te din observa{ie. La mamiiere se urmdresc, in funcfie de specie,
- Dup4 adunarea
intejpretarea lor.
informafiilor fenologice ale plantelor se trece la
urmdtoarele fenofaze: imperecherea, nagterea, schimbarea blSnii de
Este bine ca observa{iile ie.nologice ficute de clasa intreaga si primdvard, schimbarea bldnii de toamnd, hibernarea, iesirea din
Iie transmise clasei ce urmeazd si-studieze, anul urmdtor. se"stabi- bdrlog, ciderea coarnelor; aparifia noilor coarne, osi[icarea gi cu-
1e9te astfel o continuitate a cercetdrii incepute. ri{area noilor coarne etc. Figele de observafii se intoctnesc pentru
orice specie de animale care urmeazi a fi studiata ienologic.
. obse.rvatiile- lenologice a.r prezenta int'eres deosebit daci dupr un
plan unic la aceleagi. date ele -ar fi urmirite in mai multe gcoli pe un
teritoriu vast, in mai multe localitdfi, la altitudini diterite;i zbnali- Ancxa 2'
tate climatici diferiti . ln baza aces'tor observa{ii s-ar putea intocmi In planul pentru studierea geograficd a unei localita!i (sat) se
hrr{i fenologice in care sr se stabileascr legitdiile dependen{ei mer- cuprind urmitoarele:
sului fenofazelor.pentru aceleagi specii de plinte'i, trri.ii. de factorii
medlulul geogralic, permi{dnd sr se aprecieze instalarea diieritelor DATE GENERALE
anotimpuri
Inainte de a proceda la analiza detaliati a caracteristicilor fun-
LUMEA ANIMALA damentale ale oricirei localitS{i este necesar sd se cunoascl datele
principale asupra localitS{ilor respective. Pentru acest lucru se
Descrierea speciilor de animale silbatice care se intalnesc in apeleazd la izvoare istorice, la inregistrlrile statistice. De o valoa-
orizontul local. Determinarea modului de aclimati zare a animalelor re deosebiti pot fi in acest caz izvaarele orale gi alte date istorico-
la condifiile locale. ocrotirea lumii animale in orizontul local. geogra[ice pistrate in localitate. In acest sens, este indicat si se
stea de vorbi cu bitrAnii, sd se ccrcetezc arhivcle localitalii. Sin-
teza activitatii de documentare pe teren trebuie sd o constituie figa
localitlfii. Aceasta trebuie si con{ina urmitoarele aspecte:
1. Denumirea actuali a localiti{ii...
2. Schirnbari in denumirea localita{ii...
24
25
 II. POZITIA GEOGRAFICA
Pozilia geograficl include totalitatea factorilor fizico-geografici
cAt gi pe cei economici gi sociali.
Pozi\ia geografici oferl cadrul amplaslrilor ra!ionale atAt al
agezdrilor umane cdt mai ales al obiectivelor economice, culturale,
soci a I e.
Pentru prezentarea pozifiei geografice se solicitd studii asupra
co.mponenfelor naturii,, asupra corelafiei dintre acestea gi elemen-
tele social-economice. In aCest scop documentarea pe teren va avea
in ved-ere in primul rdnd precizarea urmitoarelor blemente:
l. Localizarea localitlfii (satului)
:
in lunca;
- pe grinduri;
- sau pod de terasS;
- "frunte
camp;
- conuri de dejec{ie;
-Aprecieri asupra acestei localizlri (altitudine, apropierea de
-
izvoare. dg up.r, pAnza freatic5, expunerea fafd de soafe, fali de
vAnturile locale etc.)
. . .2. Reteaua- h-idrografic5. Caracteristicile generale ale re{elei
hidrografice. Influen{a ei asupr a localizdrii ;1 func{iile Iocalit'rJii.
Izvoarele de apI.
3. Distan{a fa}i de centrul raional gi de alte localiti}i din raion.
4. Distan!a- fafl de cea mai apropiati gard sau stalie auto.
5. Pozilia fatd de incrucigarea drumurilor vechi 9i actuale din
zona respectivd.
q Cel mai apropiat orag, distanta la care se afli, legiturile
-localitilii
cu acesta (gosea raionall, republicanS, cale feratd).
7. Schimbiri in locul de agezare al localititii de-a lungu'l vre-
murilor. Cauzele care le-au generat (atrase ae'drumuri de cii fe-
rate etc.)
8. Pozi{ia fa}5 de incrucigarea drumurilor vechi ;i actuale din
zona respectivi"
_ ^l^P" o hartl geomorfologicd sau plan topografic la scara
.l:2500
se carteazd localizarea Iocalita{ii, reliefAni elernentele ca-
racteristice agezirii (curbele de nivel, ierase, incliniri ale terenu-
Iui,, adAncimea__apei freatice, fdnt6ni qi alte surse naturale de api
potabilS etc.) Harta poate fi generali sau pe elemente.
. l0.,Se va alege un punct d1 indltime mdximd in limitele satului
de unde se va observa cadrul natural, forma, cenirul istoric al lo-
calitdtii, construcliile noi. Se vor face fotogiafii sau schile pano-
ramrce.
26
I II. CARACTERISTICA COMPONENTELOR
FIZICO-GEOGRAFICE
RELIEFUL. Cunoagterea reliefultti prezintl interes deosebit
pentru realizarea economici a construcf iilor, organizlrii re{elei
stradale etc.
Un prim aspect este cel al pantelor.
In acest fel se apreciazd, inclinarea pantelor (de reguli pAnd
la 8-100/o maximum gi 0,5-lYo minimum). Diferentele de nivel se
apreciazd cam la 50-60 m. Asemenea cerin{e sunt strdns legate
de posibiliti{ile de can4lizare gi alimentare cu ap5.
La toate acestea se adaugl studiul elementelor caracteristice,
,curn sunt: altitudinea, fragmentarea gi caracterul viilor.
CLIMA. Intereseazd in acest domeniu elementele privind bilan-
|ul radiativ 9i factorii care provoacl anumite diferenlieri.
Este vorba de aspecte privind radiafia solarl directd, diluzd,
radialia, albedoul, radia{ia efectivl, relafia gi efectele poluirii
asupra radiafiei in general. Foarte semnificativd este stabilirea
spectrului vizibil al radia{iei solare, Irecven}a razelor ultraviolete
etc. StrAns legat de aceasta este problema temperaturii aerului. In
acest scop trebuie cunoscut regimul anual al temperaturii aerului,
.amplitudinile termice.
AtAt pentru a aprecia calita{ile mediului ambiant al localitS{ii,
pentru a eviden{ia unele atracfii turistice gi pentru o bund apreci-
ere a specificului productiei agricole se va acorda aten{ie unor ca-
racteristici deduse din regimul de umiditate. Este vorba de cunoag-
terea valorilor medii anuale, lunare ale umezelii, de regirnul anual
gi diurn al umezelii absolute gi relative.
In acest cadru se reliefeazl caract'eristicile privind circula{ia ae-
rului, vinturile, privite din punctul de vedere al l. direcliei;2. frec-
venfei; 3. interisiti{ii.
In strAnsl corelare cu aceste fenomene se urmdresc diversele
manifestdri ale nebulozitifii lunare sau anuale. Se inregistreazd nu-
mdrul zilelor senine, noroase gi acoperite sco!Andu-se in evidentl
diferente locale ale nebulozitltii.
In analizele climatice se inregistreazax de asemenea reginrul pre-
cipita{iilor atmosferice sub aspectul regimului anual, lrecven!ei can-
titntii de precipitalii (maxime gi minime anuale, lunare si diurne),
diferen{ierile generate de condii{ile locale antropice, orograiice etc.
Considerafiile hidrogeologice vizeazd relieiarea elementelor Ia-
vorabile localitifii atAt sub aspect economic (rAuri, lacuri) cAt gi
a celor restrictive: agezdri-mlagtini, bdl{i, terenuri inundabile.
Pentru aprecierea potentialului de api potabild gi industriald
se vor cluta zonele cu stratele acvifere, izvoarele, dupi altitudine,
27
 debit,.calitatea apei; se vor face consiclera{ii cu privire la iniluen{a B. For{a de muncl
a pante)or gi a gradului de impddurire asupra com-
precipitafii-lor.,
pozi{iei chimice a .apelor, raporturilor dintre itraturile acvifere pi l. Resurse de muncd
releaua hidrografic5.
a) Populafia in vdrstl de muncd (16-60 ani birba{i 9i l6-
55 ani femei);
rv. EVOLUTTA TTORTCO_GEOGRAFTCA
b) persoane in virsti de munci pensionate sau cu incapacitate
permanentd;
.. o irnportan{i deosebite in studiul geografic ar rocalita{ii rezultl
din cunoaqterea trecutului istoriei localitilii. c) persoane sub 9i peste vArst5 de muncl care lucreazd.
1n acest sens se va acorda atenfie deosebitd unor realitrfi ca: 2. Popula{ia ocupati
I Urme preistorice in orizontul localita{ii din neolitic, epoca a) numlr total salariafi;
,bronzului, etc. Se va merge la muzeul satuiui, raional, se vor cer- b) persoane ocupate in sfera producfiei materiale (numir total)
ceta..diverse colectii arheologice care con{in materiale din istoria din care:
localita{ii si regiunii. - in industrie;
in agriculturi;
. 2..D1!a. apari{iei localitl{ii in documente publicate in lucrir i
gi colecfii istorice sau dupi materiale istorice iiedite.
- silviculturS.
- sfera neproductivi
c)
3. caracterizarea economici a localitdlii in trecut gi in prezent,
dupr documente istorice, recensdminte gi 'arhiva localiialii $i .itru- - transporturi;
gospodirie comunald;
fia actualS. -
4. Atestarea documentard a localiti!ii. Se va urmiri evolu{ia
atestrrii de la perioada de inliin{are gi pahr in zilere noastre.
- invdtdmdnt'
"".';1J*,',t'
0"0r,r,,.,
V. POPULATIA LOCALITATII (SATULUI)
l. Numlrul celor pleca{i definitiv in alte Iocalitd{i cu specifi-
Popula{ia unul din componentele de bazd ale locaritafii, se carea lor, in ultimii 20 de ani.
studiazE dupi- metodele clasice, folosind ralional informaliile 'de- 2. Deplasarea sezonierd a popula{iei generatl de munci agrico-
mografice. Extrem de necesare vor fi inregistrrrile privind resur- le etc., durata deplasirii.
sele de muncd ;i mobilitatea teritorialr a"popula{iei. rn acest iel 3. Navetigti in ultimii 20 de ani; spre ce locuri se deplaseazi:
se vor avea in vedere urmitoarele: orage, intreprinderi industri ale.
4. Numirul celor venili in localitate in perioada lg75-1995 gi
A. Aspecte demografice stahili{i in localitate, cu specificarea locului de provenien{d.
5. For{a de muncl ce se deplaseazd in localitatea respectivi,
_ l.' ,Popu.lalia totalS a localitd{ii in anul... (compara!ie cu recen- localitdfile de provenien{n gi numirul sIu in 1975-1995.
slmirrtele dc bazd). 6. Pe o harti la scara l:100.000se inscriu toate fenontenele se-
. 2.- Evolu{ia natalitr{ii gi mortalitafii (la recensrminte sau eva- sizate (direc{ii gi volum).
lulri periodice). 7. Analiza fenomenelor demografice, care trebuie apoi analizate
3. Morbiditatea generali gi cea specifici, cauze. in profil teritorial pentru:
4. Densitatea medie a populaliei. - a desprinde particularitl{ile fenornenului actual cu diferen-
{ierile zonale pAnI la sat;
Structura pe gfup_e de vArstI a populaJiei in anul... (cornpa_
,.5.cu
ra{ie recensimintele de bazd). pentru - aaurmlri evolufia migcdrii popula{iei (naturale gi mecanice)
defini perspectivele unor manifestiri actuale, cLrnt sunt
6. Se intocmesc hirti comn aralitte nentrr fienrrc f onnmo. ?n scauctea
^^:l-.-.-^^ rtrrilutul r-
oe -.-,
cfesrere a'populaFel ln unele localllall, oepo-
r " p.lr.rta.
-tL-----l--,
p art e, respectiv p"n[','unii"'I".*;;;i"t;i;;
.
se scoate in eviden|5 ii".ii,irti
stabilitatea ori pdrasirei, feminizarea, imbi-
pularea altora, procesul de feminizare a forfei de muncl agricole,
predominarea grupelor de vArstd bltrAne etc.
trAnirea localitS{ii.
28
- a corela aceste fenomene demografice cu nivelul de dezvol-
29
tare generali economicd a IocalitS{ilor, care reprezintd centre de vrr. MoRFoLoGIA LOCALITATII (SATULUI)
atrac{ie a forlei de muncI, pentru a desprinde ierarhizarea posibi- I
liti{ilor de retinere gi cuprindere in activitdli productive a fiecirei Un caracter geografic il are morfologia satului, adici formele
localitd{i; pe care le-a cipltat o localitate sau alta in raport cu elementele
- a evalua potenlialul for{ei de muncd in perspectiva anilor I
cadrului natural gi condi{iile social-economice.
2000. Morfologia satului ne oferd cunoaqterea acelor factori care au
vI cARACTi5'&:f condifionat procesele de concentrare sau de dispersie a unei loca-
IcA riteti.
if8 13H33;!i"oRAF l. Forma satului (cu indicarea cauzelor care au determinat for-
mele respectivc).
A. Activitate de urodLrcfie
a) Sat alungit (pe mai multe strizi paralele);
Una din problemele fundamentale ale studiului geografic al b) Sate pur liniare (formate dintr-o singurl stradl) ;
localitlfii o constituie delinirea prezentd gi de perspectivl a profi- c) Sate in forml poligonald regulatd sau neregulatl;
lului economic. Este un studiu care spre deosebire de cercetarea d) alte forme.
economicd propriu-zisi , vizeazd totodata prof ilul economic al in- 2. l'extura satului (cu indicarea cauzelor ce au determinat tex-
tregii zone, in care se situeazi localitatea respectivS, cunoagterea tura respectivl).
temeinicS a resurselor materiale 9i umane. a) sate cu texturd regulatl;
O asemenea cunoagtere asiguri repartizarea optiml a for{elor b) sate cu texturd neregulatl;
de produc{ie, formeazd bilan{ul geografic necesar determindrii cri- c) sate cu texturi mixt5.
teriilor de eficienld economic5. 3. Structura satului (cu indicarea cauzelor ce au condi!ionat
in acest capitol se va urmiri trei probleme majore: activitatea structura respectir,S ) .
de produc{ie, consum gi transporturi. a) sat adunat;
Se vor avea in vedere indeosebi urmltoarele: b) set risipit;
1. Specificul producfiei. c) sat rlsfirat;
2. UnitS{ile productive, specificul lor. d) sat polinuclear;
3. Valoarea produc{iei marfi agricole, valoarea produc{iei glo, e) rlic structuri.
bale, valoarea productiei industriale, valoarea altor activitlji eco- 4. S= iotograliaza gi se carteazl localitatea dupd planuri la
nornlce. scara l:10000.
4. Compara{ia intre producIiile localitd{ii respective gi a celor
vecine situate in aceleagi condi{ii geografice. ViiI. LOCALITATEA $I MEDIUL INCONJURATOR
5. Aria de distribufie a produselor localita{ii.
6. Se intocmegte o hartd cu repartitia unitd{ilor productive gi Organizarea, utilizarea gi proteclia ra{ionall a mediului incon-
alta cu utilizarea terenurilor. jurltor, esie cu precldere o sarcinl a geografilor.
Pornind de la aceasti cerinfd, in studiul localitdtii va trebui si
B. Consum se abordeze urmdtoarele probleme:
structura gi valoarea mErfurilor consumate din
- Voiumul,
produc{ia locald.
l. Gestiunea ra{ionald a resurselor naturale din zona in care se
afla situati localitatea.
volumul gi valoarea miriurilor de provenienfd
- Structura,
crlerioari Iocalitafii. f
2. Poluarea mediului; surse de nocivit5fi (naturale gi arti-
iciale) .
surplusului personal al locuitorilor (piafi,
- Dezafectarea
distanii, mijloace de transport), pentru consum in afara localitdfii.
a) surse industriale
Se va indica pe o hartd a raionului, centrele solicitate in con-
h) surse casnice-gospoddregti,
sum (direc{ii, produse, intensitate).
c) sirrse naturale,
C. Organizarea transportului in comun, asigurarea deplasdrilor
d) surse ertra locale
la gi de 1a locui de munc5.
e) elemente ale cadrului natural care favorizeazd poluarea at-
mosfericd sau a apelor freatice etc.
30
ll
 3. Ariile gi efectele nocivitd{ilor asupra:
a) stdrii sinitd{ii populafiei,
b) stlrii sanitare in ansamblu,
c) elementelor naturale din perimetrul construibil sau din ime-
diata apropiere (pIduri, locuri, parcuri).
4. Condi{iile fizico-geografice locale ;i posibilitS{ile de autopu-
rificare a atmosferei gi apelor.
5. Pe o hartl la scara l:25000 se vor carta zonele afectate
nocivitS!i, intensitatea nocivitdfilor in inveligul vegetal,
- curgitoare.
qi ape
Anexa 3
PROIECTUL EXCURSIEI: <CUNOASTEREA CU UNUL
DIN BAZINELE DIN LOCALITATEA NATALA
(DESCRIEREA RAULUI)>
Pregdtirea profesorului pentru excursie
Profesorul se documenteazl asupra izvorului rAului fie mergAnd
la fa{a locului, fie cu ajutorul hirfilor gi bibliografiei existente.
In timpul acestei vizite preliminare la r6u, profesorul studiazi
cursul lui principal, albia, lunca, terasele gi stabilegte itinerariul
gi planul de executare. Fiind cunoscut cu aceste date, profesorul va
putea stabili just ordinea in care se va desfS$ura excursia, puncte-
le de observa{ii, sarcinile elevilor pe grupe sau individual, echipa-
mentul gi materialele de care va fi nevoie pentru observafii gi co-
lectarea plantelor, animalelor, rocilor etc.
De asemenea, profesorul va putea calcula timpul necesar efec-
tuirii diferitelor etape,, al parcurgerii intregului itinerar.
Pregitirea elevilor
Toate indica{iile in legituri cu desldgurarea excursiei , a luc-
rlrilor practice ce se vor face, trebuie cunoscute de elevi cu cAteva
siptlmini inainte de desfiqurarea excursiei.
Astfel va fi discutat planul excursiei impreunl cu elevii, li se
va arlta ce bibliografie sI studieze, cum vor fi organiza{i pe grupe
sau individual, ce echipament va trebui procurat de citre elevi.
. Nu trebuie uitat nici instructajul preliminar pentru folosirea di-
feritelor aparate gi instrumente ce se vor intrebuin{a in timpul ex-
cursiei.
32
Echipamentul gi instrumentele neeesare in excursie
Elevii i9i vor procura cele necesare pentru notife 9! diferite
schi{e. Celelalte materiale vor varia in functie de sarcinile primite
de fiecare grupd. Astfel, grupa cartografilor va avea o plangeti (de
lemn sau carton tare), rigll in trei muchii, ace cu gdmdlie, pentru
ridicarea planului, busole, o rulete de misurat distanfele; grupl
de:
hidrologilor va folosi de asemenea ruleta pentru mlsuritori, apoi
sol o prdjind sau o sfoard cu o greutate la capdt, gradate-in decimetri,
pehtru mesurarea adAncimii apei, plutitori din bucdfele de lemn
iau o sticlS astupatd pentru determinarea vitezei apei, firugi pen-
tru marcaje, un termometru pentru stabilirea temperaturii apei la
diferite adAncimi; grupa geologilor cAteva ciocane penlru spart ro-
cile gi ambalajele necesare colectlrii rocilor, mineralelor, fosilelor
intAlnite; grupa cerceterilor vlii rAului o ruletl, un eclimetru, o
niveli de fabricalie proprie.
Stabilirea sarcinilor pe grupe
Grupa cartogralilor ridicd planul topografic al sectorului albiei,
unde au lucrat celelalte grupe gi itinerariul excursiei.
Pe lAngI aceste lucriri se pot face exercilii de orientare in te-
ren cu ajutorul busolei, ceasului gnomonului sau alte mijloace de
orientare; etalonarea pasului fiecirui elev dacl aceasta nu s-a f5-
cut anterior, aflarea distanfelor cu rigla gradatS, exerci{ii de apre-
ciere a Cistan{elor din ochi.
Spre e.remplu, pentru aflarea distan{elor cu ajutorul riglei gra-
date, si presupunem ci vrem sd afllm distan{a de la punctul nos-
tru de stafie, pAnI la un om ce se vede in deplrtare. Pentru aceas-
ta, intindem mAna dreaptd in care {inem rigla gradatd in mm ;i
inchizinC ochiul stAng, vizlm omul din depirtare.
Cu iegetul mare marclm pe rigll cA{i mm ni se pare cI este
inillinrea omului (vezi figura l).
Fig. I
Rezolvdm apoi proporfia:
AO AB AB
Ao=: ao
aO aB ab
3 Comanda rrr. l2I JJ
 --^Presupunind ca inrlfimea omurui (AB) este in medie de
170 cm, l-ungimea urgf.y!u]^(ao) de 60 im !i inarlimea aparentd a 0,5x I
omului misuratd pe rigli l2 hm (respectiv l',2 cm) 'uoni uu"u,
Triunghiul I: :0,25 m2

Ao:60 LZq :BSoo cm:85

II: o,tl
m.
1,2 Trapezul l:0,75m2
Ao iiind distanfa de la observator la omul (sau stalpul de te- 2
legraf, arborele) din deplrtare, distanfa cdutatl'va fi g5 m. : I *9'80 I :0,90 m2
Trapezul
. 9lrq,Ie geologilor
raului,
va studia rocile ce compun albia 5i malul
va determina cu ajutorul profesorului, va studja
111
2
strati-
ficafia rocilor, a$ezarea lor in vreo rupturi a malului (se va face o'Bo-xl :0,40
o. schi{5) gi va aduna materialele agezdndu-le pe categorii, etiche- Triunghiul IV- m2
tAn{u-le cu d-ata gi caracteristicile principale. 2

9rypg hidrologilor va face urmdtoarele lucrdri gi observa{ii; Adunand se va obfine suprafafa transversald a rdului egald cu
l. Atisurarea l5{inrii rdului cu ajutorul unei sfori sradate in I 2,30 m2.
dm sau a unei rulete, de pe pod, ori trecindu-se gr pe -partea cea- 5. viteza medie a,apej se afrr cu ajutorul unei plute ce se arun-
I altd a rAului. cd in. mijlocul curentulu-i apei. Se cronometre aza 'apoi cu
2. Mrsurarea adincimii raului cu prdjina sau cu sfoara grada- ajutorul
ceasului sau cronom-etrului,-timpul in care pluta a o anu-
ri*.*.
ce a fost mai inainte marcatd p" liqin cu-doua - ja_
.te, dS pe .pod, din .metru in metru, di; t in 5 metri, dupd lEfimea ll:t:^dj:l:l!a
lui- Avdncl aceste date se poate carcula addncim., ,"ai[ a raului. loane (ptuta se va arunca in apI mai sus de friniul jalon)
,3. Tot pe baza datelor de mai sus - ldfinrea pi adAncimea din Presupunind_ci distanfa ma-rcati d..
metru in metru se va construi.profirul tiansveisal ,l .aulri p" ^ 20 secr,rn9. (f) cu ajutorul formulei V:D:
in !0 g (D) a fost parcursd
hdrtie milimetricl- sau si,mpli, dar li scard. i,'..
ci li{imea a fost de 4 rn, iar ad6ncimea din m
egara cu U,bO m pe secundi "r"rit, viteza
- mse.depresupunem
.in
0,5 m, I m, gi respectiv 0,80 m. 6. Aflarea debitului,. a cantitdfii de api ce se scurge intr-o se-
cun,d5, va p.ute1 obJre
, Q: u1l:2.5.
g!tine scara lungimilor cea mai potrivitl pentru caietele ajutorul.seformulei_e:STXV,'in-qsor avand_cererarie-aut"-rii".ioare, cu
etevrlor In ligura 2 vom reproduce profilul la o scarr mai care e este aenituf, Si,'rrp.riui,
mlca. transversali, iar V vileza rAului.
In exemplul nostru va fi: .
Q:2,30-0,5: l,lS0 m3 pe secundd.
I
I
i U: i

7. Tot in cadrul a,cestei grupe se mai pot lace

! +_+F
culorii qi transparen{ei. apeii, a.s.upqa veg"trliei giobserva{ii
irr"Li
-u;
asrpra
din apa,
I
I temperatura .apei ra direrite adincimi qi mdr ulL; ;.
I
asupra folosirii raului in economia loiali -molra,
accentua
I

pietrig, pescuit etc.). ti.igaiii, ,iiip,

/ungtmi/or Grupa- cercetitoriror albiei raurui, va cerceta in ce locuri
ros,malul, unde _depune nisipur, ce insure, .""unai" ii..l." apa a
io;//ini/or 16ur i.
por{iunea studiata ;i va face'schifele necesare.
Fig. 2
Efectuarea excursiei
, 4. Avan$ rrrofilul transversal al raului se_va putea afla 9i fa{a
transversalS a lui, compar6nd sectoarere I-lv cd nigte figuii get- Inainte plecare, profesorul face un ultim contror spre
metrice, crrora li se voi afla suprafe{ele gi apoi se voi totulira. convinge cd-de
sarcinile. sunt. cunoscute, .ctipumert;r'-';;i. pus
a se
Spre exemplu: punct. Se dau ultimere indrumrri ."'r. rnli rl--n....* ra
se por- 9i
34
3* 35
negte la drum. Ajungi la rAu, elevii i;i pun la punct observatiile de vegeta{ie 9i modul de utilizare..-
notate pe drLlm, apoi, pe grupe pornesc la lucru. - Tipul
Faza fenologicd (in raport cu stare-a timpului)...
In timpul observaliilor, lucririlor, profesorul urmlregte activi- - Gradul de aioperire cu vegetafie (0/o)..'
tatea ;i o indrumeazl. - Grosimea gi continuitatea litierei (in pddure)...
Dupi terminarea excursiei profesorul lSmuregte elevilor rolul - Aspectul plantelor conformafia arborilor, arbugtilor, viialita-
riului in via{a regiunii locale.
I
tea-lor, diformaii datorate pigunatului) gi starea fitosanitard (ata-
catl de diunltori, plante parazite, fenomene de uscare, etc.)...
-- Fenomene de degradare:
in suprafafd...
Anexa 4 - eroziune
poteci bdtdtorite de vite, rigole...
-
OBSERVATII CU ELEVII PE UN ITINERAR - aluneclri de teren...
lenomene de salinizare, inmldgtinire, supraaumectare cu ap5...
(geogralia mediului inconjurdtor clasa a XII-a).
- - extinderea unor plante slab productive sau a buruienilor...
-
DupI ce elevii gi-au format o serie de deprinderi de a observa - Aspecte ds'poluare:
-intens (uzine, fabrici, depouri, ferme zootehnice,
suise de poluare
9i studia efectele negative ale unor lenomene naturale gi ac{iuni -
abatoare, gosele circulate, etc.) distanta la care se allI...
antropice din oriz.ontul local, se pot organiza gi o serie de aplicalii
calitatea aerului (curat, slab poluat, etc.)...
ti:ffi:::l,, - calitatea apelor de rduri, lacuri (poluate: slab, mediu, Pu-
" n. scopul cu care se organize azd apticalia, peste tot - cauza)...
ternic,
se pot gdsi suficiente exemple care sd scoatd in evidenll acfiunea de praf, pulberi, funingine, etc. pe acoperigurile
omului asupra mediului. Pe orice traseu s-ar merge sunt ioarte - Depuneri
caselor, pe plante, sol, etc. Se va urmdri arealul afectat...
multe exemple din care si se scoatl in evidenti atAt interventia de degenerare la arbori, arbugti: necrozarea
pozitivl a omului pentru a miri potenfialul productiv al mediului - Fenomene
frunzelor, uscarea crengilor, din cauza poluirii...
cat gi o serie de acliuni care, realizate necorespunzdtor, au drept de substanfe nocive pe supraia{a solului (petrol,
consecinfe o serie de efecte negative. - Depuneri
substan{e chimice, ingrigiminte nedistribuite), arealul afectat...
Mai jos vom prezenta un model de figl care se poate completa hidro agroameliorative: indiguiri, iriga{ii, deseclri,
pe itinerar in cele mai caracteristice puncte. - Lucrlri
canaliziri, etc. ...
- Data...
Itiner ar... - Lucrdri de combatere a eroziunii...
Numele elevului care a completat figa...
Punct de observa{ie... -
- Unitatea de relief...
- Altitudinea...
- Forma de relief...
- Expozi{ia versantului...
- Gradul de inclinare a pantei...
- Forma versantului (planI, viluritd, convexd, concavd)...
- Roca de baza...
- Starea timpului: senin 9i lini;tit, senin gi vAntos, acoperit
- acoperit gi vAntos,
s,i calm, - etc. ...
- Fenomene vizuale: in
timpul observafiei: nebulozitate, soa-
re, roul, etc. ...
Starea apelor din riuri, lacuri, iazuri (limpede, tulbure,
-
cauze)...
iipul de sol...
- Caracteristicile solului (sol schelet, sol bltltorit, erodat)...
-
36
 SUMAR

I ntrod ucere
Organizarea cercetirilor in cadrul orizontului
6
Utilizarea materialelor orizontului local in formarea cunoltintelor
ceperilorgeografice. . . r ti pri-
!..ttttlt 8
Excursiile gi vizitele geografice _ forme de studiere a orizontului
|ocal l2
Cercul de studiere a orizontului local
l5
Muzeul qcolar de studiere a orizontului local
l8
Anexs l. Planul studierii iizico-geografice a orizontului local 20
Anexa 2. Planul studierii geografice a localitifii natale
25
Anex,a 3. Pioiectul excursiei: <Cunoagterea cu unul din
latea natalS (Descrierea rdului)> bazinele. din locali-
32
Anexa 4..Observatii cu elevii pe un itinerar (geograiia mediului inconjuri-
tor - clasa a XlI-a) 36

Tipografia Academiei de gtiinfe