KPMG 2018 Asigurari Pensii

Importanța și principalele
benefici ale asigurărilor de

viață și pensiilor private
Aprilie 2018
Studiu elaborat ca parte a unei campanii de educație financiară organizate de APPA și susținute de Metropolitan Life.
Studiu privind sectorul asigurărilor de viață și pensiile private în România | 1

2 | Studiu privind sectorul asigurărilor de viață și pensiile private în România
Despre
studiu
Acest studiu a fost elaborat de
KPMG Advisory SRL în primul
trimestru al anului 2018, ca parte a
unei campanii de educație financiară
organizate de APPA - Asociația pentru
Promovarea Asigurărilor și susținute
de Metropolitan Life, cu scopul de
a crește gradul de conștientizare
a rolului și a principalelor beneficii
ale asigurărilor de viață și pensiilor
private la nivel individual, precum și la
nivelul de ansamblu al economiei și al
sistemul național de asigurări sociale.

1 Sinteza studiului 5
2 Prezentare generală a sectorului 8
asigurărilor de viață și pensiilor
private
2.1 Prezentare generală a contextului actual 8
cuprins
2.2 Sectorul asigurărilor de viață 18
2.3 Sistemul de pensii din România 23
3 Importanța și principalele beneficii 28
ale asigurărilor de viață și pensiilor
private
3.1 Importanța și principalele beneficii pentru 28
economie
3.2 Importanța și principalele beneficii pentru 34
sistemul național de asigurări sociale
3.3 Importanța și principalele beneficii la nivel 43
individual
4 Principalele oportunități și provocări 58

4.1 Rolul educației financiare 58
4.2 Alte aspecte 67
Anexa 1 – Bibliografie și referințe 71
Anexa 2 – Lista graficelor și tabelelor 73
Anexa 3 – Abrevieri 76
1. Sinteza studiului
Prezentare generală a sectorului asigurărilor de viață
și pensiilor private
Perspectivele economice actuale sunt pozitive și favorizează creșterea, însă sunt necesare
reforme administrative suplimentare pentru a asigura o dezvoltare durabilă pe termen lung
• Creșterea PIB în 2017 a fost de 6,9%, a doua cea mai mare creștere din UE
• Rata șomajului este la un nivel minim istoric, la 4,9% din populația activă
• Deficitul bugetar se apropie de ținta de 3%, indicând necesitatea unor reforme administrative
suplimentare
• Îmbătrânirea populației exercită presiuni suplimentare asupra cheltuielilor publice și poate limita
creșterea economică pe termen lung
Românii încă au un decalaj semnificativ al nivelului de trai comparativ cu media UE; deși
avuția lor financiară crește, ei nu economisesc pe termen lung
• PIB pe cap de locuitor este la o treime din media UE, în timp ce 39% din populație este expusă riscului
de sărăcie sau excluziune socială
• Activele financiare deținute de populație s-au dublat față de 2009, însă aproape 40% din acestea
sunt plasate în conturi bancare și depozite, instrumente ce nu sunt de natură să asigure bunăstarea
financiară pe un orizont lung de timp
• România are cel mai scăzut nivel de intermediere financiară din UE, iar piețele financiare sunt lipsite
de adâncime și diversitate; activele fondurilor de pensii și societăților de asigurări reprezintă doar 10%
din totalul activelor sectorului financiar, activele fondurilor de pensii înregistrând însă în ultimii ani o
creștere rapidă
Piața asigurărilor de viață este în creștere, cu toate acestea principalii indicatori sunt
semnificativ sub media UE și a Europei Centrale și de Est
• Volumul asigurărilor de viață crește mai rapid decât cel al asigurărilor generale, însă acestea din urmă
rămân predominante; asigurările de viață reprezintă numai 20% din totalul primelor de asigurare, în
comparație cu 60% în medie la nivelul UE
• Românii alocă în medie 18 euro anual pentru asigurările de viață, în timp ce cehii și slovacii alocă de
10 ori mai mult; cheltuielile medii anuale cu asigurările de viață la nivelul UE sunt de 1.300 euro pe
locuitor
• Penetrarea asigurărilor de viață (măsurată ca procent al primelor de asigurare în PIB) se menține sub
0,3%, în ciuda creșterii economice accelerate, ceea ce arată că alți factori, precum nivelul redus de
educație financiară și lipsa stimulentelor fiscale, limitează creșterea sectorului
Pensiile administrate privat (Pilonul II) au fost introduse în cadrul unei reforme substanțiale a
sistemului public de pensii, ca răspuns la presiunile demografice și constrângerile bugetare
• Începând cu anul 2008, pentru persoanele care la acea dată aveau o vârstă de până în 35 de ani, o
parte din contribuțiile obligatorii la sistemul pensii (în prezent 3,75%) a fost redirecționată în conturi
individuale, deținute de participanți și gestionate de fonduri de pensii private
• La un deceniu după implementare, fondurile de pensii de Pilon II acumulează active în valoare de 37
miliarde lei, constând în contribuții ale participanților și câștiguri din investiții capitalizate
• Între 2008 și 2016, fondurile de pensii private din România au înregistrat randamente anualizate de
5,3% după comisioane și inflație, printre cele mai ridicate dintre schemele de pensii din Europa
Importanța și principalele beneficii ale asigurărilor de viață
și ale pensiilor private
Asigurările de viață și pensiile private sunt sectoare majore ale economiei mondiale
• În 2016, primele de asigurări de viață totale au fost în valoare de 2,6 mii de miliarde USD, reprezentând
3,5% din PIB-ul global
• Activele de pensii private din țările OCDE au atins în același an cel mai ridicat nivel din istorie la peste
38 mii de miliarde USD (126% din PIB-ul zonei OCDE) și cresc mai repede decât PIB în majoritatea
țărilor din întreaga lume
Principala funcție a asigurătorilor de viață și a fondurilor de pensii private este de a oferi

protecție financiară persoanelor și familiilor; prin îndeplinirea acestui rol de bază, aceștia
contribuie la dezvoltarea economiei în mai multe moduri:
• Sunt furnizori importanți de produse de economisire pe termen lung, atractive pentru populație,
stimulând comportamentul de economisire și asigurând o distribuire mai uniformă a consumului în
timp
• Sunt investitori instituționali importanți, direcționând volume semnificative de fonduri către piețele
financiare și către proiecte strategice pe termen lung; la nivelul UE, 40% din economiile populației,
în valoare totală de 13 mii de miliarde EUR au fost direcționate prin intermediul asigurătorilor și
fondurilor de pensii
• Astfel, aceștia contribuie la dezvoltarea și buna funcționare a piețelor de capital, precum și la
stabilitatea și creșterea economică în ansamblu
Asigurările de viață și pensiile private pot contribui la reducerea presiunii asupra bugetelor de
asigurări sociale, afectate de deteriorarea situației demografice
• Pe baza tendințelor actuale, se preconizează că populația României va scădea până în 2050 la 16,4
milioane de persoane cu vârsta mediană de 47 de ani, ca urmare a reducerii natalității, a emigrării și a
creșterii speranței de viață
• În consecință, vor exista mai puțini angajați care vor contribui la bugetul de pensii al unui număr mai
mare de pensionari, astfel încât va fi mai dificil pentru sistemul public să asigure adecvarea pensiilor
în condiții de sustenabilitate
• Pentru a reduce efectul presiunilor demografice, în multe state membre ale UE sistemele publice de
pensii de tip redistributiv („pay-as-you-go”) sunt completate de pensii private prefinanțate, obligatorii
sau voluntare
• În România, pensiile din Pilonul II vor reprezenta o sursă importantă de venit suplimentar după
pensionare pentru participanții săi, chiar și în baza contribuției reduse de 3,75%
Multiple surse de venit sunt necesare post-pensionare în vederea obținerii unei rate adecvate
de înlocuire a venitului, măsurată ca raport între venitul după pensionare și venitul înainte de
pensionare
• Un exemplu teoretic al unei persoane care se va pensiona în anul 2048 arată că Pilonul I poate să
asigure o rată de înlocuire de numai 37%, comparativ cu un nivel recomandat de 70%
• Contribuțiile regulate la pensiile private și la un produs de asigurare de viață cu componentă de
economisire pot crește rata de înlocuire a venitului la aproape 60%
• Astfel, o persoană care câștigă salariul mediu pe economie și contribuie periodic la Pilonul I, Pilonul II
și la un produs de asigurare de viață pe întreaga perioadă a vieții active ar putea obține un venit total
la pensionare de aproximativ 2.610 RON, din care 1.650 RON din Pilonul I, 670 RON din Pilonul II și 290
RON din asigurarea de viață (toate sumele sunt exprimate în echivalentul puterii de cumpărare din
2017)

Principalele oportunități și provocări
Educația financiară este unul dintre principalii factorii care influențează atitudinea față de
asigurările de viață și economisirea pe termen lung
• România are de recuperat un decalaj semnificativ în ceea ce privește educația financiară a populației
sale; doar 1 din 5 adulți au o înțelegere a produselor financiare de bază, plasând România pe ultimul
loc în Europa cu o rată a educației financiare de 21%.
• În consecință, incluziunea financiară, măsurată ca acces la produsele financiare (conturi bancare și de
economii, împrumuturi și plăți), este de asemenea cea mai scăzută din Uniunea Europeană; conform
datelor publicate de Banca Mondială pentru 2017, patru din zece români nu au un cont curent și numai
19% dintre români economisesc pentru pensionare
Politicile naționale în domeniul educației financiare sunt esențiale pentru promovarea

educației și incluziunii financiare
• În multe state membre, strategiile naționale de educație financiară sunt în curs de elaborare sau
implementare; un sondaj al OCDE arată că în 2016 19 dintre cele 28 de state membre ale UE aveau în
curs de planificare, dezvoltare, implementare sau revizuire o strategie națională de educație financiară
• Experiența statelor membre UE indică faptul că cele mai bune rezultate sunt obținute prin eforturile
coordonate ale diverselor părți interesate, incluzând autoritățile guvernamentale, sectorul financiar
local, autoritățile de reglementare și supraveghere, organizațiile de protecție a consumatorilor și
ONG-urile
• În România încă nu a fost elaborată o strategie națională de educație financiară; în timp ce o serie de
instituții și organizații au luat inițiativă în ultimii ani în domeniu, inegalitatea oportunităților rămâne o
provocare
La niveluri scăzute ale venitului pe cap de locuitor, nevoile de bază au prioritate față de
cheltuielile cu asigurările și economisirea pentru pensie
• Românii alocă 70% din cheltuielile de consum nevoilor de bază, cum ar fi alimente, îmbrăcăminte,
locuință și sănătate; ca atare, le rămân insuficiente venituri disponibile pentru investiții în servicii și
produse financiare care le-ar putea asigura securitatea financiară în viitor
• Pe măsură ce se îmbunătățește nivelul de trai și crește PIB pe cap de locuitor, se așteaptă o creștere a
penetrării asigurărilor de viață; totuși, așa cum o demonstrează experiența economiilor occidentale,
această creștere va depinde și de politicile publice privind asigurările sociale, impozitarea produselor
de asigurări de viață și pensii și redistribuirea veniturilor între generații
Reglementarea și tehnologia influențează modul în care industria comunică și interacționează

cu consumatorii, contribuind la consolidarea încrederii acestora și la creșterea accesibilității
produselor
• Noile reglementări ce intră în vigoare în 2018 - PRIIPs, IDD și GDPR - precum și cadrul Solvabilitate II,
implementat începând cu 1 ianuarie 2016, vin ca răspuns la deficiențele anterioare ale sectorului și
vizează o mai bună protecție a consumatorilor prin consolidarea regulilor de conduită și transparență
• Produsele de asigurări de viață și anuități sunt în mod tradițional percepute ca fiind complexe, greu
de înțeles și costisitoare; noile tehnologii pot ajuta industria să răspundă clienților care au așteptări
sporite cu privire la transparență, rapiditate, accesibilitate și experiențe interactive și personalizate.

2. Prezentare generală a sectorului
asigurărilor de viață și pensiilor private
În ultimii ani, România a fost printre special pentru persoanele cu venituri reduse,
economiile cu cea mai rapidă creștere din pensiile din Pilonul II vor reprezenta singura
Uniunea Europeană. Cu toate acestea, există sursă de venit suplimentar pe lângă pensia
încă decalaje semnificative în ceea ce privește publică, contribuind la o rată mai ridicată de
venitul disponibil și nivelul general de trai al înlocuire a venitului și ajutând la menținerea
populației, comparativ cu media europeană și unui nivel rezonabil de trai după pensionare.
chiar cu majoritatea economiilor din Europa
Asigurările de viață au, de asemenea,
Centrală și de Est. Acest lucru se reflectă și în
potențialul de a contribui la dezvoltarea
nivelul cheltuielilor pentru asigurările de viață,
economiei românești. În economiile europene
care este printre cele mai scăzute din Europa,
mai avansate, asigurările de viață joacă un rol
precum și în nivelul economiilor disponibile
important în atenuarea riscului de sărăcie, prin
pentru a suplimenta veniturile după pensionare
asigurarea securității financiare a persoanelor și
ale cetățenilor români.
a familiilor în fața unor evenimente neașteptate,
Pensiile private pot juca un rol important în cum ar fi decesul și invaliditatea. Asigurările de
asigurarea unui nivel adecvat al venitului viață acționează de asemenea ca instrumente
după pensionare. Sistemul public de pensii de economisire pentru populație, canalizând
se află sub presiune în contextul deteriorării volume semnificative de fonduri pe termen
situației demografice, reflectată de creșterea lung către piețele financiare și alte sectoare
vârstei medii a populației și de scăderea care au nevoie de investiții și contribuind
numărului de angajați care vor contribui în viitor astfel la creșterea și stabilitatea economică în
la bugetul public de pensii. În multe cazuri, în ansamblu.
2.1 Prezentare generală a contextului actual

România a înregistrat progrese Cu toate acestea, după câțiva ani de recesiune
considerabile în ultimele două decenii economică și creștere limitată, ritmul redresării
în dezvoltarea unei economii de piață economice s-a accelerat, iar în 2017 România
concurențiale. Aderarea la Uniunea Europeană a înregistrat o creștere record a PIB de 6,9%,
în 2007 a reprezentat un catalizator pentru una dintre cele mai ridicate din UE. Această
reformele structurale și un motor al creșterii performanță este în linie cu tendința generală
economice. Criza financiară globală din 2008 la nivelul UE ca economiile din Europa Centrală
a avut un impact negativ semnificativ asupra să crească mai repede decât economiile
economiei românești, care a suferit una dintre occidentale, și se preconizează că va continua
cele mai mari contracții din Europa în 2009. în următorii ani, însă într-un ritm mai lent.
grafic 1 gra
10 grafic 1
8,3
10
8 8,3 1
6,9
8
6,9
6
4,8 1
GRAFIC 1 6
4,0
4,5
4,8 4,0 4,5
4 3,5 4,0 4,0
4 3,1 3,5
3,1
2,3 2,4 2,3
Creșterea anuală a PIB,
2
2,1 2,0
2 1,2
2,1 1,8
2,0
1,2
2,01,8 2,3
2,0
2,4 2,02,3 2,0
România vs. UE -0,4

1,7
-0,4 0,3 0,3
(%)
1,7
(%)
0 0
-0,4 -0,4
-2
-2
-2,8
-2,8 -4
-4,3
-4
-4,3
Sursa: Baza de date Eurostat, prognoza Comisiei -6
Europene, analiza KPMG; p= prognozat -5,9
-6
-5,9 -8
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018p 2019p
-8
M
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018p 2019p
România Uniunea Europeană

GRAFIC 2
Creșterea PIB în statele membregrafic

UE, 2
2017
9%
grafic 2
8%
6,9%
9% 7%
8% 6%
6,9%
5%
7%
4%
6%
3% 2,4%
5%
2%
4% 1%
3% 0% 2,4%
2%
1%
0%
grafic 3
4%
3%
Sursa: Baza de date Eurostat, analiza KPMG
2%
grafic 3 1%
Pe termen lung, creșterea poate fi susținută dintre veniturile și cheltuielile guvernamentale
4% 0%
prin investiții suplimentare în infrastructură, - s-a accentuat și este unul dintre cele mai
educație și inovare. Creșterea
-1% record din ridicate din Uniunea Europeană, aproape de
3%
ultimii ani a fost determinată în principal de ținta asumată de 3%. Adâncirea deficitului
consumul privat, alimentat
-2% de politicile de bugetar indică necesitatea unor reforme
2%
stimulare fiscală și de creștere a cheltuielilor administrative suplimentare în scopul
publice, concretizate în-3%reducerea impozitelor creșterii gradului de colectare a impozitelor
1%
indirecte și în majorări -4%
salariale implementate și eficientizării cheltuielilor publice, în special
atât în sectorul public, cât și în cel privat. Ca în acele domenii care pot genera o creștere
0%
urmare, deficitul bugetar - respectiv decalajul sustenabilă pe termen lung.
-1%
-2% Studiu privind sectorul asigurărilor de viață și pensiile private în România | 9

grafic 4
2%
1% România Uniunea Europeană
0%
grafic 2
GRAFIC 3 9%
8%
Excedentul/ deficitul bugetar

7% ca procent din PIB
6,9%
în statele membre UE, 20176%

grafic 3 5%
4%
4%
3% 2,4%
3% 2%
2% 1%
0%
1%
0%
-1%
-2% grafic 3
4%
-3%
3%
-4%
2%
1%
0%
-1%
Sursa: Baza de date Eurostat, analiza KPMG -2%

grafic 4
După câțiva ani -3%în care inflația și ratele la începutul anului o rată a inflației de 4,1%
dobânzilor s-au menținut la un nivel scăzut, în absența unor acțiuni corective, în afara
acestea au început -4% să crească, amplificând coridorului de 2,5% +/- 1% țintit de Banca
9
7,9 volatilitatea macroeconomică. Măsurile Națională a României. Ca răspuns, banca
8 recente de stimulare fiscală și creștere a centrală a început să înăsprească politica
7 cheltuielilor guvernamentale, dar și majorarea monetară, punând în aplicare două creșteri
5,6 6,1 5,8 au condus la
prețurilor combustibililor consecutive de câte 0,25 puncte procentuale
6 creșterea inflației, după o perioadă de deflație ale ratei dobânzii de politică monetară în
5 care a durat aproximativ doi ani.
grafic 4 Previziunile primele două luni ale anului4,12018.
3,7 macroeconomice pentru anul 3,42018 3,2
indicau
4 3,1 3,0
(%)
3 2,1 9
1,0 8
7,9
1,5 1,4
1,7 1,5 1,6
GRAFIC 4 2 2,6
7 6,1 0,3
1 6
5,6 5,8 0,0 1,1
0 4,1
Rata inflației, 5
4
3,7
0,5
3,1 3,4
-0,4 3,2
-1 3,0
(%)
România vs. UE -2
3
2 1,0
2,1
2,6 1,5 -1,1
1,4
1,7 1,5 1,6
0,3
2008 2009 2010 1 2011 2012 2013 2014 2015 2016 0,02017 2018p1,12019p
0 0,5
-1 -0,4
-2 -1,1
Sursa: Baza de date Eurostat, prognoza România2008 Uniunea Europeană
Comisiei Europene, analiza KPMG; p= prognozat 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018p 2019p

grafic 5
grafic 5
6,9 12% 12%

6,9
4,8 10%
4,8 GRAFIC4,0
5
4,5 4,5
4,0 10%
3,5
3,1 4,0
2,3 2,4 2,3 8%
1,8 2,0 2,0
1,2 2,4 2,3 8%
2,0 0,3 Rata dobânzii
2,0 de politică 6%
-0,4 monetară, România 6% 4%

2,25%
2%
4%
0%
08
Iu 8
9
No 0
Iu 0
1
12
Iu 2
3
14
Iu 4
5
16
Iu 16
7
18
2%
01
1
01
1
01
01
0
00
20
20
20
20
20
20
20
20
20
20
20
l2
l2
l2
l2
l2
ar
ar
ar
ar
ar
ar
v
Sursa: BNR, analiza KPMG
No
No
No
No
M
M
011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018p 2019p
0%
08
Iu 8
9
No 0
Iu 0
1
No 2
Iu 2
3
No 4
Iu 4
5
No 6
Iu 16
01
1
1
01
01
1
0
00
Uniunea Europeană
20
20
20
20
20
20
20
20
20
20
l2
l2
l2
l2
l2
ar
ar
ar
ar
v
ar
Rata șomajului a atins minime istorice, economice. La 4,9% în 2017, rata șomajului
No
M
M
2015 2016 2017 2018p 2019p semnalând un deficit pe piața muncii. în România este una din cele mai scăzute
Creșterea economică susținutăgrafic care 6a generat din perioada după 1990, revenind la nivelurile
noi locuri de muncă în ultimii ani, coroborată atinse înainte de criza financiară. Nivelul scăzut
cu migrația crescută a forței de muncă spre al șomajului semnalează un deficit al forței
unea Europeană Europa de Vest după aderarea 12 la UE în 2007, de muncă, care ar putea limita creșterea
10,9
a menținut rata șomajului în mod constant 9,7 10,5
economică10,2pe termen scurt și mediu.
sub media UE, chiar și în perioada
10 9,6
recesiunii 9,4
9
8,6
grafic
8 7 6 7,2 7,1
7,7
7 6,8 6,8 6,8
6,5
5,9
(%)
6
2,4% 5,6 4,9
12
4 10,9
10,5
10,2
GRAFIC 6 9,7
10 2 9,6 9,4
9
8,6
Rata șomajului, 0
8 72008 7,22012 7,1
7,7
2009 2010
7 2011 2013
6,8
2014 2015 2016
6,8
2017
6,8
6,5
România vs. UE 5,9
(%)

6
2,4% 5,6 4,9
Sursa: Baza de date Eurostat, analiza KPMG;

procent din populația activă 0
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
grafic 7
100.000
90.000
80.000
70.000
60.000
EUR
50.000
40.000
30.000
20.000
10.000
0
12
10,9
10,5
10,2
9,7
10 9,6 9,4
9
8,6
7,7
8 7 7,2 7,1
7 6,8 6,8 6,8
6,5
5,9
(%)
6
5,6 4,9
0
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
În pofida creșterii economice recente, semnificativ față de anul 2005, când venitul
veniturile pe locuitor au încă un decalaj pe cap de locuitor era de 31% din media UE.
semnificativ față de media UE. După mai bine Astfel, chiar dacă decalajul venitului disponibil a
de un deceniu de la aderarea la UE, România scăzut la jumătate față de perioada de dinaintea
este încă una dintre cele mai sărace țări din aderării, în timp ce salariul minim a crescut de
Uniunea Europeană. PIB pe cap de locuitor mai mult de patru ori (de la aproximativ 55 EUR
are cel mai scăzut nivel din UE după Bulgaria, în 2005 la 230 EUR în 2017), nivelul de trai al
în timp ce venitul disponibil pe cap de locuitor românilor este semnificativ inferior nivelului de
este de 62% (la paritatea puterii de cumpărare) trai mediu al cetățenilor europeni.
față de media UE, deși decalajul s-a redus
GRAFIC 7
PIB pe cap de locuitor în7 statele membre UE, 2017

grafic
100.000
90.000
80.000
70.000
60.000
EUR
50.000
40.000
30.000
20.000
10.000
0
Da Irl urg
m da
rile ue a
de dia
Au Jos
ga el a
tu gia
Fr nit
UEnța
It 8
Sp alia
M ia
a
Po ove ru
rtu nia
Ce lia
Es hia
ov ia
tu a
Le ania
g a
Po aria
m ția
Ge nlan ia
rm da
Gr nia
Ro roa a
lg ia
ia
Ță S arc
Re B ani
alt
Li aci
Un oni
C ni
2
an
Sl ec
Fi str
Bu ân
ar
Sl Cip
ga
ne an
lU
to
lo
a
b
t
m
xe
4,1
Lu
3,0
1,5 Sursa:
1,6 Baza de date Eurostat, analiza KPMG; prețuri curente, euro pe cap de locuitor
1
GRAFIC 8
Venitul disponibil al gospodăriilor pe cap de locuitor în statele

membre UE, exprimat ca procent din media UE 281, 2016
grafic 8
144%
160%
127%
122%
114%
140%
112%
111%
110%
108%
107%
106%
100%
90%
120%
90%
88%
78%
78%
78%
78%
100%
77%
75%
71%
70%
66%
62%
62%
61%
59%
80%
50%
60%
40%
20%
0%
rm rg
Fr ria
Be ța
Su lgia
Ță Fin dia
Da de da
Re nem Jos
UE nit
28
Sp da
Ce ia
C ia
o u
rtu ia
Li alia
ov a
Es acia
Po nia
Gr nia
Un ecia
Le nia
Cr nia
Bu ația
ia
Au nia
Irl lia
m ia
tu ca
Sl ani
Sl ipr
an
h
Po ven
ar
Ro gar
an
Ge bu
Ita
ga ar
st
rile lan
an
lU
e
to
lo
â
to
a
o
lg
tu
m
xe
Lu
Aproape 40% din populația României din cadrul UE, după Bulgaria. Conform datelor
este expusă riscului de sărăcie sau Eurostat, 39% dintre români sunt expuși
excluziune socială. Nivelul scăzut al venitului riscului de sărăcie după transferurile sociale,
disponibil, corelat cu cheltuielile reduse de ceea ce înseamnă că venitul disponibil al
protecție socială (11,6% din PIB în România acestora este sub pragul național al riscului
grafic
față9de 19,1% în UE 28 în 2016) și politicile de sărăcie, respectiv 6,530 RON pe an,
inconsecvente împotriva sărăciei, fac din echivalentul a aproximativ 544 RON pe lună
România țara cu al doilea cel mai mare risc de pentru o gospodărie formată dintr-o singură
sărăcie sau de excluziune socială a populației persoană.
45%
40%
39%
36%
40%
1: Indicatorul reflectă puterea de cumpărare a populației și capacitatea acesteia de a investi în bunuri și servicii sau de a economisi pentru
viitor, ținând cont de impozite, contribuții sociale și beneficii sociale monetare sau în natură. Este calculat ca venit disponibil brut ajustat
35%
30%
30%
29%
al gospodăriilor și al instituțiilor non-profit în serviciul gospodăriilor împărțit la paritatea puterii de cumpărare (PPP) a consumului individual
28%
28%
28%
26%
efectiv al gospodăriilor și la populația rezidentă totală, iar în aceast grafic este exprimat ca un indice calculat în raport cu media UE (UE 28)
25%
30%
24%
24%
24%
stabilită la 100.
22%
22%
21%
20%
20%
20%
25%
18%
18%
18%
18%
18%
17%
17%

17%
3%
20%
40%
20%
0%
GRAFIC 9
rm rg
Fr ria
Be ța
Su lgia
Ță in dia
Da de da
Re nem Jos
UE nit
28
Sp da
Ce ia
C ia
o u
rtu ia
Li alia
ov a
Es acia
Po nia
Gr nia
Un ecia
Le nia
Cr nia
lg a
ia
Au nia
Irl lia
m ia
tu ca
Sl ani
Bu ați
Sl ipr
an
h
Po ven
ar
Ro gar
an
Ge bu
Ita
ga ar
st
rile lan
an
lU
e
to
lo
â
to
a
o
tu
m
xe
F
Lu
Procentul populației expuse
grafic 9
riscului de sărăcie sau
excluziune socială în statele membre UE, 2016
45%
40%
39%
36%
40%
35%
30%
30%
29%
28%
28%
28%
26%
30% grafic 9
25%
24%
24%
24%
22%
22%
21%
20%
20%
20%
25%
18%
18%
18%
18%
18%
17%
17%
17%
13%
20%
45%
40%
15%
39%
36%
40%
5%
35%
Le lia30%
Cr nia30%
0%
Sp 29%
C28%
Po g28%
g28%
26%
m ia
Gr nia
Li ecia
ia
ia
Un ipru
rtu aria
Es alia
Irl nia
Re U nda
ul 8
Po nit
Be ia
Lu M gia
22%m ta
21%erm urg
20% Sue ia
Ță A cia
D d ia
ția
18% ova a
20% lov nia
m s
in a
Ce d
a
20% Fra ia
25%
Sl nt
18% ane e Jo
18% F arc
hi
at E 2
lan
30%
Ro lgar
an
an
24%lon
en
18% rile ustr

d
xe al
24%
Ita
g24%
oa
U
â
to
l
to
S a
G b
a
tu
Bu
22%
25%
18%
17%
17%
17%
13%
20%
15%
Deteriorarea situației demografice exercită o scădere rapidă a populației. În același timp,
5%
presiuni suplimentare asupra cheltuielilor speranța de viață crește, ceea ce determină grafic
guvernamentale și poate limita creșterea creșterea ponderii populației vârstnice (de 65 de
0%
economică pe termen lung. România este ani și peste) și un grad de dependență (măsurat
m ia
Gr nia
Li ecia
ia
Le lia
Ci ia
U pru
rtu ria
Es alia
Irl nia
Re U nda
tu 28
Po nit
Be nia
Lu M gia
m ta
rm rg
Su nia
Ță A acia
Da de ria
Cr nia
Sp ția
ov a
ov a
m s
Fi rca
Ce d
a
una dintre cele mai mari țări din Europa prin raportul dintre vârstnici și populația activă
F ia
Sl rant
Sl ani
ne Jo
hi
an
Ro lgar
an
an
ed
xe al
Ge bu
Ita
grafic 10
Po nga
t
Institu
oa
lU
â
to
lo
l
e
to
rile us
a
ga E
g
nl
tu
Centrală și de Est în ceea ce privește populația, economic) mai ridicat. Aceste evoluții exercită
Bu
ocupând locul doi în Europa Centrală și de Est o presiune suplimentară asupra cheltuielilor
după
2 Polonia și locul șapte la nivelul Uniunii guvernamentale și, în absența unor politici Fonduri
1,67
Europene, cu aproximativ 19,7 milioane de corective, pot conduce în viitor la creșterea
1
locuitori în 2017. Cu toate acestea, conform datoriei publice, adâncirea inegalităților sociale
celor
0 prezentate în Secțiunea 3, sporul natural și la o creștere economică mai lentă. Instituții financiare
negativ
-1
și nivelul ridicat al emigrației determină
(%)
GRAFIC 10 -2
-2,38 -2,66 Fondu
-2,76 -3,02
-2,23 -3,15
-3 -2,46 -2,44 -2,84
-3,18
Modificarea populației
-4 în România
grafic 10
-3,64
-5 -4,62
1990 1995 2000 2010 2015 2020p 2025p 2030p 2035p 2040p 2045p 2050p
2
1,67
1
0 Instituții
-1
(%)
-2,38 -2,66
-2
-2,76 -3,02
-2,23 -3,15
-3 grafic 11 -2,46 -2,44 -2,84
-3,18
-4 -3,64
25.000.000
-5 -4,62
Număr de persoane
1990 1995
20.000.000 2000 2010 2015 2020p 2025p 2030p 2035p 2040p 2045p 2050p
Sursa: estimări KPMG bazate pe date publicate de Națiunile Unite, Departamentul Afaceri Economice
15.000.000
și Sociale, Divizia Populație; p= prognozat
14 | Studiu privind sectorul asigurărilor de viață10.000.000

și pensiile private în România
GRAFIC 11
Ponderea cetățenilor în vârstă de peste 65 de ani

în total populație, România
grafic 11
grafic 57
25.000.000
100%
Recreere și cultură Altele
90%
80% Număr de persoane 20.000.000 Comunicații Servicii financiare
70%
Transport Asigurări
60%
15.000.000 Sănătate Protecție socială
50%
40% Locuință, întreținere, apă, Îngrijire personală

electricitate, gaze și alți combustibili
30% 10.000.000
20% Îmbrăcăminte și încălțăminte Restaurante și hoteluri
10%
Alimente și băuturi Educație
0% 5.000.000
Le nia
Lu B alia
m ia
Da S alta
m ia
rile rla a
Ge e J a
rm os
tu ia
tu ia
to a
g ia
lg a
lo a
G nia
ov ia
Po Cip a
rtu ru
It ia
Sp urg
nl ia
Fr da
C ia
ov ia
M ța
Re Au nia
t
28
ni
Ță I arc
d nd
Es ani
Bu ari
Po aci
xe elg
ne ued
ga str
Li ân
Unton
Sl rec
en
Fi an
ar
Sl eh
an
ga
an
lU
a
b
UE
m
Ro
<20 20-65 >65

grafic 49
Prime pentru asigurarea de viață, 2%
Contribuții la Pilonul II, 4%
Activele financiare deținute de populație creșteri semnificative în ultimii ani (46%

Alte impozite și taxe 18%
s-au dublat față de 2009, cu toate acestea Diferența de venituri
rămasă neacoperită, 41%
creștere în activele deținute la fonduri de pensii,
aproape 40% sunt plasate în conturi bancare 20% creștere în investițiile în asigurări și 41%
și depozite. Aceste tipuri de active nu sunt Asigurare de viață, 7% creștere în deținerile de acțiuni cotate la bursă
de natură să asigure bunăstarea financiară a Pilonul II, 15%
în iunie 2017 în comparație cu decembrie 2015),
populației pe un orizont lung de timp, având în indicând o tendință de diversificare a investițiilor
vedere ratele de rentabilitate scăzute. Alte tipuri realizate de populație pe măsură ce veniturile
Contribuții la Pilonul I, 21%
de investiții financiare, cum ar fi produsele de
Câștiguri nete, 55%
Pilonul I, 37%
disponibile cresc iar piețele financiare oferă mai
asigurări, fondurile de pensii și acțiunile cotate multe alternative de investire.
au încă volume scăzute, însă au înregistrat
GRAFIC 12
Active financiare deținute

grafic 12 penultima de populație, România
pagina
Alte active
Acțiuni necotate
Acțiuni cotate
miliarde RON
Acțiuni lichide
Pensii
Asigurări
Titluri
Depozite
Numerar
Iunie
Sursa: BNR, analiza KPMG

grafic 12 penultima pagina
71%
70%
66%
62%
62%
61%
59%
50%
Piețele financiare sunt încă subdezvoltate, doar 6% și respectiv 4% din totalul activelor.
lipsite de adâncime și diversitate. România Piața de capital avea numai 88 de emitenți și o
lo 88%
are cel mai scăzut nivel de intermediere capitalizare de 164 miliarde RON în decembrie
Gr n78%
78%
m 78%
Le n78%
Cr n77%
Bu a75%
lg71%
70%
financiară din Uniunea Europeană, după cum o 2017, respectiv 19% din PIB, în timp ce
66%
Po nia
ia
Un ecia
to a
o a
ția
ia
ia
62%
62%
61%
59%
i
i
ar
Ro gar
o
50%
arată ponderea activelor bancare totale în PIB capitalizarea bursieră la nivelul UE era de 64%
de 52%, comparativ cu media UE de 283%. din PIB-ul UE la sfârșitul anului 2016. Cu toate
Sectorul financiar este dominat de instituții acestea, piața bursieră a înregistrat progrese
bancare, care dețin mai mult de 75% din totalul semnificative în ultimii ani ca urmare a listării
activelor sectorului financiar, în timp ce fondurile unor noi companii, atât din sectorul de stat cât
Ce ia
C ia
o u
rtu ia
Li alia
ov a
Es acia
Po nia
Gr nia
Un ecia
Le nia
Cr nia
Bu ația
ia
m ia
de pensii și societățile de asigurări acumulează și private.

Sl ani
Sl ipr
an
h
Po ven
ar
Ro gar
to
lo
â
to
g
o
lg
tu
GRAFIC 13
Active bancare ca procent din PIB, 2016

grafic 13
1800%
1600%
grafic 13
1400%
1800%
1200% 1600%
1000% 1400%
800% 1200%
1000%
18%
22%18%
22%18%
18%
18%
600%
17%
18% 17%
18% 17%
24%
800%
13%
400%
21%
20%
20%
20%
18%
18%
18%
600%
17%
17%
17%
200%
13%
400%
0% 200%
ia
Gr a Ir ia
Re M urg
tu lta
Lu ăr C it
de ru
ga aa u s
Da Su os Spa a
m ia u a
Fr ca inl ria
a B a
Fi stPri rma ia
an rt ia
rm gia Gr ia
Ita Cro a
ia
oa Le ia
Es niaSlo nia
ov a u ia
ia
ga Po ria
Sl oni lov ia
m ia m a
l U m ia
pr Fr ca
Le hia Est ia
Li aciaLitu cia
ia
Re M urg S Jo
nț
ne ed A ni
Ro uanRo ani
n
0%
ec
l
Au nGiae elg
nl ao n
al
Irl lia aț
Cr da Ceh
Sl oni B en
Bu eniaU gar
l S n
tu ltna e ed
Ce ia ton
ân
xe le ip
Ita
ar
ga a
ar F st
Un aria ga
an an
ec lan
lU
ov a a
o
Po ria lo
de u a
da ug
b
v
m
l
n
xe
ia
rile Ci it
Sp ța
rtu ia
ia
ul 8 u a
xe ăral Au ia
Sursa: BCE, analiza KPMG

Ge Dbule d tria
l v a
Sl aniem os
Su niaFin ca
F ia C d
ia
Po nit dia
i
n
i
Lu
Po an
ân
at 2 S ni
Be nSialo nt
ga
Lu ȚM gia ac
Sl rant eh
an
D
Ge Bel
to
r
n J
b
ed la
lg
m i ta s
ov a a
U e
lo Fra
t
Ț
m
t
rma rg e
Ță A acia
Da de ria
ov a
m s
Fi rca
Ce d
a
ne Jo
hi
an
Ță
t
e
rile us
a
nl
GRAFIC 14
Activele sectorului
grafic 14
financiar
grafic 14
din România
Instituții de credit
Fonduri de investiții
Instituții financiare nebancare

2,38 -2,66 Fonduri de pensii
-3,02
-2,44 Fonduri de pensii
-2,84
-3,02 -3,18 Asigurări
4
-3,18 Asigurări 0 50 100 150 200 250 300 350 400 450
2025p 2030p 2035p 2040p 2045p 2050p
miliarde RON
0 50 100 150 200Dec-15 250 300Dec-16 350 400 450
2040p 2045p 2050p
Sursa: BNR, ASF, analiza KPMG miliarde RON
Dec-15 Dec-16
grafic 15
180
1
1
1
17
17
17
13%
400%
200%
0%
ia
Irl lia
Re M urg
tu lta
rile i it
de u
Da Su os
Sp nța
Au nia
nl a
da
r ia
rtu ia
Gr lia
Cr da
Ce ia
Le ia
ov a
Bu enia
Un aria
Po aria
ov a
m ia
m ia
Fr ca
Es nia
Li acia
ia
Fi tri
Sl oni
Sl oni
n
pr
ec
g
Po man
ț
h
Ro uan
ne ed
ân
Ita
ga
ar
ga a
oa
J
an
an
lU
Ge el
to
s
a
b
lg
g
C
l
m
t
xe
Ță A acia
Da de ria
ov a
m s
Fi rca
Ce d
a
Lu
Sl ant
ne Jo
hi
an
Ță
t
rile us
a
nl
grafic 14
Fonduri de pensii
-3,02
-3,18 Asigurări
0 50 100 150 200 250 300 350 400 450

2045p 2050p
miliarde RON
GRAFIC 15 Dec-15 Dec-16
Capitalizarea bursieră în România

grafic 15
180
160
140
120
miliarde RON
100
80
60
40
20
0
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2008 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
Sursa: Bursa de Valori București, analiza KPMG

2.2 Sectorul asigurărilor de viață
La sfârșitul anului 2017, România avea 42 de volumul pieței a scăzut pe perioada recesiunii
asigurători2, dintre care 17 ofereau asigurări economice care a urmat crizei financiare, în
de viață, cu venituri totale din primele de ultimii ani piața a revenit pe creștere, asigurările
asigurări de 10,5 miliarde RON, din care 8,1 de viață crescând mai repede decât asigurările
miliarde RON din asigurări generale și 2,4 generale în perioada 2015-2017, deși prin
miliarde RON din asigurări de viață. Cu toate că raportare la o bază mult mai redusă.
GRAFIC 16
Evoluția primelorgrafic
de 16asigurare în România
11.000
10.000
9.000
8.000
7.000
milioane RON
6.000
5.000
4.000
3.000
2.000
1.000
0
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
Asigurări de viață Asigurări generale
Sursa: ASF, analiza KPMG; pentru 2015-2017, datele includ primele subscrise de către sucursalele asigurătorilor străini
Românii alocă, în medie, 105 EUR pe an subdezvoltat comparativ cu alte economii

pentru asigurări, puțin peste o treime din UE, atât în ceea ce privește densitatea
din suma medie cheltuită în țările CEE, în asigurărilor (cheltuiala anuală cu asigurările pe
timp ce în medie un cetățean UE alocă anual locuitor), cât și penetrarea asigurărilor (raportul
aproximativ 2.200 de euro pentru asigurări. dintre primele de asigurări și PIB).
grafic 17 Sectorul asigurărilor din România este încă
2: Inclusiv 11 sucursale ale unor asigurători străini

2.500
10.000 5%
9.000 Asigurări de viață Asigurări generale
4%
8.000
3%
GRAFIC 17 7.000
milioane RON
6.000 2%
Densitatea asigurărilor (prime anuale pe

4.000
5.000
grafic 21
1%
cap de locuitor) grafic

în România
17 3.000 față de CEE și UE 0%
2.000 0,35%
F
1.000
2.500 0,30%
0
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
0,25%
2.000 Asigurări de viață Asigurări generale
0,20%
0,15%
EUR
1.500
0,10%
1.000 0,05%
gr
grafic 17 0,00%
500
2.500
0
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
2.000
România CEE UE
Sursa: Insurance Europe, analiza KPMG
grafic 22
EUR
1.500
grafic 18 2.000
În 2016, penetrarea asigurărilor în România de Est. Volumul asigurărilor nu a ținut pasul cu
a fost de 1,2% din PIB, semnificativ mai mică
1.000 creșterea PIB din ultimii ani, ceea ce a condus 1.800
decât media UE de 7,5% și, de asemenea, sub la o pondere mai mică în PIB a sectorului 1.600
9%
media de 2,5% a țărilor din Europa Centrală și comparativ cu anul 2009.
1.400
8% 500
milioane RON
1.200
7%
GRAFIC 18 1.000
0
6% 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 800
Penetrarea asigurărilor
5%(procentul primelor de asigurare
România CEE UE 600
4% 400
în PIB) în România față de CEE și UE 200
3%
grafic 18 0
2%
1%
9%
0%
2008
8% 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
milioane RON
7% România CEE UE
6%
5%
grafic 19 grafic 23
4%
3% 80
2%
4.000 60
3.500
1%
3.000 40
0%
miliarde RON
2.500 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
20
EUR
2.000 România CEE UE

1.500
0
Sursa: Insurance Europe, analiza
1.000KPMG
500 -20
grafic 19 g
0
g
grafic 18
9%
8%
milioane RON
7%
6% Piața asigurărilor din România este Românii alocă cel mai puțin pentru polițele
dominată de segmentul asigurărilor de asigurări de viață dintre toți europenii,
5% generale, în timp ce la nivelul UE predomină respectiv 18 EUR în medie pe an, de 10 ori
asigurările de viață. Astfel, primele de mai puțin decât cehii și slovacii și de aproximativ
4%
asigurări de viață reprezintă doar 20% din 100 de ori mai puțin decât francezii și italienii. În
totalul primelor de asigurări colectate de ciuda creșterii economice susținute din ultimii
3%
asigurătorii din România, comparativ cu o ani, penetrarea asigurărilor de viață a rămas
2% pondere medie de 60% a asigurărilor de viață sub nivelul de 0,3% din PIB, cu mult sub media
la nivelul Uniunii Europene. Acest lucru face UE de 4,4%. Un sector al asigurărilor mai puțin
1% ca România să fie țara cu a doua cea mai mică dezvoltat, dominat de asigurările generale, este
penetrare a asigurărilor de viață și țara cu cel tipic pentru economiile în tranziție, cu toate
0% mai scăzut nivel al densității asigurărilor de viață acestea România se situează în urma tuturor
2008 2009
din UE. 2010 2011 2012 2013 2014
celorlalte țări din Europa2015
Centrală și 2016
de Est, cu
excepția Letoniei.
România CEE UE
GRAFIC 19
Densitatea asigurărilor de viață (prime anuale

pe cap de locuitor)
grafic 19 în statele membre UE, 2016 gr
4.000
3.500
3.000
miliarde RON
2.500
EUR
2.000
1.500
1.000
500 -
0
-
Lu inla ca
Re em nda
tu rg
Su nit
Irl dia
lia
UE
rm gia
rile Ma ia
de lta
Au Jos
Po pa a
rtu nia
C ia
ov u
ov a
Ce ia
Un ecia
Po aria
Cr nia
Es ația
lg a
m ia
Fr da
ța
Gr hia
Le aria
ia
S tri
Sl eni
Bu oni
Sl ipr
an
ac
Ro ton
ân
an
ga bu
Ita
ga
F ar
an
lU
e
Ge Bel
lo
s
o
m
t
ne
x
Da
Ță
Sursa: Insurance Europe, analiza KPMG

GRAFIC 20
Penetrarea asigurărilor de viață (procentul primelor pentru

asigurările de viațăgrafic
în 20
PIB) în statele membre UE, 2016
9%
8%
8% grafic 20
7%
7% 7%
9%
6% 6%6%
8%
8% 5%
5%
7% 4%
7%
4% 7%
4%4%4% 3%
3%
6% 6%6% 3% 3%
3%
5% 2%
5%
2% 2% 2%
1%1% 1%1%
0,8%
4%
1%1%
0,4%
0,4%
0,3%
0,2%
4%
1% 4%4%4% 3%
3%
3% 3% 3%
0%
2%
Re em nda
tu ca
Ita t
Fr lia
Su nța
M a
a
Lu rtu gia
m lia
rm rg
Ță S nia
de nia
Au os
C ia
ov u
Po nia
Un nia
Gr cia
Ce ia
Cr hia
Bu ația
Es aria
Le nia
ia
Irl E
ov a
m ia
a
2% 2%
ni
2%
d
alt
Sl ari
0,3% ni
Sl ipr
U
ec
ed
Ro ton
Ge bu
xe ga
ga ar
st
J
an
lU
a
Po Bel
a
rile pa
e
lo
â
to
a
1%1% 1%1%
0,8%
o
lg
g
Da inla
1%1%
0,4%
0,4%
F
0,2%
n
1%
2015 2016 2017
Sursa: Insurance Europe, ASF,0%
analiza KPMG; pentru România, datele includ primele subscrise de către sucursalele asigurătorilor străini
Re em nda
tu ca
Ita t
Fr lia
Su nța
M a
a
Lu rtu gia
m lia
rm rg
Ță S nia
de nia
Au os
C ia
ov u
Po nia
Un nia
Gr cia
Ce ia
Cr hia
Bu ația
Es aria
Le nia
ia
Irl UE
ov a
m ia
a
generale
ni
d
alt
Sl ari
ni
Sl ipr
r
ec
ed
Ro ton
Ge bu
xe ga
ga ar
st
J
an
lU
a
Po Bel
a
rile pa
e
lo
â
to
a
Dezvoltarea asigurărilor de viață este alți factori, cum ar fi nivelul redus al educației
o
lg
g
Da inla
F
n
în general corelată cu creșterea PIB și a financiare și lipsa unor stimulente fiscale

venitului disponibil. Cu toate acestea, în cazul pentru asigurările de viață, limitează dezvoltarea
2015 2016 2017
României, evoluțiile pozitive recente ale acestor sectorului (a se vedea Secțiunea 4 pentru
generale factori nu s-au concretizat într-o evoluție similară o discuție cu privire la principalele provocări
a penetrării asigurărilor de viață (aceasta și oportunități pentru dezvoltarea sectorului
grafic 21
înregistrând doar o îmbunătățire marginală în asigurărilor de viață).
perioada 2015-2017). Aceste evoluții arată că
GRAFIC 21
0,35% 10.500
0,30% 9.000
Penetrarea asigurărilor
grafic 21
de viață vs. PIB pe cap de locuitor în România
0,25% 7.500
0,35% 10.500
0,20% 6.000
EUR
0,30% 9.000
0,15% 4.500
0,25% 7.500
0,10% 3.000
0,20% 6.000
EUR
0,05% 1.500
0,15% 4.500
0,00% 0
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
0,10% 3.000
0,05% 1.500
Penetrarea asigurărilor de viață PIB pe cap de locuitor
2014 2015 2016 0,00% (axa stangă) (axa dreaptă) 0
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
UE
grafic 22 Penetrarea asigurărilor de viață PIB pe cap de locuitor

2014 2015 2016 (axa stangă) (axa dreaptă)
2.000
UE
Sursa: Insurance Europe, Eurostat,
1.800ASF, analiza KPMG; pentru 2015-2017, datele utilizate pentru a calcula penetrarea asigurărilor de
viață includ primele subscrise de sucursalele asigurătorilor străini
1.60022
grafic
1.400
2.000
N
e
grafic 21
0,35% 10.500
0,30% 9.000
0,25% 7.500
0,20% Sectorul este caracterizat de un grad ridicat 6.000

mixte (care combina protecția cu economisirea
EUR
de concentrare, mai mult de 75% din prime pe termen lung) și cealaltă treime spre
0,15% fiind subscrise de primii 5 asigurători de 4.500
produsele de tip unit-linked, deși acestea din
viață activi pe piața din România. Nu au urmă au înregistrat o scădere în termeni relativi
0,10% existat schimbări semnificative în structura 3.000
în ultimii ani (pentru o descriere a produselor
primelor de asigurări de viață în ultimii ani, cu de asigurare de viață disponibile pe piața
0,05% două treimi din prime fiind direcționate spre asigurărilor din România a se vedea 1.500
produsele de asigurări de viață la termen și Secțiunea 3.3).
0,00% 0
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
GRAFIC 22
Împărțirea primelor de asigurări

Penetrarea de de
asigurărilor viață
viață PIB pe cap de locuitor
4 2015 2016 (axa stangă) (axa dreaptă)
pe produse, România
UE
grafic 22
2.000
1.800
1.600
1.400
milioane RON
1.200
1.000
800
600
400
200
0
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
Asigurări de supraviețuire la termen, deces și anuități Asigurări de sănătate
Asigurări legate de fonduri de investiții (Unit Linked) Altele
2015 2016
Sursa: ASF; datele nu includ primele subscrise de sucursalele asigurătorilor străini, nefiind disponibilă
împărțirea pe produse pentru primele subscrise de aceste entități
grafic 23
80
58
60 52 55
48 49 50
43
22 | Studiu privind sectorul asigurărilor de viață și pensiile private40
în România
40 34
25 38 39
N
35 36 37 37
2.3 Sistemul de pensii din România
Pentru a îmbunătăți sustenabilitatea curentă de pensionare pentru bărbați era de
sistemului de pensii în contextul îmbătrânirii 65 de ani, în timp ce pentru femei de 60 de
populației, România a lansat o reformă ani și 9 luni urmând a crește treptat la 63 de
substanțială a sistemului începând cu anul ani până în ianuarie 2030. Atât pentru bărbați,
2000. Reforma sistemului de pensii s-a bazat cât și pentru femei, stagiul minim de cotizație
pe modelul multi-pilon al Băncii Mondiale3, este de 15 ani, în timp ce întreaga perioadă de
utilizat drept cadru de referință în numeroase contribuție pentru bărbați este de 35 de ani, iar
economii în tranziție din întreaga lume, pentru femei este de 30 de ani și 9 luni, urmând
constând în: să crească treptat la 35 de ani până în ianuarie
• Reformarea sistemului public de pensii 2030.
(Pilonul I), în principal prin creșterea vârstei
standard de pensionare și a perioadei Beneficiile din Pilonul I plătite după
minime de contribuție, prin introducerea pensionare se calculează pe baza punctelor
unor noi restricții pentru pensionarea de pensie acumulate de contribuabili, care
anticipată și prin introducerea unei formule sunt determinate de nivelul salariilor brute
de calcul bazate pe puncte de pensie, obținute în timpul perioadei de angajare în
luând în considerare câștigurile efective pe raport cu salariul mediu pe economie din
întreaga perioadă a serviciului; aceeași perioadă. Valoarea punctului de
• Introducerea pensiilor obligatorii pensie este stabilită anual prin legea bugetului
administrate privat, cu contribuții obligatorii asigurărilor sociale. Începând cu ianuarie 2018,
definite (Pilonul II); contribuțiile pentru pensie în cazul unor condiții
• Introducerea pensiilor administrate privat normale de muncă se ridică la 25% din salariul
cu contribuții facultative (Pilonul III) brut și se plătesc integral de către angajați.
Valoarea actuală a punctului de pensie este de
Pilonul I este organizat ca o schemă 1.000 RON.
obligatorie de tip redistributiv („pay-as-
you-go”). Astfel, statul român colectează în Având în vedere evoluțiile demografice
mod continuu contribuții sociale pentru pensii negative și creșterile recente ale pensiilor,
și le utilizează pentru a plăti pensiile cuvenite sistemul public de pensii înregistrează un
pensionarilor actuali. Sistemul public de pensii deficit semnificativ. Pentru anul 2016, deficitul
oferă dreptul de a primi pensia pentru limită de bugetului asigurărilor sociale (constând în
vârstă persoanelor care au atins vârsta standard principal din venituri și cheltuieli cu pensiile) a
de pensionare și au contribuit la sistemul fost de 20 miliarde RON, respectiv circa 2,7%.
public de pensii o perioadă minimă prevăzută din PIB și a depășit deficitul bugetului general.
de lege. În plus, legea permite pensionarea Veniturile din pensii provenite din contribuțiile
anticipată sau pensionarea anticipata parțială curente acoperă doar aproximativ două treimi
cu până la 5 ani înainte de vârsta standard din cheltuielile cu pensiile publice, restul fiind
de pensionare, în funcție de durata reală a finanțate din bugetul general, al cărui deficit
serviciului comparativ cu perioada de cotizare este acoperit de guvern din surse împrumutate.
completă cerută de lege. În martie 2018, vârsta
3: Modelul sistemului de pensii cu mai mulți piloni a fost introdus pentru prima dată de către Banca Mondială în 1994, în publicația sa
„Averting the old age crisis: policies to protect and promote growth” (Evitarea crizei vârstei a treia: politici de protejare și promovare a
creșterii)
2014 2015 2016
UE
GRAFIC 23
Deficitul bugetului de asigurări sociale în raport cu

deficitul bugetului grafic
general,
23 România
80
58
60 52 55
48 49 50
40 43
40 34
25 38 39
miliarde RON
35 36 37 37
33 33 32
20 23
2
0
-1
-7
-11 -13 -13 -12 -13
-20 -18 -20
-40
Ce ia
Un ecia
Po aria
Cr nia
Es ția
lg a
m ia
Gr hia
Le aria
ia
Bu oni
c
Ro ton
ân
oa
va
lo
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
g
Deficitul bugetului de asigurări sociale Deficitul bugetar total
Cheltuieli cu asigurările sociale Venituri din asigurări sociale
Sursa: Ministerul Finanțelor Publice din România, analiza KPMG; începând cu 1 ianuarie 2016, pensiile speciale sunt acoperite din
bugetul general, însă în scopul acestei analize au fost incluse în cheltuielile cu asigurările sociale
Cheltuiala anuală cu pensia la nivel de datelor INS, sub jumătate din salariul mediu
beneficiar înregistrează printre cele mai net pe economie de 2.629 RON (564 EUR).
scăzute nivele din Uniunea Europeană, în Deși pensia publică este și va continua să fie
condițiile în care cheltuielile totale cu pensiile principala sursă de venit după pensionare,
pun deja o presiune semnificativă asupra aceasta nu poate asigura un nivel adecvat al
bugetului național. Pensia medie lunară în venitului după pensionare, nici acum și nici în
România a fost de 1.132 RON (243 EUR) viitor.
în ultimul trimestru al anului 2017 conform
GRAFIC 24
Cheltuiala anuală cu pensia la nivel de beneficiar în statele

membre UE, 2015
grafic 24
28.000
24.000
20.000
EUR
16.000
12.000
8.000
4.000
0
rtu ia
M ia
Da de rg
m s
Re A rca
tu ria
Su nit
Fr da
ța
rm lia
Irl nia
Sp da
Ci a
Gr ru
ov a
Ce ia
Sl hia
Es aria
Cr nia
Le tia
Li nia
m ia
ia
nl a
Un acia
Bu ânia
Be ia
ne Jo
Sl alt
Fi lgi
Po ec
l
an
en
Ro an
ar
ed
an
p
u
ga
Ge Ita
ga ust
oa
an
an
lU
to
to
a
rile b
lg
ov
tu
Ță xem
Lu

grafic 25
N)
Pilonul II a fost introdus în 2006 ca o Pilonul II oferă astfel participanților
schemă de pensii finanțată integral pe săi posibilitatea de a obține un venit
baza contribuțiilor obligatorii pentru toți suplimentar la pensie pe lângă pensia
angajații cu vârsta de până în 35 de ani din sistemul public, pe baza contribuțiilor
în acel moment (respectiv toți cei născuți și a câștigurilor din investiții acumulate în
după 1 iulie 1971). De asemenea, a existat conturile individuale. Participanţii pot opta
posibilitatea aderării în mod opțional a pentru încasarea beneficiilor din Pilonul II fie ca
angajaților cu vârste cuprinse între 35 și 45 de plată unică, fie ca plăți eșalonate. Cei care nu
ani (respectiv a celor născuți între 1 iulie 1961 dispun de active suficiente pentru a se califica
și 1 iulie 1971). Schema a devenit operațională pentru o pensie vor primi o plată unică sau
în 2008; de atunci, o parte din contribuția la plăți eșalonate pe o perioadă de până la cinci
asigurările sociale a fiecărui participant este ani. În cazul decesului participantului înainte de
direcționată către un fond de pensii administrat îndeplinirea condițiilor de pensie din Pilonul I,
privat. Contribuțiile la fondurile private sunt moștenitorii au dreptul de a solicita în termen
înregistrate în conturi individuale, care dau de 3 ani sumele acumulate în Pilonul II. De
participanților dreptul de proprietate asupra asemenea, în anumite cazuri de invaliditate,
activelor nete. Dreptul de a primi pensia privată participantul are dreptul să primească pensia
apare odată cu îndeplinirea condițiilor pentru din Pilonul II fără să aștepte până la îndeplinirea
pensia pentru limită de vârstă din Pilonul condițiilor pentru limită de vârstă ale Pilonului I.
I. Valoarea totală a pensiei de Pilon II care
Contribuțiile la Pilonul II au reprezentat la
urmează a fi primită nu poate fi mai mică decât
început 2% din salariile brute, cu intenția de
contribuțiile nete plătite (înainte de eventualele
a fi crescute treptat până la 6% începând cu
impozite și taxe care s-ar aplica în viitor).
2016, însă creșterea a fost mai lentă decât s-a
planificat inițial (a se vedea Tabelul 1). Mai mult,
în contextul unei reforme fiscale în domeniul
contribuțiilor sociale, Guvernul a decis să reducă
contribuția la Pilonul II de la 5,1% în 2017 la
3,75% în 20184.
Tabel 1
Contribuția la Pilonul II în România în perioada 2008-2018
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018
Contribuția planificată 2% 2,5% 3% 3,5% 4% 4,5% 5% 5,5% 6% 6% 6%
Contribuția efectivă 2% 2% 2.5% 3% 3.5% 4% 4.5% 5% 5.1% 5.1% 3.75%
Sursa: Legislația națională, analiza KPMG
4: Începând cu ianuarie 2018, contribuțiile sociale plătite anterior de angajatori au fost transferate angajaților. Presupunând că salariile
brute ale salariaților au fost mărite pentru a menține aceleași salarii nete ca înainte de modificare (ceea ce ar putea să nu fie cazul tuturor
salariaților), contribuția redusă la Pilonul II s-ar aplica la o bază mai ridicată. Efectul combinat ar fi echivalentul unei reduceri a contribuției la
Pilonul II de la 5,1% la o contribuție de 4,54% aplicată salariilor brute înainte de modificare. Cu toate acestea, nu se poate face o estimare
exactă a impactului acestei modificări asupra nivelului contribuției la Pilonul II, având în vedere lipsa datelor de piață cumulate privind nivelele
salariilor brute ale angajaților înainte și după modificare.

La un deceniu de la implementare, special a tinerilor în vârstă de 16-25 ani intrați
Pilonul II a acumulat active în valoare de 37 pentru prima dată în câmpul muncii. Valoarea
miliarde RON și 7 milioane de participanți5. activelor personale ale participanților crește
Evoluția sistemului de pensii private a fost în mod constant în fiecare an ca urmare a
pozitivă pe tot parcursul funcționării acestuia, noilor contribuții plătite lunar, la care se adaugă
numărul participanților crescând constant prin randamentele aferente investirii de către fond a
adăugarea de noi participanți în fiecare an, în activelor acumulate.
GRAFIC 25
rtu ia
M ia
Sp da
Ci a
Gr ru
ov a
Ce ia
Sl hia
Es aria
Cr nia
Le tia
Li nia
m ia
ia
Un acia
Bu ânia
i
Sl alt
Po ec
l
an
en
Ro an
ar
p
ga
oa
lan
to
to
g
lg
ov
tu
grafic 24
Pilonul II - Active nete și număr

28.000
de participanți
grafic 25
24.000
Activele nete ale Pilonului II (milioane RON)
45.000 7.000.000
20.000
EUR
40.000
6.000.000
16.000
35.000
Număr de participanți
5.000.000
30.000 12.000
25.000 4.000.000
8.000
20.000 3.000.000
15.000
4.000
2.000.000
10.000 0
1.000.000
rtu ia
M ia
Da de rg
m s
Re A rca
tu ria
Su nit
Fr da
ța
rm lia
Irl nia
Sp da
Ci a
Gr ru
ov a
Ce ia
Sl hia
Es aria
Cr nia
Le tia
Li nia
m ia
ia
nl a
Un acia
Bu ânia
Be ia
ne Jo
Sl alt
Fi lgi
Po ec
l
an
en
Ro an
ar
5.000
ed
an
p
u
ga
Ge Ita
ga ust
oa
an
an
lU
to
to
a
rile b
lg
ov
tu
Ță xem
0 0
Lu
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
Activele nete ale Pilonului II Participanți la Pilonul II grafic 25

(milioane RON)
9,2
Sursa: Asociația pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR), analiza KPMG

45.000
6,1 40.000
3,7 4,0 Fondurile de pensii private din România au scopul evitării concentrării expunerilor față de 35.000
înregistrat între 2008 și 2016 randamente activele cu risc ridicat. Administratorii fondurilor
1,1 anualizate de 5,3% după comisioane și de pensii trebuie să obțină o rată minimă 30.000
inflație, printre cele mai ridicate dintre de rentabilitate stabilită de autoritatea de 25.000
1,4
schemele de pensii din Europa, potrivit Better reglementare pe baza randamentului mediu al
-0,4 20.000
-1,1 Finance, un grup de promovare a intereselor pieței și trebuie să mențină un fond de rezervă
investitorilor cu sediul în Bruxelles. Tipurile și în baza căruia să asigure randamentul minim. În 15.000
limitele investițiilor efectuate de fondurile de decembrie 2017 în România funcționau șapte 10.000
graficreglementate
pensii sunt strict 26 prin lege, în fonduri de pensii administrate privat de Pilon II.
bilitate a tuturor Rata inflației
5.000
ultimele 24 de luni 0
16 15,1
14
GRAFIC 26 grafic 27
12 10,5
10 9,2
2.000 8,6 500.000
Fonduri de pensii 1.800 8 6,7 450.000
Activele nete (milioane RON)
6,1 6,1
din Pilonul II - rata de
(%)
1.600 6 400.000
3,7 4,0
1.400 5,8 350.000

rentabilitate nominală1.200
4
3,4 3,2 300.000 1,1
2
1.000 250.000
0 1,4
800 200.000
-0,4
-2 -1,1
600 150.000
400 100.000
200 50.000
0 0
2008 2009 2010 Rata medie
2011 ponderată
2012 de rentabilitate
2013 2014 a tuturor
2015 2016 2017 Rata inflației
fondurilor de pensii private pentru ultimele 24 de luni
Active nete ale Pilonului III Participanți la Pilonul III
Sursa: ASF, Baza de date Eurostat, analiza KPMG
5: Din care, în medie, 4 milioane participanți activi (respectiv participanți cu contribuții curente într-o anumită lună) pe parcursul anului 2017grafic 27
26 | Studiu privind sectorul asigurărilor de viață și pensiile private în România 2.000

1.800
N)
rtu ia
M ia
er alia
Irl nia
Sp da
Ci a
Gr ru
ov a
Ce ia
Sl hia
Es aria
Cr nia
Le tia
Li nia
m ia
ia
Un acia
Bu ânia
i
Sl alt
Po ec
l
an
en
Ro an
ar
p
ga
oa
an
a
to
to
g
lg
ov
m
tu
grafic 25

45.000 7.000.000
40.000
6.000.000
35.000
5.000.000
30.000
25.000 4.000.000
20.000 3.000.000
15.000
2.000.000
10.000
1.000.000
5.000
0 0
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
Activele nete ale Pilonului II Participanți la Pilonul II

(milioane RON)
,5 Pilonul III este o schemă de pensii bazată este proporțională cu randamentul fondului
9,2 pe contribuții facultative, implementată în și respectiv cu valoarea unității de fond.
România începând cu anul 2007, când au Contribuțiile pot ajunge până la 15% din salariul
6,1 fost colectate primele contribuții la acest brut sau alte venituri similare și se adaugă
3,7 4,0sistem. Este un sistem pre-finanțat, bazat pe contribuțiilor obligatorii la Pilonul I și Pilonul II.
conturi individuale și cu aderare facultativă. Contribuțiile la pensiile facultative din Pilonul
3,2 1,1În mod similar mecanismului Pilonului II, un III sunt deductibile fiscal, atât contribuțiile
participant la Pilonul III are un cont individual plătite de angajați, cât și contribuțiile plătite de
1,4
în care contribuția lunară este convertită în angajatori în numele angajaților, în limita unei
-0,4
-1,1 unități de fond. Valoarea contului individual valori anuale cumulate de 400 EUR.
GRAFIC 27
e rentabilitate a tuturor Rata inflației
pentru ultimele 24 de luni
Pilonul III - Active nete și număr de participanți

grafic 27
2.000 500.000
1.800 450.000
Activele nete (milioane RON)
1.600 400.000
1.400 350.000
1.200 300.000
1.000 250.000
800 200.000
600 150.000
400 100.000
200 50.000
0 0
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
Active nete ale Pilonului III Participanți la Pilonul III
Sursa: ASF, analiza KPMG
În România, atât sectorul asigurărilor cât și entităților care își desfășoară activitatea în
cel al pensiilor private sunt supravegheate aceste sectoare. Autoritatea de Supraveghere
de Autoritatea de Supraveghere Financiară, Financiară este membră cu drepturi depline a
care este responsabilă cu autorizarea, Autorității Europene pentru Asigurări și Pensii
reglementarea, supravegherea și controlul Ocupaționale (EIOPA).

3. Importanța și principalele benefici ale
asigurărilor de viață și pensiilor private
Asigurările de viață și pensiile private sunt asigurătorilor de viață și al fondurilor de pensii
sectoare majore ale economiei mondiale. În în asigurarea securității financiare a populației și
anul 2016, primele totale aferente asigurărilor gospodăriilor din întreaga lume. Prin realizarea
de viață s-au ridicat la 2,6 mii de miliarde USD6, funcțiilor lor de bază, de agregare a riscurilor
reprezentând 3,5% din PIB-ul mondial. În și de mobilizare a economiilor populației, cele
același an, activele fondurilor de pensii private două sectoare au capacitatea de a canaliza
din țările OCDE au atins cel mai înalt nivel din volume semnificative de fonduri pe termen
istorie, la peste 38 mii de miliarde USD (126% lung spre multiple piețe financiare și sectoare
din PIB-ul zonei OCDE), acestea crescând mai ale economiei. Astfel, în condițiile potrivite,
rapid decât nivelul PIB în majoritatea țărilor acestea pot avea o contribuție importantă la
din întreaga lume. Proporția semnificativă a stabilitatea financiară și la creșterea economică
celor două sectoare reflectă rolul esențial al în ansamblu.
3.1 Importanța și principalele

beneficii pentru economie
Rolul fundamental al asigurărilor de • Îmbunătățește accesul la creditare, întrucât

viață este de a oferi protecție financiară majoritatea furnizorilor de credite solicită
persoanelor și familiilor împotriva a trei debitorului o asigurare de viață sau oferă
riscuri majore: mortalitate (deces), morbiditate condiții mai bune de creditare atunci când
(invaliditate cauzată de accidente) și longevitate debitorul are o asigurare de viață, în special
(durată lungă de viață după pensionare). Prin pentru creditele pe termen lung, cum ar fi
agregarea riscurilor, sectorul asigurărilor oferă creditele pentru locuințe;
un sprijin vital societății, atenuând efectele
• Poate complementa sau chiar substitui
evenimentelor adverse cu impact sever la nivel
programele guvernamentale de asistență
individual și contribuind la stabilizarea situației
socială (spre exemplu, suma asigurată
financiare a celor afectați, fără a genera costuri
plătită unei familii în cazul decesului unui
imediate semnificative pentru restul societății.
membru al familiei care reprezintă sursa
Prin îndeplinirea rolului său de bază de a
principală de venit ar putea menține familia
proteja indivizii în fața adversității, o industrie
deasupra pragului sărăciei), contribuind
a asigurărilor de viață funcțională și matură ce
astfel la reducerea impactului acestor
oferă produse stabile și accesibile generează
programe asupra bugetului de stat.
beneficii care se extind dincolo de individ, la
nivelul de ansamblu al economiei: Schemele de pensii administrate privat
sunt aranjamente care vizează asigurarea
• Contribuie la reducerea sărăciei la nivelul
unui venit persoanelor atunci când acestea
societății prin cuantificarea, agregarea și
nu mai obțin venituri din salarii în mod
distribuirea eficientă a riscurilor;
regulat. Astfel de aranjamente pot fi instituite
• Întrucât majoritatea produselor oferite de către autorități, de către angajatori sau alte
de asigurătorii de viață au o componentă organizații (asociații patronale, sindicate) sau
de economisire, acestea stimulează anumite persoane pot decide să contribuie
comportamentul de economisire al în mod individual. Schemele de pensii pot fi
populației; asimilate unor scheme de asigurare în care
6: Swiss Re Institute, World insurance in 2016

7: OCDE, Pension Markets in Focus, ediția 2017

membrii schemei sunt de acord să își pună în Asigurătorii de viață și fondurile de pensii
comun economiile și fiecare membru obține gestionează riscurile pe termen lung, astfel
o pensie bazată pe contribuția individuală și/ încât ei reprezintă furnizori importanți de
sau pe speranța de viață a grupului, în funcție produse de economisire pentru populație.
de tipul de pensie. În timp ce în multe țări Fondurile colectate sub forma primelor de
guvernele oferă un nivel minim al pensiei asigurare și a contribuțiilor pentru pensie
pentru limită de vârstă în general pe baza unor sunt investite pe termen lung și, împreună
modele de tip redistributiv („pay-as-you-go”), cu randamentele acumulate, sunt utilizate
recesiunea economică determinată de criza pentru a plăti beneficii la bătrânețe sau atunci
financiară din 2008 și îmbătrânirea continuă când riscurile asigurate se materializează.
a populației au erodat capacitatea sectorului Termenele lungi ale investițiilor și volumele mari
public de a oferi o astfel de protecție. Pentru a implicate oferă asigurătorilor și fondurilor de
face față acestor provocări, în prezent schemele pensii oportunități de eficientizare a costurilor,
de pensii publice sunt aproape peste tot diversificare a riscurilor și acumulare de
suplimentate de scheme administrate privat, expertiză în gestionarea avuției și a activelor.
pre-finanțate prin contribuții obligatorii sau Astfel, aceștia acționează ca vehicule principale
voluntare ale membrilor. Similar asigurărilor de de economisire și furnizori importanți de
viață, schemele de pensii administrate privat instrumente de economisire pe termen lung
contribuie la securitatea financiară pe termen atractive pentru populație. Disponibilitatea unor
lung a indivizilor și aduc beneficii economiei în astfel de instrumente facilitează uniformizarea
mai multe moduri: consumului în timp, stimulând indivizii să
economisească mai mult în vremurile bune
• Diminuează sărăcia prin asigurarea de
și să își folosească economiile în vremurile
venituri suplimentare la vârstă înaintată,
rele, contribuind astfel la atenuarea șocurilor
precum și în caz de invaliditate sau deces
macroeconomice și la stabilitatea economiei în
prematur al beneficiarilor primari;
ansamblu.
• Stimulează comportamentul de
În 2016, 40% din economiile populației din
economisire pe termen lung;
Uniunea Europeană, în valoare totală de 13
• Îmbunătățesc eficiența și stabilitatea mii de miliarde de euro, au fost canalizate
schemelor de pensii obligatorii și facilitează prin intermediul sectorului de asigurări și
dezvoltarea unor scheme voluntare fonduri de pensii, deși cu diferențe mari între
eficiente, sporind astfel sustenabilitatea statele membre în funcție de factori istorici,
sistemului de pensii în general. instituționali și de reglementare specifici.
Volumul economiilor acumulate prin intermediul
Mai multe detalii privind modul în care
produselor de asigurări și de pensii este mai
asigurătorii de viață și fondurile de pensii
mic în țările din Europa Centrală și de Est, care
suplimentează programele naționale de
au avut o perioadă de timp mai scurtă pentru a
asigurări sociale, prin contribuția lor la
acumula astfel de fonduri, precum și în țările cu
securitatea financiară a gospodăriilor și a
un nivel de prosperitate mai redus.
indivizilor este inclusă în Secțiunile 3.2 și 3.3 de
mai jos.
GRAFIC 28
Activele financiare ale gospodăriilor pe tipuri de instrumente financiare

în statele membre UE, 2016 (pondere procentuală în totalul activelor
financiare
grafic 28
ale gospodăriilor)
100%
90%
80%
70%
60%
50%
40%
30%
20%
10%
0%
Le ia
Ci a
M u
Li lta
Bu ania
Ro aria
28
Da ul U s
ne nit
Irl ca
Fr a
S ța
Be ia
ia
Au lia
Fi tria
Sl da
rtu ia
Sl alia
Sp nia
Lu Est a
m ia
Po rg
rm ia
Cr ia
Ce ia
Un aria
Gr ia
ia
i
ni
t o
pr
ț
lg
Po ac
an
xe on
h
Ge ued
an
ân
ec
an
bu
Ita
ar
a
oa
ga e J
an
an
to
lo
s
UE
g
lg
ov
tu
m
ov
m
nl
Re d
rile
Ță
Asigurări, pensii și garanții standardizate Numerar și depozite
Acțiuni și unități iîn fonduri de investiții Titluri de creanță
Credite Instrumente financiare derivate și opțiuni pe acțiuni ale salariaților

Alte sume de încasat/plătit
grafic 34
Sursa: Baza de date Eurostat, analiza KPMG; Alte sume de încasat/ de plătit, care sunt mai ridicate în cazul României, reprezintă
active financiare constituite în contrapartida unei tranzacții financiare sau nefinanciare în cazul în care există un decalaj temporar
între
35% această tranzacție și plata aferentă (de exemplu, acordarea de credit direct de către furnizori, avansuri pentru lucrări în curs
sau care nu au fost încă efectuate sau plăți anticipate pentru bunuri/ servicii care nu au fost încă livrate).
30%
25%
20%
15%
10%
5%
0%
Be da
m ia
Cr ru
m ța
nl a
Au gia
ria
Ge ul U s
rm nit
Po rec a
rtu ia
Sp alia
Ci g
Un ația
Po ria
ov a
Bu acia
M ria
Es alta
Irl nia
Le nia
Ță Su alia
Re le d ia
Lu lov nia
C ia
Li nda
m ia
ia
28
Fi arc
t o
G ni
Sl ehi
r
xe en
ri ed
Ro ton
ân
ne ran
p
bu
an
st
ga
a
ga e J
l
to
a
a
lo
g
It
lg

tu
E
Da F
U
S
La nivel internațional, industria asigurărilor Măsura în care sectorul asigurărilor de
de viață și a pensiilor private este un viață și pensiilor private îndeplinește
segment important al sistemului financiar. aceste roluri depinde de dimensiunea sa
Industria direcționează un volum mare de în raport cu economia, care este o funcție
economii ale populației către piețele financiare a maturității sectorului. La nivelul Uniunii
și acționează ca furnizor direct și indirect de Europene, asigurătorii și fondurile de pensii
finanțare stabilă pe termen lung pentru diferite sunt cei mai mari investitori instituționali.
sectoare ale economiei. Investițiile pe termen În cele mai dezvoltate economii europene
lung joacă un rol esențial în stabilitatea piețelor sectorul asigurărilor de viață și al pensiilor
financiare și în finanțarea proiectelor de largi private gestionează active care variază de la
dimensiuni care susțin o creștere durabilă, cum câteva sute de miliarde la mii de miliarde de
ar fi investițiile în infrastructură și energie verde, euro, reprezentând în general peste 50% din
fiind prin urmare o componentă importantă a PIB. Importanța relativă a asigurărilor de viață
unei economii sănătoase. În economiile mai față de pensiile private este determinată de
avansate, asigurătorii de viață și fondurile de politicile naționale specifice privind asigurările
pensii sunt investitori instituționali mari care sociale aplicate de-a lungul anilor în țările din
contribuie la dezvoltarea unor piețe de capital Europa de Vest8. În țările din Europa Centrală și
funcționale, printr-o selecție atentă a investițiilor de Est, care au trecut mai recent la economia
ce facilitează alocarea eficientă a capitalului, de piață, activele gestionate de asigurătorii de
prin diversificarea deținerilor și prin exercitarea viață și fondurile de pensii sunt în general sub
disciplinei de piață asupra managementului 20% din PIB. Activele fondurilor de pensii sunt
companiilor în care investesc. predominante în aceste țări datorită introducerii
Pilonului II de pensii bazate pe contribuții
obligatorii în anii 2000, ca răspuns la presiunile
demografice și economice asupra sistemelor
publice de pensii.
GRAFIC 29
Investiții ale asigurătorilor de viață și ale fondurilor

de pensii în ”vechile” state membre UE, 2016
grafic 29 gr
4.500 300% 80
4.000 70
250%
3.500
Miliarde EUR
60
Miliarde EUR
3.000 200%
50
2.500
150% 40
2.000
30
1.500 100%
1.000 20
50%
500 10
0 0% 0
t
ța
ia
ia
da
ia
da
lia
ia
ni
Jo
ed
an
lg
an
an
Ita
an
an
lU
Be
Sp
de
rm
Su
Fr
nl
Irl
tu
Fi
Ge
ga
rile
Re
Ță
Investiții ale asigurătorilor de viață Total investiții efectuate de asigurătorii de viață

și de fondurile de pensii ca % din PIB
Investiții ale fondurilor de pensii
Sursa: Insurance Europe, EIOPA, ASF, OCDE, analiza KPMG; ”vechile” state membre ale UE se referă la țările care au aderat la
UE înainte de extinderea din 2004
8: Pensiile private sunt mai puțin răspândite în țări precum Franța, Germania, Italia și Spania, cu sisteme de asigurări sociale bazate pe așa-
numitul model Bismarck, care corelează beneficiile primite în după pensionare cu contribuțiile efectuate pe parcursul angajării. În alte țări din
Europa de Vest, cum ar fi Regatul Unit, Olanda și Suedia, sistemul
grafic 31 public de pensii are la bază modelul Beveridge, care uniformizează nivelul
beneficiilor și presupune cheltuieli cu pensiile mai scăzute, stimulând participarea la schemele de pensii private.
Numerar și depozite, 3% sectorul asigurărilor de viață și pensiile private în România | 31

Studiu privind Altele, 5%
C
GRAFIC 30
Investiții ale asigurătorilor de viață și ale fondurilor

de pensii în ”noile” state
grafic 30membre UE, 2016
300% 80 35%
70 30%
250%
Miliarde EUR 60 25%
200%
50
20%
150% 40
15%
30
grafic 29 g
100%
10%
20
50% 4.500 300%
5% 8
10
4.000 7
0% 0 0%
250%
3.500
Miliarde EUR
ția
ia
ia
ia
a
ria
ia
6
a
da
ia
da
ni
hi
ni
ni
Miliarde EUR
ân
ar
en
ac
lg
oa
ga
an
an
lo
Ce
to
to
lg
Be
ov
ov
Po
Cr
Un
3.000 200%
Es
Le
nl
Irl
Bu
Ro
Sl
Sl
Fi
5
2.500
150%
Total investiții efectuate de asigurătorii de viață 4
ții efectuate de asigurătorii de viață 2.000 Investiții ale asigurătorilor de viață
rile de pensii ca % din PIB 3
1.500 Investiții ale fondurilor de pensii 100%
1.000 2
Sursa: Insurance Europe, EIOPA, AFS, OCDE, analiza KPMG; ”noile” state membre ale UE se referă la țările care au aderat la UE
50%
la extinderea din 2004 sau ulterior 500 1
0
Asigurătorii de viață și fondurile de pensii stabilă pe termen lung pentru băncile europene, 0%
din Europa investesc o mare parte din sub forma plasamentelor în depozite, obligațiuni
t
ța
ia
ia
da
ia
da
lia
ia
ni
Jo
ed
an
lg
an
an
Ita
an
an
lU
Be
Sp
de
rm
Su
Fr
nl
Irl
activele lor în obligațiuni și acțiuni, atât în și acțiuni ale acestora. În timp ce pe anumite
tu
Fi
Ge
ga
rile
Re
Ță
mod direct cât și prin

grafic 32intermediul fondurilor piețe investițiile pot prezenta o concentrație mai
de investiții. La un nivel mai dezagregat, ei mare în titluri de stat, capacitatea asigurătorilor
Total investiții efectuate de asigurătorii de viață
joacă un Investiții ale asigurătorilor
rol important pe piețele de viață de
europene de viață și a fondurilor de pensii de a investi mai
obligațiuni garantate, furnizând în mod
indirect diversificat este limitată atât de reglementările
finanțare pentru proiecte de infrastructură și specifice privind regimul prudențial și investițiile,
% Altele, 9% Obligațiuni financiare
proiecte ale administrațiilor locale. Asigurătorii dar și de lipsa alternativelor de investire oferite
Credite (inclusiv ipotecare), 1%
de viață și fondurile de pensii reprezintă, de de piețele locale.și nefinanciare, 19%
asemenea, o sursă importantă de finanțare
GRAFIC 31
Obligațiuni financiare
Alocarea investițiilor asigurătorilor
și nefinanciare, 29% grafic 31 de viață din EEA, 2016
Acțiuni, 32%
Numerar și depozite, 3%
Altele, 5%
C
Credite (inclusiv ipotecare), 7%
Obligațiuni suverane, 34%
Acțiuni, 8% Obligațiuni financiare

și nefinanciare, 29%
Fonduri de investiții, 5%
Sursa: EIOPA, analiza KPMG Obligațiuni suverane, 27%

grafic 30
300% 80 35%
70 30%
250%
60
Miliarde EUR
25%
200%
50
20%
150% 40
15%
30
100%
10%
20
50% 5%
10
0% 0 a 0%
ția
ia
ia
ia
a
ria
ia
da
ia
da
ni
hi
ni
ni
ân
ar
en
ac
lg
oa
ga
an
an
lo
Ce
to
to
lg
Be
ov
ov
Po
Cr
Un
Es
Le
nl
Irl
Bu
Ro
Sl
Sl
Fi
Investiții ale asigurătorilor de viață Total investiții efectuate de asigurătorii de viață

efectuate de asigurătorii de viață și de fondurile de pensii ca % din PIB
de pensii ca % din PIB
GRAFIC 32
Alocarea investițiilor fondurilor de pensii ocupaționale din EEA, 2016

grafic 32
Altele, 9% Obligațiuni financiare

Credite (inclusiv ipotecare), 1% și nefinanciare, 19%
Obligațiuni financiare
și nefinanciare, 29%
Acțiuni, 32%
Sursa: EIOPA, analiza KPMG
În perspectivă, Comisia Europeană În România, activele totale ale societăților

recunoaște rolul important pe care îl joacă de asigurări de viață și ale fondurilor de
asigurătorii de viață și fondurile de pensii în pensii au ajuns la aproximativ 6% din PIB
cadrul proiectului său de privind Uniunea la sfârșitul anului 2017 și sunt în creștere,
Piețelor de Capital și a prevăzut în Planul de în special datorită dinamicii activelor din
Acțiune aferent măsuri specifice destinate a Pilonul II. Aproximativ 70% din activele totale
facilita investițiile acestora în infrastructură și în ale asigurătorilor de viață și fondurilor de pensii
alte proiecte strategice la nivel european. din Pilonul II sunt investite în obligațiuni emise
de guvern și de alte instituții. Cu toate acestea,
pe măsura dezvoltării pieței de capital locale,
asigurătorii de viață și fondurile de pensii pot
deveni investitori importanți și în alte tipuri de
instrumente, inclusiv în acțiuni.
Fond
GRAFIC 33
Alocarea investițiilor pentru asigurătorii de viață și

fondurile de pensii din Pilonul II - România, 2017
grafic 33
30.000
25.000
20.000
milioane RON
15.000
10.000
5.000
0
Titluri de stat Acțiuni Depozite Fonduri Obligațiuni Alte active
bancare de investiții corporative
Asigurări de viață 3.363 - 251 1.293 65 80
Pilon II 24.430 7.840 3.498 1.443 1.206 1.350
Total 27.793 7.840 3.749 2.736 1.271 1.430
Sursa: ASF - Fonduri de pensii private obligatorii - Date statistice, Raportul ASF - Piețele financiare nebancare, baza de date
Eurostat; pentru asigurătorii de viață sunt prezentate doar investițiile în active lichide, deoarece nu sunt disponibile informațiile de
piață cumulate privind împărțirea activelor totale pe tipuri de investiții
3.2 Importanța și principalele beneficii pentru

sistemul național de asigurări sociale
Multe guverne din întreaga lume, și nivelul Uniunii Europene sunt direcționate către
în particular guvernele europene, și- pensiile pentru limită de vârstă, variind de la
au asumat un rol major în asigurarea 14% din PIB în Grecia până la 5% din PIB în
individului. Sistemele de asigurări sociale Irlanda. Țările din Europa Centrală și de Est
din statele membre UE sunt concepute să alocă, în general, între 7% și 9% din PIB-ul lor
protejeze populația, într-o anumită măsură, către beneficiile pentru limită de vârstă. Cu
împotriva riscurilor și necesităților legate toate acestea, în ciuda ponderii semnificative
de bătrânețe, boală/ îngrijire medicală și a cheltuielilor publice deja alocate pentru
invaliditate, responsabilități părintești, pierderea beneficiile pentru limită de vârstă, asigurarea
partenerului de viață sau părinților, șomaj, unor pensii adecvate pentru cetățenii UE
locuință și excluziune socială. O mare parte reprezintă o preocupare majoră a factorilor de
a cheltuielilor totale cu asigurările sociale la decizie europeni.

Asigurări, pensii și garanții standardizate Numerar și depozite
Acțiuni și unități iîn fonduri de investiții Titluri de creanță
Credite Instrumente financiare deriva

GRAFIC 34
Alte sume de încasat/plătit
Tipuri de beneficii sociale ca procent din PIB în

statele membre
grafic 34
UE, 2015
35%
30%
25%
20%
15%
10%
5%
0%
Be da
m ia
Cr u
m ța
nl a
Au gia
ria
Ge ul U s
rm nit
Po rec a
rtu ia
Sp alia
Ci g
Un ația
Po ria
ov a
Bu acia
M ria
Es alta
Irl nia
Le nia
Ță u lia
Re le d ia
Lu Slov nia
Ce ia
Li nda
m ia
ia
28
Fi arc
t o
G ni
Sl hi
pr
r
xe en
ri ed
Ro ton
ân
ne ran
bu
Ita
an
st
ga
a
ga e J
l
to
a
a
lo
g
lg
a
tu
E
Da F
S
U
Beneficii pentru Beneficii pentru boală/ Beneficii pentru Pensie Altele

limită de vârstă asistență medicală invaliditate de urmaș
Sursa: Baza de date Eurostat, analiza KPMG; acolo unde nu au fost disponibile date din 2015, au fost utilizate date din 2014; în
scopul acestei analize, beneficiile pentru limită de vârstă includ pensiile pentru limită de vârstă și furnizarea de bunuri și servicii
(altele decât asistență medicală) persoanelor în vârstă
Guvernele europene se confruntă cu dubla Capacitatea sistemelor publice de pensii

provocare de a menține atât adecvarea de a asigura o rată adecvată de înlocuire a
pensiilor cât și sustenabilitatea fiscală venitului a fost erodată în ultimele decenii
a bugetelor de pensii pe termen lung. de îmbătrânirea continuă a populației. De
Adecvarea pensiilor este de regulă evaluată asemenea, în ultimul deceniu bugetele publice
în funcție de rata de înlocuire a venitului, de pensii au fost afectate de criza financiară
determinată ca raportul dintre beneficiile plătite și de recesiunea economică prelungită care
de sistemul de pensii și veniturile câștigate a urmat. Ca răspuns, multe guverne din
înainte de pensionare. În general, se consideră cadrul UE și-au reformat sistemele de pensii
că o rată de înlocuire a venitului de 70% este majorând vârsta de pensionare (în anumite
necesară pentru menținerea unui nivel de trai cazuri prin corelare directă cu speranța de
similar celui anterior pensionării. Acesta este viață în creștere), sporind durata perioadei de
doar un nivel orientativ generic, întrucât pentru cotizare necesare, restricționând accesul la
angajații cu venituri mari o rată de înlocuire între pensionarea anticipată și întărind corelația dintre
50% și 70% ar putea totuși să asigure un venit contribuțiile aferente veniturilor și beneficiile
rezonabil pentru perioada după pensionare, în post-pensionare. Măsurile luate au condus la
timp ce pentru angajații cu venituri reduse o creșterea ratei medii de înlocuire a veniturilor
rată de înlocuire a venitului apropiată de 100% (ca procent din venitul brut) la nivelul UE,
ar putea fi necesară. de la 49% în 2007 la 58% în 2016. Cu toate
acestea, presiunea demografică continuă să
crească și se preconizează că va eroda și mai
mult capacitatea sistemelor de pensii de tip
redistributiv („pay-as-you-go”) de a asigura rate
adecvate de înlocuire a veniturilor, menținând
în același timp sustenabilitatea bugetului de
pensii.

GRAFIC 35
Ratele de înlocuire a venitului brut în

statele membre UE, 2016
grafic 35 față de 2007 g
100%
90%
80%
70%
Milioane
60%
50%
40%
30% grafic 39
grafic 35
20%
10% 9
100%
0% 8
90%
28
rg
F ia
ng a
Sp ria
ia
Au cia
Po ria
Sl onia
Su cia
M ia
Re Fin alta
tu da
Ță C nit
de hia
Da Be os
m ia
rm ia
Bu ania
Es aria
Li onia
Ci ia
Cr nia
rtu ia
Gr lia
o a
Le pru
Irl ția
da
Milioane U ranț
Sl arc
l
Ro an
ed
ne lg
Ge ven
an
Po mân
7
bu
Ita
ga
a
st
J
ga lan
oa
lU
an
e
rile e
to
UE
80%
lg
ov
tu
l
t
m
xe
Lu
6
70%
60%
5 2007 2016
Sursa: Baza de date Eurostat, analiza KPMG; indicatorul50% 4este definit ca raportul dintre mediana pensiilor individuale brute ale
categoriei de vârstă 65-74 ani și mediana câștigurilor individuale
40% brute ale categoriei de vârstă 50-59 ani, incluzând beneficiile
3
pentru limită de vârstă, beneficiile pentru urmași și planurile private individuale și excluzând alte forme de venit.
30%
2
20%
În 2050, Uniunea
grafic 36 Europeană va avea 150 de aproximativ 30% (o persoană vârstnică la trei
milioane de persoane 1 cu vârste de peste
10% persoane active) în 2015. Conform ipotezelor
65 de ani, reprezentând aproape 28,5% din actuale cu privire la evoluțiile viitoare ale
0%
populația sa, față de0aproximativ 20% în fertilității, mortalității, speranței de viață și
ov a
Su cia
M ia
Re Fin alta
tu da
Ță C nit
de hia
Da Be os
m ia
rm ia
Bu ania
Es aria
Li onia
Ci ia
Cr nia
28
rg
Fr lia
Un nța
Sp ria
ia
Au cia
Po ria
Sl onia
Su cia
M ia
Re Fin alta
tu da
Ță C nit
de hia
Da Be os
m pia
rm ia
Bu anpia
Es aria
Li onia
Ci ia
Cr npia
rtu ia
Gr lia
ov a
Le pru
Irl ția
da
ov a
Le pru
rile e p
anp
prezent. Ca urmare, în viitor vor exista mai migrației nete, în mai multe țări, inclusiv în
Sl arc
Sl arc
ed
ne lg
Ge en
an
Ro an
ed
ne lg
Ge en
Po mân
ț
bu
Ita
ga
ga
st
J
J
ga lan
oa
ga lan
oa
lU
lU
an
a
a
rile e
to
to
UE
a
lg
lg
ov
tu
tu
t
t
m
puțini angajați care vor contribui la beneficiile România, rata de dependență a persoanelor
xe
Lu
de100%
pensionare ale mai multor pensionari. vârstnice se va dubla. În acest context, pentru a
2007 2016 Proiecțiile
90% actuale arată că până în 2050 rata de de angajați
Număr obține rate de2007înlocuire 2016
a venitului similare celor
Număr de pensionari
dependență a persoanelor vârstnice la nivelul din prezent, oamenii vor fi nevoiți să lucreze mai
80%
UE va crește la 50% (o persoană vârstnică mult și/ sau să economisească mai mult pentru
Proporția populației
în vârstă de 65 de ani
la două
70%persoane active), în comparație cu pensionare. și mai mult
GRAFIC 36 60%
50% grafic
grafic 40 36 în vârstă de 15-64 ani
Distribuția populației40%
pe vârste, 100%
UE 28
în vârstă de 0-14 ani
30%
90%
20%
80%
100%
10% 70%
90%
0% 60%
80% Propo
2015
2020p 2030p 2040p 2050p în vâr
și mai mult
50%
70% și ma
40%
60%
Proporția populației Propo
în vârstă de 15-64 ani 30%
50% în vâr
Proporția populației 20%

40% Propo
în vârstă de 0-14 ani în vâr
30%
10%
20%
0%
Bu lgia
ia
ne hia
rm rca
Es ia
Sp ia
Cr ia
ția
Ita a
lia
Le ru
L nia
m a
Un rg
Ță M ia
de a
Po ia
rtu ia
m a
Sl nia
Irl ia
Gr a
Au os
grafic 37
ț
xe ni
rile alt
Ro gali
d
10%
ar
an
ec
an
r
Po lon
n
an
bu
oa
ga
st
J
an
Da Ce
to
Lu itua
â
e
to
Ge ma
Ci
Be
lg
ov
Fr
de muncă (15-64 ani)
e 65 de ani și peste
0%
2030p 2040p 2050p 80 2015 2020p 2030p 2040p 2050p
Sursa: Baza de date Eurostat, analiza KPMG Scheme reglementate cu Scheme reglementate Scheme
70 beneficii definite sau finanțate prin și alte s
36 | Studiu privind sectorul asigurărilor de viață și pensiile private în România contribuții definite noționale contribuții definite
60
30%
20%
10%
0%
2015 2020p 2030p 2040p 2050p
GRAFIC 37
Rata de dependență a vârstnicilor în statele

membre ale UE, 2050 față de 2015
grafic 37
raportat la 100 de persoane apte de muncă (15-64 ani)
Numărul persoanelor în vârstă de 65 de ani și peste
80
70
60
50
40
30
20
10
0
28
Bu lgia
Da Ce a
m a
rm a
Es nia
Sp cia
Fr ia
Cr ța
ția
Ci ia
Le ru
Lu itua ia
m a
Un urg
Ță M ria
de lta
Po ria
rtu a
m ia
Sl nia
Sl nia
Re Su da
Irl ia
Gr a
Au s
Fi cia
tu ia
t
ni
i
ne hi
Ge arc
xe ni
Po loni
d
Jo
ar
an
L n
Ro gal
n
ga ed
an
p
Ita
oa
ga
rile a
st
an
an
lU
e
a
a
to
â
e
to
EU
b
Be
lg
ov
ov
nl
2015 Modificare până în 2050
Sursa: Baza de date Eurostat, analiza KPMG; indicatorul este definit ca raportul dintre numărul persoanelor cu vârsta de 65 de ani
și peste (vârsta la care persoanele sunt în general inactive din punct de vedere economic) și numărul persoanelor cu vârste între
15 și 64 de ani; valoarea este exprimată prin raportare la 100 de persoane de vârstă activă (15-64 ani)
În linie cu tendința generală la nivelul UE, Până în 2050, se așteaptă ca populația să

populația României îmbătrânește rapid.
grafic 38 scadă cu 30% față de 1990, ajungând la
Vârsta mediană a populației a crescut de la 32,6 aproximativ 16,4 milioane de persoane -
ani în 1990 la 40,4 ani în 2016 și se așteaptă să un minim într-o perioadă de 100 de ani.
ajungă la aproximativ 47 de ani până în 20509. Populația României a atins punctul culminant în
24.000.000
Acesta este rezultatul combinat al unui nivel 1990, înregistrând cel mai înalt nivel din istorie,
23.000.000
scăzut al ratei natalității, al ratei ridicate de de aproape 23,5 milioane de locuitori. Cu
emigrare și al longevității sporite, după cum toate acestea, după 1990 numărul locuitorilor
22.000.000
este detaliat mai jos. s-a micșorat constant, scăzând cu 16% până
21.000.000
Număr de persoane
în 2016, la 19,8 milioane. Această evoluție

20.000.000 reflectă scăderea pronunțată a natalității (de
la 13,6 nou-născuți vii la mia de locuitori în
19.000.000 1990 la 9,1 în 2016), precum și migrația netă
18.000.000 al populației (conform estimărilor Organizației
Națiunilor Unite România număra 3,4 milioane
17.000.000 de emigranți în 2015, după ce în perioada 2000
16.000.000 și 2015 a înregistrat o rată medie de creștere de
7,3% pe an a numărului de cetățeni stabiliți în
15.000.000
străinătate, a doua cea mai mare din lume).
14.000.000
e
e
p
p
p
p
p
p
p
9: Vlad, Ionel-Valentin (2015), ”Strategia de dezvoltare a României în următorii 20 de ani” Vol. I, Editura Academiei Române

50
raportat la 100 de persoane apte

Numărul persoanelor în vârstă
40
30
20
10
0
28
Bu lgia
Da Ce a
m a
rm a
Es nia
Sp cia
Fr ia
Cr ța
ția
Ci ia
Le ru
Lu itua ia
m a
Un urg
Ță M ria
de lta
Po tria
rtu a
m ia
Sl nia
Sl nia
Re Su da
Irl ia
Gr a
Au s
Fi cia
tu ia
t
ni
i
ne hi
Ge arc
xe ni
Po loni
d
Jo
ar
an
L n
Ro gal
n
ga ed
an
p
Ita
oa
ga
rile a
an
an
lU
e
a
a
to
â
e
to
s
EU
b
Be
lg
ov
ov
nl
2015 Modificare până în 2050
GRAFIC 38
Evoluția populației totale

grafic 38
în România, 1955-2050
24.000.000
23.000.000
22.000.000
21.000.000
Număr de persoane
20.000.000
19.000.000
18.000.000
17.000.000
16.000.000
15.000.000
14.000.000
e
e
p
p
p
p
p
p
p
Națiunile Unite, Departamentul pentru Afaceri Economice și Sociale, Divizia Populație10; analiza KPMG; e= estimat; p= prognozat
În același timp speranța de viață crește, În 2050 se preconizează că un angajat va

ceea ce duce la o viață mai lungă după trebui să susțină aproape doi pensionari
pensionare. Potrivit Eurostat, speranța medie prin contribuțiile salariale. La sfârșitul
de viață în România a crescut de la 70 de ani anului 2016, România număra aproximativ un
în 1990 la 75 de ani în 2015 și se preconizează pensionar pentru fiecare angajat ce contribuia
că va ajunge la 80 de ani pentru bărbați și 85 la bugetul asigurărilor sociale, comparativ cu
de ani pentru femei în 2050. Speranța de viață anul 1990 când raportul era de un pensionar la
pentru categoria de vârstă de peste 65 de ani trei angajați. Se preconizează că până în 2050,
este de asemenea în creștere. Astfel, un român ca urmare a declinului demografic, numărul
care a atins vârsta de 65 de ani în 2015 era de angajaților va scădea cu aproximativ 1,6
așteptat să trăiască în medie încă 16 ani. În milioane în comparație cu anul 2016. În același
2050, bărbații în vârstă de 65 de ani vor trăi încă timp, odată cu pensionarea generației născute
19,5 ani, în timp ce femeile în vârstă de 65 de în perioada exploziei demografice („baby-
ani vor trăi încă 22,8 ani. boom”) în România, numărul pensionarilor
va crește cu 0,6 milioane. În lipsa unor factori
corectori, aceste evoluții vor conduce la un
decalaj și mai mare între numărul de pensionari
și numărul de salariați, reflectat într-un raport de
1,74 pensionari pe angajat.
10: https://esa.un.org/unpd/wpp/Download/Standard/Population/
GRAFIC 39
Numărul de pensionari vs. numărul de angajați în România, 1990-2050

grafic 39
6
Milioane
0
er nia
Bu ania
Es aria
Li onia
Ci ia
Cr nia
Le pru
Irl ția
da
p
an
oa
an
to
lg
m
tu
t
Număr de angajați Număr de pensionari
Sursa: UNICEF, Institutul Național de Statistică, Casa Națională de Pensii Publice, Comisia Europeană (2020-2050);
analiza KPMG; p= prognozat
Pentru a atenua presiunile demografice, în anii 2000, un număr de state membre (în
grafic majoritatea
40 schemelor publice de tip special economiile în tranziție din Europa
redistributiv („pay-as-you-go”) sunt în Centrală și de Est care nu au beneficiat de o
100%prezent completate de piloni pre-finanțați tradiție a pensiilor ocupaționale) au introdus
obligatorii sau voluntari, administrați în mod scheme obligatorii și voluntare administrate
90%
privat. În general, schemele individuale private privat prin intermediul piloanelor doi și trei ale
80%ocupaționale și voluntare joacă un rol important sistemelor lor de pensii, deși Polonia, Ungaria și
70%în țările din Europa de Vest. În cinci state Slovacia au revenit după criza financiară asupra
membre (Olanda, Irlanda, Suedia, Regatul Unit reformelor anterioare. Acești piloni privați au o
60%și Franța) pensiile ocupaționale contribuie cu contribuție redusă în prezent, dat fiind intervalul
și mai mult
50%mai mult de 30% la rata de înlocuire a venitului de timp scurt de la implementarea acestora,
în cazul persoanelor cu venituri medii. În plus, însă importanța lor va crește în viitor.
40%
în vârstă de 15-64 ani 30% Studiu privind sectorul asigurărilor de viață și pensiile private în România | 39
52
Milio
41
30
rm ia
Bu ania
Es aria
Li onia
C ia
Cr nia
o a
Le ipru
Irl ția
da
p
Sl c
Ge ven
an
oa
an
to
lg
tu
t
1
GRAFIC 40 Număr de angajați Număr de pensionari
0
rm ia
Bu ania
Es aria
Li onia
Ci ia
Cr nia
o a
Le pru
Irl ția
da
p
Ge ven
an
oa
an
to
Ponderea diferitelor scheme de pensii în ratele

lg
tu
t
brute teoretice de grafic

înlocuire,
40
2013 Număr de angajați Număr de pensionari
100%
90%
80%40
grafic
70%
100%
60%
în vârstă de 65 de ani 90%
50%
și mai mult
80%
40%
30%
populației 60%
20%
Proporția
în vârstă
în vârstă de
de 65
0-14
deani
ani
și mai mult
50%
10%
40%
0%
Bu lgia
ia
ne hia
rm rca
Es ia
Sp ia
Cr ia
ția
Ita a
lia
Le ru
L nia
m a
Un rg
Ță M ia
de a
Po ia
rtu ia
m a
Sl nia
Sl nia
Re Su a
Irl ia
Gr a
Au os
Fi acia
tu ia
t
ni
ț
xe ni
rile alt
Ro gali
d
d
ar
an
ec
an
r
Po lon
n
ga ed
an
bu
oa
ga
st
an
J
an
lU
Da Ce
to
Lu itua
â
e
to
Ge ma
Ci
Be
lg
ov
ov
Fr
nl
2050p 10% Scheme reglementate cu Scheme reglementate Scheme ocupaționale
0% beneficii definite sau finanțate prin și alte scheme suplimentare
contribuții definite noționale contribuții definite
Bu lgia
ia
ne hia
rm rca
Es ia
Sp ia
Cr ia
ția
Ita a
lia
Le ru
L nia
m a
Un rg
Ță M ia
de a
Po ia
rtu ia
m a
Sl nia
Sl enia
Re Su a
Irl ia
Gr a
Au os
Fi acia
tu ia
t
ni
ț
xe ni
rile alt
Ro gali
d
d
ar
an
ec
an
r
Po lon
n
ga ed
an
bu
oa
ga
st
an
J
an
lU
Da Ce
to
Lu itua
â
to
Ge ma
Ci
Be
lg
ov
ov
Fr
nl
Sursa: Comisia Europeană, Raportul din 2015 privind adecvarea pensiilor: adecvarea actuală și viitoare a veniturilor la
o vârstă înaintată în UE
2050p
Scheme reglementate cu Scheme reglementate Scheme ocupaționale
GRAFIC 41 grafic 41 beneficii definite sau finanțate prin și alte scheme suplimentare
contribuții definite noționale contribuții definite
Ponderea diferitelor
100% scheme de pensii în ratele
brute teoretice de90%

înlocuire, 2053
80%41
grafic
70%
60%
100%
50%
90%
40%
80%
30%
70%
20%
60%
10%
50%
0%
40%
Po tria
rtu a
m ia
Sl nia
Sl enia
Re Su da
ția
Bu lgia
ia
ne hia
rm rca
Es ia
Sp ia
ia
Cr ța
lia
Le ru
L nia
m a
Un rg
Ță M ia
de ta
Po ria
rtu ia
Ro alia
Sl nia
Sl nia
Re Sue a
Fi cia
tu ia
t
Irl ia
Gr a
Au os
Fi cia
tu a
t
ni
ni
Po loni
xe ni
d
d
ga di
Ro gal
ga ed
ar
an
ec
an
Po lon
n
30%
an
rile al
an
p
lU
bu
Ita
a
â
oa
ga
st
s
an
J
an
lU
a
Da Ce
to
Lu itua
â
e
to
Ge ma
ov
g
ov
Ci
Be
lg
nl
ov
m
ov
Fr
nl
20%
0 10%
Scheme publice Scheme publice pre-finanțate Scheme ocupaționale și alte
0% de tip pay-as-you-go scheme suplimentare
Po tria
rtu a
m ia
Sl nia
Sl nia
Re Su da
ția
Bu lgia
ia
ne hia
rm rca
Es ia
Sp ia
ia
Cr ța
lia
Le ru
L nia
m a
Un rg
Ță M ia
de ta
Po ria
rtu ia
Ro alia
Sl nia
Sl ia
Re Sue a
Fi cia
tu ia
t
Irl ia
Gr a
Au os
Fi cia
tu a
t
ni
grafic 42
ni
Po loni
xe ni
d
d
ga di
Ro gal
ga ed
ar
an
ec
an
Po lon
en
n
an
rile al
an
p
lU
bu
Ita
a
â
e
oa
ga
st
an
J
an
lU
a
Da Ce
to
Lu itua
â
to
Ge ma
ov
g
ov
Ci
Be
lg
nl
ov
m
ov
Fr
nl

de tip pay-as-you-go scheme suplimentare
120%
grafic 42
Sursa: Comisia Europeană, Raportul din 2015 privind adecvarea pensiilor: adecvarea actuală și viitoare a veniturilor la
o vârstă înaintată în UE 100%
80%private în România
40 | Studiu privind sectorul asigurărilor de viață și pensiile
120%
60%
100%
90%
80%
70%
60%
50% Pentru a reduce riscul de sărăcie, sunt interval de 40 de ani (2013-2053), cu o reducere
40% necesare multiple surse de venit după până la aproximativ 40% sau mai puțin în
pensionare. În timp ce pensiile publice și patru state membre, inclusiv în România.
30% private pot asigura o parte din venitul necesar Experiența celor mai avansate economii arată
20% după pensionare, datele demonstrează că ele că sistemele de pensii sunt mai stabile atunci
nu vor fi suficiente. Raportul din 2015 privind când pensionarii nu depind de o singură sursă
10% adecvarea pensiilor, publicat de Comisia de venit, fie că este vorba de pensia publică,
0% Europeană, arată că ratele teoretice de înlocuire de o pensie privată sau de economiile private,
asigurate de schemele de pensii curente vor ci când aceștia beneficiază de venituri post-
Sl nia
Re Su da
ția
Bu lgia
ia
ne hia
rm rca
Es ia
Sp ia
ia
Cr ța
lia
Le u
Li nia
m a
Un rg
Ță M ia
de ta
Po ria
rtu ia
Ro alia
Sl nia
Sl nia
Re Sue a
Fi cia
tu ia
t
Irl ia
Gr a
Au os
Fi cia
tu a
t
ni
ni
xe ni
d
d
ga di
pr
ga ed
ar
an
ec
an
Po lon
n
an
rile al
an
lU
bu
Ita
scădea în majoritatea statelor membre într-un pensionare din multiple surse.
a
oa
ga
st
an
J
an
lU
a
Da Ce
to
Lu ua
â
e
to
Ge ma
ov
g
Ci
Be
lg
nl
ov
m
ov
Fr
nl
t
GRAFIC 42
de tip pay-as-you-go scheme suplimentare
Ratele nete teoretice degrafic
înlocuire
42
pentru persoanele cu
venituri medii din statele membre UE, 2053 vs. 2013
120%
100%
80%
60%
40%
20%
0%
Sl lgia
m os
Sp ria
Re ortu ia
tu lia
Fr lia
M a
Be a
Po cia
m a
Li nia
Fi ania
Su da
Bu dia
ia
Li nia
Sl ania
rm ia
Cr nia
ția
Irl nit
da
Un urg
Es hia
ț
alt
Ro ni
P an
ar
Ge ven
an
ga ga
Ita
ga
oa
xe e J
an
an
lU
a
lo
â
to
a
Ce
b
lg
ov
tu
tu
nl
o
Lu e d
p
p
p
p
ril
Ță
Rate de înlocuire Rate de înlocuire

teoretice nete 2013 teoretice nete 2053
Sursa: Comisia Europeană, Raportul din 2015 privind adecvarea pensiilor: adecvarea actuală și viitoare a veniturilor la o vârstă înaintată
în UE; ratele teoretice de înlocuire prognozate se bazează pe legislația privind pensiile din 2013 și pe ipotezele specifice cu privire la
evoluția economică, a pieței muncii și a salariilor, a structurii populației și a speranței de viață în fiecare stat membru
După cum indică proiecțiile Comisiei rentabilitate reală anuală netă de 4% pe an timp
Europene, în România pensiile aferente de 10 ani până în 2027, activele din Pilonul II ar
Pilonului II vor asigura mai mult de 40% ajunge la 204 miliarde RON pentru o contribuție
din rata de înlocuire pentru un salariat de 6% începând cu 2018, în comparație cu
cu venituri medii în 2053. Aceste estimări 148 miliarde RON pentru o contribuție de
au la bază ipotezele valabile la nivelul anului 3,75% până la sfârșitul perioadei de proiecție.
2013 privind contribuțiile la Pilonul II, care se Pentru un număr estimat de aproximativ 4,05
așteptau să crească până la 6% până în 2016. milioane de participanți activi în 2027 utilizat
Conform estimărilor noastre, reducerea ratei în previziunea noastră, valoarea activului net
contribuțiilor are un impact semnificativ asupra acumulat pe participant ar fi de aproximativ 57
valorii activelor totale acumulate în conturile mii RON pentru o contribuție de 6%, față de 41
de pensii din Pilonul II. Astfel, presupunând o mii RON pentru o contribuție de 3,75%.

GRAFIC 43
Prognoza activelor netegraficale

43 fondurilor de pensii din Pilonul II, 2018-2027
200.000
milioane RON
150.000
100.000
50.000
-
2017 2018p 2019p 2020p 2021p 2022p 2023p 2024p 2025p 2026p 2027p
Active nete (3,75%) Active nete (6%)
Sursa: APAPR pentru datele istorice, estimări KPMG; p= prognozat
Prin indemnizațiile plătite, asigurările de de viață cu componentă de economisire sau de

viață pot suplimenta
grafic 45 programele naționale investiții). În perioada 2012-2017, indemnizațiile
de asigurări sociale și pot reduce presiunea medii anuale plătite de asigurători au fost de
asupra bugetului asigurărilor sociale ca o 848 milioane RON, reprezentând 45% din
componentă semnificativă a cheltuielilor media primelor brute subscrise. Presupunând
publice. Protecția totală oferită de asigurătorii același raport între primele încasate și
de viață este măsurată prin plățile agregate indemnizațiile plătite, la o penetrare egală cu
efectuateContribuții
către beneficiarii de asigurări
la Pilonul II, 4% media CEE de 1% din PIB, sectorul asigurărilor
(indemnizațiile totale plătite, reprezentând de viață ar fi putut suplimenta plățile de
daune plătite pentru evenimentele asigurate asigurări sociale efectuate de stat în 2017 cu
și beneficii plătite la maturitate sau la aproximativ 5%, respectiv 2.9 miliarde RON.
răscumpărarea Diferența de venituri
Alte impozite și taxe, 18%anticipată a polițelor de asigurări
GRAFIC 44
Asigurări de viață, 7%
Evoluția primelor subscrise și a indemnizațiilor plătite
de asigurătorii de viață din România
Pilon II, 15%
grafic 44
Contribuții la Pilonul I, 21% Pilon I, 37%

2.500
2.000
milioane RON
1.500
grafic 47
1.000
500 de viață, 2%
Prime pentru asigurarea
2022p 2023p 2024p 2025p 2026p 2027p Contribuții la Pilonul II, 5%

0
2012 2013 2014 2015 2016 2017
) Active nete (6%)
Indemnizații plătite Prime subscrise
Diferența de venituri
Alte impozite și taxe, 18%
Sursa: ASF - raport 2016, analiza KPMG; pentru 2015-2017, datele includ indemnizațiile plătite și primele subscrise de sucursalele
asigurătorilor străini
Pilon II, 22%

grafic 46
3.3 Importanța și principalele
beneficii la nivel individual
În contextul îmbătrânirii populației și al interioare. Asigurarea de viață permite

constrângerilor bugetare, pensia plătită de înlocuirea unui cost potențial mare (generat de
sistemul public ar putea să nu fie suficientă evenimentul asigurat, cum ar fi decesul sau
pentru a asigura un nivel de trai rezonabil invaliditatea din cauza accidentelor sau a bolilor)
pentru viitorii pensionari. Veniturile din cu un cost sigur, dar mic (prima de asigurare)
pensiile publice vor necesita a fi suplimentate și, astfel, ajută la protejarea persoanelor de
din economiile individuale. O publicație recentă consecințele financiare ale riscurilor cu care se
a Forumului Economic Mondial („Vom trăi până confruntă. Astfel, prin semnarea unui contract și
la 100 de ani - cum ne vom putea permite?”) plata primei de asigurare, riscul este transferat
discută provocările generate de creșterea de la asigurat la societatea de asigurări. În cazul
rapidă a speranței de viață începând cu mijlocul în care evenimentul asigurat are loc, societatea
secolului XX, arătând că noile generații de de asigurări trebuie să își îndeplinească obligația
angajați vor fi nevoite să economisească între contractuală de a despăgubi beneficiarul poliței
10 și 15% din salariul mediu anual pentru pentru o parte convenită a pierderilor suferite.
a susține un nivel adecvat al venitului după
Pentru a ilustra modul în care asigurarea
pensionare. În acest scop, diferite forme de
de viață își îndeplinește rolul de protecție
economisire, cum ar fi pensiile din Pilonul II și
la nivel individual, am inclus mai jos
Pilonul III și produsele de asigurări de viață cu
o descriere a principalelor produse de
componentă de economisire trebuie avute în
asigurări de viață disponibile pe piața din
vedere încă din primii ani de angajare.
România*.
Pilonul II are rolul de a suplimenta pensia
Asigurarea de viață pentru riscul de deces
publică, asigurând o rată de înlocuire
(asigurare de viață la termen)
mai mare a venitului după pensionare și
diminuând riscul de sărăcie la bătrânețe. Asigurarea de viață pentru acoperirea riscului
Pentru cei cu venituri mici, care nu dispun de deces oferă protecție pe o perioadă de
de resurse financiare suficiente pentru a timp specificată, de regulă între 10 și 30
economisi în mod regulat, Pilonul II va fi singura de ani. Acest tip de poliță nu acumulează
sursă de venit suplimentar după pensionare capital pe perioada asigurată. Dacă persoana
pe lângă pensia din Pilonul I. Indiferent de asigurată decedează pe parcursul perioadei
evoluția piețelor financiare, fiecărui participant asigurate, atunci beneficiarul poliței primește
la Pilonul II îi va fi acordat un beneficiu minim suma asigurată. Cu toate acestea, dacă
garantat, constând din contribuția plătită persoana asigurată supraviețuiește dincolo de
minus comisioanele legale. Acest beneficiu scadența poliței, atunci beneficiarul poliței nu
va fi suplimentat de randamentele pozitive primește nimic. Ca urmare, asigurarea de viață
acumulate în contul individual din Pilonul II. presupune costuri semnificativ mai mici decât
o poliță cu componentă de economisire având
Pe lângă rolul de protecție financiară în caz
aceeași sumă asigurată, însă prima aferentă
de supraviețuire, produsele de asigurări
poliței de viață la termen poate deveni mai
de viață pot atenua impactul financiar
mare odată cu înaintarea în vârstă.
negativ pe care anumite evenimente
precum moartea și invaliditatea îl pot avea Acest tip de asigurare are rolul de a acționa ca
asupra unei persoane și asupra familiei o plasă de siguranță pentru membrii familiei
sale, reducând riscul sărăciei și contribuind persoanei asigurate, ajutându-i să acopere
la asigurarea siguranței financiare și liniștii pierderea de venit, să ramburseze un credit
* Exemplele numerice au la bază oferte efective disponibile pe piață la data raportului nostru.
ipotecar sau să finanțeze educația copiilor. De în caz de supraviețuire, care poate asigura o
exemplu, dacă o persoană în vârstă de 30 de anuitate de aproximativ 800 RON lunar timp
ani cu un salariu lunar net de 3.500 RON începe de 10 ani ca supliment la venitul din pensie în
să plătească 182 RON, adică 5,2% din venitul perioada post-pensionare.
său lunar pentru o poliță de asigurare de viață la
Asigurarea în caz de invaliditate
termen, va putea beneficia de o sumă asigurată
(incapacitate de muncă)
în caz de deces de aproximativ 233,000 RON.
În cazul în care persoana decedează pe durata Asigurarea pentru incapacitate de muncă este
poliței indiferent de cauză, familia va primi similară asigurării de viață pe termen limitat,
această sumă, care ar compensa aproximativ diferența constând în tipul de risc acoperit.
67 de salarii lunare ale persoanei sau ar putea În acest caz, beneficiarul poliței primește o
acoperi restul ratelor de plată pentru un despăgubire dacă persoana asigurată este
împrumut ipotecar, scutind familia de la plata afectată de invaliditate sau boală.
ratelor lunare aferente împrumutului.
Acoperirea poate fi acordată pentru diferite
Asigurarea de viață cu componentă de tipuri de incapacitate de muncă:
economisire (polița de economii)
• Temporară (o incapacitate în urma
Asigurarea cu componentă de economisire căreia este de așteptat ca individul să se
este acel tip de asigurare de viață în care recupereze) sau permanentă (incapacitatea
deținătorul poliței plătește prime de asigurare o este de așteptat să dureze pentru restul
anumită perioadă de timp, iar polița acumulează vieții individului);
capital în această perioadă. Dacă persoana
• Totală (o incapacitate suficientă pentru
asigurată decedează în perioada asigurată,
a împiedica persoana să îndeplinească
beneficiarul poliței va primi suma asigurată.
vreuna din îndatoririle profesionale) sau
Dacă persoana supraviețuiește până la
parțială (persoana asigurată poate exercita
scadența poliței, atunci beneficiarul (care poate
o parte semnificativă din ocupația sa deși
fi chiar persoana asigurată) va primi beneficiul
este invalidă);
de maturitate. Prin urmare, în ambele cazuri,
beneficiarul va primi un beneficiu definit • Cauzată de accident sau de boală.
anterior la semnarea contractului de asigurare.
De exemplu, dacă un accident sau o boală
Acest tip de poliță funcționează ca un plan de a persoanei asigurate provoacă incapacitate
economisire obișnuit, care oferă și acoperirea temporară de muncă, asigurătorul va plăti suma
specifică unei asigurări de viață. Astfel, pe lângă asigurată, care va ajuta beneficiarul poliței să
plasa de siguranță oferită familiei în caz de depășească dificultățile financiare pe parcursul
deces, beneficiul primit în caz de supraviețuire perioadei de recuperare.
este de asemenea disponibil pentru a acoperi
Asigurarea pentru incapacitate de muncă
diferite nevoi financiare și/ sau poate reprezenta
acoperă, de regulă, dizabilități cu o probabilitate
o sursă de venit suplimentar după pensionare.
scăzută de apariție, dar care, dacă s-ar produce,
De exemplu, o persoană care contribuie cu
ar avea un impact semnificativ negativ asupra
190 RON lunar timp de 35 de ani la o poliță
vieții și resurselor asiguratului.
de asigurare cu componentă de economisire
ar asigura familiei sale în caz de deces din În majoritatea cazurilor, pentru acest tip
accident un beneficiu de 290.000 RON sau ar de asigurare persoana asigurată este și
primi o sumă unică de aproximativ 97.000 RON beneficiarul poliței. Polița de asigurare nu

acumulează capital; astfel, dacă riscul asigurat ale persoanei asigurate. Termenii, condițiile și
nu se produce, nu se acordă niciun beneficiu costurile clauzelor suplimentare pot varia de la
persoanei asigurate. un asigurător la altul.
Asigurarea de tip unit-linked (cu De exemplu, la o poliță de viață care acoperă
componentă investițională) riscul la deces al persoanei asigurate poate fi
adăugată o clauză suplimentară care acoperă
O poliță de tip unit-linked oferă titularului atât
riscul de invaliditate (fie ca urmare a unui
o asigurare de viață pe termen limitat cât și
accident sau provocată de o boală, temporară
opțiunea de a investi în instrumente precum
sau permanentă) sau care prevede exceptare la
acțiuni, obligațiuni sau fonduri mutuale.
plata primei în caz de invaliditate temporară.
Componenta de protecție și componenta
investițională sunt administrate în conformitate Pe lângă acoperirea suplimentară oferită, aceste
cu nevoile specifice și opțiunile clientului, clauze presupun costuri mai reduse decât
în cadrul unui plan integrat. Titularul poliței încheierea unei polițe de asigurare separate
de asigurare are un cont individual în care și pot fi adăugate la orice tip de poliță de
componenta de investiții este convertită în asigurare, în funcție de oferta de produse a
unități de fond. Dacă persoana asigurată asigurătorului.
decedează pe parcursul perioadei de asigurare,
Exemple ilustrative - beneficiile asigurărilor
beneficiarul poliței are dreptul să primească
de viață și ale pensiilor private la nivel
suma asigurată și valoarea contului.
individual
Randamentul polițelor de tip unit-linked
Pentru a ilustra modul în care pensiile din
depinde direct de valoarea justă a unităților
Pilonul II și produsele de asigurări de viață
de fond, determinată pe baza evoluției
contribuie la venitul după pensionare, am utilizat
piețelor financiare. Astfel, beneficiarul poliței
exemplul ipotetic al unei persoane care începe
nu primește o suma garantată (cu excepția
să lucreze la vârsta de 25 de ani și obține
sumei asigurate în caz de deces al persoanei
venituri salariale pe întreaga perioadă până la
asigurate) iar riscul investiției este atribuit
pensionare, contribuind atât la Pilonul I cât și
clientului, spre deosebire de asigurarea cu
la Pilonul II, conform legii. În plus, începând cu
componentă de economisire unde beneficiul la
vârsta de 30 de ani, persoana achiziționează și
scadență este definit și garantat de asigurător.
un produs de asigurare de viață cu componentă
Asigurarea de sănătate11 de economisire pe o perioadă de 35 de ani
până la pensionare.
Asigurarea de sănătate acoperă riscul ca
o persoană să suporte cheltuieli medicale. Astfel, în cadrul diferitelor scenarii de venituri
Este similară asigurării de viață la termen și înregistrate pe parcursul perioadei active
asigurării în caz de invaliditate, deoarece polița (salariul minim pe economie, salariul mediu
nu acumulează capital, ceea ce înseamnă că în pe economie și dublul salariului mediu pe
absența materializării riscului pentru persoana economie), venitul după pensionare va
asigurată nu se plătește niciun beneficiu. Cu reprezenta aproximativ 59% din venitul câștigat
toate acestea, dacă persoana asigurată suportă înainte de pensionare, din care 37% din
cheltuieli medicale ca urmare a unei boli sau a Pilonul I12, 15% din Pilonul II și 7% din produsul
unui accident pe parcursul perioadei asigurate, de asigurare de viață. Venitul după pensionare
atunci asigurătorul va deconta o sumă de bani cumulat asigură o rată de înlocuire care este în
în anumite condiții. continuare cu 11 puncte procentuale sub rata
de înlocuire țintă de 70%, considerată a asigura
Clauzele suplimentare (riders)
un nivel adecvat al venitului după pensionare,
Pe lângă riscurile standard asigurate, diferite însă rata de înlocuire asigurată de venitul
clauze suplimentare (denumite riders) pot fi cumulat din mai multe surse este mai mare
atașate polițelor de asigurare pentru a acoperi decât rata de înlocuire asigurată de veniturile
diverse riscuri, în funcție de nevoile specifice obținute doar din Pilonul I.
11: În România, asigurările de sănătate sunt oferite atât de asigurătorii de viață cât și de cei de asigurări generale, însă importanța și
principalele beneficiile ale asigurărilor de sănătate nu fac obiectul studiului actual, ale cărui concluzii sunt relevante pentru celelalte tipuri de
produse de asigurări oferite de asigurătorii de viață.
12: În conformitate cu legislația fiscală în vigoare la data prezentului raport (aprilie 2018), veniturile din pensie care depășesc plafonul de
2.000 RON valabil pentru fiecare pilon în parte sunt supuse unui impozit pe venit de 10%. Presupunând că se va aplica un nivel similar de
impozitare pe orizontul de timp prognozat, rata de înlocuire a venitului oferită de Pilonul I de pensii în cazul scenariului cu câștigurile salariale
duble față de salariul mediu pe economie ar scădea de la 37% la 36%. Cu toate acestea, deoarece impactul este nesemnificativ, în cadrul
exemplului ilustrativ nu au fost luate în considerare efectele impozitării veniturilor din pensii.

Tabel 2
Exemple ilustrative - ipoteze și rezultate
Ipoteze
Prima angajare 25 de ani (2008)
Perioada de contribuție 40 de ani
Vârsta de pensionare 65 de ani (vârsta de pensionare pentru bărbați conform

legislației în vigoare)
Speranța de viață rămasă după pensionare 19 ani (conform prognozelor curente pentru bărbații care
vor împlini 65 de ani în 2048)
Ponderea contribuțiilor în costul salarial total pe întreaga perioadă de angajare
Contribuții la Pilonul I – în conformitate cu legislația în vigoare 21%
Contribuții la Pilonul II – la nivelul efectiv pentru perioada 2008 - 2017 4%

și la 3,75% din 2018 până la pensionare
Prime plătite pentru o poliță de asigurare de viață cu componentă 2%

de economisire
Sursa: calcule KPMG
Tabel 3
Exemple ilustrative – veniturile post-pensionare în diverse scenarii privind salariul net

înainte de pensionare
Rata de Dublul salariului Salariul mediu Salariul minim

înlocuire a mediu pe economie pe economie pe economie
venitului (RON) (RON) (RON)
Salariul net înainte de pensionare 8.896 4,448 2,224

Venitul total după pensionare, din care: 59% 5.214 2.607 1,304
Pensia din Pilonul I 37% 3.294 1.647 823
Pensia din Pilonul II 15% 1.335 667 334
Asigurarea de viață 7% 586 293 147
Sursa: calcule KPMG; toate sumele sunt exprimate în echivalentul puterii de cumpărare a anului 2017; rata de înlocuire a venitului
este determinată ca raport între venitul lunar după pensionare și salariul lunar net înainte de pensionare

Exemplu ilustrativ 1 - câștiguri salariale la
dublul salariului mediu pe economie
O persoană care ar câștiga în 2048 un

grafic 43
fonduri cumulate de aproape o jumătate
salariu net de aproximativ 8.900 RON de milion de RON, în baza cărora ar
(dublul salariului mediu pe economie la putea să beneficieze de un venit lunar
momentul respectiv) ar beneficia de o suplimentar de 1.900 RON pentru întreaga
pensie de aproximativ 3.300 RON din
200.000 perioadă de viață rămasă, fără a lua în
sistemul public. Suplimentar, la data considerare și veniturile suplimentare din
pensionării, în contul său de Pilon II reinvestire. Cumulând toate beneficiile,
milioane RON
150.000
s-ar acumula aproape 310.000 RON, în venitul total după pensionare ar fi de
timp ce polița de asigurare ar acumula aproximativ 5.200 RON pe lună (toate
100.000
un beneficiu la maturitate de 134.000 sumele exprimate în echivalentul puterii
RON. Persoana ar beneficia astfel de de cumpărare a anului 2017).
50.000
GRAFIC 45
-
2017 2018p 2019p 2020p 2021p 2022p 2023p 2024p 2025p 2026p 2027p
Contribuții pe parcursul perioadei de angajare vs. rateleActive nete (6%)

Active nete (3,75%)
de înlocuire a venitului post-pensionare

(presupunând o contribuție de 3,75% la Pilonul II începând cu 2018 pe întreaga perioadă
rămasă până la pensionare) grafic 45
Sumă (RON)
Pilon II, 15%

Sursa: calcul KPMG

grafic 47
Studiu privind sectorul asigurărilor de viață și pensiile private

Diferențaîn
deRomânia
venituri | 47
Alte impozite și taxe, 18% Al
Exemplu ilustrativ 1 - câștiguri salariale la dublul salariului mediu pe economie - continuare
Ipoteze utilizate în calcul
Date istorice: Pentru perioada 2008-2017 mediu brut în termeni reali, așa
am utilizat seriile de date disponibile13 cum este detaliat mai sus. Având
în ceea ce privește salariul mediu pe în vedere că legislația în vigoare
economie, nivelul taxelor și impozitelor prevede formula de calcul a punctului
aplicabile veniturilor din salarii, contribuțiile de pensie doar pentru perioada de
Pilonului I și II, valoarea punctului de până la 2030, pentru perioada rămasă
pensie, rata inflației și rata de rentabilitate până în 2048 s-a estimat că valoarea
medie pentru fondurile de pensii din punctului de pensie va crește liniar.
Pilonul II. Conform acestor ipoteze, valoarea
punctului de pensie în 2048 ar fi de
Proiecții pentru perioadele viitoare: Pentru
1.675 RON (în echivalentul puterii de
perioada 2018-2048 am considerat că
cumpărare a anului 2017).
prevederile legale în vigoare la data de
31 ianuarie 2018 pentru impozitarea • Contribuția lunară la Pilonul II s-a
veniturilor din salariilor, contribuțiile la considerat că va fi menținută la
pensiile din Pilonul I și Pilonul II și calculul 3,75% din salariul brut pe întreaga
valorii punctului de pensie sunt aplicabile perioadă 2018-2048.
pentru întreaga perioadă și că nu vor
• Rata de rentabilitate a fondurilor din
avea loc modificări ale legislației muncii și
Pilonul II a fost considerată 4% pe an
legislației fiscale care ar putea influența
în termeni reali pentru perioada 2017-
proiecția. În practică, toate aceste
2048 (comparativ cu rata reală medie
variabile pot fi supuse unor schimbări
de rentabilitate a fondurilor de Pilon
semnificative ca urmare a unor factori
II din România pentru 2008-2016 de
economici și politici, ceea ce ar putea
5,3% pe an). Costurile pentru Pilonul
conduce la rezultate semnificativ diferite
II au fost considerate constante,
de cele prezentate în exemplu.
și anume o taxă lunară de 2,5%
Toate datele au fost convertite în aplicată fiecărei sume direcționate
echivalentul puterii de cumpărare a anului către Pilonul II și o taxă anuală de
2017. administrare de 0,6% aplicată valorii
contului.
Ipoteze specifice privind proiecțiile
aferente perioadelor viitoare: • Speranța de viață după pensionare
a fost estimată la 19,1 ani, conform
• Salariul mediu brut a fost prognozat
previziunilor incluse în Raportul din
pornind de la salariul mediu brut în
2015 privind îmbătrânirea emis de
ianuarie 2018 și aplicând o creștere
Comisia Europeană. În scenariul
anuală de 2% în termeni reali până
nostru, am considerat că suma
în 2048. În această ipoteză, salariul
acumulată în contul din Pilonul II
mediu net în România ar ajunge la
și beneficiile la scadență plătite de
4.450 RON în 2048 (în echivalentul
polița de asigurare de viață vor fi
puterii de cumpărare a anului 2017).
plătite în rate lunare egale pe durata
• Valoarea punctului de pensie pentru de viață rămasă și nu am luat în calcul
anul 2048 a fost prognozată prin eventualele venituri suplimentare din
aplicarea legislației actuale în vigoare reinvestirea acestor sume.
și a creșterii estimate a salariului
13: Institulul Național de Statistică, Banca Națională a României, Casa Națională de Pensii Publice

Exemplu ilustrativ 1 - câștiguri salariale la dublul salariului mediu pe economie - continare
Ipoteze privind produsul de asigurare • Componenta de protecție: În cazul

decesului din accident al persoanei
Notă: În viața reală, persoanele interesate
în orice moment pe parcursul
de cumpărarea unei asigurări de
perioadei de asigurare, beneficiarii
viață au la dispoziție informații privind
poliței (în general, copiii și/sau soțul/
sumele asigurate pentru diverse tipuri
soția persoanei asigurate) vor primi
de evenimente (deces, supraviețuire,
grafic 44 o sumă de aproximativ 366.000
invaliditate) înainte de acceptarea
RON. În cazul decesului din alte
contractului de asigurare de viață. Polițele
cauze, beneficiarii vor primi valoarea
de asigurări de viață ar putea avea diferite
cumulată a primelor plătite de către
particularități, în funcție de oferta specifică
2.500 titular până în acel moment (de
a fiecărei societăți de asigurare.
exemplu, în cazul de decesului din
•
2.000
Pentru polița de asigurare de viață am alte cauze la 20 de ani de la începerea
selectat un produs cu componentă poliței, beneficiarii vor primi o sumă
milioane RON
de protecție și economisire pentru de 57.739 RON).

1.500 care prima de asigurare ce trebuie
• Componenta de economisire:
plătită este constantă pe întreaga
În cazul în care persoana
1.000 durată a produsului, respectiv 240 supraviețuiește până la scadența
RON pe lună sau 2.880 RON pe an
poliței, beneficiul plătit va fi de
timp de 35 de ani. Beneficiile oferite
500 134.214 RON (inclusiv un bonus de
pentru acest nivel al primei sunt
12.202 RON pentru plata la termen a
descrise mai jos.
23p 2024p 2025p 2026p 2027p primelor de asigurare), echivalentul a
0
2012 2013 2014 aproximativ
2015 15 salarii nete
2016 2017câștigate
Active nete (6%) în 2048 conform scenariului nostru.
Indemnizații plătite Prime subscrise
GRAFIC 46
Beneficiile aferente poliței de asigurare de viață

(componentele de protecție și economisire)
grafic 46
400.000 366.036
350.000
300.000
Sumă (RON)
250.000
Asigurări de viață, 7% 200.000
Pilon II, 15% 150.000

134.214
100.000 101.044
50.000
Pilon I, 37% -
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35
guri nete, 55%
Ani
Primele plătite acumulate Valoare de răscumpărare Deces cauzat de un accident

garantată
Sursa: analiza KPMG; valoarea de răscumpărare garantată este suma minimă plătită titularului poliței în cazul rezilierii voluntare a
poliței de către titularul poliței înainte degrafic
scadență
48 sau beneficiul la maturitate în cazul în care polița nu este reziliată înainte de termen
rămasă neacoperită, 37% Alte impozite și taxe, 18%
Studiu privind sectorul asigurărilor de viață și pensiile private

Diferențaînde
România
venituri | 49
grafic 43

200.000
milioane RON
150.000
Comparație cu o investiție într-un depozit bancar

100.000
50.000
Dacă persoana ar direcționa o sumă de polița de asigurare de viață oferă acoperire
240 RON lunar într-un depozit bancar în caz de deces din accident, ceea ce nu
- plății primelor pentru polița de
în locul este aplicabil pentru depozitul bancar. De
2017 2018p 2019p 2020p 2021p 2022p 2023p 2024p 2025p 2026p 2027p
asigurare, valoarea acumulată în depozitul exemplu, dacă individul ar deceda în anul
bancar în anul 2048 ar fi de 115.387
Active nete (3,75%) 2020 caActive
urmare a unui
nete (6%)accident, familia
RON, presupunând o rată a dobânzii de ar beneficia de doar 23.700 RON din
0,75% p.a. în termeni reali, după aplicarea depozitul bancar, față de 366.000 RON din
impozitului pe venit. polița de asigurare.
Astfel, beneficiul la scadență al poliței
grafic 45
de asigurare de 134.214 RON ar depăși
valoarea depozitul bancar cu 16%. În plus,

Scenariu suplimentar -
contribuția la Pilonul II crește la 6% începând cu 2019
Dacă contribuția la Pilonul II ar crește din polița de asigurare cu componentă de
2019 la 6% (nivel ce inițial era planificat economisire. Astfel, persoana
rămasăar beneficia
neacoperită, 41%
a fi atins în 2016), rata de înlocuire a de un venit lunar total de 5.600 RON după
venitului ar crește la 63%, din care 34% pensionare.
din Pilonul I, 22% din Pilonul II și 7% din Asigurări de viață, 7%
Pilon II, 15%
GRAFIC 47
Contribuții pe parcursul perioadei de angajare vs. ratele de Câștiguri nete, 55%
înlocuire a venitului post-pensionare

(presupunând o contribuție de 6% la Pilonul II începând cu 2019 pe întreaga perioadă până la pensionare)
grafic 47
Pilon II, 22%
Contribuții la Pilonul I, 19% Pilon I, 34% Cont

Sursa: calcul KPMG

grafic 50
grafic 46
400.000 366.036
Scenariu suplimentar –
350.000
300.000
fără contribuție la Pilonul II
Sumă (RON)
250.000
Asigurări de viață, 7% 200.000
În150.000
lipsa Pilonului II, rata de înlocuire a Venitul lunar total al persoanei după
Pilon II, 15%
venitului ar scădea la 50%, respectiv 43% pensionare în acest scenariu ar fi de
134.214
100.000
din Pilonul I și 7% din polița de asigurare 4.414 RON. 101.044
cu50.000
componentă de economisire.
-
GRAFIC 48 Pilon I, 37%
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35
Ani
Primele plătite acumulate Valoare de răscumpărare Deces cauzat de un accident

Contribuții pe parcursul perioadei de angajare vs. ratele
garantată

grafic 48
(presupunând că nu există o contribuție la Pilonul II)
rămasă neacoperită, 37% Alte impozite și taxe, 18%
Pilon II, 22% Asigurări de viață, 7%
Pilon I, 34% Contribuții la Pilonul I, 24%

Câștiguri nete, 56% Pilon I, 43%
Sursa: calcul KPMG
grafic 50
200.000
183.018
150.000
Sumă (RON)
100.000 67.107
50.522
50.000
-
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35
Ani
Primele plătite acumulate Deces cauzat de Valoare de răscumpărare garantată

un accident

Exemplu ilustrativ 2 - câștiguri salariale la nivelul grafic 57
salariului mediu pe economie

100%
90%
80%
70%
60%
O persoană care ar câștiga în 2048 fonduri cumulate de circa 220.000 de lei,
50%
un salariu net de aproximativ 4.450 în baza cărora ar putea să beneficieze de
RON
40% (salariul mediu pe economie la un venit lunar suplimentar de aproximativ
momentul
30%
respectiv) ar beneficia de o 950 RON pentru întreaga perioadă de
pensie de aproximativ 1.650 RON din viață rămasă, fără a lua în considerare și
20%
sistemul public. Suplimentar, la data veniturile suplimentare din reinvestire.
pensionării,
10% în contul său Pilon II s-ar Cumulând toate beneficiile, venitul total
acumula aproximativ 153.000 RON, în după pensionare ar fi de aproximativ
0%
timp ce polița de asigurare ar acumula un 2.600 RON pe lună (toate sumele
Le nia
Lu B lia
m ia
nl ia
Fr da
Da S alta
m ia
rile rla a
Ge e J a
rm os
tu ia
tu ia
to a
g ia
lg a
lo a
Gr nia
ov ia
Po Cip a
rtu ru
Ita ia
Sp urg
C ia
ov ia
M ța
Re u nia
t
28
ni
Ță I arc
d nd
Es ani
Bu ari
Po aci
xe elg
Fi an
ne ued
ga str
Sl ec
en
l
Li ân
Un on
ar
Sl eh
an
ga
an
beneficiu la maturitate de 67.000 RON. exprimate în echivalentul puterii de
lU
a
b
UE
A
Ro
Persoana fizică ar beneficia astfel de cumpărare a anului 2017).

GRAFIC 49
Contribuții pe parcursul perioadei de angajare vs. ratele de înlocuire a

venitului post-pensionare
grafic 49
(presupunând o contribuție de 3,75% la Pilonul II începând cu 2018 pentru întreaga perioadă până la pensionare)
Alte impozite și taxe 18% rămasă neacoperită, 41%
Asigurare de viață, 7%
Pilonul II, 15%
Pilonul I, 37%
Sursa: calcul KPMG
Ipoteze utilizate în calcul
Date istorice: Pentru perioada 2008-2017 Pilonul I și Pilonul II și calculul valorii

am utilizat seriile de date disponibile14 punctului de pensie vor fi valabile pentru
în ceea ce privește salariul mediu pe întreaga perioadă și că nu vor avea loc
economie, nivelul taxelor și impozitelor modificări ale legislației muncii și legislației
grafic 12 penultima pagina
aplicabile veniturilor din salarii, contribuțiile fiscale care ar putea influența proiecția.
la pensiile din Pilonul I și II, valoarea În practică, toate aceste variabile pot fi
punctului de pensie, rata inflației și rata supuse unor schimbări semnificative
de rentabilitate medie pentru fondurile de determinate de factori economici și
pensii din Pilonul II. politici, care pot conduce la rezultate
semnificativ diferite de cele prezentate în
Proiecții pentru
Alteperioadele
active viitoare: Pentru exemplu.
perioada 2018-2048 am considerat că
prevederile legale în vigoare la data de Toate datele au fost convertite în
Acțiuni necotate
31 ianuarie 2018 pentru impozitarea echivalentul puterii de cumpărare a anului
veniturilor din salarii, contribuțiile la 2017.
Acțiuni cotate
14: Institulul Național de Statistică, Banca Națională a României, Casa Națională de Pensii Publice
rde RON
Acțiuni lichide
Pensii
Exemplu ilustrativ 2 - câștiguri salariale la nivelul salariului mediu pe economie - continuare
Ipoteze specifice privind proiecțiile și beneficiile la scadență plătite de

aferente perioadelor viitoare: polița de asigurare de viață vor fi
plătite în rate lunare egale pe durata
• Salariul mediu brut a fost prognozat
de viață rămasă și nu am luat în calcul
pornind de la salariul mediu brut în
eventualele venituri suplimentare din
ianuarie 2018 și aplicând o creștere
reinvestirea acestor sume.
anuală de 2% în termeni reali până
în 2048. În această ipoteză, salariul Ipoteze privind produsul de asigurare
mediu net în România ar ajunge la
Notă: În viața reală, persoanele interesate
4.450 RON în 2048 (în echivalentul
de cumpărarea unei asigurări de
puterii de cumpărare a anului 2017).
viață au la dispoziție informații privind
• Valoarea punctului de pensie pentru sumele asigurate pentru diverse tipuri
anul 2048 a fost prognozată prin de evenimente (deces, supraviețuire,
aplicarea legislației actuale în vigoare invaliditate) înainte de acceptarea
și a creșterii estimate a salariului contractului de asigurare de viață. Polițele
mediu brut în termeni reali, așa de asigurări de viață ar putea avea diferite
cum este detaliat mai sus. Având particularități, în funcție de oferta specifică
în vedere că legislația în vigoare a fiecărei societăți de asigurare.
prevede formula de calcul a punctului
• Pentru polița de asigurare de viață am
de pensie doar pentru perioada de
selectat un produs cu componentă
până la 2030, pentru perioada rămasă
de protecție și economisire pentru
până în 2048 s-a estimat că valoarea
care prima de asigurare ce trebuie
punctului de pensie va crește liniar.
plătită este constantă pe întreaga
Conform acestor ipoteze, valoarea
durată a contractului, respectiv 120
punctului de pensie în 2048 ar fi de
RON pe lună sau 1.440 RON pe an
1.675 RON (în echivalentul puterii de
timp de 35 de ani. Beneficiile oferite
cumpărare a anului 2017).
pentru acest nivel al primei sunt
• Contribuția lunară la Pilonul II s-a descrise mai jos.
considerat că va fi menținută la
• Componenta de protecție: În cazul
3,75% din salariul brut pe întreaga
decesului din accident al persoanei în
perioadă 2018-2048.
orice moment pe parcursul perioadei
• Rata de rentabilitate a fondurilor din de asigurare, beneficiarii poliței (în
Pilonul II a fost considerată 4% pe general, copiii și/sau soțul/soția
an în termeni reali pentru perioada persoanei asigurate) vor primi o sumă
2017-2048 (comparativ cu rata medie de aproximativ 183.000 RON. În cazul
reală de rentabilitate a fondurilor Pilon decesului din alte cauze, beneficiarii
II din România pentru 2008-2016 de vor primi valoarea cumulată a
5,3% pe an). Costurile pentru Pilonul primelor plătite de către titular până
II au fost considerate constante, în acel moment (de exemplu, în cazul
și anume o taxă lunară de 2,5% decesului din alte cauze la 20 de ani
aplicată fiecărei sume direcționate de la începerea poliței, beneficiarii vor
către Pilonul II și o taxă anuală de primi o sumă de 28.870 RON).
administrare de 0,6% aplicată valorii
• Componenta de economisire:
contului
În cazul în care persoana
• Speranța de viață după pensionare supraviețuiește până la scadența
a fost estimată la 19,1 ani, conform poliței, beneficiul plătit va fi de
previziunilor incluse în Raportul din 67.107 RON (inclusiv un bonus de
2015 privind îmbătrânirea emis de 6.100 RON pentru plata la termen a
Comisia Europeană. În scenariul primelor de asigurare), echivalentul a
nostru, am considerat că suma aproximativ 15 salarii nete câștigate
acumulată în contul din Pilonul II în 2048 conform scenariului nostru.


Pilon II, 22%
nul I, 19% Pilon I, 34% Contribuții la Pilonul I, 24%

GRAFIC 50
Beneficiile aferente poliței de asigurare de viață (componente de

grafic 50
protecție și economisire)
200.000
183.018
150.000
Sumă (RON)
100.000 67.107
50.522
50.000
-
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35
Ani
Primele plătite acumulate Deces cauzat de Valoare de răscumpărare garantată

un accident
Sursa: analiza KPMG; valoarea de răscumpărare garantată este suma minimă plătită titularului poliței în cazul rezilierii voluntare a
contractului de asigurare de către titularul poliței înainte de scadență sau beneficiul la maturitate în cazul în care polița nu este reziliată
înainte de termen
Comparație cu o investiție într-un

depozit bancar
Dacă persoana ar direcționa o sumă de Astfel, beneficiul la scadență al poliței

120 RON lunar într-un depozit bancar de asigurare de 67.107 RON ar depăși
în locul plății primelor pentru polița de valoarea depozitului bancar cu 16%. În
asigurare, valoarea acumulată în depozitul plus, polița de asigurare de viață oferă
bancar în anul 2048 va fi de 57.700 RON, acoperire în caz de deces din accident,
presupunând o rată a dobânzii de 0,75% ceea ce nu este aplicabil pentru depozitul
p.a. în termeni reali, după aplicarea bancar. De exemplu, dacă individul ar
impozitului pe venit. deceda în 2020 ca urmare a unui accident,
familia ar beneficia de doar 11.900 RON
din depozitul bancar, față de 183.000 RON
din polița de asigurare.
Scenariu suplimentar - Contribuția la

Pilonul II crește la 6% începând cu 2019
Dacă contribuția la Pilonul II ar crește din polița de asigurare cu componentă de

2019 la 6% (nivel ce inițial era planificat economisire.
a fi atins în 2016), rata de înlocuire a
Astfel, individul ar beneficia de un
venitului ar crește la 63%, din care 34%
venit lunar total de 2.800 RON după
din Pilonul I, 22% din Pilonul II și 7% din
pensionare.

GRAFIC 51

grafic 51
(presupunând o contribuție de 6% la Pilonul II începând cu 2019 pe întreaga perioadă până la pensionare) grafi
Alte impozite și taxe, 18% rămasă neacoperită, 37%
Alte im
Pilonul II, 22%
Pilonul I, 34%
Câștiguri nete, 56% Contribuții la
Sursă: calcul KPMG
Scenariu suplimentar -
fără contribuție la Pilonul II
grafic 53
În lipsa Pilonului II, rata de înlocuire a Venitul lunar total al persoanei după
venitului ar scădea la 50%, respectiv 43% pensionare în acest scenariu ar fi de
din Pilonul I și 7% din polița de asigurare
100%
2.200 RON.
GRAFIC 52 cu componentă de economisire.
90%
80% 41% 37% 50%

70%
60% 7%
7%
grafic 52
50%
15% 22% 7%
(presupunând că nu există o contribuție40%
la Pilonul II)
30%
20% 37% de viață, 2%
Prime pentru asigurarea 34% 43%
10%
rămasă neacoperită, 37% 0
Pilonul II - 3,75% Pilonul II - 6% Fără Pilonul II
Asigurare de viață, 7% rămasă neacoperită, 50%
Pilon I Pilon II Asigurare de viață Diferența de venituri
Pilonul II, 22%
rămasă neacoperită
Asigurare de viață,7%
Pilonul I, 34%
Câștiguri nete, 56% Contribuții la Pilonul I, 24%
grafic 55 Câștiguri nete, 56% Pilonul I, 43%
Sursă: calcul KPMG 100%

Studiu privind sectorul asigurărilor de viață și pensiile private în România | 55 g
grafic 54
80%
Concluzii grafic 51
Diferența de
Alte impozite și taxe, 18% rămasă nea
În baza unor ipoteze conservatoare privind Suplimentar, veniturile post-pensionare
ratele de rentabilitate viitoare, estimările pot fi suplimentate de o poliță de
arată că activele din cadrul Pilonului II asigurare de viață cu componentă de Asigurare d
acumulate pe parcursul perioadei de economisire, care oferă de asemenea și
angajare pot asigura un venit suplimentar protecție în caz de deces din accident.
Pilonul II, 22
substanțial la pensie. Acest venit este Exemplul demonstrează importanța
direct proporțional cu contribuțiile diversificării surselor de venit pentru
direcționate către Pilonul II și nu este perioada post-pensionare, în contextul
expus riscurilor care decurg din evoluțiile în care pensiile din Pilonul I sunt supuse
demografice
Contribuții sau economice negative,
la Pilonul I, 19% unor presiuni demografice din ce în ce Pilonul I, 34
cu excepția riscului unor randamente mai pronunțate Câștiguri
și nu vor putea
nete, 56%asigura o
investiționale scăzute. rată adecvată de înlocuire a venitului și un
nivel de trai adecvat după pensionare.
GRAFIC 53
Venitul după pensionare ca procent din câștigurile

nete dinainte de pensionare în diferite scenarii privind
contribuțiile la Pilonul II grafic 53
100%
90%
80% 41% 37% 50%
70%
60% 7%
7%
50% 7%
15% 22%
40%
30%
20% 37% 34% 43%
10%
0
Pilonul II - 3,75% Pilonul II - 6% Fără Pilonul II
Pilon I Pilon II Asigurare de viață Diferența de venituri

Sursa: calcul KPMG
grafic 55
4. Principalele oportunități și provocări
4.1 Rolul educației financiare
Educația financiară reprezintă asupra bugetelor de asistență socială

unul dintre principalii factori care transferă o parte din responsabilitatea
influențează percepția față de pentru economisirea pe termen lung
asigurările de viață și economisirea și planificarea financiară către cetățenii
pe termen lung. Oamenii sunt mai care anterior se bazau pe guvern pentru
predispuși să investească în securitatea securitatea lor financiară, în special
lor financiară și să economisească în ceea ce privește pensiile. În acest
pentru pensie pe măsură ce devin context, multe guverne din întreaga
mai conștienți de riscurile la care sunt lume dezvoltă și implementează
expuși și dobândesc o înțelegere mai strategii naționale care vizează
bună a caracteristicilor produselor de promovarea educației financiare și
asigurare și a schemelor de pensii îmbunătățirea cunoștințelor financiare
disponibile. Evoluțiile demografice și ale cetățenilor lor.
presiunile exercitate de aceste evoluții
Lipsa educației financiare rezultă decesul sau invaliditatea. Asigurarea

în deținerea unui număr redus de pentru pensionare necesită planificare
produse financiare, iar produsele financiară pe termen lung, ceea ce
de asigurări de viață și pensii implică înțelegerea unor concepte
prezintă provocări specifice. Adesea, precum mecanismul de compunere
riscurile acoperite în mod tradițional de a dobânzii. Dacă la aceste aspecte
asigurările de viață sunt subestimate adăugăm complexitatea și uneori
sau ignorate de către indivizi și, prin lipsa transparenței produselor de
urmare, achiziționarea unei asigurări de asigurări de viață și de pensii, devine
viață nu este considerată relevantă sau evident faptul că în prim-planul tuturor
importantă. Asigurarea este unul dintre inițiativelor care vizează îmbunătățirea
puținele produse pe care oamenii gradului de penetrare a acestor
îl cumpără cu speranța că nu vor fi produse ar trebui să se afle creșterea
nevoiți să îl folosească, mai ales atunci nivelului de cunoștințe financiare.
când vine vorba de riscuri precum

grafic 52
România are de recuperat un decalaj semnificativ mai mari în majoritatea

semnificativ în ceea ce privește statelor din Europa Centrală și de Est
educația
Alte impozitefinanciară
și taxe, 18% a populației (Cehia: 58%, Ungaria: 54%, Slovacia:
sale. Un studiu efectuat de S&P în 48%, Polonia: 42%, Bulgaria: 35%).
cursul anului 2014 indică faptul că Raportul S&P arată că, în timp ce un Diferența de ve
numai 1 din 5 adulți din România are grad ridicat de dezvoltare economică rămasă neacop
o înțelegere a produselor financiare este corelat cu o rată a educației
Pilonul II, 22% de bază, comparativ cu 1 din 3 în financiare mai mare în economiile
întreaga lume. Astfel, România ocupă prospere ale lumii, este mai probabil Asigurare de vi
ultimul loc în Uniunea Europeană cu ca politicile la nivel național privind
o rată a educației financiare de numai educația financiară și protecția
Pilonul I, 34% 21%, comparativ cu 52% în medie consumatorilor să facă diferența în
Câștiguri nete, 56% la nivelul
Contribuții UE
la Pilonul și cu peste 65% în mai
I, 24% economiile mai puțin prospere, cu un
Pilonul I, 43%
multe țări din nordul Europei. Ratele de PIB pe cap de Câștiguri
locuitornete,
de 56%
sub 12.000
educație financiară sunt, de asemenea, USD.
GRAFIC 54
grafic 54
Rata educației financiare în UE, procent din populația adultă
65-75
55-64
45-54
50% 35-44
25-34
0-24
7%
43%
Fără Pilonul II
Sursa: S&P Global FinLit Survey 2014, analiza KPMG

grafic 53
100%
90%
80% 41% 37% 50%
70%
60% 7%
7%
50% 7%
15% 22%
40%
30%
20% 37% 34% 43%
10% Incluziunea financiară, măsurată Studiul S&P, relația dintre educația
0 ca accesul la produsele financiare financiară și incluziunea financiară
(conturi bancare și de economii, poate funcționa în dublu sens: în timp
credite și plăți) este, de
Pilonul II - 3,75% Pilonul II - 6% asemenea, ce oPilonul
Fără mai bunăIIeducație financiară
cea mai scăzută din Uniunea poate conduce la creșterea incluziunii
Europeană. Potrivit datelor financiare financiare, operarea unui cont sau
măsurate de Banca Mondială în 2017,
Pilon I Pilon II Asigurare de viață utilizarea altor produse financiare
patru din zece români nu aveau un poate, de asemenea, să contribuie la
cont curent, în timp ce doar 19% îmbunătățirea abilităților financiare ale
dintre români economiseau pentru consumatorilor.
la bătrânețe. Așa cum se discută în
GRAFIC 55
Persoane care dețin

grafic 55 un cont la o instituție financiară (procent din
persoanele în vârstă de 15 ani sau mai mult) în statele membre UE, 2017
100%
80%
60%
40%
20%
0%
Fr ria
ne nda
Ță Su rca
Re d dia
tu os
rm nit
Sp nia
ov a
Au nia
Lu M ța
m lta
Irl rg
Le da
Ci a
Gr u
Po Ita a
Cr lia
Ce ia
Li ia
Po nia
ov a
Bu aria
Be ia
Es lgia
rtu lia
Un acia
m a
ia
Sl ani
ni
Sl ni
Ro ari
pr
ec
ț
h
an
ân
an
bu
ga
st
xe a
oa
ga e J
an
Ge l U
rile e
to
to
a
lo
a
g
lg
Da inla
tu
m
F
Sursa: Baza de date globală privind incluziunea financiară a Băncii Mondiale, analiza KPMG

GRAFIC 56
Comportamentul de economisire în statele membre UE, 2017

grafic 56
80%
70%
60%
50%
40%
30%
Bu aria
m a
ia
Ro ari
ân
g
lg
20%
10%
0%
Sp da
ne dia
Lu Au rca
Ță em ria
d rg
rm os
tu ia
Fr nit
Irl ța
Sl nia
M ia
Ce ta
a
Sl talia
Es nia
tu a
Le ția
rtu ia
Ci a
Po ru
Un onia
m ia
Fi ania
Re B da
ia
Cr nia
Bu ria
Gr ia
hi
Li oni
li
ga elg
ac
Po ton
Ro gar
ân
ec
an
al
p
u
ga
st
oa
Ge e J
an
ga
an
lU
Da Sue
a
a
rile b
ov
I
ov
m
l
nl
x
Economii la o instituție financiară Economii pentru pensionare

(% persoane de vârstă 15+) (% persoane de vârstă 15+)
Sursa: Baza de date globală privind incluziunea financiară a Băncii Mondiale, analiza KPMG
La nivel european, Comisia pentru cadrele didactice și organizarea

Europeană a demarat o serie de de evenimente și întâlniri ale experților
inițiative în domeniul educației pe probleme de educație financiară. Cu
financiare, inclusiv crearea unui Grup toate acestea, întrucât educația rămâne
de Experți în Domeniul Educației o responsabilitate națională, Comisia
Financiare (Expert Group on Financial a subliniat faptul că cel mai bun mod
Education – EGFE), precum și a unei de creștere a educației financiare
baze de date europene a inițiativelor a consumatorilor din UE este prin
în materie de educație financiară, dezvoltarea de strategii coordonate în
dezvoltarea de instrumente online fiecare stat membru.

În multe state membre s-au făcut țărilor europene care au o strategie
deja progrese semnificative în națională, un astfel de cadru a fost
elaborarea și implementarea dezvoltat de regulă prin centralizarea
strategiilor naționale de educație inițiativelor și furnizorilor de educație
financiară. Un sondaj al OCDE arată că financiară deja existenți, prin
în 19 din cele 28 de state membre UE consultarea cu părțile implicate și prin
la nivelul anului 2016 fusese planificată, evaluarea nevoilor populației în materie
dezvoltată, implementată sau revizuită de educație financiară prin intermediul
o strategie națională. În majoritatea unor sondaje calitative și cantitative.
Tabel 4
Strategii naționale de educație financiară în statele membre UE
Stadiul strategiei naționale pentru

Număr Țări
educație financiară
Strategia națională este în curs de actualizare
sau o a doua strategie națională este în curs 5 Cehia, Țările de Jos, Slovacia, Spania, Regatul Unit
de implementare
O (primă) strategie națională este în curs de Belgia, Croația, Danemarca, Estonia, Irlanda,
9
implementare Letonia, Portugalia, Slovenia, Suedia
Se lucrează activ la elaborarea unei strategii

3 Franța, Polonia, România
naționale
Se planifică elaborarea unei strategii
2 Austria, Italia
naționale
Sursa: Raportul OCDE „Educația financiară în Europa - tendințe și evoluții recente” 2016, analiza KPMG

Exemple selectate de programe de educație financiară
implementate în Uniunea Europeană15:
• Programe care vizează un public întreprinse de părțile interesate

larg și de supraveghetorii sectorului
financiar, cum ar fi conferințe,
- Site-uri web și alte instrumente
ateliere, dezbateri, piese de
online - Autoritățile publice din
teatru, jocuri și alte activități
majoritatea țărilor europene
de divertisment prin care se
au dezvoltat unul sau mai
interacționează cu publicul.
multe site-uri cu conținut axat
Sectorul privat are, de asemenea,
pe educația financiară și/ sau
inițiative similare. De exemplu,
protecția consumatorilor de
Asociația Daneză a Bancherilor
servicii financiare. Acestea sunt
a organizat prima „Săptămână
adesea gestionate de o autoritate
a banilor” în 2014, vizând copiii
financiară, însă în cazul Franței
cu vârste între 13 și 15 ani, și a
site-ul principal dedicat educației
conceput materiale didactice.
financiare este gestionat de
Federația Bancară Europeană
o organizație non-profit. Toate
a organizat prima Săptămână
site-urile conțin informații despre
Europeană a Banilor în martie 2015.
produsele și serviciile financiare
disponibile pe piața locală, iar • Programe pentru adulți
majoritatea oferă informații și
- Educație financiară pentru
îndrumări privind decizii financiare
angajați și pentru planificarea
importante și probleme financiare
pensiilor - Având în vedere
ce pot apărea în diverse etape
relevanța reformelor sistemelor de
ale vieții. Câteva site-uri web
pensii în țările europene, o serie
completează informațiile de bază
de inițiative de educație financiară
cu instrumente interactive, cum
pentru adulți se concentrează pe
ar fi tabele comparative, jocuri,
planurile pentru pensionare. De
chestionare și aplicații pentru
exemplu, platforma MoneyWise
telefoane mobile. Unele autorități
din Olanda organizează în fiecare
utilizează, de asemenea, si rețelele
an evenimentul Pension3Day, care
sociale pentru a comunica cu tinerii
implică peste 250 de organizații
și publicul larg.
partenere și are ca scop creșterea
- Campanii și evenimente de gradul de conștientizare cu privire
conștientizare - Mai multe la aspectele legate de pensii.
autorități organizează evenimente
- Educație financiară și consiliere
publice care se adresează unui
pentru prevenirea supra-
public țintă mai mult sau mai
îndatorării
puțin larg, pentru a spori gradul
de conștientizare a problemelor - Educație financiară pentru
financiare și a furniza informații. grupurile vulnerabile - Alte
În Portugalia, Consiliul Național inițiative de educație financiară
al Supraveghetorilor Financiari și pentru adulți vizează grupuri
alte părți interesate organizează specifice de persoane vulnerabile,
în fiecare an, pe 31 octombrie, cum ar fi persoanele supuse
Ziua Anuală a Educației Financiare excluziunii financiare, imigranții,
care vizează populația și studenții. șomerii și alte categorii de
Evenimentul include inițiative persoane cu venituri mici.
15
Sursa: Raportul OCDE „Educația financiară în Europa - tendințe și evoluții recente” 2016

• Programe pentru tineri - școlară începând cu anul școlar
Majoritatea țărilor europene care 2008/2009. Programul a fost
au o strategie națională pentru testat într-o serie de școli primare
educație financiară au indicat și gimnaziale selectate și a fost
faptul că tinerii și/sau studenții se extins la un număr mai mare de
numără printre principalele grupuri școli și elevi în următorii ani școlari.
țintă ale strategiei lor. Acest lucru Participarea la program este
este reflectat de o gamă largă voluntară, iar educația financiară
de inițiative care vizează tinerii, este introdusă printr-o abordare
organizate atât în cadrul cât și în inter-curriculară. Profesorii care
afara școlii, inclusiv: decid să participe beneficiază de
instruire și resurse pedagogice
- Introducerea educației financiare
de la reprezentanții Băncii Italiei,
în programa școlară oficială
programa fiind axată pe resurse
și predarea educației financiare
financiare și tranzacții și fiind
în școală pe bază obligatorie
adaptată nevoilor diferitelor grupe
sau voluntară. De exemplu, în
de vârstă.
Republica Cehă introducerea
educației financiare în școli a - Dezvoltarea de resurse didactice
fost inițiată în 2007 prin definirea pentru profesori și instruirea
Standardelor de Educație acestora în domeniul educației
Financiară, elaborate de Grupul de financiare – Diferite țări au
Lucru pentru Educație Financiară dezvoltat resurse de educație
condus de Ministerul Finanțelor. financiară pentru profesori,
Ulterior, educația financiară a indiferent dacă educația financiară
devenit obligatorie în învățământul face parte sau nu din programa
liceal începând cu 2009 și în școlară națională și predarea
învățământul primar și gimnazial educației financiare este sau nu
începând cu 2013. În Danemarca, obligatorie. Aceste resurse sunt
educația financiară face parte din de obicei dezvoltate și testate de
programa de matematică și științe autoritățile în domeniul educației
sociale din învățământul gimnazial (sau în colaborare cu acestea).
(„Obiective comune”) iar predarea Materialele pot fi utilizate ca atare,
este obligatorie. dar sunt în același timp suficient
de flexibile astfel încât profesorii să
- Dezvoltarea de proiecte pilot
poată decide cum să le integreze
pentru predarea educației
în cadrul orelor. Astfel de resurse
financiare în școli - De exemplu,
sunt adesea puse la dispoziția
Banca Italiei și Ministerul Italian
cadrelor didactice prin intermediul
al Educației au implementat un
platformelor online.
program experimental de includere
a educației financiare în programa

- Dezvoltarea de resurse didactice de predare în școli și universități.
pentru profesori și instruirea În unele țări, creșterea gradului de
acestora în domeniul educației conștientizare a publicului ar putea
financiare - Diferite țări au fi realizată prin implicarea sectorului
dezvoltat resurse de educație financiar local în dezvoltarea de
financiară pentru profesori, materiale educaționale, sub îndrumarea
indiferent dacă educația financiară Ministerului Educației. În plus,
face parte sau nu din programa implicarea autorităților de reglementare
școlară națională și predarea și de supraveghere, a organizațiilor
educației financiare este sau nu de protecție a consumatorilor și a
obligatorie. Aceste resurse sunt ONG-urilor în programele de educație
de obicei dezvoltate și testate de financiară poate intensifica eforturile de
autoritățile în domeniul educației îmbunătățire a educației financiare și
(sau în colaborare cu acestea). a incluziunii financiare a cetățenilor de
Materialele pot fi utilizate ca atare, toate vârstele.
dar sunt în același timp suficient
Chiar dacă în România o strategie
de flexibile astfel încât profesorii să
națională pentru educație financiară
poată decide cum să le integreze
nu a fost încă elaborată, o serie
în cadrul orelor. Astfel de resurse
de instituții și organizații au luat
sunt adesea puse la dispoziția
recent inițiativă în domeniu. Astfel
cadrelor didactice prin intermediul
de inițiative au fost întreprinse
platformelor online.
de autoritățile de reglementare a
- Dezvoltarea altor programe și serviciilor financiare în parteneriat cu
instrumente – nu în mod necesar Ministerul Educației Naționale și cu
în cadrul școlii – adresate tinerilor, Autoritatea Națională pentru Protecția
cum ar fi rețele sociale, jocurile și Consumatorilor, de către companii și
videoclipurile educaționale. asociații din sectorul privat și de către
ONG-uri.
Experiența din alte state membre
UE a demonstrat că multiple părți Exemple de astfel de inițiative includ:
interesate pot juca diverse roluri în
• Începând cu 2009, Banca Națională
promovarea educației financiare,
a României, în colaborare cu
iar cele mai bune rezultate sunt
Ministerul Educației Naționale și
obținute prin eforturile coordonate
universități, derulează o serie de
ale acestora. În special, guvernele pot
proiecte de susținere a educației
stimula creșterea sectorului asigurărilor
financiare pentru studenți și cadre
de viață prin promovarea unei mai
didactice („Să vorbim despre
bune înțelegeri a rolului economisirii
bani și bănci”, „BNR - Zilele
personale și a planificării financiare
porților deschise pentru studenții
prin educație. Acest lucru se poate
economiști” și „Academica BNR”);
realiza prin extinderea programei

• De asemenea, pe baza unei • Numeroase acțiuni de educație
colaborări între Ministerul financiară sunt organizate în
Educației Naționale și Banca cadrul campaniilor anuale de
Națională a României, educația conștientizare care au loc în luna
financiară a fost introdusă în școli martie a fiecărui an - Săptămâna
ca materie opțională începând mondială a banilor și Săptămâna
cu anul 2013; potrivit Asociației europeană a banilor; campaniile
pentru Promovarea Performanței vizează în primul rând copiii și
în Educație, care gestionează tinerii, iar activitățile variază de
programul începând cu 2014, la ore de clasă până la seminarii
aproximativ 250.000 de elevi de și conferințe care urmăresc
școală primară au urmat cursuri de îmbunătățirea cunoștințelor
educație financiară în primii cinci financiare prin educație financiară.
ani de la lansarea programului;
Inegalitatea oportunităților rămâne
• În 2015, Bursa de Valori București o provocare pentru România.
a inițiat programul „Fluent în Școlile din mediul rural sunt mai puțin
finanțe”, axat pe investiții și piețe capabile să ofere o educație de calitate
de capital, în cadrul căruia sunt comparativ cu școlile din mediul
promovate ateliere educaționale urban. Decalajul de performanță între
pentru studenți și publicul larg, elevii avantajați și cei dezavantajați
precum și o platformă online de din România este unul dintre cele mai
educație financiară; ridicate din UE (40% pentru științe,
comparativ cu media de 26% în UE
• Începând cu anul 2016, ASF în
28). În raportul său privind educația
colaborare cu Ministerul Educației
financiară din 2015, OCDE subliniază
Naționale desfășoară o serie de
că o bază solidă în matematică și citire
programe de educație financiară
este esențială pentru a naviga în mediul
care vizează îmbunătățirea
financiar. Deoarece persoanele supuse
înțelegerii conceptelor financiare
riscului de excluziune socială au o
de către elevii de gimnaziu și
educație generală precară, acestea vor
liceu. Pentru 2017-2018, programul
fi și mai vulnerabile în ceea ce privește
include aproximativ 22.000 de elevi
educația financiară. Tehnologiile digitale
din 159 de școli din 28 de județe și
pot face serviciile financiare mai
București;
accesibile pentru persoanele supuse
• În martie 2018, a fost lansat un excluziunii financiare și pentru tineri,
manual practic pentru utilizatorii dar pot facilita noi tipuri de fraudă,
de servicii financiare care vizează precum și accesul consumatorilor
creșterea educației financiare la produse financiare care sunt
a consumatorilor, sub egida dezavantajoase pentru aceștia. Rolul
Platformei de Educație Financiară, autorităților de reglementare este
o inițiativă public-privată care de a atenua astfel de riscuri și de a
unește mai multe părți interesate, proteja consumatorii. La rândul lor,
inclusiv asociații sectoriale, consumatorii educați financiar pot ajuta
Ministerul Educației Naționale și sectorul financiar să contribuie în mod
Agenția Națională pentru Protecția eficient la creșterea economică reală și
Consumatorilor, precum și alte la reducerea sărăciei.
instituții publice și private;

4.2 Alte aspecte
La un nivel scăzut al venitului pe ce nivelul de trai se îmbunătățește și

cap de locuitor, nevoile de bază PIB pe cap de locuitor crește, este
au prioritate față de cheltuielile cu de așteptat să crească și penetrarea
asigurările și economisirea pentru asigurărilor de viață. După cum o
pensionare. Cu cea mai mare pondere demonstrează experiența economiilor
din UE a cheltuielilor totale de consum, occidentale, măsura în care veniturile
respectiv 70% alocată către produse suplimentare disponibile vor fi alocate
alimentare, îmbrăcăminte, locuință și către asigurări de viață sau pensii
sănătate, românilor le rămân mai puține private va depinde de politicile publice
venituri disponibile pentru investiții în privind asigurările sociale, impozitarea
servicii și produse financiare care le-ar asigurărilor de viață și a produselor de
putea asigura securitatea financiară pensie și redistribuirea veniturilor între
în viitor. Cu toate acestea, pe măsură generații.
GRAFIC 57
Cheltuieli finale de consum ale gospodăriilor în funcție

de destinația consumului
grafic 57 în statele membre UE, 2015
100%
90%
80%
70%
60%
50%
40%
30%
20%
10%
0%
Le nia
Lu B lia
m ia
Sp urg
nl ia
Fr da
tu ia
to a
g ia
lg a
lo a
Gr nia
ov ia
Po Cip a
rtu ru
Ita ia
Da S alta
m ia
rile rla a
Ge e J a
rm os
tu ia
Ce ia
ov ia
M ța
Re Au nia
t
28
ni
Es ani
Bu ari
Po aci
Ță I arc
d nd
xe elg
Li ân
Unton
Sl ec
en
Fi an
ne ued
ga str
ar
Sl h
an
ga
an
lU
a
b
UE
m
Ro
Recreere și cultură Altele
Comunicații Servicii financiare
Transport Asigurări
Sănătate Protecție socială
Locuință, întreținere, apă, Îngrijire personală

electricitate, gaze și alți combustibili
Îmbrăcăminte și încălțăminte Restaurante și hoteluri
Alimente și băuturi Educație

Capacitatea asigurătorilor de de pensii erodează valoarea pe termen
viață și a fondurilor de pensii de lung a economiilor. O exemplificare
a proteja și multiplica valoarea inclusă de Better Finance în ultimul său
activelor în contextul ratelor de Raport privind pensiile demonstrează
dobândă scăzute este o preocupare impactul ratelor de rentabilitate scăzute
atât pentru clienți, cât și pentru asupra adecvării pensiilor. În timp ce
autoritățile de reglementare. Planul de Acțiune pentru o Uniune
Regulile Directivei Solvabilitate II recent a Piețelor de Capital al Comisiei
adoptate au consolidat rezistența Europene include măsuri menite
financiară a asigurătorilor europeni, să îmbunătățească oportunitățile
iar reglementările privind investițiile de investire pe termen lung ale
vizează diversificarea și limitarea asigurătorilor de viață și fondurilor
expunerii la riscuri. Cu toate acestea, de pensii europene, persistența
randamentele scăzute oferite de ratelor scăzute de dobândă rămâne o
piețele financiare în care investesc de provocare pentru industrie.
regulă asigurătorii de viață și fondurile
Tabel 5
Rata de înlocuire a venitului în raport cu

rentabilitatea anuală a activelor de pensie
Rentabilitatea netă anuală Rata de înlocuire a venitului

Negativă 1% 10%
Zero 12%
2% 17%
8% 49%
Sursa: Better Finance “Pension Savings: The Real Return” ediția 2017; exemplificarea presupune inflație zero, economisirea a 10%
din venit timp de 30 de ani, o speranță de viață de 25 de ani la pensionare și exclude impactul onorariilor, comisioanelor și impozitelor.

Este de așteptat ca o serie de consumatorilor să înțeleagă și
reglementări recente privind să compare mai bine produsele
protecția consumatorilor să de investiții în ceea ce privește
îmbunătățească conduita și riscurile, costurile și performanța
transparența pieței, sporind și, astfel, să ia decizii de investiții
astfel încrederea consumatorilor mai informate.
în produsele de asigurare și de
• Directiva privind distribuția
pensii. Noile reglementări care
în asigurări (IDD) intră în
intră în vigoare în 2018, precum și
vigoare la 1 octombrie 2018 și
Directiva Solvabilitate II implementată
reglementează conceperea și
începând cu 1 ianuarie 2016, vin ca
distribuirea produselor de asigurare
răspuns la deficiențele anterioare
de către societățile de asigurări
din cadrul sectorului și urmăresc să
și intermediarii de asigurări.
consolideze protecția consumatorilor
Obiectivele principale ale Directivei
prin îmbunătățirea conduitei în afaceri
sunt:
și a transparenței în comunicarea
informațiilor. Cu toate acestea, există −− reglementarea informațiilor care
îngrijorarea că efectele combinate trebuie furnizate consumatorilor
ale acestor reglementări ar putea înainte de semnarea unui contract
duce la supraîncărcarea și duplicarea de asigurare;
informațiilor furnizate clienților. În
−− impunerea de norme de conduită și
acest context, atât jucătorii din piață,
de transparență pentru distribuitori;
cât și autoritățile de reglementare
se confruntă cu provocarea de a se −− clarificarea procedurilor și a
asigura că informațiile comunicate regulilor privind distribuția
clienților îi ajută pe aceștia să acceseze transfrontalieră a produselor de
produse și servicii financiare adecvate asigurare;
nevoilor lor. O prezentare generală
−− stabilirea regulilor de supraveghere
a reglementărilor recent adoptate,
și sancționare a distribuitorilor
relevante pentru asigurători și fonduri
de asigurări în cazul încălcării
de pensii, este inclusă mai jos.
cerințelor IDD.
• Regulamentul privind produsele
Regulile se aplică vânzării tuturor
de investiții individuale
produselor de asigurare, dar sunt
structurate și bazate pe
mai stricte pentru distribuitorii care
asigurări (PRIIPs) a intrat în
vând produse de asigurare care au o
vigoare la 1 ianuarie 2018 și are
componentă investițională, cum ar fi
ca scop creșterea transparenței
contractele de asigurare de viață de tip
și comparabilității produselor
unit-linked.
de investiții prin emiterea unui
document de informare cheie • Regulamentul general privind
(KID). KID este un document protecția datelor (GDPR) intră
standardizat de prezentare a în vigoare începând cu 25 mai
informațiilor, nu mai mare de trei 2018 și urmărește să consolideze
pagini, care trebuie furnizat tuturor normele privind protecția și
investitorilor retail atunci când confidențialitatea datelor în
achiziționează PRIIPs, inclusiv beneficiul tuturor consumatorilor
fonduri de investiții, polițe de din UE. GDPR impune noi
asigurare de viață cu componentă obligații și cerințe mai stricte
investițională, produse structurate tuturor organizațiilor implicate în
și depozite structurate. Obiectivul prelucrarea datelor cu caracter
KID este de a oferi investitorilor personal, punând accentul
de retail informații cu privire pe transparență, securitate și
la caracteristicile esențiale responsabilitate.
ale produselor de investiții,
• Directiva Solvabilitate II a fost
inclusiv cu privire la câștigurile
pusă în aplicare începând cu 1
potențiale, riscurile la care se
ianuarie 2016 și a introdus un cadru
expun și toate costurilor pe care
de reglementare nou și armonizat
trebuie să le suporte. Furnizarea
pentru asigurătorii din UE.
acestor informații va permite

Solvabilitate II oferă o protecție • Tehnologia mobilă și platformele
mai mare deținătorilor de polițe digitale - oferă noi metode pentru
de asigurare, printr-un regim asigurători de a interacționa cu
prudențial îmbunătățit, ce are clienții lor, permițând o experiență
ca scop consolidarea calității îmbunătățită pentru utilizatori și o
și nivelului capitalului deținut penetrare sporită a produselor și
de asigurători pentru a reduce serviciilor de asigurări;
probabilitatea unor falimente
• Senzori biometrici încorporați
viitoare. Noul cadru vizează,
în telefoane mobile, dispozitive
de asemenea, îmbunătățirea
portabile și dispozitive medicale
transparenței și a disciplinei de
- oferă asigurătorilor date în timp
piață prin intermediul cerințelor
real privind sănătatea și stilul de
de prezentare a informațiilor către
viață, care pot fi folosite pentru
public.
a defini și ajusta planurile de
• Modificările în așteptările asigurare oferite; ele permit,
clienților și noile tehnologii de asemenea, asigurătorilor
impun mai multă inovație să colaboreze în mod activ cu
în dezvoltarea și distribuția deținătorii de polițe de asigurare
produselor. Produsele tradiționale prin stabilirea și monitorizarea de
de asigurări de viață și anuitățile obiective personalizate în materie
sunt percepute ca fiind complexe, de sănătate și prin recompensarea
greu de înțeles și costisitoare. În atingerii acestor obiective;
plus, având în vedere orizontul
• Tehnologiile și instrumentele
lung de timp vizat, aceste produse
de calcul cognitiv (cognitive
nu oferă de regulă experiența
computing) – îmbunătățesc
personalizată și interactivă pe
capabilitățile de analiză a datelor
care generațiile mai tinere de
și luare a deciziilor și stimulează
consumatori o așteaptă. Industria
inovarea în cadrul sectorului,
trebuie să se reinventeze pentru
permițând, de asemenea,
a răspunde noilor așteptări ale
introducerea unor roboți sau
clienților în ceea ce privește
asistenți de vânzări virtuali
transparența, rapiditatea,
inteligenți;
accesibilitatea și personalizarea
serviciilor. În mare măsură, acest • InsurTech - sunt startup-uri
răspuns este influențat de noile tehnologice axate pe domeniul
evoluții tehnologice, cum ar fi: asigurărilor, ce introduc soluții
și abordări inovative la nivelul
• Tehnologiile și instrumentele de
sectorului și oferă oportunități
analiză a datelor (data analytics)
de colaborare pentru asigurătorii
- ajută asigurătorii să analizeze
tradiționali.
comportamentul clienților, să
înțeleagă mai bine nevoile acestora Tehnologia și inovația pot ajuta astfel
și să le ofere produse și servicii furnizorii de asigurări de viață și pensii
personalizate; să ajungă la o bază mai largă de clienți,
cu costuri mai scăzute și oferte mai
personalizate, contribuind astfel la
creșterea accesibilității produselor lor.

Anexa 1 – Bibliografie și referințe
În scopul analizei noastre, ne-am raportat la o gamă largă de • Insurance Europe, Financial education and awareness,
informații statistice, studii și rapoarte disponibile public, care 2011
sunt enumerate mai jos. Pentru informațiile prelucrate sub • Insurance Europe, Financial Education in a digital age,
formă de grafice sau tabele am indicat sursele aferente sub Initiatives by the European insurance industry, martie
fiecare grafic și tabel pe parcursul raportului. 2017
• Insurance Europe, European Insurance in Figures,
• Better Finance, Pension Savings: The Real Return, 2017
februarie 2018
• Capgemini, World Insurance Report, 2017
• Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, Rapoartele
• Comisia Europeană, Action Plan on Building a Capital
anuale, 2001-2012
Markets Union, 2015
• J. Ignacio Conde-Ruiz and Paola Profeta, “What Social
• Comisia Europeană, The 2012 Ageing Report, Economic
Security: Beveridgean or Bismarckian?”, 2002
and budgetary projections for the 27 EU Member States
• JA Europe, Sharpening Financial Education, septembrie
(2010-2060), 2012
2016
• Comisia Europeană, The 2015 Ageing Report, Economic
• Banca Națională a României, Financial Stability Report,
and budgetary projections for 28 EU Member States
decembrie 2017
(2013-2060), 2015
• Institutul Național de Statistică, Migrația internațională
• Comisia Europeană, The 2015 Pension Adequacy
pentru România, 2014
Report: current and future income adequacy in old age
• OCDE, Financial Education in Europe, Trends and
in the EU (Volume I), 2015
Recent Developments, 2016
• Comisia Europeană, Pension Reforms in the EU since
• OCDE, Pension Markets in Focus, 2017
the Early 2000’s: Achievements and Challenges Ahead,
• OCDE, Pensions at a Glance, 2017
decembrie 2016
• OCDE Policy Brief, The Importance of Financial
• Comisia Europeană, Country Report România 2018
Education, 2006
• Parlamentul European, Pension Schemes, august 2014
• Swiss Re Institute, World insurance in 2016, 2017
• European Systemic Risk Board, Report on systemic
• The Geneva Association, The Global Insurance
risks in the EU insurance sector, decembrie 2015
Protection Gap: Assessment and Recommendations,
• European Systemic Risk Board, The role of insurance
noiembrie 2014
sector in the economy (Anexa 1) , decembrie 2015
• The Geneva Association, The ‘Low for Long’ Challenge,
• Autoritatea de Supraveghere Financiară, Rapoartele de
piață, 2013-2017
• Institute of International Finance, Innovation in
insurance: how technology is changing the industry,
2016

• Socio-economic implications and the life insurance • Insurance Europe -
industry’s response, noiembrie 2017 https://www.insuranceeurope.eu/insurancedata
• The Standard&Poor’s Ratings Services, Financial • Banca Națională a României - http://www.bnro.ro/
Literacy Around the World, 2014 • Casa Națională de Pensii - https://www.cnpp.ro/home
• UNICEF, Social Trends: Romania in the ‘90s, 2001 • Institutul Național de Statistică
• Organizația Națiunilor Unite, International Migration • http://statistici.insse.ro/shop
Report 2015 • www.insse.ro
• Vlad, Ionel-Valentin (2015), Strategia de dezvoltare a • OCDE - http://www.oecd.org/
Romaniei in urmatorii 20 de ani Vol. I, Editura Academiei • Organizația Națiunilor Unite -
Române https://esa.un.org/unpd/wpp/Download/Standard/Population/
• World Economic Forum, White paper: We’ll Live to 100 • Banca Mondială- http://www.worldbank.org/
– How Can We Afford it?, mai 2017
• Legea nr. 263/16 decembrie 2010 privind sistemul unitar Toate informațiile statistice care au fost extrase de pe
de pensii publice site-urile menționate mai sus și utilizate în scopul acestui
• Legea nr. 19/ 17 martie 2000 privind sistemul public de raport, după cum am indicat sub fiecare grafic sau tabel sau
pensii și alte drepturi de asigurări sociale în notele de subsol pe parcursul raportului, pot fi accesate
• Legea nr. 3/ 30 iunie 1977 privind pensiile de asigurări gratuit pe site-urile respective.
sociale de stat și asistența socială
• APAPR - http://www.apapr.ro/
• Bursa de Valori Bacurești - www.bvb.ro/
• Eurostat - http://ec.europa.eu/eurostat/data/database
• Autoritatea de Supraveghere Financiară -
https://asfromania.ro/en/

Anexa 2 – Lista graficelor și tabelelor
Denumiri Pagină
GRAFIC 1: Creșterea anuală a PIB, România vs. UE 9
GRAFIC 2: Creșterea PIB în statele membre UE, 2017 9
GRAFIC 3: Excedentul/ deficitul bugetar ca procent din PIB în statele membre UE, 2017 10
GRAFIC 4: Rata inflației, România vs. UE 10
GRAFIC 5: Rata dobânzii de politică monetară, România 11
GRAFIC 6: Rata șomajului, România vs. UE 11
GRAFIC 7: PIB pe cap de locuitor în statele membre UE, 2017 12
GRAFIC 8: Venitul disponibil al gospodăriilor pe cap de locuitor în statele membre UE, exprimat ca procent din
13
media UE 28, 2016
GRAFIC 9: Procentul populației expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială în statele membre UE, 2016 14
GRAFIC 10: Modificarea populației în România 14
GRAFIC 11: Ponderea cetățenilor în vârstă de peste 65 de ani în total populație, România 15
GRAFIC 12: Active financiare deținute de populație, România 15
GRAFIC 13: Active bancare ca procent din PIB, 2016 16
GRAFIC 14: Activele sectorului financiar din România 16
GRAFIC 15: Capitalizarea bursieră în România 17
GRAFIC 16: Evoluția primelor de asigurare în România 18
GRAFIC 17: Densitatea asigurărilor (prime anuale pe cap de locuitor) în România față de CEE și UE 19
GRAFIC 18: Penetrarea asigurărilor (procentul primelor de asigurare în PIB) în România față de CEE și UE 19
GRAFIC 19: Densitatea asigurărilor de viață (prime anuale pe cap de locuitor) în statele membre UE, 2016 20
GRAFIC 20: Penetrarea asigurărilor de viață (procentul primelor pentru asigurările de viață în PIB) în statele
21
membre UE, 2016
GRAFIC 21: Penetrarea asigurărilor de viață vs. PIB pe cap de locuitor în România 21
GRAFIC 22: Împărțirea primelor de asigurări de viață pe produse, România 22
GRAFIC 23: Deficitul bugetului de asigurări sociale în raport cu deficitul bugetului general, România 24
GRAFIC 24: Cheltuiala cu pensia la nivel de beneficiar în statele membre UE, 2015 24
GRAFIC 25: Pilonul II - Active nete și număr de participanți 26
GRAFIC 26: Fonduri de pensii din Pilonul II - rata de rentabilitate nominală 26
GRAFIC 27: Pilonul III - Active nete și număr de participanți 27

GRAFIC 28: Activele financiare ale gospodăriilor pe tipuri de instrumente financiare în statele membre UE, 2016
30
(pondere procentuală în totalul activelor financiare ale gospodăriilor)
GRAFIC 29: Investiții ale asigurătorilor de viață și ale fondurilor de pensii în ”vechile” state membre UE, 2016 31
GRAFIC 30: Investiții ale asigurătorilor de viață și ale fondurilor de pensii în ”noile” state membre UE, 2016 32
GRAFIC 31: Alocarea investițiilor asigurătorilor de viață din EEA, 2016 32
GRAFIC 32: Alocarea investițiilor fondurilor de pensii ocupaționale din EEA, 2016 33
GRAFIC 33: Alocarea investițiilor pentru asigurătorii de viață și fondurile de pensii din Pilonul II - România, 2017 34
GRAFIC 34: Tipuri de beneficii sociale ca procent din PIB în statele membre UE, 2015 35
GRAFIC 35: Ratele de înlocuire a venitului brut în statele membre UE, 2016 față de 2007 36
GRAFIC 36:Distribuția populației pe vârste, UE 28 36
GRAFIC 37: Rata de dependență a vârstnicilor în statele membre ale UE, 2050 față de 2015 37
GRAFIC 38: Evoluția populației totale în România, 1955-2050 38
GRAFIC 39: Numărul de pensionari vs. numărul de angajați în România, 1990-2050 39
GRAFIC 40: Ponderea diferitelor scheme de pensii în ratele brute teoretice de înlocuire, 2013 40
GRAFIC 41: Ponderea diferitelor scheme de pensii în ratele brute teoretice de înlocuire, 2053 40
GRAFIC 42: Ratele nete teoretice de înlocuire pentru persoanele cu venituri medii din statele membre UE, 2053
41
vs. 2013
GRAFIC 43: Prognoza activelor nete ale fondurilor de pensii din Pilonul II, 2018-2027 42
GRAFIC 44: Evoluția primelor subscrise și a indemnizațiilor plătite de asigurătorii de viață din România 42
GRAFIC 45: Contribuții pe parcursul perioadei de angajare vs. ratele de înlocuire a venitului post-pensionare 47
GRAFIC 46: Beneficiile aferente poliței de asigurare de viață (componentele de protecție și economisire) 49

GRAFIC 50: Beneficiile aferente poliței de asigurare de viață (componente de protecție și economisire) 54
GRAFIC 53: Venitul după pensionare ca procent din câștigurile nete dinainte de pensionare în diferite scenarii
56
privind contribuțiile la Pilonul II
GRAFIC 54: Rata educației financiare în UE, procent din populația adultă 59
GRAFIC 55: Persoane care dețin un cont la o instituție financiară (procent din persoanele în vârstă de 15 ani sau
60
mai mult) în statele membre UE, 2017
GRAFIC 56: Comportamentul de economisire în statele membre UE, 2017 61
GRAFIC 57: Cheltuieli finale de consum ale gospodăriilor în funcție de destinația consumului în statele membre
67
UE, 2015:
Tabel 1: Contribuția la Pilonul II în România în perioada 2008-2018 25

Tabel 2: Exemple ilustrative - ipoteze și rezultate 46
Tabel 3: Exemple ilustrative – veniturile post-pensionare în diverse scenarii privind salariul net înainte de pensionare 46
Tabel 4: Strategii naționale de educație financiară în statele membre UE 62
Tabel 5: Rata de înlocuire a venitului în raport cu rentabilitatea anuală a activelor de pensie 68

Anexa 3 – Abrevieri
ASF Autoritatea de Supraveghere Financiară
APAPR Asociația pentru Pensiile Administrate Privat din România
BCE Banca Centrală Europeană
BNR Banca Națională a României
CEE Europa Centrală și de Est (Central and Eastern Europe)
EEA Spațiul Economic European (European Economic Area)
Grupul de experți privind educația financiară (Expert Group on Financial

EGFE
Education)
EIOPA Autoritatea Europeană pentru Asigurări și Pensii Ocupaționale
Regulamentul general privind protecția datelor (General Data Protection

GDPR
Regulation)
IDD Directiva privind distribuția în asigurări (Insurance Distribution Directive)
INS Institutul Național de Statistică
KID Document privind informațiile cheie (Key Information Document)
OCDE Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică
ONG Organizație non-guvernamentală
PIB Produs Intern Brut
PRIIP Regulamentul privind produsele de investiții individuale bazate pe asigurări
UE Uniunea Europeană

Autori
Coordonatori
Șerban Toader Tudor Grecu Angela Manolache

Senior Partner Partner, Head of Insurance Partner, Consulting
KPMG in Romania KPMG in Romania KPMG in Romania
Specialiști
Ana-Bogdana Serban (Marin) Eduard Zevedei Denisa-Ioana Simion Miruna-Roxana Porceanu

Senior Manager Associate Manager Senior Consultant Consultant
KPMG in Romania KPMG in Romania KPMG in Romania KPMG in Romania
KPMG Romania SRL KPMG Moldova SRL

București Chişinău
Victoria Business Park Blv. Ștefan cel Mare nr. 171/1,
Șos București - Ploieşti nr. 69-71 etaj 8, MD-2004, Chisinau
Sector 1, București, 013685, Romania Republica Moldova
P.O. Box 18-191 T: +373 (22) 580 580
T: +40 (372) 377 800 F: +373 (22) 540 499
F: +40 (372) 377 700 E: kpmg@kpmg.md
E: kpmgro@kpmg.ro www.kpmg.md
www.kpmg.ro
Toate informațiile prezentate au un caracter general și nu sunt destinate a se adresa condițiilor

specifice unei anumite persoane fizice sau juridice. Deși încercăm să furnizăm informații
corecte și de actualitate, nu există nici o garanție că aceste informații vor fi corecte la data la
care sunt primite sau că vor continua să rămână corecte în viitor. Nu trebuie sa se acționeze kpmg.com/socialmedia
pe baza acestor informații fără o asistență profesională competentă în urma unei analize atente
a circumstanțelor specifice unei anumite situații de fapt. Estimările și prognozele KPMG
incluse în acest studiu prezintă limitări specifice determinate de datele de intrare utilizate și de
metodologiile și ipotezele folosite. Valorile estimate sau prognozate pot fi diferite de valorile
efective având în vedere complexitatea și volatilitatea mediului economic, juridic și fiscal.
KPMG si logoul KPMG sunt mărci înregistrate ale KPMG International.
© 2018 KPMG Advisory S.R.L., o societate cu răspundere limitată de drept român, membră a reţelei de firme independente KPMG afiliate la KPMG International
Cooperative („KPMG International”), o entitate elveţiană. Toate drepturile rezervate. Tipărit în România.

KPMG 2018 Asigurari Pensii

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

KPMG 2018 Asigurari Pensii

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Importanța și principalele

benefici ale asigurărilor de

Studiu privind sectorul asigurărilor de viață și pensiile private în România | 1

Studiu privind sectorul asigurărilor de viață și pensiile private în România | 3

4 Principalele oportunități și provocări 58

Principala funcție a asigurătorilor de viață și a fondurilor de pensii private este de a oferi

6 | Studiu privind sectorul asigurărilor de viață și pensiile private în România

Politicile naționale în domeniul educației financiare sunt esențiale pentru promovarea

Reglementarea și tehnologia influențează modul în care industria comunică și interacționează

Studiu privind sectorul asigurărilor de viață și pensiile private în România | 7

2.1 Prezentare generală a contextului actual

România vs. UE -0,4

România Uniunea Europeană

Creșterea PIB în statele membregraﬁc

-2% Studiu privind sectorul asigurărilor de viață și pensiile private în România | 9

1% România Uniunea Europeană

Excedentul/ deficitul bugetar

în statele membre UE, 20176%

Sursa: Baza de date Eurostat, analiza KPMG -2%

România Uniunea Europeană

10 | Studiu privind sectorul asigurărilor de viață și pensiile private în România

6,9 12% 12%

-0,4 monetară, România 6% 4%

011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018p 2019p

România Uniunea Europeană

Sursa: Baza de date Eurostat, analiza KPMG;

România Uniunea Europeană

PIB pe cap de locuitor în7 statele membre UE, 2017

Venitul disponibil al gospodăriilor pe cap de locuitor în statele

Sursa: Baza de date Eurostat, analiza KPMG

Studiu privind sectorul asigurărilor de viață și pensiile private în România | 13

18% rile ustr

14 | Studiu privind sectorul asigurărilor de viață10.000.000

Ponderea cetățenilor în vârstă de peste 65 de ani

80% Număr de persoane 20.000.000 Comunicații Servicii ﬁnanciare

40% Locuință, întreținere, apă, Îngrijire personală

<20 20-65 >65

Contribuții la Pilonul II, 4%

Activele financiare deținute de populație creșteri semnificative în ultimii ani (46%

Active financiare deținute

Sursa: BNR, analiza KPMG

Studiu privind sectorul asigurărilor de viață și pensiile private în România | 15

de pensii și societățile de asigurări acumulează și private.

Active bancare ca procent din PIB, 2016

Sursa: BCE, analiza KPMG

Instituții ﬁnanciare nebancare

Instituții ﬁnanciare nebancare

0 50 100 150 200 250 300 350 400 450

Capitalizarea bursieră în România

Sursa: Bursa de Valori București, analiza KPMG

Studiu privind sectorul asigurărilor de viață și pensiile private în România | 17

Asigurări de viață Asigurări generale

Românii alocă, în medie, 105 EUR pe an subdezvoltat comparativ cu alte economii

2: Inclusiv 11 sucursale ale unor asigurători străini

Densitatea asigurărilor (prime anuale pe

cap de locuitor) graﬁc

2.000 România CEE UE

Densitatea asigurărilor de viață (prime anuale

Sursa: Insurance Europe, analiza KPMG

20 | Studiu privind sectorul asigurărilor de viață și pensiile private în România

Penetrarea asigurărilor de viață (procentul primelor pentru

în general corelată cu creșterea PIB și a financiare și lipsa unor stimulente fiscale

graﬁc 22 Penetrarea asigurărilor de viață PIB pe cap de locuitor

0,20% Sectorul este caracterizat de un grad ridicat 6.000