UNIVERSITATEA DE STAT „ALECU RUSSO” DIN BĂLŢI

FACULTATEA DE LITERE
CATEDRA DE LITERATURĂ ROMÂNĂ ȘI UNIVERSALĂ

Programul de master: Didactici moderne ale disciplinelor filologice

Forma de învățământ: cu frecvenţă

PORTOFOLIU
La disciplina Abordarea prin competențe a disciplinilor filologice

Realizat: Corcimari Maria, Grupa DR11,

Coordonator: conferențiar universitar Viorica Popa.
Evaluat:_______________

Bălți, 2019
Pălăriile gânditoare
Pălăria albă

 Selectați din text fragmentele ce prezintă somnul de după-amiază și circumstanțele

acestuia.

cu mama

cu tanti Marta

cu tata cu bunica Elvira

Somnul
cu bunica Ana

când era bolnavă

Pălăria roșie

 Descrieți starea afectivă a protagonistei în fiecare ipostază de somn și structurați

informația în tabelul de mai jos:

Ipostazele somnului Starea afectivă Fragmentul de text

Somnul cu mama
Somnul cu tata
Somnul cu Tanti Marta
Somnul la bunica Elvira
Somnul la bunica Ana
Somnul în timpul bolii
tristețe, plictiseală
interesant, captivant
greață, chin
Chin, plictiseală
interesant
liniște, odihnă
„un fel de tristețe ți se așeza
pe cap...”,
„când începea să mă umple
plictisul”
„rămâneam singură în casă și
asta era foarte interesant”
etc.
„N-am să uit niciodată greața
pe care mi-o provoacă
muzica aia”, „somnul meu
chinuit”, etc.
„Chinul meu nu se sfârșea nici
la bunica Elvira”, „mă
trimitea fără comentarii la
culcare” etc.
„bunica Ana nu mă obliga să
dorm după-amiaza, dormea
ea...”etc.
„o singură dată în viață
somnul mi-a fost aliat” etc.

Pălăria galbenă

Prezentați o listă de beneficii ale somnului de după-amiază:

 Te încarci cu energie pozitivă;

 Te îmbolnăvești mai greu;
 Combați bolile inimii;
 Combați depresia;
 Ești mai puțin stresat etc.

Pălăria neagră

 Argumentați, într-un text de 4-5 enunțuri, atitudinea negativă a protagonistei față de

somnul de după-amiază. Exemplificați cu exemple de text.

Somnul de după-amiază a fost, încă din copilărie, un chin pentru naratoare. Totul
a pornit din momentele de somn alături de mama când „îi era grozav de frică de
respirația ei micșorată și imobilitatea trupului ei” sau când era lăsată să doarmă la tanti
Marta, cu „o muzică sinistră care îmi provoacă greața”. Iar „chinul nu se sfârșea nici
măcar la bunica Elvira”. Toate aceste momente, provenite încă din copilărie, au ținut să
producă o imagine sinistră a somnului de după-amiază, ca mai târziu, Simona să
conștientizeze că nu îi place „nici acum să doarmă... pentru că mă trezeam pe o lumină
violacee, transpirată, derutată și, nu știu de ce, profund nefericită”.

Pălăria verde

Comentați, în 4-5 enunțuri, fraza de început a textului:

„După-amiaza – partea moartă a zilei.”

După-amiaza este perioadă a zilei când lumea parcă ar cădea într-o hibernare. E
aproape de sfârșitul unei zile de muncă când nimeni nu mai are puterea și voința de a
lucra, fiecaruia îi zboară gândul la masa de seară sau oamenii dragi pe care urmează să îi
vadă. Iar pentru copii, după-amiaza este perioada somnului, când nu se întâmplă nimic,
de parcă totul s-ar opri în loc câteva ore „de somn”.

Pălăria albastră
 Prezentați atitudinea unui adult și atitudinea unui copil față de somnul de după-
amiază.

Atitudinea adultului Atitudinea copilului

- Somnul este o activitate mukt dorită - Este o teroare, copii nu vor să
și așteptată; doarmă;
- Este considerat un lux ce nu ți-l - Pentru copii, somnul este ca o
permiți în fiecare zi. pedeapsă;
 Teoria inteligenților multiple

Inteligența verbală
 Prezentați beneficiile somnului de după-amiază sub forma unei știri de ziar.
Știre
Beneficiile somnului de după-amiază
În urma cercetărilor, s-a constatat că somnul de după-amiază aduce un
ansamblu de beneficii. Unele din ele ar fi: combaterea stresului, combaterea bolilor
de inimă, relaxarea organismului, eliminarea stresului și creșterea capacității
creierului de muncă.
Circa 70 % din populația intervievată nu profită de somnul de după-amiază,
ceea ce duce la consecințe aparent neimportante dar care își pot lăsa amprenta pe
viitor: oameni stresați, mereu obosiți și fără voință de muncă.
Va îndemnăm să vă încărcați „bateriile” zilnic prin somnul de după-amiază și
doar atunci veți avea o activitate productivă și o viață sănătoasă.

 Completați fișa de lectură a fragmentului citit.

1. Ce semnifică după-amiaza pentru naratoare?
Pentru naratoare, după-amiaza semnifică partea moartă a zilei.
2. De ce naratoarea detestă somnul de după-amiază?
Naratoarea detestă acest somn, fiindcă se trezește nefericită fără motiv după
acesta.
3. Cu cine și-a petrecut eroina somnurile de după-amiază?
Aceasta a dormit cu mama, cu tata, cu bunica Elvira, tanti Marta și bunica
Ana.
4. Cu cine dintre cei menționați s-a simțit cel mai bine în timpul somnului?
Cel mai bine s-a simțit cu bunica Ana și în momentul când era bolnavă.

Inteligența chinestezică
 Improvizați un dialog dintre protagonistă și mama ei în care să discute despre
atitudinea fetei față de somn.

M: - Simona, e timpul să dormi.

S: - Mamă, dar nu vreau să dorm.
 - De ce?
- Nu vreau, pentru mine somnul e un chin. Mă stresez că nu pot adormi și stau ore în șir
cu ochii în tavan sau la perete. Vreau să îmi ocup acest timp cu ceva frumos, vreau să
scriu.
- Dar ai nevoie de somn. Somnul este necesar în viața unui om, mai ales a unui copil. În
somn te odihnești, îți retabilești forțele pentru orele ce vor urma.

 Selectați din text elementele mișcării din timpul somnului.

Elementele mișcării Exemple din text
„începeam să mă fâțâi”
„să tușesc”
„mă apropiam de fața ei”
„mă întorceam cu fața la perete”
„stăteam nemișcată”
„să hârșii ușa”
„”etc.

Inteligența intrapersonală
 Exprimați, prin mimică și gesturi, sentimentele trăite de eroină în timpul somnului
de după-amiază: tristețe, plictiseală, chin, captivare etc.
 Mimați activitățile întreprinse de fetiță în timpul somnului de după-amiază când
mama sa doarme alături.

Inteligența vizual-spațială
 Reprezentați, într-un ciorchine, ipostazele somnului de după-amiază a protagonistei
și sentimentele trăite de fiecare dată.
cu mama cu tanti Marta
plictiseală, îngrijorare chin și groază, greață
Somnul de
cu tata cu bunica Elvira
după-
stare interesantă amiază chin, plictiseală, frustrare
cu bunica Ana în timpul bolii
plăcere stare deosebită
  Reprezentați, într-un ciorchine, elementele ce construiesc spațiul pentru somnul de
după-amiază.

cu mama cu tanti Marta

În cameră: clanța, ușa, Cameră înaltă, uriașă: scaune,
scaunul înalt, covor, ceas Somnul de masă, vitrină, pânză galbenă.
după-
cu tata amiază cu bunica Elvira

În casă: Perdele trase, Patul, perete, oglinda

pături din păr de ovală, cutia cu farduri,
cămile. cutia de lemn.

cu bunica Ana
Cotloane și cămări

Inteligența interpersonală
 Reprezentați, într-un poster, importanța somnului.
 Reprezentați efectele lipsei somnului într-un material PPT.

Inteligența logico-matematică
 Prezentați asemănări și deosebiri ale somnului de după-amiază în ipostaze
diferite.
Somnul cu mama
Somnul cu tata

- Plictiseală;
- Interesant;
- Frică;
- Captivant;
- Groaza că mama nu se
mișcă
  Selectați toate substantivele și adjectivele din fragmentul în care se prezintă
somnul de după-amiază la tanti Marta și prezentați o statistică a lor.

Substantive Adjective
„acasă” „înaltă”
„somnul” „uriașă”
„madrigaluri” „hârâitor”
„difuzor” „plictisitor”
„fanfară” „insuportabilă”
„greață” „lălăitoare”
„pândă” „mortuară”
„așteptare” „nenorocită”
„lume” „prăfuită”
„muscă” „mută”
„fizic” „lehamite”
„umflată”
„brutalitate”

Statistic vorbind, adjectivele predomină în acest fragment pentru a fragmenta starea

afectivă a eroinei, o stare tristă, dezolantă, de un chin „plictisitor” și „nenorocit”. Toate
aceste adjective țin să pună accentul pe decorul „sinistru” din camera t. Marta, ce îi provoca
doar disperare și frustrare, considerând că „s-a născut ca să-și bată joc tanti Marta”.
Metoda FRISCO
 Completați enunțul din perspectiva rolului pe care îl îndepliniți:
„Somnul de după-amiază este ...”

CONSERVATORUL:
 Somnul de după-amiază este un lucru necesar pentru viața și activitatea omului
modern. Din cele mai vechi timpuri, omul are nevoie să doarmă, să-și recapete
puterea de muncă și gândire, iar într-o lume plină de posibilități și perspective,
somnul de după-amiază ar facilita înaintarea în carieră și o abordare psihologică a
dificultăților cu care se întâlnește individul în societatea contemporană. Pentru
aceasta ar trebui ca fiecărui om care muncește să i se permită să doarmă măcar 1
oră zilnic pentru sporirea productivității la locul de muncă.

EXUBERANTUL:
 Somnul de după-amiază este o activitate foarte profitabilă. S-ar putea să se
improvizeze câteva spații amenajate aproape de instituții, unde angajații să poată
dormi. Orice om care muncește, cu siguranță că ar achita și o sumă mică de bani
pentru acest timp prețios. În viitor, sper ca fiecare instituție să fie dotată cu
asemenea spații pentru somnul de după-amiază al angajaților.

PESIMISTUL:
 Somnul de după-amiază este o pierdere de timp și de bani. În timpul cât unii dorm,
alții fac milioane. Nu ar trebui să acordăm mare importanță unei asemenea activități
care necesită un spațiu corespunzător și plus la asta, somnul afectează activitatea
zilnică prin încetarea și reluarea procesului de muncă.

OPTIMISTUL:
 Somnul de după-amiază este un lucru posibil și necesar. Acesta produce plăcere
omului, ceea ce îl face să fie mai productiv și mai creativ, să găsească mereu soluții
în situații-limită. Chiar dacă aparent se pierde un oarecare timp de muncă în
favoarea somnului, el va fi recuperat mai târziu nu prin cantitatea procesului de
muncă, ci prin calitate. Astfel că, dacă vom ști cum să ne folosim de această „armă” ,
vom înainta către culmile succesului, cu siguranță.
Metoda CUBUL

DESCRIE
 Descrie poziția naratoarei față de somnul de după-amiază, în 3-4 enunțuri.

Naratoarea are o poziție fermă față de somnul de după-amiază și anume îl

detestă. Pentru aceasta are mai multe motive, această detestare a somnului vine încă din
copilărie pe când era lăsată să doarmă cu persoane neplăcute pentru Simona, persoane pe
care nu le putea înțelegea. Toate aceste amintiri i-au trezit naratoarei o stare de repulsie față
de un lucru aparent atât de nesemnificativ și inocent cum este somnul.

 Descrie, în 5 enunțuri, camera bunicii Elvira din fragmentul propus.

Camera bunicii Elvira era un castel plin de secrete pentru Simona. Descoperind într-o
zi, între pat și perete, acea distanță „răcoroasă”, naratoarea se cufundă într-o lume
deosebită, lumea fardurilor, lumea oamenilor necunoscuți din albumul familiei.

COMPARĂ

 Compară starea afectivă a naratoarei în timpul somnului cu mama și cu tata.

În timpul somnului de după-amiază naratoarea se simțea de fiecare dată diferit,

în dependență de persoana cu care se afla. Alături de mama, naratoarea simțea mai mult
plictiseală și tristețe pentru că mama adormea lângă ea și trebuia să rămână mai mult
singură și trează. Somnul cu tata era diferit, eroina avea libertatea de a-și alege
activitățile pentru acest timp, ceea ce îi reda o stare interesantă, de explorare a lumii de
după geam.

 Compară camera bunicii Elvira cu cea a t. Marta.

ASOCIAZĂ

 Asociază expresia „somnul de după-amiază” cu alte expresii sugestive din text.

Somnul de după-amiază – „somnul meu chinuit”, „era pândă și așteptare”, „partea
moartă a zilei”, „chinul meu”, „buimăceală cu iz de tristețe” etc.

ARGUMENTEAZĂ

 Argumentează comportamentul eroinei în timpul somnului la bunica Elvira.

 Argumentează pro sau contra somnului de după-amiază.

Somnul aduce beneficii: combate depresia, combate bolile inimii etc.

Somnul poate fi considerat și o pierdere de timp nejustificată.
ANALIZEAZĂ

 Analizează efectul somnului de după-amiază asupra protagonistei.

Somnul de după-amiază avea efect negativ asupra protagonistei, îi crea stări

de frustrare și dezolare, dar totodată și îi deschidea ușa către noi lumi.

 Analizează cauza/cauzele care au făcut-o pe eroină să urască somnul de după-

amiază.
Naratoarea a început să urască somnul de după-amiază din cauza
momentelor din copilărie și mai mult din cauză că, fiind copil, nu putea să adoarmă la
cerința insistentă a mamei, a bunicii sau t.Marta.

APLICĂ

 Propune câteva soluții protagonistei pentru a-și schimba părerea față de somnul de
după-amiază.

Somnul va crea bună dispoziție dacă se va petrece într-un spațiu frumos

amenajat, în culori pastelate, o muzică liniștitoare și alte lucruri care ar face somnul o
activitate plăcută.
 Studiu de caz

Lucru în 5 grupuri. Grupurile vor primi fiecare câte un fragment:

I - fragmentul somnului de după-amiază alături de mama;

II - fragmentul somnului de după-amiază alături de tata;
III - fragmentul somnului de după-amiază alături de tanti Marta;
IV - fragmentul somnului de după-amiază alături de bunica Elvira;
V - fragmentul somnului de după-amiază în timpul bolii.

I grup. Somnul de după-amiază alături de mama.

 De ce eroina se simțea ca „un pește bolnav într-o mâzgă”?

 Descrie pe mama eroinei din trăsăturile prezentate în fragmentul de mai sus.
(buze subțiri, pleoape ușor tremurătoare, era tânără, avea ochii foarte albaștri)

II grup. Fragmentul somnului alături de tata.

 Ce activități realiza eroina în timpul somnului fiind cu tata?
 Ce consecințe poate avea jocul unui copil cu aragazul pornit ?
 Propuneți măsuri de protecție pentru copiii lăsați singuri în casă.

III grup. Fragmentul somnului alături de tanti Marta.

 Ce presupune pânza galbenă și ce semnifică aceasta pentru naratoare?
 Care a fost influența pânzei galbene asupra tetei?

IV grup. Fragmentul somnului alături de bunica Elvira.

 Descrieți activitățile realizate în timpul somnului de după-amiază fiind cu bunica
Elvira.
 De ce Simona înghițea pastilele bunicii?
 Ce consecințe poate avea accesul copiilor la produsele medicamentoase?

V grup. Fragmentul somnului în timpul bolii.

 Descrieți starea afectivă din timpul somnului când era bolnavă.
 De ce somnul îi crea astfel de stări protagonistei?