Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Bolile Plantelor Boli Si Daunatori in Legumicultura PDF
Bolile Plantelor Boli Si Daunatori in Legumicultura PDF
Alternarioza solanaceelor
Alternaria solani
Simptome
La baza răsadurilor pot să apară pete brune, tulpiniţa cuprinsă de jur împrejur se
ofileşte, iar planta moare. Pe frunze apar pete caracteristice, brune, apoi cenuşii,
prevăzute cu zonalităţi concentrice (dungi de culoare mai închisă) şi pulbere
negricioasă. Frunzele se deformează, se ofilesc şi se usucă, începând cu cele
de la baza plantei.
Pe tulpini, peţiol şi peduncul apar pete ovale, bine conturate şi uşor adâncite.
Atacul pe fructe se manifestă fie sub forma unor pete rotunde, puţin adâncite, cu
zonalităţi şi pulbere neagră pe suprafaţă, fie sub forma unor fâşii care urmăresc
crăpăturile, apărute mai ales în zona apropiată pedunculului. Atacul poate începe
şi de la vârful fructului.
Condiţii de infestare
Culturi atacate
Soluþia Syngenta*
** ** ** **
114
Făinarea ardeiului şi tomatelor
Leveilulla taurica
Simptome
Făinarea epifită apare ca un puf alb, răspândit pe toate organele verzi, dar mai
ales pe faţa superioară a frunzelor. Frunzele atacate se deformează, se
îngălbenesc şi se necrozează lent.
Condiţii de infecţie
Culturi atacate
Soluþia Syngenta*
115
Făinarea cucurbitaceelor
Sphaerotheca fuliginea
Simptome
Boala atacă toate organele aeriene ale plantelor: frunze, flori, vreji şi fructe.
Pe frunze apar pete albe, mari, pâsloase, care devin pulverulente (făinoase),
odată cu formarea fructificaţiilor ciupercii.
Condiţii de infecţie
Culturi atacate
Soluþia Syngenta*
116
Mana cepei
Peronospora destructor
Este boala cea mai importantă a cepei, pierderile de recoltă putând depăşi 60%,
în anii cu precipitaţii abundente. În solele netratate atacul ajunge la 50-100% la
plante şi 15% la bulbi.
Simptome
Atacul apare la frunze, tijele florale şi bulbi, fiind atacate atât culturile de arpagic,
culturile destinate producerii de bulbi, cât şi culturile semincere. Pe frunze apar
pete alungite, gălbui, pe care se formează un puf cenuşiu-violaceu. Ţesuturile
invadate de ciupercă se înmoaie, frunza se usucă sau se aşterne pe sol şi
putrezeşte.
Condiţii de infecţie
Soluþia Syngenta*
117
Mana cucurbitaceelor
Pseudoperonospora cubensis
În ultima perioadă, boala a produs pierderi foarte mari în diferite zone ale ţării,
ajungându-se frecvent la compromiterea culturilor. Odată instalată, boala este
foarte greu de oprit (aproape imposibil). Planta este mai sensibilă în perioada de
creşteri intense până când atinge dimensiunea de 1,5 m.
Simptome
Condiţii de infecţie
Culturi atacate
Soluþia Syngenta*
118
Mana tomatelor
Phytophthora infestans
Este una dintre cele mai grave boli ale tomatelor, prezentă în toate tipurile de
cultură (sere, solarii şi culturi de câmp). Pierderile de recoltă sunt deosebit de
ridicate, procentul de fructe atacate situându-se între 1-15%, în culturile tratate,
şi ajungând la 30-60%, în cele netratate.
Simptome
Sunt atacate toate organele aeriene. Pe frunze apar pete mari, de culoare verde-
cenuşie, cu puf albicios pe faţa inferioară a frunzei. Ţesuturile atacate se brunifică
şi se usucă. La inflorescenţe, infecţia apare pe părţile verzi (pedunculi şi sepale),
ducând la brunificarea şi căderea florilor.
Culturi atacate
Soluþia Syngenta*
119
Virusul petelor de bronz
Virusul ofilirii pătate a tomatelor (TSWV)
Simptome
Infecţiile timpurii duc la piticirea plantelor, iar fructificarea este redusă. Pe fructele
verzi pot să apară pete mici de culoare brun-neagră, iar pe fructele coapte pot
apărea desene inelare roşii şi galbene, unde epiderma se necrozează şi se
adânceşte în pericarp.
Condiţii de infecţie
Virusul petelor de bronz este răspândit prin intermediul diferitelor specii de tripşi,
transmis numai de adulţi, dominant în transmitere fiind Frankliniella occidentalis.
Insectele infectate îşi pot menţine capacitatea de infecţie toată viaţa, transmiterea
fiind de tip persistent.
Culturi atacate
124
Acarianul lat
Polyphagotarsonemus latus
Descriere
Este un dăunător important mai ales în spaţiile protejate, unde poate avea 18-20
generaţii pe an. În condiţii optime de temperatură (28° C) şi umiditate (70-80%),
durata unei generaţii este de 4-5 zile. La temperaturi de 21–22° C, durata ciclului
de dezvoltare este de 10 zile.
Dăunătorul se dezvoltă pe tot parcursul anului, existând pe plante în toate
stadiile de dezvoltare. Răspândirea acarianului în culturile din seră are loc fie prin
migraţie, atunci când plantele se ating între ele, fie prin intermediul musculiţei
albe sau al afidelor aripate, care transportă păianjenul de la o plantă la alta pe
corpul lor.
În lunile calde ale anului, de obicei din a doua jumătate a lunii mai şi până în
septembrie, poate fi întâlnit şi în câmp, în culturile de vinete şi ardei gras. Atacuri
puternice se înregistrează în lunile iulie-august.
Mod de dăunare
Acarianul lat este o specie polifagă, care atacă un număr mare de plante
legumicole şi ornamentale cultivate în sere, solarii şi câmp (ardei gras, tomate,
vinete, fasole, etc.), preferând ardeiul gras şi tomatele. Adulţii şi larvele
colonizează toate organele plantei (lăstari, boboci florali, fructe), îndeosebi partea
inferioară a frunzelor. Primele simptome ale atacului apar la câteva zile după
infestare. La început frunzele tinere se răsucesc marginal, iar în jurul nervurilor se
observă decolorări galben-verzui. Mai târziu, pe organele atacate apar
depigmentări, simptome de brunificare şi suberificare a ţesuturilor, mai evidente
la fructe şi frunze. Plantele stagnează din creştere, butonii florali sunt avortaţi, iar
frunzele tinere cad. În cazul unor atacuri puternice, recolta este compromisă în
totalitate.
Culturi atacate
Soluþia Syngenta*
125
Acarianul roşu comun
Tetranichus urticae
Dăunător cu largă răspândire geografică, fiind semnalat în toate regiunile ţării, dar
mai ales în Moldova, Muntenia şi Dobrogea.
Descriere
Prezintă 6-10 generaţii pe an. Iernează în stadiul de adult, mai ales ca femele.
Femelele depun ouăle într-un păienjeniş din fire mătăsoase, frecvent pe partea
inferioară a frunzelor diferitelor specii cultivate, mai ales de-a lungul nervurilor.
O femelă depune până la 120 de ouă, de obicei 10-12 ouă pe zi. O generaţie, în
funcţie de condiţiile climatice, poate avea între 15-28 de zile.
Mod de dăunare
Culturi atacate
Soluþia Syngenta*
126
Buha verzei
Mamestra brassicae L.
Descriere
Mod de dăunare
Omizile din ultima vârstă rod galerii neregulate în căpăţânile de varză. Căpăţânile
atacate putrezesc, atât din cauza atacului, cât şi din cauza excrementelor
larvelor, care favorizează dezvoltarea diferitelor mucegaiuri.
Culturi atacate
Soluþia Syngenta*
127
Fluturele alb al verzei
Pieris brassicae L.
Descriere
Această specie are 2-3 generaţii pe an. Iernează în stadiul de pupă pe tulpinile
pomilor, arborilor şi arbuştilor, pe garduri, pe pereţii caselor, etc.
Fluturii apar primăvara, la sfârşitul lunii aprilie sau în luna mai. Zborul fluturilor este
întins pe 20-25 de zile. Ouăle sunt depuse pe partea inferioară a frunzelor de
varză şi pe alte crucifere cultivate sau spontane, în grupe de 15-20. O femelă
poate depune 200-300 de ouă.
Mod de dăunare
La atacuri mari, din frunze rămân numai nervurile mai groase. Produce pagube şi
indirect, prin putrezirea verzei, datorită excrementele care se adună între frunzele
acesteia.
Culturi atacate
Soluþia Syngenta*
128
Molia verzei
Plutella maculipennis/ xylostella
Descriere
Primii fluturi apar primăvara în luna mai. Împerecherea şi ponta au loc în câteva
zile de la apariţie. Ouăle sunt depuse izolat sau în mici grupuri, pe partea
inferioară a frunzelor. O femelă poate depune între 80-150 de ouă. După 5-6 zile
de la depunerea ouălor apar larvele.
Mod de dăunare
Larvele la început minatoare atacă frunzele rozând parenchimul dintre cele două
epiderme, după care trec pe partea inferioară a frunzelor unde se hrănesc.
Dezvoltarea larvară durează 3-4 săptămâni. Larva în ultima vârstă îşi pregăteşte
un cocon fusiform pe partea inferioară a frunzelor, în care se transformă în pupă.
Pe la sfârşitul lunii iunie - începutul lunii iulie apar fluturii care dau naştere la a doua
generaţie şi astfel generaţiile se succed.
Soluþia Syngenta*
129
Musca minieră
Liriomyza trifolii
Musca minieră este frecvent întâlnită în sere şi solarii, iar în câmp apare cu totul
accidental.
Descriere
În condiţii de seră poate ajunge până la 8 generaţii pe an. Pentru a se putea hrăni,
femelele taie frunza, cu conţinutul celular hrănindu-se atât ele, cât şi masculii.
După împerechere, ouăle sunt depuse în orificiile de hrănire, în aproximativ
15-20% din totalul lor.
Mod de dăunare
Soluþia Syngenta*
**
130
Musculiţa albă de seră
Trialeurodes vaporariorum
Descriere
O femelă poate depune între 100 şi 500 de ouă. Întreg ciclul de dezvoltare, la
temperatura de 21° C, este de 3 săptămâni. Cu cât temperatura este mai mare,
cu atât ciclul de dezvoltare se desfăşoară mai rapid. De regulă generaţiile se
suprapun, astfel încât în tot timpul anului se pot întâlni toate stadiile de dezvoltare
ale insectei.
Mod de dăunare
Soluþia Syngenta*
131
Nematodul galicol al rădăcinilor
Meloidogyne incognita
În ţara noastră este considerat cel mai periculos dăunător al culturilor legumicole
din sere, dar este întâlnit şi în solarii.
Descriere
După eclozare, larvele de vârsta a II-a migrează printre particulele de sol, atât pe
orizontală, cât şi pe verticală, parcurgând distanţe apreciabile, în căutarea
rădăcinuţelor plantei. La contactul cu rădăcinuţele plantei, larvele pătrund în
interiorul ţesuturilor până în zona vârfurilor de creştere. După un timp de hrănire,
larvele se orientează spre zona vaselor vasculare, unde devin imobile.
Dezvoltarea acestui nematod are loc în condiţii de temperaturi ridicate, din care
cauză, în condiţiile climatului din ţara noastră nu se poate dezvolta în câmp
deschis, ci doar în spaţii protejate, unde ciclul evolutiv al unei generaţii poate
varia între 25-90 de zile, în funcţie de temperatură şi umiditatea solului.
Mod de dăunare
Dăunătorul este extrem de polifag, fiind semnalat pe mai mult de 1500 de specii
de plante. Plantele gazdă preferate sunt culturile de legume (tomate, castraveţi,
vinete, ardei, pepeni, etc.). În ţara noastră, în sere, produce daune mari la
tomate, vinete, castraveţi şi salată. Infestarea plantelor se face imediat după
plantarea răsadurilor, iar apariţia galelor pe rădăcini poate fi observată după 3-4
săptămâni.
Primele simptome se observă prin ofilirea frunzelor şi stagnarea în creştere,
urmată de uscarea plantei de la vârf spre bază. În cele mai multe cazuri atacul
nematozilor favorizează infecţiile cu Fusarium spp. şi Verticillium spp., care
grăbesc moartea plantelor.
Culturi atacate
Soluþia Syngenta*
132
Păduchele cenuşiu al verzei
Brevicoryne brassicae L.
Descriere
Mod de dăunare
Atacă cruciferele cultivate şi spontane de la sfârşitul lunii martie sau începutul lunii
aprilie şi până toamna târziu, pagube însemnate înregistrându-se la varză şi
conopidă.
Soluþia Syngenta*
133
Ploşniţa roşie a verzei
Eurydema ornatum L.
Descriere
Ploşniţa roşie a verzei are 1-2 generaţii pe an, după regiune. Iernează ca adult în
frunzarul pădurilor şi pe sub resturile vegetale din câmp. Apariţia adulţilor are loc
primăvara devreme, uneori din luna martie.
Mod de dăunare
Culturi atacate
Soluþia Syngenta*
134
Tripsul californian
Frankliniella occidentalis
Descriere
În condiţii de seră tripsul se înmulţeşte în tot cursul anului şi poate avea între 12-
15 generaţii. Femelele depun ouăle în ţesuturile frunzelor, florilor şi chiar ale
fructelor.
O femelă poate depune 20-40 de ouă. Larvele care apar se dezvoltă pe seama
organelor respective. O generaţie poate avea între 14-44 de zile.
Mod de dăunare
Atacă numeroase plante legumicole şi floricole din sere. Produce pagube mari
culturilor de tomate, castraveţi şi ardei. Adulţii şi larvele înţeapă şi sug seva din
frunze, flori şi fructe. Din cauza atacului pe organele respective apar pete de
decolorare, care cu timpul devin argintii şi chiar brune. Bobocii florali atacaţi nu se
mai deschid.
Culturi atacate
Soluþia Syngenta*
**
135
Tripsul tutunului
Thrips tabaci
Descriere
Mod de dăunare
Atacul este foarte periculos la răsaduri, la atacuri puternice acestea se pot usca
în masă. Plantele mai dezvoltate stagnează în creştere în urma atacului, se
îngălbenesc şi chiar se usucă. În câmp atacul este favorizat de vremea
secetoasă. Tripsul tutunului este vector principal în transmiterea virusurilor la
plante, în special la ardei, tomate şi castraveţi.
Culturi atacate
Soluþia Syngenta*
**
136
Tuta absoluta
Molia tomatelor
Originară din America de Sud, în ultimii ani Tuta absoluta (molia tomatelor) a
invadat ţări precum Spania, Turcia, Italia şi a apărut şi la noi începând din 2009, în
partea de vest a ţării.
Descriere
Mod de dăunare
Se poate observa că la început minele apar ca nişte pete mici pe frunze, de culoare albă, asemănătoare atacului de
Liriomyza trifolii (musca minieră). De cele mai multe ori atacul este simultan. Pe măsură ce larvele cresc, aceste pete se
măresc şi devin alb-verzui. Minele sunt de formă neregulată, separate sau unite în funcţie de densitatea populaţiei. Dauna
este produsă în stadiul de larvă, prin minarea frunzelor pe faţa superioară precum şi a pieliţei fructelor.
În general, aproximativ 90% din ouă sunt depuse în jurul sepalelor şi cam 10% pe fructul verde.
Ploile şi umiditatea < 30% pot afecta dezvoltarea populaţiei.
Tuta absoluta este un dăunător foarte flexibil, cu risc ridicat de apariţie a fenomenului de rezistenţă. Din acest motiv nu se
utilizează mai mult de 2-3 aplicări cu un produs care are acelaşi mod de acţiune.
• utilizarea de produse specifice pentru Lepidoptere precum insecticidul Affirm şi Voliam Targo.
• intervalul dintre tratamente este de maxim 7 zile, iar în perioada de vară, când temperaturile sunt ridicate, intervalul între
tratamente este de 5-7 zile.
• nu există prag economic de dăunare pentru Tuta absoluta. Tratamentele se încep la apariţia primilor dăunători (adulţi) sau a
primelor simptome şi se continuă pe durata întregului ciclu de cultură.
• folosirea de adjuvanţi organosiliconici penetranţi (ex. Silwet) sau a uleiului mineral de vară în doză de 0,150 – 0,250 l/100 l
apă creşte eficacitatea tratamentelor
• tratamentele se recomandă a fi efectuate seara sau dimineaţa, când temperatura este mai scăzută şi produsele sistemice
pătrund în cantitate mai mare în plante.
Culturi atacate: Soluþia Syngenta*:
137