FIŞA UNITĂŢII DE CUR S/M ODUL U LU I

MD-2004, CHIŞINĂU, bd.Ștefan cel Mare și Sfînt 168 , TEL: 022 23-75-05 www.utm.md

PROGRAMAREA CALCULATOARELOR ȘI LIMBAJE DE PROGRAMARE

1. Date despre unitatea de curs/modul
Facultatea Electronică și Telecomunicații
Catedra/departamentul Sisteme și Dispozitive Electronice
Ciclul de studii Studii superioare de licenţă, ciclul -I
Programul de studiu 0714.4 Electronica aplicată, 0714.8 Securitatea sistemelor electronice și de
telecomunicații, 0714.1 Tehnologii și sisteme de telecomunicații, 0714.2
Rețele și software telecomunicații
Anul de studiu Semestrul Tip de Categoria Categoria de Credite
evaluare formativă opţionalitate ECTS
I (învăţământ la zi); 1,2 F – unitate de O - unitate de
I (învăţământ cu frecvenţă 1,2 E curs curs 11
redusă) fundamentală obligatorie

2. Timpul total
Din care
Total ore în
Ore auditoriale Lucrul individual
planul de
Proiect de Studiul materialului
învăţământ Curs Laborator/seminar Pregătire aplicaţii
an teoretic
330 (învăţământ 30 30/30 - 30 60
cu frecvenţă);
30 30/15 - 30 45
330 (învăţământ 14 12/6 - 130 18
cu frecvenţă 10 12/6 - 104 18
redusă)

3. Precondiţii de acces la unitatea de curs/modul

Conform planului de învăţământ Matematica. Matematici speciale.
Conform competenţelor Este necesară cunoașterea noțiunilor de bază în algebra booleană.

4. Precondiţii de desfăşurare a procesului educaţional

Curs Sala de curs. Tabla. Proiector.
Laborator/seminar Sala cu 10 -15 calculatoare cu mediu de programare pentru limbajul C. Tabla. Proiector.

5. Competenţe specifice acumulate

C3.1. Descrierea funcționării unui sistem de calcul, a principiilor de bază ale arhitecturii
microprocesoarelor și microcontrolerelor de uz general, a principiilor generale ale
programării structurate
C3.2. Utilizarea unor limbaje de programare de uz general și specifice aplicațiilor cu
Competenţe
microprocesoare și microcontrolere; explicarea funcționării unor sisteme de control
profesionale
automat care folosesc aceste arhitecturi și interpretarea rezultatelor experimentale.
C.3.3. Rezolvarea problemelor practice concrete care includ elemente de structuri de date și
algoritmi, programare și utilizare de microprocesoare sau microcontrolere.
C.3.4. Elaborarea de programe într-un limbaj de programare general și/sau specific, pornind
 FI Ş A UN IT Ă ŢI I D E CU R S/ M O D U LU L UI

de la specificarea cerințelor și până la execuție, depanare și interpretarea rezultatelor în

corelație cu procesorul utilizat.
C.3.5. Realizarea de proiecte care implică componente hardware (procesoare) și
software (programare).
C4.1. Definirea concepțelor, principiilor și metodelor folosite în domeniile: programarea
calculatoarelor, limbaje de nivel înalt și specifice, tehnici CAD de realizare a modulelor
electronice, microcontrolere, sisteme electronice programabile, grafica, arhitecturi
hardware reconfigurabile
C4.2. Explicarea și interpretarea cerințelor specifice structurilor hardware și software din
domeniile: limbaje de nivel înalt și specifice, tehnici CAD de realizare a modulelor
electronice, microcontrolere, sisteme electronice
C.4.3. Identificarea și optimizarea solutiilor hardware și software ale problemelor legate de:
electronica industrială, electronica auto, robotica, producția bunurilor de larg consum
C.4.4. Utilizarea criteriilor de performanță adecvate pentru evaluarea, inclusiv prin simulare,
a hardware-ului și software-ului unor activități de servicii în care se folosesc microcontrolere
C.4.5. Proiectarea de echipamente dedicate din domeniile electronicii aplicate, care
folosesc: microcontrolere, circuite programabile sau sisteme de calcul cu arhitectură simplă,
inclusiv a programelor aferente.
C5.1. Definirea elementelor specifice care individualizează dispozitivele și circuitele
electronice din domeniile: sisteme automate, gestionarea energiei electrice, electronica
auto, electronica video, bunuri de larg consum
C5.2. Interpretarea calitativă si cantitativă a funcționării circuitelor din domeniile: sisteme
automate, gestionarea energiei electrice, electronica auto, electronica video-audio, bunuri
de larg consum
C.5.3. Elaborarea specificațiilor tehnice, instalarea și exploatarea echipamentelor din
domeniile electronicii aplicate:
C.5.4. Evaluarea, pe baza criteriilor de calitate tehnică și de impact asupra mediului a
echipamentelor din domeniile electronicii aplicate
C.5.5. Proiectarea, folosind principii și metode consacrate a unor subsisteme de
complexitate redusă, din domeniile electronicii aplicate
CT1. Analiza metodică a problemelor întâlnite în activitate, identificând elementele pentru
care există soluții consacrate, asigurând astfel îndeplinirea sarcinilor profesionale.
Competenţe
CT3 . Adaptarea la noile tehnologii, dezvoltarea profesională și personală, prin formare
transversale
continuă folosind surse de documentare tipărite, software specializat și resurse electronice
în limba română și, cel puțin, într-o limbă de circulație internațională.

6. Obiectivele unităţii de curs/modulului

Căpătarea cunoștințelor și dezvoltarea abilităților de elaborare a aplicațiilor în
Obiectivul general
limbajul C pentru rezolvarea problemelor inginerești.
 formarea algoritmului de soluționare a sarcinii și aplicarea lui către limbajul C
 implementarea programelor cu abordare modulară
Obiectivele specifice
 citirea, analiza și depanarea codului program existent
 deprinderea unui stil adecvat de programare
 FI Ş A UN IT Ă ŢI I D E CU R S/ M O D U LU L UI

7. Conţinutul unităţii de curs/modulului

Numărul de ore
învăţământ
Tematica activităţilor didactice învăţământ cu
la zi frecvenţă
redusă
Tematica prelegerilor
T1. Introducerea în limbajul C/C++. 2 1
T2. Bazele programarii în limbajul C/C++. 2 1
T3. Tipuri de date de bază în limbajul C/C++. Operații. 2 1
T4. Mijloace elementare de programare. 4 1
T5. Mijloace elementare de programare. Instrucțiunile ciclice în limbajul C/C++. 6 2
T6. Tipul de date tablou. 6 2
T7. Funcţii în limbajul C/C++. 6 2
T8. Tipul de date pointer. 4 2
T9. Alocarea dinamică a memoriei C++. 4 2
T10. Prelucrarea Fișierelor simple și compuse în C++. 6 2
T11. Tipul de date structură în C++. 4 2
T12. Structuri și tipuri de date (Reuniunile și enumerare) 6 2
T13. Clase. Noțiuni generale. Constructori și destructori. 6 2
T14. Clase. Moștenirea și supraincărcarea. Noțiuni generale. 2 2
Total prelegeri: 60 24
Numărul de ore
învăţământ
Tematica activităţilor didactice învăţământ
cu frecvenţă
la zi
redusă
Tematica lucrărilor de laborator/seminarelor
LL1. Programe Liniare. 4 2
LP1. Noţiunea de tipuri de date. Tipurile de date standard în C/C++. 2 0,5
LP2. Operaţii aritmetice şi logice în limbajul C/C++. Prioritatea operaţiilor şi 4 0,5
asociativitatea.
LL2. Programe ramificate. 4 2
LP3. Instructiunile de ramificare if şi else. 2 1
LP4. Instrucţiunea switch. Operatorii break şi continue. 4 1
LL3. Programe ciclice. 4 2
LP5. Instructiunea ciclică for. 2 1
LP6. Instructiunile ciclice while și do-while. 4 1
LL4. Tablouri liniare în C/C++. 6 2
LP7. Descrierea și inițializarea masivelor. 2 0,5
LP8. Accesul la elementele masivului. 4 0,5
LP9. Operatori de prelucrarea șirurilor. 2 1
LL5. Funcţii în limbajul C/C++. 8 2
LP10. Descrierea și inițializarea masivelor bidimensionale. 2 1
LP11. Accesul la elementele masivului bidimensional. 4 1
LL6. Tipuri de date Pointer. 4 2
LP12. Funcţii în limbajul C/C++. 3 0,5
LP13 Transmiterea parametrilor și returnarea valorilor. 4 0,5
LP14. Prototipul funcţiei. Variabilele locale şi globale. 4 1
LP15. Transmiterea masivelor în funcții. 2 1
LL7. Alocarea dinamică a memoriei C++. 4 2
LL8. Prelucrarea Fișierelor simple și compuse în C++. 4 2
 FI Ş A UN IT Ă ŢI I D E CU R S/ M O D U LU L UI

LL9. Tipul de date structură în C++. 4 2

LL10. Tipul de date structură în C++. Reuniunile și enumerare. 4 2
LL11. Clase. Constructori și destructori. 6 2
LL12. Clase. Moștenirea și supraincărcarea. 8 2
Total lucrări de laborator/seminare: 60/45 24/12

8. Referinţe bibliografice
1. S. Istrati. Îndrumar metodic: Programare C/C++. Ediția UTM.
Principale
2. I. Ichim, V. Derevlenco. Îndrumător de lucrări de laborator. Ediția UTM.
1. Седжвик Р. Фундаментальные алгоритмы на С++. - Kиев: Diasoft, 2003.- 1100с.
2. Лавров С. Программирование математические основы средства теория: - С.-П.: BHV, 2002.- 304
с.
3. Шилдт Г. Теория и практика С++. - Kиев: BHV, 2002.- 512 с.
4. Вирт Н. Алгоритмы и структуры данных.- С-П.: Невский Диалект. 2001.- 352 с.
5. Кормен П. Алгоритмы разработка и анализ.- M.: МЦНМЮ, 2001.- 955 p.
6. Фигурнов В.Э. IBM для пользователя. Краткий курс.Санкт-Петербург. 7-ое издание,1997.- 480
стр. 17ex.
7. Зуев Е.А.Программирование на языке TURBO C -M.: Веста,Радио и связь,1993.-384 стр. 5ex.
8. T.Bălănescu. Limbajul C. Concepte fundamentale.Volumul I. Editura Tehnică.Bucureşti,1992.-256
pag. 15ex.
9. T.Bălănescu. Programarea оn limbajul C şi Turbo C.Volumul II.Editura Tehnică.Bucureşti,1992.-376
pag. 15ex.
10. F.Anghel,O.Stоnga.C pe оnţelesul tuturor.Editura Vega.Galaţi, 1992.- 170 pag. 5ex.
11. I.Roşca,C.Apostol. Prelucrarea fişierelor în C.Editura Tehnică. Bucureşti,1994.-220 pag. 25ex.
12. D.Turturea.Programarea aplicaţiilor WINDOWS în limbajul C. Editura Tehnică.Bucureşti, 1995.-540
Suplimentare pag. 15ex.
13. Negrescu Liviu Limbajele C si C++ pentru incepatori Vol I-II. Cluj-Napoca 1995.
14. Архангельский А.Я. C/C++ Builder 6. Справочное пособие. Язык C/C++. Книга 1. – Москва:
Издательство Бином, 2004. -543 c.
15. Архангельский А.Я. Программирование в C/C++ Builder 6.– Москва: Издательство Бином, 2003.
-1152 c.
16. Дейтел Х., Дейтел П. Как программировать на С++. Третье издание.– Москва: Издательство
Бином, 2001. -1152 c.
17. Тимофеев В.В. C/C/C++. Программирование в среде С++ Builder 5.– Москва: Издательство
Бином, 2001. -368 c.
18. Cojocaru O. Turbo C/C++. - Chisinau: 1994. – 256 p.
19. Франка. С++. Учебный курс. – Санкт - Петербург: Издательство ПИТЕР, 2001. – 528 c.
20. Карпов. С++. Специальный справочник. – Санкт - Петербург: Издательство ПИТЕР, 2002. – 480 c.
21. Павловская. C/C/C++. Программирование на языке высокого уровня. – Санкт - Петербург:
Издательство ПИТЕР, 2001. – 464 c.
22. Крупник. Изучаем Си. - Санкт - Петербург: Издательство ПИТЕР, 2002. – 256 c.

9. Evaluare
Curentă
Proiect de an Examen final
Atestarea 1 Atestarea 2
30% 30% - 40%
Standard minim de performanţă:
Prezenţa şi activitatea la prelegeri şi lucrări de laborator;
Obţinerea notei minime de „5” la fiecare dintre atestări şi lucrări de laborator;
Demonstrarea în lucrarea de examinare finală a cunoaşterii condiţiilor de aplicare a procedeelor de modelare
constructivă.