Linie Electrica Aeriana

LEA 400 kV Gutinaş - Smârdan MEMORIU DE PREZENTARE
MEMORIU DE PREZENTARE
pentru proiectul
LEA 400 KV GUTINAŞ - SMÂRDAN
Titularul proiectului - C.N.T.E.E. Transelectrica S.A.
Beneficiarul proiectului - C.N.T.E.E. Transelectrica S.A.
AUGUST 2012
Beneficiarul investiţiei: CNTEE Transelectrica SA 1

CUPRINS
CAPITOLUL I. DENUMIREA PROIECTULUI.............................................. ...………………...…….. 4
CAPITOLUL II. PĂRŢI IMPLICATE ÎN PROIECT............................................................................. 4
CAPITOLUL III. DESCRIEREA PROIECTULUI................................................................................ 4

III.1. Rezumatul proiectului …………………………………..................…………..….…................... 4
III.2. Justificarea necesităţii proiectului ......................................................................................... 10
III.3. Formele fizice ale proiectului.................................................................................................. 11
III.3.1. Etapa de construcţie şi reconstrucţie ecologică…................................................................... 11
III.3.2. Etapa de punere în funcţiune………....................................................................................... 12
III.3.3. Etapa de funcţionare……….................................................................................................... 12
III.3.4. Etapa de dezafectare……….………....................................................................................... 12
III.4. Profilul şi capacităţile de producţie........................................................................................ 12
III.5. Descrierea instalaţiilor şi fluxurilor tehnologice................................................................... 13
III.6. Descrierea proceselor de producţie....................................................................................... 13
III.7. Materii prime, energia şi combustibili utilizaţi, modul de asigurare a acestora................ 13
III.7.1. Etapa de construcţie şi reconstrucţie ecologică…................................................................... 13
III.7.2. Etapa de punere în funcţiune………....................................................................................... 14
III.7.3. Etapa de funcţionare………………………………………………………………………………. 14
III.8. Racordarea la reţelele utilitare existente în zonă.................................................................. 15
III.9. Căi noi de acces sau modificarea celor existente....……………....…………….................... 15
III.10. Metode folosite în construcţie............................................................................................. 16
III.11. Planul de execuţie.................................................................................................................. 20
III.12. Relaţia cu alte proiecte existente sau planificate................................................................ 20
III.13. Alternativele care au fost luate în consideraţie................................................................... 25
III.14. Alte activităţi care pot să apară ca urmare a implementării proiectului............................ 27
III.15. Localizarea proiectului........................................................................................................... 27
III.16. Caracteristicile impactului potenţial..................................................................................... 35
III.16.1. Etapa de construcţie şi reconstrucţie ecologică…….………………………………………….. 35
III.16.2. Etapa de funcţionare.............................................................................................................. 40
CAPITOLUL IV. SURSE DE POLUANŢI ŞI INSTALAŢII PENTRU REŢINEREA, EVACUAREA 45

ŞI DISPERSIA POLUANŢILOR ÎN MEDIU.......................................................................................
IV.1. Surse de poluanţi şi protecţia aerului.................................................................................... 45
IV.2. Surse de poluanţi şi protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor...................................... 46
IV.3. Surse de poluanţi şi protecţia apelor..................................................................................... 46
IV.4. Surse de poluanţi şi protecţia solului, subsolului şi apelor freatice.................................. 47
IV.5. Surse de poluanţi şi protecţia împotriva radiaţiilor.............................................................. 48
IV.6. Surse de poluanţi şi protecţia ecosistemelor terestre şi acvatice...................................... 50
IV.7. Surse de poluanţi şi protecţia aşezărilor umane şi altor obiective de interes public....... 53
IV.8. Deşeuri generate şi gospodărirea acestora.......................................................................... 54
IV.9. Gospodărirea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase....................................... 59
CAPITOLUL V. PREVEDERI PENTRU MONITORIZAREA MEDIULUI........................................... 60

V.1. Dotări şi măsuri pentru controlul emisiilor de poluanţi în mediu........................................ 60
CAPITOLUL VI. JUSTIFICAREA ÎNCADRĂRII PROIECTULUI ÎN PREVEDERILE ALTOR ACTE 60

NORMATIVE NAŢIONALE CARE TRANSPUN LEGISLAŢIA COMUNITARĂ……………….……..
CAPITOLUL VII. ORGANIZAREA DE ŞANTIER……………………………………………….………. 61
CAPITOLUL VIII. LUCRĂRI DE REFACERE A AMPLASAMENTULUI .......................................... 61

VIII.1. Lucrări propuse pentru refacerea amplasamentului la finalizarea investiţiei, în caz de 61
accidente şi/sau la încetarea activităţii

VIII.2. Aspecte referitoare la prevenirea şi modul de răspuns în cazul poluărilor accidentale. 63
CAPITOLUL IX. ANEXE, PIESE DESENATE…………………………………………………………… 63
CAPITOLUL X. RAPORTAREA PROIECTULUI LA ANPIC............................................................ 64

X.1. Informaţii despre proiect, în raport cu ANPIC....................................................................... 64
X.2. Informaţii despre ANPIC din zona amplasamentului proiectului, conform formularelor 65
standard Natura 2000.......................................................................................................................
X.2.1. ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior….................................................................................... 65
X.2.2. ROSSCI0162 Lunca Siretului Inferior…................................................................................... 68
X.3. Prezenţa şi efectivele/suprafeţele acoperite de specii şi habitate de interes comunitar 71
în zona proiectului şi impactul potenţial asupra habitatelor şi speciilor care constituie
obiectivele de conservare ale ANPIC……………………………………………………………………

CAPITOLUL I
DENUMIREA PROIECTULUI
LEA 400 KV Gutinaş – Smârdan
CAPITOLUL II
PĂRŢI IMPLICATE ÎN PROIECT
Titularul şi beneficiarul proiectului – Compania Naţională de Transport al Energiei Electrice

Transelectrica S.A.
Profil de activitate – Transport energie electrică, cod CAEN: 3512.
Adresa sediului social - str. Olteni, nr. 2-4, sector 3, Bucureşti.
Persoana de contact – Director de proiect ing. Gabriel Bălăiţă telefon: 0745 118 684.
Proiectant – Institutul de Studii şi Proiectări Energetice Bucureşti

Adresa: B-dul Lacul Tei, nr.1-3, Bucureşti, cod: 020371
Tel: +40 021/2061321; 2102172
Mobil: +040723332507
Fax: +40 021/2102172
Elaboratorul Memoriului de Prezentare - Axinte Olga, persoană fizică autorizată

Adresă: Bacău, str. Mihai Viteazu, bl. 5, sc. A, ap. 4
Telefon: 0742 138 862
Fax: 0334/103 565
E-mail: olga.axinte@yahoo.com
CAPITOLUL III
DESCRIEREA PROIECTULUI
III.1. Rezumatul proiectului
În conformitate cu reglementările în vigoare, LEA 400 kV Gutinaş - Smârdan se

încadrează în categoria B şi clasa I de importanţă.
Linia electrică 400 kV Gutinaş – Smârdan va fi amplasată preponderent în mediul
rural, zona agricolă, încadrându-se, în general, în clasa de agresivitate 1 m, cu excepţia
unei porţiuni a traseului aerian de aproximativ 1 km de la platforma de trecerea din LES în
LEA, precum şi la intrarea în Staţia 400/110 kV Smârdan, unde traseul se încadrează în
clasa de agresivitate 2 m.
Principalele date constructive ale viitoarei LEA 400 kV dublu circuit Gutinaş –
Smârdan, sunt următoarele:
§ LEA va fi proiectată în conformitate cu Normativul NTE 003/04/00 – „Normativ
pentru construcţia liniilor aeriene de energie electrică cu tensiuni peste 1000V”;
§ zona meteorologică B;
§ tensiune nominală 400 kV;
§ tipul LES/LEA dublu circuit (echipat în prima etapă simplu circuit).
LEA 400 kV Gutinaş – Smârdan va fi alcătuită din două tronsoane distincte:
§ un tronson de linie electrică subterană (în cablu), LES 400 kV, între Staţia 400 kV
Gutinaş şi stâlpul terminal nr.1, cu lungimea de cca. 2,5 km;
§ un tronson de linie electrică aeriană, LEA 400 kV, între stâlpul terminal nr.1 şi celula
din Staţia Smârdan, cu lungimea de cca. 138 km.
Linia electrică subterană (LES) în cablu 400 kV (un singur circuit) – 2,5 km
Traseul LES 400 kV
LES porneşte din Staţia 400 kV Gutinaş, din dreptul celulelor noi, situate în partea
de sud a staţiei, cablurile fiind pozate în treflă, într-un canal de beton (format din casete
prefabricate sau turnate cu dimensiunile de 1 x 1 x 1 m) sau direct în pământ. Traseul va
subtraversa DC 121, va ocoli prin spate locuinţele existente urmărind valea pârâului
Gutinaş, după subtraversarea acestuia, LES se va amplasa pe lângă DJ 119F până în
punctul de subtraversare a DN 11A şi a CF Oneşti – Adjud. După traversarea DN 11A şi a
CF se va face trecerea din LES în LEA, cu ajutorul unei platforme speciale (de tranzit)
care va fi împrejmuită cu un gard metalic.
Lucrări pentru realizarea LES 400 kV
Pentru realizarea LES pe distanţa de 2,5 km se vor face următoarele lucrări:
§ recunoaşterea traseului;
§ amenajarea căilor de acces temporar, existente;
§ decopertarea suprafeţelor acoperite de sol vegetal de pe culoarul de lucru cu
lăţimea de 6 m şi depozitarea temporară a copertei pe acest culoar, până la
recopertare;
§ săparea şanţului cu dimensiunile de 2 m adâncime x 1,5 m lăţime şi depozitarea
temporară a solului dislocat;
§ subtraversarea DC 121 şi pârâului Gutinaş, DN 11A şi a CF Oneşti – Adjud prin
foraj orizontal;
§ depozitarea temporară a materialelor utilizate pentru LES, pe culoarul de lucru;
§ desfăşurarea şi pozarea cablurilor;
§ astuparea şanţurilor;
§ copertarea suprafeţelor decopertate;
§ marcarea traseului cablului;
§ colectarea selectivă şi eliminarea deşeurilor generate, prin operatori economici
autorizaţi d.p.d.v. al protecţiei mediului să desfăşoare acest gen de activităţi.
Echipamente utilizate
§ 3 cabluri monofazate din cupru, având fiecare secţiunea de 2500 mm2, cu izolaţie
tip XLPE;
§ 6 cutii terminale din material compozit (3 vor fi montate în Staţia Gutinaş şi 3 pe
platforma de tranziţie LES/LEA de la stâlpul terminal nr. 1 al LEA 400 kV Gutinaş -
Smârdan;
§ 12 manşoane de înnădire (lungimea maximă care poate fi livrată pe un tambur este
de cca. 500 m);
§ 6 descărcătoare care vor fi montate în derivaţie, de la cutiile terminale pe platforma
de tranziţie LES/LEA precum şi în staţia Gutinaş;
§ seturi de cleme şi accesorii necesare montării/fixării cablurilor, cutiilor terminale şi
manşoanelor;
§ sistem de monitorizare temperatură cablu.
Cablurile LES vor fi pozate împreună cu un conductor de însoţire şi cu un cablu cu
fibră optică tip OPUG/ADSS, prin care se asigură legătura de fibră optică între staţia
Gutinaş şi stâlpul terminal nr. 1 al LEA. În continuare legătura optică până în Staţia
Smârdan se realizează prin conductorul cu fibră optică tip OPGW montat pe LEA.
Cablurile se vor poza direct în pământ sau în canale din beton, cu dispunerea
fazelor în treflă sau în linie, coliniar (la subtraversarea DN 11 şi la CF – foraj orizontal şi la
manşonare), ţinându-se cont de recomandările furnizorului.

Odată instalat cablul tip XLPE este bine protejat de influenţele exterioare fiind
considerat aproape fără întreţinere. Sistemele de monitorizare asigură urmărirea
performanţelor cablului pentru a se asigura că nu se va produce o supraîncălzire a
acestuia.
Măsurarea temperaturii se poate realiza utilizând o fibră optică amplasată în
mantaua cablului.
Luând în considerare rata de defectare pentru cabluri de înaltă tensiune şi
accesorii, specificată în broşura CIGRE 379/2009, timpul între două defectări poate fi
estimat la 33 de ani.
Trecerea din LES în LEA se face cu ajutorul unei platforme speciale (de tranzit), cu
suprafaţa de 900 mp, suprafaţă pe care se vor face următoarele lucrări:
§ decopertarea suprafeţei acoperite de sol vegetal şi depozitarea temporară a
copertei;
§ turnarea fundaţiei şi montarea structurilor metalice de trecere la LEA;
§ împrejmuirea platformei de tranzit cu un gard metalic;
Pentru trecerea din LES în LEA, pe platforma de tranzit vor fi folosite următoarele
echipamente:
§ 3 cutii terminale din material compozit;
§ stâlpul terminal nr. 1 al LEA 400 kV;
§ alte echipamentele aferente LEA;
§ 3 descărcătoare care vor fi montate în derivaţie.
Linia electrică aeriană (LEA) 400 kV dublu circuit (un circuit echipat în prima
etapă) - 138 km
Traseul LEA 400 kV
După traversarea DN 11A şi CF Oneşti – Adjud, linia trece în soluţie aeriană. În
continuare, traseul LEA merge paralel cu DN 11A, trece pe la est de localităţile Ştefan cel
Mare şi Negoieşti, după care traversează râul Trotuş în dreptul localităţii Căiuţi.
După traversarea acestui râu, traseul merge în paralel cu LEA 220 kV Gutinaş –
FAI – Munteni şi cu cele două LEA 110 kV existente, până în dreptul localităţii Coţofăneşti.
Traseul trece în continuare pe la est de localitatea Cornăţel şi la vest de localitatea Lunca
Dochiei, ocoleşte pe la vest localitatea Copăceşti, traversează DJ 119C Rugineşti -
Angheleşti şi ocoleşte pe la est localitatea Păuneşti evitând plantaţiile de viţă de vie din
zonă. De aici, traseul LEA 400 kV se apropie de E 85, la cca. 1 km, aflându-se la vest de
localităţile Pufeşti, Călimăneşti, Pădureni şi Haret.
Din dreptul localităţii Haret, traseul LEA se orientează spre est ocolind localitatea
Modruzeni pe la sud şi oraşul Mărăşeşti pe la nord, după care traversează râul Siret la
nord de localităţile Cosmeşti Vale şi Cosmeşti. În zona de traversare a râului, LEA 400 kV
se situează în paralel cu LEA 110 kV Mărăşeşti – Tecuci şi cu conducta magistrală de
gaze Focşani – Tecuci.
După traversarea râului Siret, traseul păstrează orientarea spre est, traversează
râul Bârlad, ocolind apoi pe la nord şi est municipiul Tecuci. După traversarea DJ 251
Tecuci – Matca, traseul se orientează spre sud, trecând pe la est de localităţile Drăgăneşti
şi Barcea, la nord de Iveşti şi Călmăţui, ocolind pe la nord localităţile Pechea şi Negrea şi
pe la vest localităţile Cişmele, Mihail Kogălniceanu, întrând apoi în Staţia de Transformare
400/110 kV Smârdan, în culoar comun cu cele 2 LEA 400 kV existente.
Lucrări pentru realizarea LEA 400 kV
Pentru realizarea LEA 400 kV pe traseul de circa 138 km se vor face următoarele lucrări:

§ reamenajarea căilor de acces temporar, existente;

§ decopertarea stratului de sol vegetal de pe suprafeţele de teren pe care vor fi
amenajate amplasamentele stâlpilor pentru săparea gropilor de fundaţie,
depozitarea temporară a copertei, nivelarea platformelor;
§ defrişarea unui culoar de 54 m lăţime în zonele împădurite traversate de LEA;
§ săparea/forarea golurilor pentru fundare;
§ turnarea fundaţiilor;
§ ridicarea structurilor stâlpilor;
§ întinderea conductoarelor;
§ montarea echipamentelor electrice aferente LEA;
§ refacerea stratului vegetal prin utilizarea copertei care a fost îndepărtată de pe
suprafeţele de teren ocupate temporar;
Echipamentele LEA 400 kV
Tronsonul de linie electrică aeriană 400 kV dublu circuit echipat cu un singur circuit
va fi compus din: stâlpi, conductoare active, conductoare de protecţie, izolaţie, fundaţii
stâlpi şi prize de legare la pământ.
Stâlpi LEA – circa 433
Pentru realizarea LEA 400 kV Gutinaş - Smârdan dublu circuit se vor utiliza circa
433 de stâlpi cu coronament tip ”DONAU”, dimensionaţi conform zonei meteorologice ”B”,
de următoarele tipuri:
§ stâlpi de susţinere DONAU tip Sn 400250-5.3.B, pentru unghiuri (2α=200G);
§ stâlpi de întindere şi colţ greu DONAU tip ICn 400280-5.3.B, pentru unghiuri
(140G < 2α < 170G);
§ stâlpi de întindere şi colţ uşor DONAU tip ICn 400270-5.3.B, pentru unghiuri
(170G < 2α < 200G);
§ stâlpi terminali DONAU tip ITCn 400290-5.3.B, pentru unghiuri (2α=185G -200G).
Stâlpii de 400 kV dublu circuit tip DONAU sunt construcţii metalice cu zăbrele
realizate din oţel laminat pentru construcţii în varianta bulonată, cu înălţimea standard
până la punctul de prindere a conductorului de 21 m.
Aceşti stâlpi sunt echipaţi cu sistem anticăţărare, şuruburi pentru urcare pe stâlp,
suport pentru plăcuţe de identificare şi suport pentru plăcuţe de avertizare. Pe stâlpii de
susţinere şi stâlpii de colţ se pot monta suporţi pentru numerotare aeriană.
Distanţele electrice de gabarit sunt în concordanţă cu prevederile Normativului de
proiectare NTE 003/04/00.
Protecţia anticorosivă a stâlpilor se va realiza prin zincare (sistem acoperire
termică-AT). La traversări de drumuri naţionale, căi ferate şi râuri cu lungimea de peste
100 km, sistemul de protecţie anticorosivă va fi AT+Ava, componenta Ava (acoperire prin
vopsitorie) va fi realizată în culori de balizaj.
Procedeele de clădire a stâlpilor sunt cu biga sau cu macaraua.
Stâlpii dublu circuit tip DONAU au fost calculaţi în variantele de echipare:
§ conductoare active 3 x 3 x 300/69 mm2 ALOLS;
§ conductoare de protecţie 2 x 1 x 170/95 mm2 ALOL (include varianta de echipare
cu 1 conductor tip ACS 95 mm2 şi un OPGW similar);
§ pentru zona meteorologică ”B”, conform normativului NTE 003/04/00.
Conductoare active LEA
Linia va fi echipată pentru început, cu un circuit trifazic, fiecare fază fiind formată din
3 conductoare tip ALOLS 300/69 mm2. Vor fi utilizate conductoare tip funie din aluminiu-
oţel. Protecţia anticorosivă a firelor de oţel se poate realiza prin zincare sau prin acoperire
cu aluminiu.

În conformitate cu Normativul PE 026/1992, capacitatea de transport a unei linii

electrice se stabileşte având în vedere încărcarea maximă admisibilă în reţelele de
transport.
Pentru prevenirea efectelor galopării conductoarelor LEA se recomandă utilizarea
conductoarelor active cu suprafaţa netedă (fire cu secţiune profilată), similar cu
conductorul tip ACSR 300/69 mm2.
Conductoarele active vor fi protejate împotriva oscilaţiilor de unde scurte (vibraţii) şi a
oscilaţiilor de unde medii prin utilizarea distanţierelor amortizoare care vor fi montate în
deschideri, la intervale inegale, pe baza unor studii „Damping Efficiency Study”.
Pentru diminuarea efectelor împotriva oscilaţiilor de unde scurte (vibraţii) se vor
utiliza antivibratoare tip Stockbridge cu 4 frecvenţe de rezonanţă.
În porţiunea cuprinsă între râul Siret şi staţia de transformare 400/110 kV Smârdan
se propune montarea pe conductoarele active a pendulelor tip TDD, în zonele în care
traseul LEA 400 kV este amplasat perpendicular pe direcţia dominantă a vântului, pentru
atenuarea fenomenului de galopare.
Conductoare de protecţie LEA
Deoarece fazele LEA 400 kV se vor monta pe ambele circuite ale stâlpilor (două
faze pe un circuit, iar a treia fază pe al doilea circuit) este necesară montarea următoarelor
tipuri de conductoare de protecţie:
§ un conductor tip ALOL 170/95 mm2, pe o lungime de cca. 3 km de la stâlpul
terminal nr. 1, precum şi pe o lungime de cca. 1 km, la intrarea în Staţia Smârdan şi
de tip ACS 95 mm2, în restul liniei;
§ al doilea conductor de protecţie va fi cu fibră optică înglobată de tip OPGW 95
mm2 , pe toată lungimea liniei.
Conductoarele de protecţie vor fi conectate la prizele de pământ, pentru care se
propune adoptarea unei rezistenţe minime de 10 W. Deoarece conductorul OPGW se
livrează pe tamburi de maxim 4,5 km, diferitele tronsoane vor fi îmbinate în cutii de
joncţiune.
Conductorul OPGW cuprins între clema de întindere şi cutia de joncţiune se va fixa
pe montantul stâlpului cu ajutorul unor bride.
Protecţia la vibraţii va fi asigurată cu antivibratoare Stockbridge cu 4 frecvenţe de
lucru.
La traversarea DN, CF şi a râurilor cu o lungime mai mare de 100 km se vor monta
pe conductoarele de protecţie, balize sferice din fibră de sticlă, cu diametrul de minimum
600 mm, distanţele între balize fiind de 50 m.
În zonele în care LEA 400 kV traversează situri Natura 2000, pe conductorul de
protecţie se vor monta dispozitive pentru semnalizarea conductorului, pentru a preveni
coliziunea pasărilor aflate în zbor.
În sectoarele unde tronsoanele LEA intersectează rutele de migraţie ale păsărilor
vor fi montate pe stâlpi dispozitive avertizoare.
Atât conductoarele de protecţie cât şi cele active se vor monta prin metoda cu fir
pilot.
Lanţuri de izolatoare
LEA 400 kV Gutinaş - Smârdan se va echipa cu lanţuri de izolatoare din materiale
compozite pentru 3 conductoare pe fază, tip ALOL 300/69 mm2, cu excepţia lanţurilor de
susţinere montate la stâlpii situaţi în porţiunea cuprinsă între râul Siret şi Staţia Smârdan
care vor fi cu elemente de tip capă - tijă realizate din sticlă călită.
În conformitate cu prevederile Normativului NTE 003/04/00, izolatoarele, clemele şi
armăturile (exclusiv clemele de întindere), componente ale lanţurilor de izolatoare se
dimensionează din punct de vedere mecanic pentru grupurile fundamentale şi speciale de
încărcări, astfel încât, în ipoteza de încărcare maximă (temperatura de formare a chiciurei,
vânt simultan cu chiciură şi depuneri de chiciură pe elementele componente ale liniei),
forţele de calcul să fie mai mici sau cel puţin egale cu sarcina de calcul ale izolatoarelor,
respectiv ale clemelor şi armăturilor.
Lanţurile de susţinere sunt de patru categorii:
§ lanţuri simple de susţinere cu elemente compozite de 210 kN, montate în zone
normale de traseu;
§ lanţuri duble de susţinere cu elemente compozite de 210 kN, montate în zone
speciale;
§ lanţuri de susţinere în “V” cu elemente compozite de 210 kN, montate atât în zonele
normale cât şi în zonele speciale ale traseului liniei;
§ la stâlpii de întindere se vor monta lanţuri triple de întindere cu elemente compozite
de 210 kN, montate atât în zone normale cât şi în zonele speciale ale traseului LEA.
În zonele cu umiditate ridicată (traversarea râurilor Trotuş, Siret şi Bârlad) se vor
monta lanţuri de izolatoare având lungimea liniei de fugă specifică nominală minimă mărită
cu 20-30%.
Traseul LEA 400 kV proiectată se înscrie (conform NTE 003/04/00) în zona cu
nivelul II de poluare pentru care trebuie realizată o linie de fugă specifică minimă de 20
mm/kV, cu excepţia tronsoanelor de LEA situate în apropierea Combinatului Chimcomplex
Borzeşti şi a Combinatului Siderurgic Arcelor Mittal Galaţi care sunt amplasate în nivelul IV
de poluare (distanţă de 0-5 km de sursa de poluare) respectiv, nivelul III de poluare
(distanţă de 5-7 km de sursa de poluare) pentru care trebuie realizată, o linie de fugă
specifică minimă de 31 mm/kV respectiv, 25 mm/kV.
Prize de legare la pământ
Legarea la pământ a stâlpilor LEA 400 kV dublu circuit Gutinaş - Smârdan se va
realiza conform prevederilor Standardului SR HD 637S1 „Instalaţii electrice cu tensiuni
alternative nominale mai mari de 1 kV – partea referitoare la instalaţii de legare la pământ”
şi conform proiectului E 292-88 – „Prize de legare la pământ pentru stâlpii din LEA de 110-
400 kV”.
În zonele cu circulaţie redusă, priza de pământ a stâlpilor se va executa din
platbandă de oţel zincat 40 x 6 mm şi va fi alcătuită dintr-un contur orizontal, în cazul
nerealizării rezistenţei de 10W rezistenţa prizei poate fi îmbunătăţită prin folosirea
electrozilor verticali.
La stâlpii care vor fi amplasaţi în zone cu circulaţie frecventă se vor executa prize
de legare la pământ cu mai multe contururi, astfel încât să se respecte valorile impuse
pentru tensiunile de atingere şi pas.
Fundaţiile stâlpilor
Se vor realiza fundaţii din beton armat dimensionate conform indicaţiilor Studiului
Geotehnic.
În cadrul fazei de proiectare Studiu de Fezabilitate s-au executat 7 foraje
geotehnice x 8 m adâncime şi 3 foraje x 15 m adâncime şi s-au făcut determinări de
laborator cu scopul de a identifica caracteristicile geologice ale terenurilor traversate de
LEA.
Din punct de vedere al riscului geotehnic, traseul LEA se situează în categoria 2, cu
risc geotehnic moderat (Normativ NP074-2007).
Din punct de vedere seismic, regiunea de interes se încadrează în gradele 7 şi 8 de
intensitate macroseismică (SR 11100-1/93), iar adâncimea de îngheţ în zonă este de 80-
100 cm, conform STAS 6054-85.
În etapa următoare de proiectare (Proiect Tehnic) se vor executa foraje cu
adâncime mai mare pentru a putea intercepta roca de bază impermeabilă, argila
mărnoasă.
Betonul armat utilizat pentru fundaţiile turnate cvadribloc va fi de următoarele tipuri
(conform NE 012/2007 – Cod de practică pentru executarea lucrărilor din beton):
§ beton de egalizare - clasa C8/10;
§ beton pentru fundaţii - clasa C 16/20.

Cofrajele folosite la fundaţii vor fi din placaje refolosibile. Umpluturile de pământ se
vor compacta şi nivela, iar săpăturile vor fi sprijinite adecvat. De asemenea, acolo unde
este cazul se vor efectua epuismentele necesare.
În urma rezultatelor forajelor executate se recomandă ca la traversarea râurilor
Trotuş si Siret fundarea stâlpilor să se realizeze pe piloţi (coloane forate). În restul
traseului LEA fundaţiile stâlpilor vor fi de tip turnat cvadribloc.
Balizajul LEA
La traversarea drumurilor naţionale, căilor ferate şi a cursurilor de apă cu lungimea
mai mare de 100 km, stâlpii adiacenţi traversării vor fi balizaţi în culori alb-roşu, alternând
tronsoanele din 3 în 3 m, iar balizele de avertizare de zi se vor monta numai pe
conductorul de protecţie. Pentru balizarea de zi a stâlpilor, aceştia vor fi vopsiţi în alb-roşu.
Totodată se va efectua balizarea tronsoanelor de bază ale stâlpilor LEA, aflate în
zone speciale (canale de irigaţii, drumuri comunale, intersecţii cu LEA), conform
„Metodologiei privind balizarea tronsoanelor de bază ale stâlpilor aflaţi in zone speciale”
elaborata de SC FICHTNER ENGINEERING SA în anul 2011.
În cazul în care înălţimea stâlpilor depăşeşte 45 m se vor monta sisteme de balizaj
de noapte cu panouri fotovoltaice.
Lucrări de reconstrucţie ecologică
Lucrările de reconstrucţie ecologică se desfăşoară concomitent cu lucrările de
construire.
Suprafeţele de teren pe care se va face reconstrucţia ecologică sunt cele care au
fost ocupate temporar:
§ culoarul de lucru pentru pozarea LES;
§ platformele de lucru amenajate pentru fiecare stâlp LEA;
§ culoarul de lucru, dacă în timpul lucrărilor de construcţie a suferit modificări;
Lucrările de reconstrucţie ecologică constau în:
§ nivelarea şi copertarea culoarului de lucru pentru pozarea LES;
§ aducerea la starea iniţială a culoarului de lucru pentru LEA, dacă a suferit
modificări;
§ după finalizarea lucrărilor pentru montarea fiecărui stâlp, terenul care a fost utilizat
ca platformă tehnologică va fi adus la starea iniţială prin:
o colectarea, transportul şi eliminarea deşeurilor generate şi a materialelor de
construcţie rămase;
o nivelarea terenului pe care a fost platforma de lucru şi refacerea stratului
vegetal prin utilizarea copertei îndepărtată temporar de pe suprafaţa de
teren pe care aceasta a fost amenajată.
Responsabilitatea realizării tuturor măsurilor de reconstrucţie ecologică este a
operatorului economic care va fi selectat prin licitaţie publică.
III.2. Justificarea necesităţii proiectului
Proiectul „LEA 400 kV Smârdan – Gutinaş” este prevăzut în Strategia Energetică a

României pentru perioada 2007 – 2020, strategie prin care este prevăzută continuarea
procesului de dezvoltare, modernizare şi retehnologizare a reţelei de transport şi distribuţie
în conceptul de reţea integrată, cu pregătirea corespunzătoare a conectării la reţea a
resurselor regenerabile, precum şi, creşterea gradului de interconectare cu statele din
Uniunea Europeană şi din zona Mării Negre, pentru ca România să poată beneficia de
poziţia sa strategică în tranzitul de energie electrică.
Noua linie 400 kV, dublu circuit Smârdan – Gutinaş este oportună şi necesară în
contextul concluziilor rezultate din analizele de planificare a dezvoltării sistemului
electroenergetic naţional (SEN), responsabilitate de bază a Companiei Naţionale de

Transport al Energiei Electrice Transelectrica S.A.
Analizele efectuate au evidenţiat următoarele aspecte:
§ sunt necesare dezvoltări ale RET, ca urmare a aglomerării unor mari surse de
putere în zone cu consum relativ redus, o pondere importantă având-o sursele
regenerabile şi în primul rând sursele eoliene, apărând necesitatea ca excedentul
să fie evacuat spre alte zone ale SEN;
§ eliminarea suprasarcinilor şi reducerea pierderilor de energie electrică în SEN,
ţinând cont de faptul că la construcţia acestei linii electrice se folosesc cele mai noi
tehnologii, în condiţii de calitate şi cu respectarea principiului dezvoltării durabile;
§ sunt necesare dezvoltări ale reţelelor de transport care să permită îndeplinirea
cerinţelor ENTSO–E – Organismul European al Operatorilor de Transport, conform
Planului de dezvoltare a reţelelor pentru etapa 2010 – 2020;
§ creşterea siguranţei şi flexibilităţii în exploatare a SEN;
§ ca beneficii indirecte asupra mediului se menţionează faptul că prin scăderea
pierderilor de energie şi facilitarea conectării surselor regenerabile la SEN se
reduce cantitatea de energie electrică necesară să fie produsă din surse
neregenerabile, poluante (combustibili fosili).
III.3. Formele fizice ale proiectului
III.3.1. Etapa de construcţie şi reconstrucţie ecologică
Linia electrică subterană (LES) în cablu 400 kV (un singur circuit)

Pentru realizarea LES pe distanţa de 2,5 km au loc următoarele modificări fizice:
§ amenajarea drumurilor de acces existente;
§ decopertarea suprafeţelor acoperite de sol vegetal de pe culoarul de lucru (lăţimea
de 4 m) şi depozitarea temporară a copertei, pe acest culoar, până la recopertare;
§ săparea şanţului cu dimensiunile de 2 m adâncime x 1,5 m lăţime m şi depozitarea
§ subtraversarea DC 121 şi pârâului Gutinaş, DN 11A şi a CF Oneşti – Adjud prin
foraj orizontal;
§ copertarea suprafeţelor decopertate.
Trecerea din LES în LEA se face cu ajutorul unei platforme de tranzit, cu suprafaţa de
900 mp, suprafaţă pe care vor avea loc următoarele modificări fizice:
§ decopertarea suprafeţei acoperite de sol vegetal şi depozitarea temporară a
copertei;
§ turnarea fundaţiei, montarea stâlpului şi a echipamentelor aferente LEA;
§ împrejmuirea platformei de tranzit cu un gard metalic.
Linia electrică aeriană (LEA) 400 kV (dublu circuit – un circuit echipat) - 138 km
Ca urmare a faptului că pe distanţa de 138 km vor fi montaţi circa 433 de stâlpi şi
celelalte componente ale LEA, vor avea loc următoarele modificări fizice:
§ reamenajarea căilor de acces temporar, existente;
§ decopertarea stratului de sol vegetal de pe suprafeţele de teren pe care vor fi
amenajate amplasamentele stâlpilor pentru săparea gropilor de fundaţie,
depozitarea temporară a copertei, nivelarea platformelor;
§ defrişarea unui culoar de 54 m lăţime în zonele împădurite traversate de LEA;

§ săparea/forarea golurilor pentru fundare;
§ turnarea fundaţiilor;
§ montarea stâlpilor;
§ refacerea stratului vegetal prin utilizarea copertei care a fost îndepărtată de pe
suprafeţele de teren ocupate temporar;
§ întinderea conductoarelor;
§ montarea echipamentelor electrice aferente LEA, inclusiv elementele de balizaj,
semnalizare şi avertizare.
III.3.2. Etapa de punere în funcţiune
Punerea în funcţiune a instalaţiilor nu necesită alte lucrări şi se va face după

verificările corespunzătoare. În această etapă nu au loc nici un fel de modificări fizice.
III.3.3. Etapa de funcţionare
După punerea în funcţiune a instalaţiilor şi după recepţionarea acestora,

exploatarea lor va fi asigurată de către utilizator, CNTEE Transelectrica SA, prin
personalul de specialitate, fiind necesare lucrări periodice de mentenanţă care nu
determină modificări fizice.
III.3.4. Etapa de dezafectare
În momentul în care utilitatea liniei electrice nu se mai justifică tehnico-economic

aceasta urmează să fie dezafectată, lucrări care determină modificări fizice:
§ demontarea stâlpilor, conductoarelor şi izolatoarelor;
§ dezafectarea fundaţiilor;
§ suprafeţele de teren care au fost ocupate vor fi eliberate de deşeuri, nivelate şi
aduse la starea iniţială (înainte de construirea liniei electrice).
La încheierea ciclului de viaţă, teoretic, LES şi LEA pot fi dezafectate, dar decizia
va fi luată în funcţie de comportarea în exploatare, corelată cu cererea de energie
electrică.
Dezafectarea liniei electrice 400 kV Gutinaş – Smârdan se va face în baza unui proiect
supus procedurilor de reglementare d.p.d.v. al protecţiei mediului, conform legislaţiei în
vigoare în acest domeniu.
III.4. Profilul şi capacităţile de producţie ale proiectului
Proiectul “LEA 400 kV Gutinaş – Smârdan“ nu cuprinde unităţi de producţie, acesta

presupune realizarea unor structuri care să asigure transportul energiei electrice.
În conformitate cu Normativul PE 026/1992, capacitatea de transport a unei linii
electrice se stabileşte având în vedere încărcarea maximă admisibilă în reţelele de
transport.
Capacitatea de transport a LEA

Tensiunea nominală Secţiunea conductoarelor de Curentul maxim admisibil de

kV OLAL mm2 durată A *)
2 x 450 1740
400 kV 3 x 300 1995
3 x 450 2610
0 0
Notă: *) La temperatura aerului de +30 C şi la temperatura finală a conductorului de +70 C.
III.5. Descrierea instalaţiilor şi fluxurilor tehnologice de pe amplasament
Structurile şi instalaţiile LEA 400 kV Gutinaş – Smârdan asigură transportul energiei

electrice.
III.6. Descrierea proceselor de producţie
În proiect nu sunt prevăzute activităţi de producţie.
III.7. Materiile prime, energia şi combustibilii utilizaţi, modul de asigurare a acestora
Etapa de construcţie se desfăşoară concomitent cu etapa de reconstrucţie

ecologică a suprafeţelor de teren ocupate temporar şi afectate. Reconstrucţia ecologică se
face gradual, după terminarea lucrărilor pentru construirea LES şi în zona
amplasamentului fiecărui stâlp, după terminarea lucrărilor de montare.
Lucrările de construcţie şi reconstrucţie ecologică, asigurarea utilajelor, mijloacelor

de transport, forţei de muncă, achiziţionarea echipamentelor, materiilor prime, materialelor,
combustibililor, energiei, organizarea de şantier, gestionarea deşeurilor generate în
această etapă, sunt responsabilităţi ale operatorului economic care va fi selectat prin
licitaţie publică.
Pentru respectarea măsurilor de prevenire şi reducere a impactului asupra
mediului, titularul proiectului va menţiona în Caietul de sarcini, obligaţiile operatorului
economic selectat, referitoare la aspectele de mediu, inclusiv, obligativitatea amplasării
organizării de şantier în afara perimetrului ariilor naturale protejate.
Echipamente şi materiale utilizate

Materialele şi echipamentele utilizate vor fi achiziţionate de la furnizori care
respectă cerinţele tehnice:
§ stâlpi de susţinere tip DONAU;
§ stâlpi de întindere şi colţ greu tip DONAU;
§ stâlpi de întindere şi colţ uşor tip DONAU;
§ stâlpi terminali tip DONAU;
§ cablu cu fibră optică tip OPUG/ADSS;
§ cablul 400 kV XLPE;
§ conductoare de protecţie 2 x 1x 170/95 mm2 ALOL;
§ conductor de protecţie cu fibră optică tip OPGW 95 mm2 ;

§ cabluri monofazate din cupru, având fiecare secţiunea de 2500 mm2, cu izolaţie tip
XLPE – 3 bucăţi;
§ lanţuri de izolatoare din materiale compozite dimensionate pentru 3 conductoare pe
fază tip ALOL 300/69 mm2;
§ lanţuri de izolatoare de susţinere cu elemente de tip capă - tijă realizate din sticlă
călită pentru 3 conductoare pe fază tip ALOL 300/69 mm2;
§ prize de legare la pământ;
§ amortizoare de tensiune cu defazare TDD;
§ distanţiere amortizoare;
§ cutii terminale din material compozit;
§ manşoane de înnădire;
§ descărcătoare montate în derivaţie;
§ seturi de cleme şi accesorii necesare montării/fixării cablurilor, cutiilor terminale şi
manşoanelor;
§ sistem de monitorizare temperatură cablu;
§ cofraje din placaj folosite la fundaţii, refolosibile;
§ balize sferice din fibră de sticlă, cu diametrul de minim 600 mm şi alte elemente de
semnalizare şi avertizare;
§ cleme de susţinere;
§ platbandă din oţel zincat pentru prize de legare la pământ;
§ amortizoare de vibraţii tip Stockbridge cu 4 frecvenţe de rezonanţă;
§ beton armat utilizat pentru fundaţiile turnate cvadribloc clasa C8/10;
§ beton pentru fundaţii C 16/20;
§ casete prefabricate sau turnate din beton, cu dimensiunile de 1 x 1 x 1 m.
Energia electrică
Energia electrică va fi asigurată de grupuri generatoare mobile.
Combustibili şi lubrifianţi
Vor fi asiguraţi de către operatorul economic care va fi selectat prin licitaţie publică
să execute lucrările de construcţie şi reconstrucţie ecologică.
Aprovizionarea mijloacelor de transport cu combustibili şi schimbul de ulei se va
face la staţiile PECO.
Alimentarea utilajelor cu combustibili şi lubrifianţi se va face pe suprafeţe
impermeabilizate, fără a afecta factorii de mediu şi biodiversitatea.
Utilaje şi mijloace de transport:
§ utilaje - excavator, utilaj forat, betonieră, macara, greder, cu scopul realizării
fundaţiilor, amplasării structurilor metalice care vor alcătui stâlpii, întinderii
cablurilor electrice, nivelării terenului;
§ mijloace auto pentru transportul materiilor prime, materialelor şi echipamentelor;
§ mijloace auto pentru transportul personalului implicat în implementarea proiectului.
Punerea în funcţiune a instalaţiilor nu necesită alte lucrări, materiale, combustibili,

echipamente, utilaje; se va face după verificările prevăzute de normele tehnice în
domeniu.

personalul de specialitate, fiind necesare doar lucrări periodice de mentenanţă.
În această etapă, cantitatea de lucrări, materiale, echipamente, combustibili şi

utilajele folosite depind de frecvenţa şi amploarea avariilor şi/sau defecţiunilor care apar.
III.8. Racordarea la reţelele utilitare existente în zonă
Traseul propus pentru amplasarea LEA, în cea mai mare parte nu este dotată cu
reţele de utilităţi: alimentare cu apă, canalizare, gaz metan, telefonie.
În funcţie de condiţiile concrete ale zonei amplasamentului organizării de şantier şi
de complexitatea acestei organizări, se vor face sau nu racorduri la utilităţi.
Alimentarea cu apă
Nu este cazul realizării unei alimentări cu apă pe traseul LEA, pentru realizarea
lucrărilor de construcţie şi reconstrucţie ecologică nu se foloseşte apă.
Personalul care va fi implicat în această etapă a proiectului se va alimenta cu apă
potabilă îmbuteliată în sticle de plastic, pusă la dispoziţie de către constructor. Cantitatea
de apă potabilă estimată ca fiind necesară consumului este între 200 şi 400 l/zi, în funcţie
de numărul de lucrători.
Recipienţii din plastic goliţi la punctele de lucru vor fi colectaţi în saci din polietilenă
şi predaţi unui operator economic autorizat d.p.d.v. al protecţiei mediului să achiziţioneze
acest tip de deşeu.
Modalitatea de alimentare cu apă în incinta organizării de şantier se va face în
funcţie de condiţiile concrete ale zonei în care va fi amplasată.
Ape uzate
Pe traseul LEA se evacuează ape uzate. Apele uzate evacuate în incinta organizării
de şantier vor fi colectate, tratate şi eliminate, conform prevederilor legale în domeniu.
Alimentarea cu energie electrică
În etapa de construcţie şi reconstrucţie ecologică, pe traseul LEA nu se vor realiza
branşamente la reţelele electrice. Energia electrică se asigură prin grupuri generatoare
mobile.
Telecomunicaţii
Pe traseul LEA nu se vor realiza racorduri la reţelele de telecomunicaţii.
Punerea în funcţiune a instalaţiilor nu necesită consum de apă, energie electrică,

etc., deci nu sunt necesare racorduri la utilităţi.
Pentru funcţionarea LEA (transportul energiei electrice) nu sunt necesare racorduri

la utilităţi.
III.9. Căi noi de acces sau modificarea celor existente
La proiectarea LES şi LEA 400 kV Gutinaş – Smârdan s-au avut în vedere

următoarele culoare de lucru:
§ culoar de lucru, reprezentând fâşia de teren care poate fi ocupată temporar, situată
de-a lungul axului LES, necesară pozării conductoarelor, având o lăţime de 4 m;
§ culoar de lucru, reprezentând fâşia de teren care poate fi ocupată temporar, situată
de regulă de-a lungul axului LEA, cuprinsă între platformele de montaj, necesară
montării conductoarelor, accesului utilajelor şi transportului materialelor de montaj
având o lăţime de 3 m;
§ culoar de exploatare a LEA, reprezentând fâşia de teren neamenajată, situată în
lungul traseului liniei, între drumurile de acces permanente existente în zonă,
permiţând accesul pedestru al personalului de exploatare.
Drumul de acces este fâşia de teren cu lăţimea de 4 m care se ocupă temporar
pentru accesul mijloacelor de transport la culoarul de lucru a LEA.
S-a urmărit ca traseul propus pentru LES şi LEA să fie situat pe cât posibil în
apropierea drumurilor pentru a facilita accesul în timpul lucrărilor de construcţie şi
reconstrucţie ecologică, precum şi în timpul exploatării ulterioare.
Nu se construiesc căi de acces noi, se utilizează drumuri locale, comunale,
judeţene, naţionale şi se reamenajează drumuri de exploatare existente.
Culoarul de trecere (de funcţionare) al liniei electrice reprezintă suprafaţa terestră
situată de-a lungul liniei electrice aeriene şi spaţiul aerian de deasupra sa, în care se
impun restricţii şi interdicţii din punctul de vedere al coexistenţei liniei cu elementele
naturale, obiectele, construcţiile, instalaţiile existente. Culoarul de trecere include zonele
de protecţie şi siguranţă şi sunt simetrice faţă de axul liniei.
III.10. Metode folosite în construcţie
LES 400 kV Gutinaş – Smârdan
Ieşirile LEA existente din Staţia de Transformare 400/220/110 kV Gutinaş
Având în vedere direcţia de ieşire a viitoarei LEA 400 kV (NV – SE) au fost
identificate o serie de posibile probleme legate de amplasarea stâlpilor LEA, probleme
care pot fi sintetizate astfel:

§ dezvoltarea localităţilor din zona Staţiei Gutinaş: Gutinaş, Rădeana, Ştefan cel
Mare, Bogdana;
§ existenţa unor zone împădurite masiv pe traseul LEA 400 kV existente Gutinaş –
Smârdan, precum şi a unor zone cu alunecări de teren;
§ existenţa unor situri Natura 2000 (SCI şi SPA Lunca Siretului Inferior) care se întind
de-a lungul cursului râului Trotuş şi Siret, până la vărsarea în fluviul Dunărea;
§ în aceeaşi direcţie (NV-SE) sunt amplasate mai multe LEA 400 kV, 220 kV şi 110
kV: LEA 400 kV Gutinaş - Bacău Sud (albastru), LEA 400 kV Gutinaş - Smârdan
existentă (albastru), LEA 220 kV Gutinaş - FAI - Munteni (roşu), LEA 220 kV
Gutinaş - Focşani Vest (roşu), LEA 220 kV Gutinaş - Dumbrava (roşu) precum şi
patru LEA 110 kV (magenta).
Soluţia de rezolvare pentru problemele enumerate mai sus este ieşirea din Staţia
Gutinaş, în varianta LES 400 kV.
Cablurile vor fi pozate împreună cu un conductor de însoţire şi cu un cablu tip
OPUG/ADSS, prin care se asigură legătura de fibră optică între Staţia Gutinaş şi stâlpul
terminal nr. 1 al LEA.
Pozarea cablurilor se va face astfel:
§ recunoaşterea traseului;
§ decopertarea suprafeţelor acoperite de sol vegetal de pe culoarul de lucru (lăţimea
de 4 m) şi depozitarea temporară a copertei, pe acest culoar, până la recopertare;
§ săparea şanţului cu dimensiunile de 2 m adâncime x 1,5 m lăţime şi depozitarea
§ subtraversarea pârâului Gutinaş, DC 121 din localitatea Gutinaş, DN 11A şi CF
Oneşti – Adjud se va face prin foraj orizontal şi manşonare;
§ depozitarea temporară a materialelor utilizate pentru LES, pe culoarul de lucru;
§ copertarea suprafeţelor decopertate;
§ marcarea traseului cablului;
După subtraversarea DN 11A şi a CF Oneşti – Adjud se va face trecerea din LES în
LEA, cu ajutorul unei platforme speciale de tranzit care va fi împrejmuită cu un gard
metalic.
Modalităţi de realizare a platformei de trecere din LES în LEA 400 kV
LEA 400 kV Gutinaş - Smârdan

Stâlpii LEA

Cei circa 433 de stâlpi de 400 kV dublu circuit tip DONAU sunt construcţii metalice
cu zăbrele realizate din oţel laminat pentru construcţii în varianta bulonată, cu înălţimea
standard până la punctul de prindere a conductorului de 21 m.
Protecţia anticorosivă a stâlpilor se va realiza prin zincare (sistem acoperire
termică-AT). La traversări de drumuri naţionale, căi ferate şi râuri cu lungimea de peste
100 km, sistemul de protecţie anticorosivă va fi AT+Ava, componenta Ava (acoperire prin
vopsire) va fi realizată în culori de balizaj.
Procedeele de clădire a stâlpilor sunt cu biga sau cu macaraua.
Stâlpii dublu circuit tip DONAU au fost calculaţi în variantele de echipare pentru
zona meteorologică ”B”, conform Normativului NTE 003/04/00:
§ conductoare de protecţie 2 x 1 x 170/95 mm2 ALOL (include varianta de echipare
cu 1 conductor tip ACS 95 mm2 şi un OPGW similar).
Conductoare active LEA
Linia va fi echipată pentru început, cu un circuit trifazic, fiecare fază fiind formată din
3 conductoare tip ALOLS 300/69 mm2. Vor fi utilizate conductoare tip funie din aluminiu-
oţel. Protecţia anticorosivă a firelor de oţel se poate realiza prin zincare sau prin acoperire
cu aluminiu.
Pentru prevenirea efectelor galopării conductoarelor LEA se recomandă utilizarea
conductoarelor active cu suprafaţa netedă (fire cu secţiune profilată), similar cu
conductorul tip ACSR 300/69 mm2.
Conductoarele cu suprafaţă netedă, faţă de conductoarele clasice, prezintă
următoarele avantaje:
§ capacitate de transport mai mare;
§ pierderi Joule şi Corona mai mici;
§ protecţie anticoroziune îmbunătăţită;
§ comportare la vibraţii eoliene mai bună;
§ mai rezistente la factorii de stress;
§ durată de viaţă mai mare;
§ depuneri de chiciură mai mici.
Luând în considerare şi concluziile din lucrarea elaborată de SC FICHTNER
ENGINEERING SA pentru LEA 400 kV Cernavodă - Gura Ialomiţei C1 şi LEA 400 kV
Isaccea - Tulcea Vest din anul 2011, se propune ca dispozitiv pentru reducerea
fenomenului de galopare, amortizorul de tensiune cu defazare TDD.
Conductoarele active vor fi protejate împotriva oscilaţiilor de unde scurte (vibraţii) şi a
oscilaţiilor de unde medii, prin utilizarea distanţierelor amortizoare care vor fi montate în
deschideri, la intervale inegale, pe baza unor studii „Damping Efficiency Study”.
Pentru diminuarea efectelor împotriva oscilaţiilor de unde scurte (vibraţii) se vor
utiliza antivibratoare tip Stockbridge cu 4 frecvenţe de rezonanţă.
În porţiunea cuprinsă între râul Siret şi Staţia Smârdan, se propune montarea pe
conductoarele active, a pendulelor tip TDD în zonele în care traseul LEA 400 kV este
amplasat perpendicular pe direcţia dominantă a vântului, pentru atenuarea fenomenului de
galopare.
Conductoare de protecţie LEA
Deoarece fazele LEA 400 kV se vor monta pe ambele circuite ale stâlpilor (două
faze pe un circuit, iar a treia fază pe al doilea circuit) este necesară montarea următoarelor
tipuri de conductoare de protecţie:
§ un conductor tip ALOL 170/95 mm2, pe o lungime de cca. 3 km de la stâlpul
terminal nr. 1, precum şi pe o lungime de cca. 1 km, la intrarea în Staţia Smârdan şi
de tip ACS 95 mm2, în restul liniei;
§ al doilea conductor de protecţie va fi cu fibră optică înglobată de tip OPGW 95
mm2 , pe toată lungimea liniei.
Conductoarele de protecţie vor fi conectate la prizele de pământ, pentru care se

propune adoptarea unei rezistenţe minime de 10 W. Deoarece conductorul OPGW se
livrează pe tamburi de maxim 4,5 km, diferitele tronsoane vor fi îmbinate în cutii de
joncţiune.
Conductorul OPGW cuprins între clema de întindere şi cutia de joncţiune se va fixa
pe montantul stâlpului cu ajutorul unor bride.
Protecţia la vibraţii va fi asigurată cu antivibratoare Stockbridge cu 4 frecvenţe de
lucru.
La traversarea DN, CF şi a râurilor cu o lungime mai mare de 100 km se vor monta
pe conductoarele de protecţie, balize sferice din fibră de sticlă, cu diametrul de minimum
600 mm, distanţele între balize fiind de 50 m.
În zonele în care LEA 400 kV traversează situri Natura 2000, pe conductorul de
protecţie se vor monta dispozitive pentru semnalizarea conductorului, pentru a preveni
lovirea pasărilor aflate în zbor. Totodată, în sectoarele unde tronsoanele LEA
intersectează rutele de migraţie ale păsărilor vor fi montate pe stâlpi dispozitive
avertizoare.
Atât conductoarele de protecţie cât şi cele active se vor monta prin metoda cu fir
pilot.
Lanţuri de izolatoare LEA
LEA 400 kV Gutinaş - Smârdan se va echipa cu lanţuri de izolatoare din materiale
compozite pentru 3 conductoare pe fază, tip ALOL 300/69 mm2, cu excepţia lanţurilor de
susţinere montate la stâlpii situaţi în porţiunea cuprinsă între râul Siret şi Staţia Smârdan
care vor fi cu elemente de tip capă - tijă realizate din sticlă călită.
În zonele cu umiditate ridicată (traversarea râurilor Trotuş, Siret şi Bârlad) se vor
monta lanţuri de izolatoare având lungimea liniei de fugă specifică nominală minimă,
mărită cu 20-30%.
Prize de legare la pământ
Legarea la pământ a stâlpilor LEA 400 kV dublu circuit Gutinaş - Smârdan se va
realiza conform prevederilor Standardului SR HD 637S1 „Instalaţii electrice cu tensiuni
alternative nominale mai mari de 1 kV – partea referitoare la instalaţii de legare la pământ”
şi conform proiectului E 292-88 – „Prize de legare la pământ pentru stâlpii din LEA de 110-
400 kV”.
În zonele cu circulaţie redusă, priza de pământ a stâlpilor se va executa din
platbandă de oţel zincat 40 x 6 mm şi va fi alcătuită dintr-un contur orizontal, în cazul
nerealizării rezistenţei de 10W, rezistenţa prizei poate fi îmbunătăţită prin folosirea
electrozilor verticali.
La stâlpii care vor fi amplasaţi în zone cu circulaţie frecventă se vor executa prize
de legare la pământ cu mai multe contururi, astfel încât să se respecte valorile impuse
pentru tensiunile de atingere şi pas.
Fundaţiile stâlpilor
Se vor realiza fundaţii din beton armat dimensionate conform indicaţiilor Studiului
Geotehnic şi normelor tehnice în domeniu.
Betonul armat utilizat pentru fundaţiile turnate cvadribloc va fi de următoarele tipuri
(conform NE 012/2007 – Cod de practică pentru executarea lucrărilor din beton):
§ beton de egalizare - clasa C8/10;
§ beton pentru fundaţii - clasa C 16/20.
Cofrajele folosite la fundaţii vor fi din placaje, refolosibile. Umpluturile de pământ se
vor compacta şi nivela, iar săpăturile vor fi sprijinite adecvat. De asemenea, acolo unde
este cazul se vor efectua epuismentele necesare.
În urma rezultatelor forajelor executate se recomandă ca la traversarea râurilor
Trotuş si Siret fundarea stâlpilor să se realizeze pe piloţi (coloane forate). Pe restul
traseului LEA fundaţiile stâlpilor vor fi de tip turnat cvadribloc.
Balizajul LEA
La traversarea drumurilor naţionale, căilor ferate şi a cursurilor de apă cu lungimea
mai mare de 100 km, stâlpii adiacenţi traversării vor fi balizaţi în culori alb-roşu, alternând
tronsoanele din 3 în 3 m, iar balizele de avertizare de zi se vor monta numai pe
conductorul de protecţie clasic.
Totodată se va efectua balizarea tronsoanelor de bază ale stâlpilor LEA, aflate în
zone speciale (canale de irigaţii, drumuri comunale, intersecţii cu LEA), conform
„Metodologiei privind balizarea tronsoanelor de bază ale stâlpilor aflaţi in zone speciale”
elaborata de SC FICHTNER ENGINEERING SA în anul 2011.
În cazul în care înălţimea stâlpilor depăşeşte 45 m se vor monta sisteme de balizaj
de noapte cu panouri fotovoltaice.
III.11. Planul de execuţie
Etapa de construcţie şi reconstrucţie ecologică – 24 luni

Este estimat ca această etapă să dureze 24 de luni cu un necesar de forţă de muncă
de cca. 200 de angajaţi distribuiţi pe trei şantiere, cu un program de lucru de 10 ore/zi, 5
zile/săptămână.
Etapa de funcţionare – peste 40 de ani.
Durata normată de viaţă a unei LEA este de 40 de ani dar prin lucrări periodice de
reparaţii (reparaţii curente executate la cca. 10 ani şi reparaţii capitale executate la cca. 20
de ani) sunt reabilitate permanent, durata de viaţă efectivă fiind mult mai mare.
Etapa de dezafectare - 1 an.
La încheierea ciclului de viaţă, teoretic, LEA poate fi dezafectată, dar decizia va fi
luată în funcţie de comportarea în exploatare, corelată cu cererea de energie din zonă.
Dezafectarea LEA se va face în baza unui proiect supus procedurilor de
reglementare d.p.d.v. al protecţiei mediului, conform legislaţiei în vigoare în acest
domeniu.
III.12. Relaţia cu alte proiecte existente sau planificate
Principiile generale (tehnico-economice şi de mediu) care au fost luate în

consideraţie la alegerea traseului LEA 400 kV Gutinaş – Smârdan:
§ în alegerea traseului proiectului s-a ţinut cont de numeroasele restricţii existente pe
teren (caracteristicile geologice, morfologice, hidrologice şi meteorologice), de
restricţiile impuse de legislaţie, de strategiile regionale, de condiţiile impuse de
deţinătorii de terenuri;
§ la realizarea unei LEA de înaltă tensiune, conform Normativului NTE 003/04/00,
trebuie să se ţină seama de respectarea unor cerinţe tehnice avute în vedere la
dimensionarea tipurilor de stâlpi, fundaţiilor, conductoarelor active şi de protecţie,
lanţurilor de izolatoare, cât şi adoptarea măsurilor de protecţie în condiţiile
coexistenţei LEA cu alte obiective existente sau care vor fi realizate în perspectivă
(linii de telecomunicaţii, căi ferate, conducte de gaze naturale, drumuri, etc.).
Aspectele care au fost luate în considerare la alegerea traseului proiectului supus analizei:
§ evitarea zonelor populate;
§ evitarea zonelor instabile din punct de vedere geologic;
§ evitarea ariilor naturale protejate;
§ evitarea zonelor împădurite unde sunt necesare defrişări;
§ evitarea zonelor peisagistice deosebite sau cu valoare arhitecturală şi istorică;
§ evitarea terenurilor de înaltă productivitate agricolă;

§ utilizarea stâlpilor confecţionaţi din laminate subţiri cu structură zveltă, mai puţin
vizibilă în peisaj;
§ protejarea stâlpilor prin zincare şi aplicarea ulterioară a unui tratament de mătuire
sau a unui sistem duplex pentru evitarea strălucirii suprafeţelor zincate;
§ utilizarea izolatoarelor compozite având culoarea adecvată încadrării în peisaj şi
sarcini de rupere cât mai mari, pentru reducerea numărului de ramuri pe lanţ.
Având în vedere toate constrângerile menţionate, varianta de traseu pe care v-o

prezentăm pentru avizare este cea care produce cele mai mici pagube mediului şi poate fi
realizată d.p.d.v. financiar.
Modificări la linii şi instalaţii existente şi măsuri de protecţie a acestora

Pentru toate modificările în instalaţiile existente se va obţine acordul scris al
gestionarilor acestora.
Reţele electrice de foarte înaltă tensiune aparţinând Transelectrica
Pentru realizarea gabaritelor pe verticală între LEA 400 kV proiectată şi LEA 220 kV
existentă, Gutinaş - FAI - Munteni, aceasta din urmă va trebui modificată prin montarea
unor stâlpi de subtraversare tip ICnY 220262 care au dispoziţia conductoarelor active pe
orizontală.
Va fi traversată şi LEA 400 kV Gutinaş - Bacău Sud, dar fără a i se aduce vreo
modificare. Se vor utiliza stâlpi DONAU supraînălţaţi în deschiderea de traversare, iar
aceasta se va realiza la mijlocul unei deschideri a LEA 400 kV Gutinaş - Bacău Sud.
Reţele electrice de 110 kV şi medie tensiune aparţinând filialelor de reţele electrice
Traseul LEA 400 kV proiectată va intersecta liniile de 20-110 kV aparţinând E.On
Moldova şi SC Electrica SA Muntenia Nord:
§ LEA 110 kV Gutinaş - Adjud;
§ LEA 110 kV Gutinaş - Adjud+Bacău;
§ LEA 110 kV Rugineşti - Angheleşti;
§ LEA 110 kV Mărăşeşti - Călimăneşti;
§ LEA 110 kV Mărăşeşti - Tecuci;
§ LEA 110 kV Tecuci - Cudalbi;
§ LEA 110 kV Tecuci – Lieşti;
§ 28 de LEA 20 kV.
Ca soluţie generală utilizată pentru realizarea gabaritului pe verticală între LEA 400
kV proiectată şi LEA 110 kV existente se va demonta un stâlp de 110 kV şi se vor monta
2 stâlpi de subtraversare cu dispoziţia conductoarelor pe orizontală.
Traversarea liniilor de 20 kV existente se va realiza prin supraînălţarea stâlpilor LEA
400 kV sau, unde nu este posibil datorită configuraţiei terenului, prin introducerea LEA 20
kV în cablu.
Protecţia LTc – Romtelecom
La solicitarea SC ISPE SA, SC Telerom Proiect SA – Institutul Naţional de
Proiectare pentru Telecomunicaţii a întocmit proiectul nr. 9393 „Protecţia liniilor de
telecomunicaţii-Romtelecom influenţate de LEA 400 kV Gutinaş - Smârdan, faza SF .
Construirea unei LEA 400 kV poate afecta, după punerea în funcţiune - prin cuplaj
capacitiv, inductiv şi prin cuplaj rezistiv, liniile de telecomunicaţii aflate în zona de influenţă
a LEA.
Influenţele prin cuplaj capacitiv sunt datorate potenţialului LEA în raport cu
pământul; cele prin cuplaj magnetic (inductiv) sunt produse de curenţii de sarcină sau de
scurt circuit, iar influenţele prin cuplaj rezistiv sunt cauzate de propagarea potenţialului
prizelor în pământ.

În aceste condiţii reţelele de telecomunicaţii trebuie protejate contra riscului de

accident şi a perturbaţiilor, avându-se în vedere încadrarea în prescripţiile SR 832/2008.
Măsuri de protecţie evidenţiate în Studiul de Protecţie

Tensiuni induse
Nr. Spre Spre
Localitate Tip reţea Măsuri de protecţie propuse
crt. Gutinaş Smârdan
E1/E2 [V] E1/E2 [V]
JUDEŢUL BACĂU
Instalarea pe LEA a două
Reţea locală - coductoare de protecţie
1373/132 1550/155
cabluri instalate OLAL170/95 pe 2,5 km de la
1 NEGOIEŞTI
aerian pe stâlpi EE-jt capătul LES *)
şi Tc. Cutii terminale cu protecţie în 3
803/77*) 907/91*)
puncte**) şi prize pământ max. 5Ω
Reţea locală - Cutii terminale cu protecţie în 3
2 CĂIUŢI cabluri instalate 590/65 788/88 puncte şi prize pământ max. 5Ω
aerian pe stâlpi EE-jt
şi Tc.
3 COŢOFĂNEŞTI cabluri instalate 367/50 540/78 puncte şi prize pământ max. 5Ω
aerian pe stâlpi EE-jt
şi Tc.
cabluri instalate puncte şi prize pământ max. 5Ω.
4 COMĂŞEL 751/125 1880/385
aerian pe stâlpi EE-jt Un punct intermediar de protecţie.
şi Tc. Prize de pământ max. 5Ω.
JUDEŢUL VRANCEA
Reţea locală -
cabluri instalate Nu sunt necesare măsuri de
1 RUGINEŞTI 115/26 54/13
aerian pe stâlpi EE-jt protecţie
şi Tc. / ONU
Reţea locală – SR
Nu sunt necesare măsuri de
2 PĂUNEŞTI Viişoara – RDLU 40/11 -
protecţie
Păuneşti
Abonaţi pe cablu
CTU 20 persoane cu protecţie în 3
3 CĂLIMĂNEŞTI interurban la 340/182 -
puncte şi priză pământ max. 5Ω
Mărăşeşti
Abonaţi pe cablu
4 PĂDURENI interurban la 300/141 -
Mărăşeşti
Abonaţi pe cablu
5 HARET interurban la 277/141 -
Mărăşeşti
JUDEŢUL GALAŢI
Reţea locală -
1 TECUCI 26/24 14/16
aerian. protecţie
Abonaţi nord.

Reţea locală -
cabluri instalate
18/19 57/79
aerian.
Cartier Cernicari
Reţea locală -
2 DRĂGĂNEŞTI - 21/35
şi Tc.
Reţea locală -
3 BARCEA 14/24 30/57
şi Tc.
Reţea locală -
4 UMBRĂREŞTI 9/18 -
şi Tc.
Reţea locală -
cabluri instalate Cutii terminale cu protecţie în 3
5 PECHEA - 48/330
aerian pe stâlpi EE-jt puncte şi prize pământ max. 5Ω
şi Tc.
) 2
* – Valori în cazul instalarii pe LEA a conductoarelor de protecţie OLAL 170/95mm pe o lungime de 2,5 km
de la capătul LES/LEA.
)
** – În toate cazurile se verifică existenţa protecţiei în 5 puncte în repartitoare.
Protecţia LTc-CFR
La solicitarea SC ISPE SA, Institutul de Studii şi Proiectări Căi Ferate a întocmit
proiectul „Protecţia liniilor de telecomunicaţii-CFR influenţate de LEA 400 kV Gutinaş -
Smârdan, faza SF.
Pe toate liniile Tc CFR la intersecţia cu LEA 400 kV, conform STAS 6290-2004 sunt
necesare măsuri pentru evitarea riscurilor de accident pe liniile de telecomunicaţii.
În zona unde urmează să se construiască LEA 400 kV Gutinaş - Smârdan există
următoarele linii de telecomunicaţii feroviare:
§ Oneşti - Adjud – Mărăşeşti;
§ Mărăşeşti - Tecuci – Barboşi;
§ Tecuci - Bârlad.
Modul de asigurare a comunicaţiilor pe liniile CF din zonele de trecere a

LEA 400 kV Gutinaş - Smârdan
Linia CF Linia TcF
1 Oneşti - Adjud - Oneşti - Adjud: cablu telefonic interurban 14 x 4 x 1,2 manta Al şi
Mărăşeşti cablu telefonic 4 x 4 x 1,2 manta Pb
Adjud - Mărăşeşti: cablu telefonic interurban 19 x 4 x 1,2 + 7 x 4 x 1,2
manta Al
2 Mărăşeşti - Tecuci - Mărăşeşti - Tecuci: cablu telefonic interurban 19 x 4 x 1,2 manta Al
Barboşi Tecuci - Barboşi: cablu telefonic interurban 14 x 4 x 1,2 manta Pb
3 Tecuci - Bârlad Traseu TT aerian - 8 circuite OL
În urma calculelor făcute au rezultat următoarele concluzii:

§ Tensiunile electromotoare longitudinale induse, calculate pe liniile Tc-CFR se
încadrează în limitele admise de STAS 832-2008 şi nu sunt necesare măsuri de
protecţie pentru eliminarea riscului de accident în caz de scurtcircuit pe LEA;
§ Pe linia Tc-CFR cu circuite aeriene Tecuci – Bârlad, tensiunea electromotoare
longitudinală indusă calculată, nu depăşeşte limita de 200 V admisă de STAS 2612-

87 şi nu sunt necesare măsuri de protecţie în vederea eliminării riscurilor de

accident;
§ În punctele de încrucişare dintre LEA 400 kV şi LTc-CFR sunt necesare măsuri
pentru evitarea riscurilor de accident pe liniile de telecomunicaţii feroviare, conform
STAS 6290-2004:
o la liniile Tc aeriene, lucrările se execută asupra conductoarelor şi
stâlpilor care mărginesc deschiderea de încrucişare şi constau în
consolidarea stâlpilor, instalarea de paratrăsnete cu eclatoare la fire,
executarea unor legături de întărire la conductoarele aeriene şi
eliminarea înnădirii conductoarelor;
o pe liniile Tc CFR în cablu, lucrările constau în izolarea cablurilor
telefonice interurbane existente din deschiderile de încrucişare în
canal de cablu din plastic instalat îngropat.
Relaţia cu proiecte în curs de implementare
Pe traseul său, LEA 400 kV Smârdan – Gutinaş, pe teritoriul judeţului Vrancea,
traversează teritoriul unui proiect deja aprobat (Parc eolian - SC Mărăşeşti Wind SRL) iar
pe teritoriul judeţului Galaţi, se învecinează cu un proiect în etapa de construcţie (CHE
Cosmeşti - SC Hidroelectrica SA).
Traseu LEA
CHE
Cosmeşti
Parc eolian
SC Mărăşeşti
Wind SRL
Traseul LEA, în raport cu Parcul eolian SC Mărăşeşti Wind SRL şi

CHE Cosmeşti

Parcul eolian (proiect avizat)

Parcul eolian - SC Mărăşeşti Wind SRL, neconstruit este situat pe teritoriul oraşului
Mărăşeşti, judeţul Vrancea, în partea vestică şi în afara perimetrului siturilor Natura 2000
ROSCI0162 şi ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior, situri care în zona analizată se
suprapun teritorial.
Preocupat să evite cât mai mult posibil teritoriul celor 2 siturilor Natura 2000,
titularul proiectului - CNTEE Transelectrica SA - a negociat şi a obţinut acordul SC
Mărăşeşti Wind SRL ca traseul LEA să traverseze parcul eolian (Acord nr. 79 din
09.08.2012, anexat).
Pe segmentul de traversare, pentru coexistenţa celor 2 proiecte se vor respecta
reglementările din domeniile cărora le aparţin.
Amenajarea hidroenergetică Cosmeşti (proiect în etapa de construcţie, iulie 2010 – iulie
2014)
CHE Cosmeşti - SC Hidroelectrica SA este pe teritoriul judeţelor Vrancea (oraşul
Mărăşeşti) şi Galaţi (localităţile Cosmeşti şi Nicoreşti), în perimetrul siturilor Natura 2000
ROSCI0162 şi ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior.
Pentru a traversa de pe malul drept pe cel stâng al râului Siret, traseul LEA trece pe
teritoriul localităţii Cosmeşti, judeţul Galaţi, în aval de barajul CHE Cosmeşti şi în amonte
de conducta de transport gaze naturale Mărăşeşti – Tecuci (existentă), pe teritoriul siturilor
Natura 2000 ROSCI0162 şi ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior.
Coexistenţa celor 2 proiecte, CHE Cosmeşti şi LEA 400 kV Gutinaş - Smârdan, se
realizează fără nici un fel de influenţe reciproce.
III.13. Alternativele care au fost luate în consideraţie
ALTERNATIVA 0 - Neimplementarea proiectului, cu următoarele consecinţe:

§ menţinerea RET la un nivel necorespunzător din punct de vedere al capacităţii de
transport al energiei electrice;
§ imposibilitatea preluării în SEN a energiei provenite din surse regenerabile, în
primul rând din sursele eoliene;
§ nerespectarea Planului de dezvoltare a reţelelor pentru etapa 2010 – 2020 care are
drept consecinţă menţinerea situaţiei privind suprasarcinile şi pierderea de energie
electrică din SEN;
§ neîndeplinirea cerinţelor ENTSO–E – Organismul European al Operatorilor de
Transport, privind dezvoltarea reţelelor de transport energie electrică;
§ imposibilitatea creşterii siguranţei şi flexibilităţii în exploatare a SEN;
§ menţinerea situaţiei privind pierderile de energie şi producerea acesteia din surse
neregenerabile, poluante (combustibili fosili).
Alternative privind amplasamentul proiectului
Principiile generale (tehnico-economice şi de mediu) care au fost luate în
consideraţie la alegerea traseului LEA 400 kV Gutinaş – Smârdan:
§ conform Normativului NTE 003/04/00 trebuie să se ţină seama de respectarea unor
cerinţe tehnice avute în vedere la dimensionarea tipurilor de stâlpi, fundaţiilor,
conductoarelor active şi de protecţie, lanţurilor de izolatoare, cât şi adoptarea
măsurilor de protecţie în condiţiile coexistenţei LEA cu alte obiective existente sau
care vor fi realizate în perspectivă (zone locuite, alte linii electrice, linii de
telecomunicaţii, căi ferate, conducte de gaze naturale, drumuri, etc.);
§ numeroasele restricţii existente pe teren (zone naturale protejate, caracteristicile
geologice, morfologice, hidrologice şi meteorologice);
§ restricţiile impuse de legislaţie şi strategiile regionale;
§ condiţiile impuse de deţinătorii de terenuri.
În cadrul lucrării ISPE ”Studiu pentru Alegerea traseului LEA, inclusiv studiu
fotogrametric (ortofotoplanuri)” au fost prezentate trei variante de traseu.
Pentru stabilirea variantei de traseu supusă analizei s-au avut în vedere criteriile
tehnico-economic, de mediu şi coexistenţa cu obiectivele existente sau viitoare, şi în
special:
§ evitarea zonelor populate;
§ evitarea zonelor naturale protejate sau intersectarea unei suprafeţe cât mai mici;
§ adoptarea unui traseu care să conducă la defrişarea unor suprafeţe cât mai mici;
§ evitarea zonelor instabile din punct de vedere geologic;
§ asigurarea coexistenţei cu obiectivele noi care vor apărea în zona traseelor (parcuri
eoliene, zone rezidenţiale, etc.);
§ evitarea zonelor peisagistice deosebite sau cu valoare arhitecturală şi istorică;
§ amplasarea traseelor de linie în aşa fel încât să poată fi utilizată reţeaua de drumuri
aflată în zonă, atât pentru execuţia cât şi pentru mentenanţa liniei.
ALTERNATIVA I
Pe baza analizei multicriteriale (care ţine seama de criteriul tehnico-economic
precum şi cel de mediu) se propune pentru analiză şi avizare varianta 1 de traseu, cea
prezentată, avizată de titularul şi beneficiarul proiectului, CNTEE Transelectrica (aviz
CTES nr. 149/2011).
Traseul LEA, în varianta 1 prezintă următoarele avantaje:
o este acceptabil d.p.d.v. economic, astfel încât titularul proiectului să aibă
posibilitatea să-l implementeze;
o traversează zone corespunzătoare d.p.d.v. al stabilităţii terenului;
o respectă distanţa prevăzută de legislaţia în domeniu faţă de zonele locuite;
o nu traversează suprafeţe mari de pădure.
Traseul LEA, în varianta 1 prezintă următorul dezavantaj:
§ intersectează teritoriul ROSCI0162 pe distanţa de 655 m, dar fără să intersecteze
nici un habitat din cele care constituie obiectivele de conservare ale acestui sit:
§ pentru a traversa de pe malul drept pe cel stâng al râului Siret, pe o distanţă de
2.358 m intersectează teritoriul în care se suprapun ROSCI0162 şi ROSPA0071
Lunca Siretului Inferior, dar fără să intersecteze nici un habitat din cele care
constituie obiectivele de conservare ale ROSCI0162, traseu pe care, pe un culoar
cu lăţimea de 54 m este necesară defrişarea vegetaţiei arboricole întâlnite, pentru
asigurarea zonelor de protecţie şi siguranţă a LEA.
Propunerea acestui segment de traseu este determinată de imposibilitatea
traversării râului Siret, în aval, din cauza instabilităţii geologice în acea zonă a malului
stâng.
Preocuparea de a evita cât mai mult posibil teritoriul celor 2 situri Natura 2000 s-a
materializat prin obţinerea acordului SC Mărăşeşti Wind SRL de a trece pe teritoriul
parcului eolian.
Pentru traversarea râului Siret este imposibil de evitat trecerea LEA pe teritoriul
celor 2 situri Natura 2000.
ALTERNATIVA II
Traseul LEA, în varianta 2 prezintă:
§ Avantaj - nu traversează situri Natura 2000;
§ Dezavantaje:
o traseul este prea lung, inacceptabil d.p.d.v. economic pentru titularul
proiectului;
o traversează zone cu instabilitate mare a terenului, inacceptabil d.p.d.v.tehnic;
o traversează suprafeţe mari de pădure.
ALTERNATIVA III
Traseul LEA, în varianta 3 prezintă:
§ Dezavantaje:
o sunt zone mari în care nu pot fi evitate atât zonele locuite cât şi siturile
Natura 2000;
o traversează zone cu instabilitate mare a terenului, inacceptabil d.p.d.v.tehnic;
o traversează suprafeţe mari de pădure;
o pe teritoriul judeţului Galaţi traversează situri Natura 2000.
§ Avantaj - traseul este acceptabil d.p.d.v. economic.
Soluţia tehnică privind echipamentele propuse
În stabilirea soluţiei tehnice, proiectantul a avut în vedere ameliorarea aspectului
LEA, în raport cu mediul, prin:
§ utilizarea stâlpilor confecţionaţi din laminate subţiri cu structură zveltă, mai puţin
vizibilă în peisaj;
§ protejarea stâlpilor prin zincare şi aplicarea ulterioară a unui tratament de mătuire
sau a unui sistem duplex pentru evitarea strălucirii suprafeţelor zincate;
§ utilizarea izolatoarelor compozite având culoarea adecvată încadrării în peisaj şi
sarcini de rupere cât mai mari, pentru reducerea numărului de ramuri pe lanţ.
III.14. Alte activităţi care pot să apară ca urmare a implementării proiectului
Pentru toate modificările la instalaţiile existente se va obţine acordul scris al

gestionarilor acestora.
Pentru implementarea proiectului “LEA 400 kV Gutinaş – Smârdan“ sunt necesare
următoarele activităţi:
§ pentru realizarea gabaritelor pe verticală între LEA 400 kV proiectată şi LEA 220 kV
existentă, Gutinaş - FAI - Munteni, aceasta din urmă va trebui modificată prin
montarea unor stâlpi de subtraversare tip ICnY 220262 care au dispoziţia
conductoarelor active pe orizontală;
§ ca soluţie generală utilizată pentru realizarea gabaritului pe verticală între LEA 400
kV proiectată şi LEA 110 kV existente se va demonta un stâlp de 110 kV şi se vor
monta 2 stâlpi de subtraversare cu dispoziţia conductoarelor pe orizontală;
§ traversarea liniilor de 20 kV existente se va realiza prin supraînălţarea stâlpilor LEA
400 kV sau, unde nu este posibil datorită configuraţiei terenului, prin introducerea
LEA 20 kV în cablu;
§ defrişarea suprafeţei de 33,75 ha pădure;
§ generarea/valorificarea/eliminarea deşeurilor tehnologice şi menajere.
III.15. Localizarea proiectului
Coordonatele în sistem STEREO 70 ale traseului proiectului sunt prezentate în Anexa

nr. 1.
Proiectul nu intră sub incidenţa Convenţiei privind evaluarea impactului asupra
mediului în context transfrontalier, adoptată la Espo la 25.02.1991, ratificată prin Legea nr.
22/2001, deoarece activitatea propusă, respectiv, transport energie electrică, nu este
menţionată în ANEXA 1 – LISTA cuprinzând activităţile propuse, a acestui act normativ.
Traseul liniei electrice 400 kV Gutinaş – Smârdan străbate 24 de unităţi
administrativ-teritoriale de pe teritoriul a 3 judeţe:

§ Bacău – 5 unităţi administrativ-teritoriale (Rugineşti, Ştefan cel Mare, Căiuţi,

Coţofăneşti, Urecheşti);
§ Vrancea - 6 unităţi administrativ-teritoriale (Rugineşti, Păuneşti, Pufeşti, Moviliţa,
Panciu, Mărăşeşti);
§ Galaţi - 13 unităţi administrativ-teritoriale (Cosmeşti, Nicoreşti, Tecuci, Munteni,
Drăgăneşti, Barcea, Umbrăreşti, Iveşti, Griviţa, Costache Negri, Pechea, Smârdan,
Galaţi).
Traseul LEA 400 kV Gutinaş - Smârdan
Traseul LES 400 kV

Traseul LES 400 kV (un singur circuit) porneşte din Staţia 400 kV Gutinaş, din
dreptul celulelor noi, situate în partea de sud a staţiei, cablurile fiind pozate în treflă, într-un
canal de beton (format din casete prefabricate sau turnate cu dimensiunile de 1 x 1 x 1 m),
sau direct în pământ. Traseul va subtraversa DC 121, iar apoi va ocoli prin spate locuinţele
existente urmărind valea pârâului Gutinaş, apoi după subtraversarea acestuia, LES va fi
amplasată pe lângă DJ 119F până în punctul de subtraversare a DN 11A şi a CF Oneşti –
Adjud. După subtraversarea DN 11A şi a CF se va face trecerea din LES în LEA, cu
ajutorul unei platforme speciale de tranzit.

Staţia de Transformare Gutinaş şi celelalte LEA care ies din staţie
Traseul LEA 400 kV

După traversarea DN 11A şi CF Oneşti – Adjud, linia trece în soluţie aerian. În
continuare traseul LEA merge paralel cu DN 11A, trece pe la est de localităţile Ştefan cel
Mare şi Negoieşti, după care traversează râul Trotuş în dreptul localităţii Căiuţi.
Aspecte din zona în care LEA traversează lunca şi râul Trotuşului
După traversarea râului Trotuş, traseul merge în paralel cu LEA 220 kV Gutinaş –
FAI – Munteni şi cu cele două LEA 110 kV existente, până în dreptul localităţii Coţofăneşti,
trece în continuare pe la est de localitatea Cornăţel şi la vest de localitatea Lunca Dochiei,
ocoleşte pe la vest localitatea Copăceşti, traversează DJ 119C Rugineşti - Angheleşti şi
ocoleşte pe la est localitatea Păuneşti evitând plantaţiile de viţă de vie din zonă. De aici,
traseul LEA se apropie de E 85, la cca. 1 km, aflându-se la vest de localităţile Pufeşti,
Călimăneşti, Pădureni şi Haret.
Din dreptul localităţii Haret, traseul LEA se orientează spre est, ocolind localitatea
Modruzeni pe la sud şi oraşul Mărăşeşti pe la nord, după care traversează râul Siret pe
teritoriul localităţii Cosmeşti (judeţul Galaţi). În zona de traversare a râului, LEA 400 kV se
situează paralel cu LEA 110 kV Mărăşeşti – Tecuci şi cu conducta magistrală de gaze
Focşani – Tecuci

După traversarea râului Siret, traseul

păstrează orientarea spre est,
traversează râul Bârlad, ocolind apoi pe
la nord şi est municipiul Tecuci. După
traversarea DJ 251 Tecuci – Matca,
traseul se orientează spre sud, trecând
pe la est de localităţile Drăgăneşti şi
Barcea, la nord de Iveşti şi Călmăţui,
ocolind pe la nord localităţile Pechea şi
Negrea şi pe la vest localităţile
Cişmele, Mihail Kogălniceanu, întrând
apoi în Staţia de Transformare 400/110
kV Smârdan, în culoar comun cu cele 2
LEA 400 kV existente.
Aspectul zonei în care LEA traversează râul Siret
Suprafaţa şi situaţia juridică a terenurilor ocupate de proiect, definitiv şi temporar

În conformitate cu prevederile Normativului NTE 003/04/00, dimensiunile zonelor de
protecţie şi siguranţă sunt de 75 m, câte 37,5 m de o parte şi de alta a axului LEA, prin
terenurile descoperite, şi de 54 m, câte 27 m de o parte şi de alta a axului LEA, prin
terenurile cu păduri.
Pentru funcţionarea în condiţii de siguranţă a LEA, la traversarea zonelor
împădurite, în situaţia în care nu este respectată distanţa de protecţie de 6 m pe verticală,
între conductorul inferior al liniei (cel mai apropiat de coronamentul arborilor) şi vârfurile
arborilor (incluzând şi o creştere previzibilă a vegetaţiei forestiere pe o perioadă de 5 ani
de la data punerii în funcţiune a LEA) este necesară defrişarea unui culoar cu lăţimea de
54 m, centrat pe axul liniei.
Pentru stabilirea suprafeţelor de teren afectate de realizarea LEA 400 kV
Gutinaş - Smârdan se au în vedere cerinţele ,,NTE 003/04/00 - Normativ pentru
construcţia liniilor aeriene de energie electrică cu tensiunea peste 1000 V":
§ definitiv
o suprafeţele ocupate de fundaţiile stâlpilor (între 64 mp/stâlp şi 178
mp/stâlp, funcţie de dispoziţia generală a stâlpilor, tipul şi înălţimea
acestora);
o platforma de trecere a liniei din LES în LEA - 900 mp;
§ temporar (perioada de execuţie a investiţiei):
o platformele de lucru pentru montarea stâlpilor:
▪ 840 mp - platforma de lucru pentru montarea fiecărui stâlp de
susţinere;
▪ 1.500 mp - platforma de lucru aferentă stâlpilor de întindere, pentru
tragerea la săgeată a conductoarelor active şi de protecţie;
o culoar de lucru (zona acces) LEA, pentru montarea (întinderea)
conductoarelor active şi de protecţie, cu lăţimea de 3 m;
o culoar de lucru (zona acces) pentru pozarea LES, cu lăţimea de 4 m.
Suprafaţă ocupată definitiv – 38.770,18 mp (3,8770 ha), din care:

§ fundaţii stâlpi 433 X 87,46 mp/stâlp = 37.870,18 mp (3,7871 ha), din care:
o maximum 10 stâlpi pe teritoriul ROSCI0162 şi ROSPA0071 (8 stâlpi de
susţinere şi 2 stâlpi de întindere) – 10 stâlpi x 87,46 mp/stâlp = 874,60 mp
(0,0874 ha);

o maximum 20 stâlpi pe teren forestier (16 stâlpi de susţinere şi 4 stâlpi de

întindere) – 20 x 87,46 mp/stâlp = 1.749,20 mp (0,1749 ha);
o 403 stâlpi (340 stâlpi de susţinere şi 63 stâlpi de întindere) pe teren agricol,
păşuni, fâneţe, ape – 403 x 87,46 mp/stâlp = 35.246,38 mp (3,5246 ha);
§ platforma de trecere a liniei din LES în LEA - 900 mp.
Suprafaţă ocupată temporar – 833.260 mp (83,3260 ha), din care:

§ platformele de lucru pentru montarea a 433 stâlpi = 409.260 mp (40,9260 ha), din
care:
o platformele de lucru pentru stâlpii de susţinere – 364 stâlpi x 840 mp =
305.760 mp (30,5760 ha);
o platformele de lucru pentru stâlpii de întindere - 69 stâlpi x 1.500 mp =
103.500 mp (10,3500 ha);
§ culoar de lucru (zona acces) – 424.000 mp (42,4000 ha), din care:
o LEA – 138.000 m (lungimea traseului LEA x 3 m (lăţimea culoarului) =
414.000 mp (41,4000 ha);
o pentru pozarea LES – 2.500 m x 4 m = 10.000 mp (1,0000 ha).
Suprafeţele ocupate temporar de platformele de lucru pentru cei 433 de stâlpi 409.260 mp
(40,9260 ha), conform amplasamentului stâlpilor, acestea sunt distribuite astfel:
§ platformele de lucru pentru cei circa 403 stâlpi amplasaţi pe alte terenuri – 380.100
mp (38,0100 ha),din care:
o 340 stâlpi de susţinere x 840 mp/stâlp = 285.600 mp (28,5600 ha);
o 63 stâlpi de întindere x 1500 mp/stâlp = 94.500 mp (9,4500 ha).
§ platformele de lucru pentru cei circa 20 de stâlpi amplasaţi în fond forestier (sunt pe
culoarul cu lăţimea de 54 m defrişat, necesar pentru asigurarea zonelor de protecţie
şi siguranţă a LEA) – 19.440 mp (1,9440 ha), din care:
o 4 stâlpi de întindere x 1500 mp/stâlp = 6.000 mp (0,6000 ha);
§ platformele de lucru pentru cei circa 10 stâlpi amplasaţi pe teritoriul ROSCI0162 şi
ROSPA0071 – 9.720 mp (0,9720 ha), din care:
o 2 stâlpi de întindere x 1. 500 mp/stâlp = 3.000 mp (0,3000 ha);
Suprafeţele ocupate temporar de culoarul de lucru (zona acces) LES şi LEA – 424.000 mp
(42,4000 ha), distribuite astfel:
§ culoar de lucru pentru pozarea LES – 2.500 m (lungimea traseului LES) x 4 m
(lăţimea culoarului) = 10.000 mp (1,0000 ha), pe terenuri agricole, drumuri, ape;
§ culoar de lucru pentru traseu LEA – 138.000 (lungimea traseului LEA) x 3 m
(lăţimea culoarului) = 414.000 mp (41,4000 ha), din care:
o pe teritoriul ROSCI0162 şi ROSPA0071 – 3.013 m (lungimea traseului
LEA) x 3 m (lăţimea culoarului) = 9.039 mp (0,9039 ha);
o în fond forestier, 6.250 m (lungimea traseului LEA) x 3 m (lăţimea
culoarului) = 18.750 mp, situat pe culoarul cu lăţimea de 54 m defrişat
pentru asigurarea zonelor de protecţie şi siguranţă a LEA;
o pe alte terenuri – 128.737 m (lungimea traseului LEA, fără porţiunea de
traseu de pe teritoriul ROSCI0162 şi ROSPA0071 şi de pe teren forestier,
3.013 m + 6.250 m = 9.263 m) x 3 m (lăţimea culoarului) = 386.211 mp
(38,6211 ha).
Lungimea traseului LEA pe teren forestier fiind de 6.250 m, suprafaţa maximă de
pădure necesară a fi defrişată pentru implementarea proiectului supus analizei este de
33,75 ha:
§ judeţul Bacău - 14,04 ha;
§ judeţul Vrancea - 10,8 ha;
§ judeţul Galaţi - 8,91 ha.

Suprafaţa de 33,75 ha de fond forestier traversată de LEA şi care se propune
pentru defrişare, va fi ocupată astfel:
§ definitiv, de fundaţiile a maximum 20 de stâlpi x 87,46 mp/stâlp = 1.749,20 mp
(0,1749 ha);
§ culoarul pentru asigurarea zonelor de protecţie şi siguranţă a LEA, cu lăţimea de 54
m şi lungimea de 6.250 m = 337.500 mp (33,7500 ha). Pe acest culoar vor fi
amenajate platformele şi culoarul de lucru pentru cei 20 de stâlpi amplasaţi pe teren
forestier.
Din traseul LEA pe terenuri forestiere, cu lungimea de 6.250 m, 70 m de traseu este
prin pădurea situată în perimetrul ROSCI0162, deci suprafaţa de pădure ocupată pe
teritoriul acestui sit este de 0,3780 ha (70 m x 54 m = 3.780 mp).
Suprafeţele de teren necesare realizării investiţiei sunt situate în extravilanul
localităţilor pe care le traversează, proprietate publică sau privată a statului (primării,
societăţi comerciale cu capital de stat, direcţii silvice) şi proprietate privată persoane fizice
şi juridice (asociaţii, societăţi comerciale cu capital privat).
Categoriile de folosinţă ale suprafeţelor de teren ocupate de proiect sunt: agricol,
pădure, ape, păşuni, fâneţe, drumuri.
Geomorfologia traseului LEA

Din punct de vedere geomorfologic, traseul liniei studiate se înscrie în prima
porţiune în depresiunea Caşinului, între localităţile Oneşti şi Adjud.
De la Staţia de Transformare 400/220/110 kV Gutinaş, traseul liniei urmăreşte în
principal valea râului Trotuş până în zona Cornăţel.
Între localitatea Cornăţel şi localitatea Păuneşti se traversează interfluviul Trotuş-
Siret cu un relief deluros caracterizat prin pante domoale şi văi largi cu energie redusă de
relief şi care nu pun probleme de stabilitate a terenului.
Din această zonă, traseul liniei urmăreşte terasa superioară a malului drept al râului
Siret, până în zona localităţii Mărăşeşti. De aici, traseul liniei se înscrie în zona de câmpie,
de pe malul stâng al râului Siret, până la Staţia de Transformare 400/110 kV Smârdan.
Aici relieful este relativ plan cu altitudini reduse şi nu se semnalează fenomene
fizico-geologice speciale care ar putea periclita execuţia liniei electrice în condiţii de
siguranţă.
Geologia traseului
Din punct de vedere geologic, se poate face următoarea diferenţiere:
§ Pe prima porţiune a traseului, între localităţile Oneşti şi Adjud s-au identificat
depozite pliocene şi cuaternare aparţinând Subcarpaţilor Moldovei. Acestea sunt
formate din nisipuri şi argile nisipoase, gresii, nisipuri şi depozite aluvionare de
nisipuri şi pietrişuri;
§ În restul traseului, între localităţile Adjud şi Smârdan se dezvoltă depozite loessoide
caracteristice platformei moldoveneşti. Acestea sunt formate din prafuri argiloase,
prafuri nisipoase, argile prăfoase şi nisipoase şi prafuri calcaroase.
Aceste depozite loessoide au grosime mare, între 5-30 m şi formează marea
majoritate a teraselor râului Siret.
Hidrologia traseului
Pe traseul liniei electrice sunt traversate următoarele cursuri de apă:
§ LES traversează pârâul Gutinaş;
§ LEA traversează râurile Trotuş (pe teritoriul localităţii Căiuţi, judeţul Bacău), Siret
(pe teritoriul localităţii Cosmeşti, judeţul Galaţi) şi Bârlad, pe teritoriul judeţului
Galaţi.

Pe prima porţiune, traseul liniei electrice urmăreşte cursul râului Trotuş, în zona de
luncă a acestuia. Pe această porţiune se va avea în vedere executarea fundaţiilor stâlpilor
liniei electrice în terenuri cu nivel hidrostatic cuprins între 2-4 m adâncime.
Râul Siret va fi traversat de LEA în zona localităţii Cosmeşti, aval de barajul de la
Cosmeşti, zonă în care lunca râului este foarte largă, nivelul hidrostatic fiind la 2-3 m
adâncime, deci se vor executa fundaţii speciale pentru amplasamentele stâlpilor.
În continuare traseul liniei nu mai traversează cursuri importante de ape, cu
excepţia unor canale de irigaţie locale.
LEA traversează de asemeni cursul râului Bârlad şi văile Corozel, Călmăţui şi
Pechea, zone care nu pun probleme în privinţa amplasării stâlpilor liniei electrice, cu
menţiunea că nivelul hidrostatic este mai ridicat, la 2-4 m adâncime.
Lucrările de amplasare a stâlpilor LEA în aceste zone se va face ţinând cont de
Studiul de inundabilitate, în secţiunile în care LEA intersectează cursurile de apă, studiu
prin care se vor determina debitele maxime de calcul şi de verificare precum şi nivelurile
corespunzătoare acestora.
Factori meteorologici
Principalii factori climato-meteorologici de care trebuie să se ţină seama la
construirea liniilor aeriene de transport energie electrică sunt: vântul, depunerile de
chiciură şi temperatura aerului.
Traseul LEA se încadrează, în conformitate cu prevederile normativului NTE
003/04/00, în zona meteorologică B.
Indici keraunici
În conformitate cu prevederile NTE 001/03/00 „Normativ privind alegerea izolaţiei,
coordonarea izolaţiei şi protecţia instalaţiilor electro-energetice împotriva supratensiunilor”,
rezultă că:
§ din punct de vedere al indicelui cronokeraunic (numărul de ore de furtună cu
descărcări electrice în decursul unui an), LEA 400 kV Gutinaş – Smârdan se
încadrează în zona C, durata medie anuală a orajelor pentru zona C fiind de 87 ore;
§ din punct de vedere al indicelui izokeraunic (numărul de zile de furtună cu
descărcări electrice în decursul unui an), traseul liniei se încadrează în zona C
înregistrându-se un număr mediu de zile cu oraje de 36.
Agresivitatea mediului
Clasa de agresivitate se stabileşte în funcţie de starea fizică a factorilor agresivi,
conform STAS 10128-1986.
Linia electrică 400 kV Gutinaş – Smârdan va fi amplasată preponderent în mediul
rural, zona agricolă, încadrându-se, în general, în clasa de agresivitate 1 m, cu excepţia
unei porţiuni a traseului aerian de aproximativ 1 km de la platforma de trecerea din LES în
LEA, precum şi la intrarea în Staţia 400/110 kV Smârdan, unde traseul se încadrează în
clasa de agresivitate 2 m.
Poluare
Stabilirea nivelelor de poluare se face conform prevederilor Normativului NTE
001/03/00 – “Normativ privind alegerea izolaţiei, coordonarea izolaţiei şi protecţia
instalaţiilor electroenergetice împotriva supratensiunilor”.
Linia se încadrează în general în nivelele I şi II de poluare – caracteristic zonelor
fără industrii puternic poluante, cu o densitate medie de locuinţe şi puţine zone agricole
fertilizate cu îngrăşăminte chimice, dar cu o densitate sporită a zonelor împădurite - căruia
îi corespunde o linie de fugă specifică nominală minimă de 2 cm/kV.
Conform normativului menţionat, tronsoanele de LEA situate în apropierea
Combinatului Chimcomplex Borzeşti şi a Combinatului Siderurgic Arcelor Mittal Galaţi
sunt amplasate în nivelul IV de poluare (distanţă de 0-5 km de sursa de poluare), respectiv
nivelul III de poluare (distanţă de 5-7 km de sursa de poluare).

Areale sensibile
Traseul LEA 400 kV Gutinaş - Smârdan, în raport cu siturile Natura 2000

ROSCI0162 şi ROSPA0071
Pe traseul său de 138 km, LEA 400 kV Gutinaş – Smârdan, pe teritoriul judeţului
Bacău, intersectează în 2 zone extremitatea vestică a ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior
de pe râul Trotuş, prima intersecţie pe distanţa de circa 225 m, în zona Cornăţel (zonă de
luncă cu vegetaţie ierboasă) şi a doua, pe distanţa de circa 430 m, zona localităţii Lunca
Dochiei (360 m - zonă de luncă cu vegetaţie ierboasă şi 70 m – pădure).
Pe distanţa de cca. 588 m traseul LEA trece pe teritoriul a 2 situri Natura 2000,
ROSCI0162 şi ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior, situri a căror teritorii se suprapun.
Pentru a traversa de pe malul drept pe cel stâng al râului Siret, traseul LEA trece, în
zona localităţii Cosmeşti, judeţul Galaţi, pe teritoriul siturilor Natura 2000 ROSCI0162 şi
ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior (se suprapun teritorial), pe distanţa de circa 1.770 m.
Aspectul traseului LEA în zona de traversare a ROSCI0162 şi ROSPA0071 (1.770 m)

III.16. Caracteristicile impactului potenţial
Pentru evaluarea preliminară a impactului asupra mediului privind implementarea

proiectului „LEA 400 kV Gutinaş – Smârdan”, în analiză se va folosi o scală cu 5 nivele:
§ + 3 şi peste + 3 = impact pozitiv semnificativ;
§ (+ 1) - (+ 2) = impact pozitiv nesemnificativ;
§ 0 = nici un impact (neutru);
§ (- 1) - (- 2) = impact negativ nesemnificativ;
§ - 3 şi sub - 3 = impact negativ semnificativ.
Evaluarea impactului direct, indirect, pe termen scurt şi rezidual, asupra factorilor

de mediu
Factor de
Obiective de mediu Nivel Justificarea nivelului de
mediu
relevante impact impact acordat
Temporar, pe perioada efectuării
săpăturilor, forajelor, turnării
Aer Protecţia calităţii aerului -1 fundaţiilor, transportului materialelor
şi echipamentelor sunt emisii de
pulberi sedimentabile şi gaze arse
în atmosferă de la utijele şi
mijloacele de transport folosite în
această etapă.
Deşi pentru montarea stâlpilor se
vor produce zgomote şi vibraţii,
deoarece amplasamentele
Zgomot şi Protecţia aşezărilor umane şi 0 proiectului sunt în extravilanul
vibraţii locuinţelor localităţilor traversate, în zone
nelocuite, activităţile din această
etapă nu vor avea nici un impact
asupra populaţiei şi locuinţelor.
Pentru activităţile care se
desfăşoară în această etapă nu se
foloseşte apa, cu excepţia
organizării de şantier care va
constitui obiectul unei alte
documentaţii.
Nerespectarea normelor tehnice şi
de protecţie a mediului poate duce
Apă Asigurarea calităţii apelor de 0 la apariţia poluărilor accidentale din
suprafaţă şi subterane cauza scurgerilor de carburanţi
şi/sau lubrifianţi de la mijloace de
transport şi/sau utilaje defecte.
În cazul poluării accidentale se va
interveni imediat cu substanţe
absorbante/neutralizatoare iar
defecţiunile vor fi remediate în
unităţi de service specializate.

Amenajarea platformelor de lucru

(pentru fiecare stâlp), forarea
găurilor de fundare şi realizarea
fundaţiilor afectează proprietăţile
Sol Protecţia solului 0 fizice ale solului prin tasare.
Impactul asupra solului este doar de
natură mecanică, o perioadă foarte
scurtă de timp, maximum 30 de zile
pentru montarea fiecărui stâlp şi pe
suprafeţe mici.
Sănătatea Îmbunătăţirea calităţii vieţii, Apar noi locuri de muncă pe timpul
populaţiei creşterea confortului +1 efectuării lucrărilor de construcţie şi
reconstrucţie ecologică.
Implementarea proiectului nu are
Fenomene Protecţia populaţiei prin
0 nici o influienţă privind
sau riscuri diminuarea/eliminarea riscului
diminuarea/eliminarea riscului sau
naturale sau efectelor inundaţiilor
efectelor inundaţiilor.
Nici un impact asupra patrimoniului
Patrimoniu Asigurarea protecţiei -1 cultural şi istoric.
cultural şi peisajului natural, cultural şi Afectează peisajul natural în zonele
natural istoric în care se face defrişarea vegetaţiei
forestiere.
Lucrările se execută în mare parte
în ecosisteme antropizate (terenuri
agricole).
Pe lungimea de circa 6.250 m LEA
traversează zone împădurite, traseu
pe care va fi defrişat un culoar cu
lăţimea de 54 m.
Traseul LEA intersectează teritoriul
ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior
în 2 zone:
- pe distanţa de 225 m (lunca râului
Trotuş cu vegetaţie ierboasă);
Protecţia şi conservarea -1 - pe distanţa de 430 m, din care 360
Flora şi fauna biodiversităţii m - lunca râului Trotuş cu vegetaţie
ierboasă şi 70 m – pădure, în care
va fi defrişat un culoar cu lăţimea de
54 m.
Traseul LEA intersectează
ROSCI0162 şi ROSPA0071 Lunca
Siretului Inferior (se suprapun
teritorial) în 2 zone:
- extremitatea vestică pe distanţa de
588 m (pe circa 250 m o plantaţie
de salcâm cu zone de goluri, cu
înălţimea exemplarelor de 3 – 4 m şi
pe circa 330 m, o plantaţie de nuc
cu zone de goluri, cu înălţimea
exemplarelor între 3 şi 6 m);
- traversarea celor 2 situri pentru a
trece pe malul stâng al râului Siret,
cu lungimea de 1.770 m (pe circa
900 m, zonă de luncă cu vegetaţie
ierboasă, foarte rare exemplare de
arbuşti şi o perdea de plop cu
lăţimea de circa 25 m şi pe circa

900 m, un drum de exploatare, zona
de plajă şi apa râului Siret).
Pentru construcţia LEA este
necesar ca pe traseul acesteia, pe
un culoar cu lăţimea de 54 m să fie
defrişată vegetaţia arboricolă.
Pe culoarul pe care s-a făcut
defrişarea vegetaţiei forestiere
pentru a asigura zonele de protecţie
şi siguranţă a LEA (l = 54 m), cu
excepţia suprafeţelor de sub stâlpi,
vegetaţia va fi lăsată să crească
astfel încât să fie păstrată distanţa
minimă de 6 m de la coroana
acestora la conductoarele electrice.
Conform „Normativului pentru
construcţia liniilor aeriene de
energie electrică cu tensiunea peste
1000 V - NTE 003/04/00”, suprafaţa
de teren ocupată definitiv este
considerată cea de sub stâlpii LEA,
deci în cazul proiectului LEA 400 kV
Gutinaş - Smârdan aceasta este de
3,8770 ha.
Dar, pentru realizarea construcţiilor
din cadrul proiectului se defrişează
suprafaţa de 33,75 ha de pădure,
Conservare şi Conservarea resurselor 0 pentru realizarea culoarului de
utilizare protecţie şi siguranţă a LEA, cu
resurse lăţimea de 54 m şi lungimea de
6.250 m, centrat pe axul liniei.
Pe culoarul pe care s-a făcut
defrişarea vegetaţiei forestiere
pentru a asigura zonele de protecţie
şi siguranţă a LEA, cu excepţia
suprafeţelor de sub stâlpi, vegetaţia
va fi lăsată să crească astfel încât
să fie păstrată distanţa minimă de 6
m de la coroana acestora la
conductoarele electrice.
Implementarea proiectului face
posibilă utilizarea energiei produsă
din surse regenerabile nepoluante.
Conştientiza Creşterea responsabilităţii 0 Nici un impact
rea populaţiei publicului faţă de mediu
TOTAL -2 IMPACT NEGATIV
NESEMNIFICATIV
Evaluarea impactului cumulat asupra factorilor de mediu

Impactul cumulat se va manifesta şi va fi evaluat în zona Mărăşeşti – Cosmeşti, pe
teritoriul celor 2 situri Natura 2000, ROSCI0162 şi ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior (se
suprapun teritorial), luând în consideraţie:

§ etapa de construcţie a CHE Cosmeşti (iulie 2010 – iulie 2014) în cadrul proiectului
“Amenajarea hidroenergetică a râului Siret pe sector Cosmeşti – Movileni –
Centrala Hidroelectrică Cosmeşti”;
§ montarea a maximum 7 stâlpi LEA pe teritoriul ROSCI0162 şi ROSPA0071 Lunca
Siretului Inferior, în zona Mărăşeşti – Cosmeşti, lucrări care vor dura circa 3 luni, în
cursul anului 2013.
În vecinătatea ROSCI0162 şi ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior este
amplasamentul proiectului aprobat privind construcţia Parcului eolian - SC Mărăşeşti
Wind SRL dar, la data întocmirii prezentului memoriu nu se cunoaşte anul în care va fi
construit acest obiectiv.
CHE Cosmeşti
Parc eolian Traseu LEA
Amplasamentul celor 3 proiecte, în raport cu ROSCI0162 şi ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior
CHE Cosmeşti
Parc eolian Traseu LEA

Factor de
mediu
În etapa de construcţie şi
reconstrucţie ecologică (CHE
Aer Protecţia calităţii aerului -1 Cosmeşti – 4 ani şi LEA Gutinaş-
Smârdan – 3 luni) sunt emisii de
pulberi sedimentabile şi gaze arse
în atmosferă de la utijele şi
mijloacele de transport folosite.
În etapa de construcţie şi
reconstrucţie ecologică, sunt surse
de zgomot şi vibraţii de la utilajele şi
Zgomot şi Protecţia aşezărilor umane şi 0 mijloacele de transport a ambelor
vibraţii locuinţelor proiecte dar, amplasamentele lor
fiind în extravilanul localităţilor, în
zone nelocuite, nu vor avea nici un
impact asupra populaţiei şi
locuinţelor.
Activităţile care se desfăşoară în
această etapă:
- construcţia LEA nu are nici un
impact;
Apă Asigurarea calităţii apelor de -1 - construcţia CHE Cosmeşti are
suprafaţă şi subterane impact negativ (mărirea turbidităţii
şi schimbarea regimului de curgere)
asupra apei râului Siret, în zona în
care se fac lucrările de construcţie
şi aval de aceasta.
Ambele proiecte au un impact
nesemnificativ asupra solului, numai
mecanic.
Prin construirea digului de pe malul
Sol Protecţia solului 0 drept şi consolidarea malului stâng
al râului Siret, în cadrul proiectului
CHE Cosmesti, pe acea porţiune se
elimină fenomenul de eroziune a
malurilor.
Sănătatea Îmbunătăţirea calităţii vieţii, Apar noi locuri de muncă pe timpul
populaţiei creşterea confortului +1 efectuării lucrărilor de construcţie şi
reconstrucţie ecologică la ambele
proiecte.
Construirea LEA nu are nici o
0 influenţă, dar construirea CHE
sau riscuri diminuarea/eliminarea riscului
Cosmeşti diminuează riscul
naturale sau efectelor inundaţiilor
inundaţiilor.
Nici unul din proiecte nu are impact
Patrimoniu Asigurarea protecţiei -1 asupra patrimoniului cultural şi
cultural şi peisajului natural, cultural şi istoric.
natural istoric Ambele proiecte afectează peisajul
natural în zonele în care se face
defrişarea vegetaţiei forestiere.
Protecţia şi conservarea Prin suprafeţele pe care le ocupă,
Flora şi fauna biodiversităţii -2 mai ales în cazul defrişării vegetaţiei
forestiere, prin emisiile de zgomot,

pulberi şi gaze arse în atmosferă,

cele 2 proiecte afectează flora şi
fauna de pe teritoriul celor 2 situri.
Suprafeţele de teren ocupate
definitiv şi vegetaţia defrişată sunt
Conservare şi resurse naturale utilizate pentru
utilizare Conservarea resurselor 0 implementarea celor 2 proiecte.
resurse Dar, implementarea proiectelor
analizate fac posibilă producerea şi
valorificarea energiei din surse
regenerabile, nepoluante.
Conştientiza Creşterea responsabilităţii 0 Nici un impact
rea populaţiei publicului faţă de mediu
IMPACT NEGATIV SEMNIFICATIV
TOTAL -4 pe teritoriul ROSCI0162 şi
ROSPA0071, în zona
implementării celor 2 proiecte
Evaluarea impactului direct, indirect şi rezidual, pe termen mediu şi lung asupra

factorilor de mediu
Factor de
mediu
În anumite condiţii atmosferice, cum
ar fi umiditatea relativă crescută,
are loc un proces de descărcare
electrică limitat la o zonă mică în
jurul conductoarelor, descărcare
Corona, care produce ionizarea
aerului şi respectiv formarea de
ozon.
Conform Ordinului MAPM pentru
aprobarea Normativului nr. 592/
Aer Protecţia calităţii aerului 0 2002, valorile ozonului în aer sunt:
- care reprezintă pragul de
informare (nivel dincolo de care
există un risc pentru sănătatea
umană);
- care reprezintă pragul de alertă;
- ţintă pentru anul 2010.
Măsurătorile efectuate sub linii cu
tensiuni nominale de 400 kV, indică
generarea unor emisii de ozon sub
limita de detecţie a aparatelor. La
tensiuni nominale de 750 kV,
emisiile de ozon au concentraţii de
8-9 molecule de ozon/1 miliard
molecule de aer, valori care se
situează sub valoarea pragului de
informare.

Nici un impact deoarece zgomotul

LEA este abia perceptibil în
Zgomot şi Protecţia aşezărilor umane şi 0 apropierea acestora iar în zona de
vibraţii locuinţelor protecţie şi siguranţă este
restricţionat accesul, cu excepţia
lucrătorilor în domeniu.
În etapa de funcţionare, LEA 400 kV
Apă Asigurarea calităţii apelor de 0 nu va avea nici un impact asupra
suprafaţă şi subterane calităţii sau regimului de curgere a
apelor de suprafaţă şi/sau
subterane.
Sol Protecţia solului 0 Nici un impact.
LEA este astfel proiectată încât să
respecte prevederile Ordinului
ANRE 4/2007, la delimitarea
zonelor de protecţie şi de siguranţă
ale capacităţilor energetice fiind luat
în considerare complexul de factori
naturali, economici şi sociali ai
zonelor şi caracteristicile acestora
astfel încât, coexistenţa
ansamblului să asigure
funcţionarea normală a capacităţilor
energetice, evitarea punerii în
Sănătatea Îmbunătăţirea calităţii vieţii, 0 pericol a persoanelor, a bunurilor şi
populaţiei creşterea confortului a mediului.
Prin măsurile de proiectare şi
construcţie, se asigură:
- respectarea nivelurilor maxime
admisibile de expunere la câmpuri
electromagnetice a populatiei
generale, prevăzute în Normele
privind limitarea expunerii populaţiei
generale la câmpuri
electromagnetice de la 0 Hz la 300
GHz, aprobate prin Ordinul
Ministrului Sănătăţii Publice nr.
1193/2006;
- respectarea prevederilor HG nr.
1136/2006 privind cerinţele minime
de securitate referitoare la
expunerea lucrătorilor la riscuri
generate de câmpuri
electromagnetice.
sau riscuri diminuarea/eliminarea 0 Nici un impact.
naturale efectelor inundaţiilor
Patrimoniu Asigurarea protecţiei Nici un impact asupra peisajului
cultural şi peisajului natural, cultural şi -1 cultural şi istoric.
natural istoric Impact redus asupra peisajului
zonelor naturale.
Conservare şi Prin preluarea energiei electrice
utilizare Conservarea resurselor +1 produsă din surse regenerabile, se
resurse crează condiţii pentru conservarea
resurselor neregenerabile, poluante.
În condiţii normale, în cazul LEA

400 kV, riscul de coliziune şi
electrocutare nu există datorită
distanţei dintre conductori mai mari
decât anvergura aripilor speciilor de
păsări mari.
Flora şi fauna Protecţia şi conservarea Măsuri de prevenire a coliziunii
biodiversităţii 0 păsărilor, în zona culoarului de
migraţie şi pe teritoriul ROSPA0071:
- pe conductorul de protecţie se vor
monta dispozitive pentru
semnalizarea acestuia;
- pe stâlpi vor fi montate dispozitive
avertizoare.
Conştienti Creşterea responsabilităţii 0
zarea publicului faţă de mediu Nici un impact.
populaţiei
TOTAL 0 IMPACT NEUTRU
Evaluarea impactului cumulat asupra factorilor de mediu
Factor de
mediu
Funcţionarea LEA în anumite
condiţii atmosferice, cum ar fi
umiditatea relativă crescută, datorită
intensităţii ridicate a câmpului
electric generat de conductoarele
liniei electrice are loc un proces de
descărcare electrică limitat la o
zona din jurul conductoarelor,
fenomen denumit descărcare
Aer Protecţia calităţii aerului 0 Corona şi care produce ionizarea
aerului şi respectiv formarea de
ozon. Valorile acestor indicatori
măsurate sub linia electrică de 400
kV sunt de cele mai multe ori mai
mici decât limita de detecţie a
aparatelor de măsură.
Funcţionarea CHE Cosmeşti nu are
nici un impact asupra aerului
atmosferic.
Ambele proiecte sunt amplasate în
Zgomot şi Protecţia aşezărilor umane şi 0 afara zonei locuite, nu au nici un
vibraţii locuinţelor impact asupra aşezărilor umane şi
locuinţelor.
În etapa de funcţionare, LEA 400 kV
nu va avea nici un impact asupra
Apă Asigurarea calităţii apelor de 0 calităţii sau regimului de curgere a
suprafaţă şi subterane apelor de suprafaţă şi/sau
subterane.
Prin funcţionarea CHE Cosmeşti are
loc aerarea apei, calitatea acesteia

îmbunătăţindu-se iar regimul de

curgere este controlat.
Sol Protecţia solului 0 Cele 2 proiecte nu au nici un impact
asupra solului.
LEA este astfel proiectată încât să
respecte prevederile Ordinului
ANRE 4/2007, la delimitarea
zonelor de protecţie şi de siguranţă
ale capacităţilor energetice fiind luat
în considerare complexul de factori
naturali, economici şi sociali ai
zonelor şi caracteristicile acestora
astfel încât, coexistenţa
ansamblului să asigure
funcţionarea normală a capacităţilor
energetice, evitarea punerii în
pericol a persoanelor, a bunurilor şi
a mediului.
Sănătatea Îmbunătăţirea calităţii vieţii, Prin măsurile de proiectare şi
populaţiei creşterea confortului 0 construcţie, se asigură:
- respectarea nivelurilor maxime
admisibile de expunere la câmpuri
electromagnetice a populatiei
generale, prevăzute în Normele
privind limitarea expunerii populaţiei
generale la câmpuri
electromagnetice de la 0 Hz la 300
GHz, aprobate prin Ordinul
Ministrului Sănătăţii Publice nr.
1193/2006;
- respectarea prevederilor HG nr.
1136/2006 privind cerinţele minime
de securitate referitoare la
generate de câmpuri
electromagnetice.
CHE Cosmeşti nu are nici un
impact.
Funcţionarea LEA nu are nici o
0 influenţă, dar funcţionarea CHE
sau riscuri diminuarea/eliminarea
Cosmeşti diminuează riscul
naturale efectelor inundaţiilor
inundaţiilor.
Proiectele analizate nu au nici un
Patrimoniu Asigurarea protecţiei impact asupra peisajului cultural şi
cultural şi peisajului natural, cultural şi -1 istoric.
natural istoric În zona CHE Cosmeşti, cele 2
proiecte afectează într-o oarecare
măsură peisajul natural.
Prin producerea energiei electrice
Conservare şi din surse regenerabile (CHE
utilizare Conservarea resurselor +1 Cosmeşti) şi preluarea acesteia
resurse pentru a fi dată spre consum (LEA
400 kV), se crează condiţii pentru
conservarea resurselor
neregenerabile, poluante.

În condiţii normale, în cazul LEA

400 kV, riscul de coliziune şi
electrocutare nu există datorită
distanţei mai mari dintre conductori
decât anvergura aripilor speciilor de
păsări mari.
Măsuri de prevenire a coliziunii
păsărilor, în zona culoarului de
migraţie şi pe teritoriul ROSPA0071:
- pe conductorul de protecţie se vor
monta dispozitive pentru
Flora şi fauna Protecţia şi conservarea -1 semnalizarea acestuia;
biodiversităţii - pe stâlpi vor fi montate dispozitive
avertizoare.
Existenţa acumulării Cosmeşti va
duce la mărirea numărului de specii
şi exemplare de păsări din zonă şi
va avea impact negativ
nesemnificativ asupra migraţiei
ihtiofaunei.
Funcţionarea parcului eolian, situat
în afara celor 2 situri dar în
vecunătatea acestora va avea
impact negativ nesemnificativ
asupra avifaunei.
Conştienti Creşterea responsabilităţii
zarea publicului faţă de mediu 0 Nici un impact.
populaţiei
TOTAL -1 IMPACT NEGATIV
NESEMNIFICATIV

CAPITOLUL IV
SURSE DE POLUANŢI ŞI INSTALAŢII PENTRU REŢINEREA, EVACUAREA ŞI
DISPERSIA POLUANŢILOR ÎN MEDIU
IV.1. Surse de poluanţi şi protecţia aerului
IV.1.1. Etapa de construcţie şi reconstrucţie ecologică
Surse de poluanţi pentru aer

Traseul propus pentru proiectul supus analizei parcurge zone nelocuite, cu trafic de
intensitate redusă, în care nu există surse de poluare a aerului atmosferic.
În această etapă, poluanţii generaţi sunt din surse punctuale şi surse difuze, gazele
de eşapament şi pulberile sedimentabile de pe căile de transport şi de la decopertarea şi
nivelarea terenurilor folosite.
Emisiile punctuale sunt gazele de ardere de la utilajele tehnologice: CO2, CO, SO2,
NOx, particule.
Emisiile difuze sunt gazele de eşapament (hidrocarburi, CO2, CO, SO2, NOx,
particule) de la mijloacele de transport utilizate.
Instalaţii pentru reţinerea şi dispersia poluanţilor în atmosferă
Nu sunt prevăzute instalaţii pentru reţinerea emisiilor în atmosferă pentru mijloacele
de transport auto şi utilajele folosite în etapa de construcţie şi reconstrucţie ecologică.
Pentru reducerea emisiilor de la motoarele mijloacelor de transport se recomandă:
§ deplasarea camioanelor pe drumurile de pământ sau balastate cu viteze de maxim
30 km/h;
§ achiziţionarea carburanţilor corespunzători d.p.d.v. calitativ;
§ efectuarea regulată a reviziilor tehnice la mijloacele auto utilizate, pentru ca acestea
să se încadreze în prevederile NRTA 4/1998.
IV.1.2. Etapa de funcţionare
Surse de poluanţi pentru aer

Descărcările Corona apar la suprafaţa conductoarelor LEA 400 kV când intensitatea
câmpului electric pe suprafaţa conductorului depăşeşte rigiditatea dielectrică a aerului.
Când pe suprafaţa conductorului sunt iregularităţi, cum ar fi particule contaminate,
determină o concentrare a gradientului tensiunii care poate deveni un punct al unei
descărcări. Străpungerea aerului în această regiune generează lumină, zgomot acustic,
zgomot radio, vibraţia conductorului, ozon.
Fenomenul de descărcare Corona poate să apară şi pe părţi neelectrice, în mod
normal, la înălţime mare, în condiţii de atmosferă încărcată cu electricitate statică naturală,
în timpul furtunilor cu descărcări atmosferice: pe antene, catarge, construcţii metalice
înalte, etc.
Descărcarea Corona, la fel ca orice descărcare electrică naturală sau antropică
produce ionizarea aerului şi formarea ozonului.
Emisiile de ioni şi ozon de-a lungul traseului LEA în funcţiune apar în condiţii de
umiditate ridicată, cauzate de descărcările Corona. Aceste emisii sunt, de cele mai multe
ori inferioare limitei de detecţie a aparatelor de măsură, astfel încât, impactul asupra
factorului de mediu aer este nesemnificativ.
Instalaţii pentru reţinerea şi dispersia poluanţilor în atmosferă
Nu sunt sunt necesare instalaţii pentru reţinerea emisiilor electromagnetice.

IV.2. Surse de poluanţi şi protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor
Surse de emisii pentru zgomot şi vibraţii

Amplasamentul proiectului supus analizei este în afara intravilanului localităţilor pe
care le traversează.
Activităţile care se vor desfăşura în această etapă sunt generatoare de zgomot şi
vibraţii. Percepţia zgomotului produs în câmp îndepărtat depinde de o serie de factori
externi cum ar fi: condiţiile meteorologice, efectul de sol, absorbţia în aer, topografia
terenului, vegetaţie, etc.
Amenajări şi dotări pentru protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor
Reducerea acestor emisii nu se poate realiza prin instalaţii, singura condiţie este
starea tehnică corespunzătoare a utilajelor şi mijloacelor de transport.
Surse de emisii pentru zgomot şi vibraţii

În etapa de funcţionare a LEA 400 kV se produc zgomote din cauza:
§ descărcărilor Corona care produc sunete ca sfârâituri şi pocnituri de intensitate
redusă, perceptibile numai în vecinătatea liniei, în zona de protecţie şi siguranţă;
§ „bâzâitului liniei electrice” – zgomot de intensitate scăzută perceptibil numai în zona
de protecţie şi siguranţă.
Sunetele produse de descărcările Corona sunt de intensitate scăzută şi nu
generează disconfort în zonele învecinate, aceste sunete nu pot fi eliminate sau reduse.
Zgomotele şi vibraţiile conductoarelor vor fi reduse prin metode constructive, cum
sunt montarea antivibratoarelor şi distanţierelor.
IV.3. Surse de poluanţi şi protecţia calităţii apelor
Surse de poluanţi pentru ape, locul de evacuare sau emisarul

Traseul propus pentru construcţia liniei electrice subtraversează prin foraj orizontal
pârâul Gutinaş şi supratraversează râurile Trotuş, Siret şi Bârlad.
În cazul LEA, stâlpii vor fi amplasaţi pe maluri, de o parte şi de alta a cursurilor de
apă, fără să influenţeze caracteristicile acestora (compoziţie biochimică, turbiditate, etc.),
cu excepţia râului Siret unde, în funcţie de regimul pluviometric din perioada efectuării
lucrărilor de amplasare a cel mult 2 stâlpi, se va mări turbiditatea apei în zonă şi cca. 200
m aval de aceasta.
În această etapă nu rezultă ape uzate.
Staţii şi instalaţii de epurare sau preepurare a apelor uzate
În zonele de apropiere sau de traversare a LEA peste cursuri de ape se vor aplica
toate măsurile necesare respectării cerinţelor de siguranţă impuse de Normativul NTE
003/04/00 pentru clasa de importanţă a acesteia.

În cazul poluărilor accidentale cu carburanţi şi/sau lubrifianţi, pentru reducerea

impactului se folosesc substanţe absorbante sau neutralizatoare şi se elimina sursa de
poluare.
Surse de poluanţi pentru ape, locul de evacuare sau emisarul

Procesul tehnologic de transport al energiei electrice nu implică utilizarea apei sau
evacuare ape uzate.
În această etapă nu sunt generaţi poluanţi care să determine modificări fizice,
chimice sau biologice ale apelor de suprafaţă.
Staţii şi instalaţii de epurare sau preepurare a apelor uzate
Nu este cazul.
IV.4. Surse de poluanţi şi protecţia solului, subsolului şi apelor freatice
Surse de poluanţi pentru sol, subsol şi ape freatice

Poluarea solului/subsolului în zonele de impact se manifestă prin:
§ degradare fizică, respectiv compactare pentru amplasamentul fiecărui stâlp LEA
(platforma tehnologică şi fundaţie);
§ degradare fizică, respectiv compactare pentru pozarea LES;
§ degradare fizică, respectiv compactare pentru suprafaţa (33,75 ha pădure) pe care
se va face defrişarea vegetaţiei forestiere.
Implementarea proiectului supus analizei presupune lucrări de construcţie - montaj
care au impact asupra structurii solului, subsolului, din cauza amenajării platformelor de
montaj, săpării/forării gropilor de fundare şi turnării fundaţiilor, lucrări care durează cel mult
o lună pentru fiecare amplasament al stâlpilor LEA.
Solul/subsolul/apele freatice pot fi contaminate de scurgeri accidentale de carburanţi
şi/sau lubrifianţi, ca urmare a unor defecţiuni ale mijloacelor de transport şi/sau utilajelor
folosite.
Lucrări şi dotări pentru protecţia solului, subsolului şi apei freatice
Impactul asupra solului/subsolului va fi redus prin:
§ refacerea suprafeţelor ocupate temporar (recopertare pentru refacerea stratului
vegetal);
§ gestionarea corespunzătoare a deşeurilor generate.
Pentru a preveni poluarea accidentală a solului/subsolului/apei freatice, utilajele şi
mijloacele de transport folosite vor fi menţinute în stare bună de funcţionare iar defecţiunile
vor fi semnalate în cel mai scurt timp şi remediate la unităţi specializate, nu pe
amplasament.
Pentru a putea asigura o intervenţie rapidă în caz de poluare accidentală generată
de pierderi de carburanţi şi/sau lubrifianţi, executantul lucrărilor are obligaţia să aibă în
dotare şi să folosească materiale absorbante şi/sau substanţe neutralizatoare.
Toate categoriile de deşeuri şi ambalaje generate la punctele de lucru vor fi
gestionate cu respectarea prevederilor legale în domeniu (colectare selectivă fără contact
cu solul, apele, refolosire sau eliminare prin operatori economici autorizaţi d.p.d.v. al
protecţiei mediului să desfăşoare acest tip de activitate).
În această etapă, la fiecare punct de lucru va fi asigurată de către executantul
lucrărilor o toaletă ecologică vidanjabilă pentru personalul muncitor.

personalul de specialitate, iar mentenanţa LEA se va face în conformitate cu normativele
în vigoare în domeniu.
Pe durata funcţionării LEA nu sunt surse de poluare a solului/subsolului, în cadrul
lucrărilor de mentenanţă nu se lucrează cu preparate sau substanţe chimice periculoase,
cu excepţia vopselelor folosite pentru refacerea balizajului stâlpilor de traversare.
IV.5. Surse de poluanţi şi protecţia împotriva radiaţiilor
Surse de radiaţii
În această etapă nu sunt surse de radiaţii.
Amenajări şi dotări pentru protecţia împotriva radiaţiilor
Nu este cazul.
Surse de radiaţii
Radiaţiile produse de LEA sunt radiaţii electromagnetice. Emisia sau radiaţia
electromagnetică reprezintă unul dintre efectele trecerii unui curent electric printr-un
material conductor şi se compune din câmpul electric şi câmpul magnetic, rezultând
denumirea de radiaţie electromagnetică. Pe durata funcţionării, orice instalaţie
electroenergetică este sursă de câmpuri electromagnetice emise în mediu:
§ câmp electric de joasă frecvenţă (50 Hz);
§ câmp magnetic de joasă frecvenţă (50 Hz);
§ câmp electromagnetic emis în diferite benzi de frecvenţă, cum ar fi regimurile
tranzitorii sau prezenţa descărcării Corona pe elementele aflate sub tensiune ale
instalaţiilor.
Luând în considerare criteriul energia asociată emisiilor electromagnetice, acest tip
de radiaţie poate fi clasificată în:
§ radiaţii ionizante (capabile să rupă legăturile moleculare sau să ionizeze atomii,
procese susceptibile să producă alterări ale materiei vii);
§ radiaţii neionizante, termen prin care se denumesc în mod general emisiile
electromagnetice a căror energie nu este suficientă pentru modificarea stării
substanţelor cu care interacţionează, dar care pot produce efecte de natură
termică, fizico-chimică, etc.
Radiaţiile produse de LEA sunt radiaţii neionizante.
Impactul electromagnetic este determinat de prezenţa componentelor câmpului
electromagnetic, generate în spaţiul din vecinătatea instalaţiilor sistemului electroenergetic
(LEA).
Dintre categoriile de emisii electromagnetice menţionate anterior, câmpul electric de
joasă frecvenţă (50 Hz) şi câmpul magnetic de joasă frecvenţă (50 Hz) sunt produse
permanent în perioada de funcţionare a LEA.
Studiile realizate de o serie de organizaţii profesionale arată că se poate intui o
corelaţie între radiaţia electromagnetică de joasă frecvenţă, care în lumea modernă ne
înconjoară pretutindeni şi apariţia unor afecţiuni la om, dar datele existente şi indicatorii
apreciaţi de aceştia, nu pot lega cauzal radiaţia electromagnetică de anumite afecţiuni ale
omului.
Deşi efectele radiaţiilor electromagnetice asupra stării de sănătate a populaţiei nu
au fost încă confirmate, în multe ţări au fost adoptate acte normative cu rolul de a proteja
populaţia şi personalul care lucrează în apropierea surselor puternice de radiaţie
electromagnetică de joasă frecvenţă printre care se numără şi LEA.
Strategia de dezvoltare a reţelelor de transport energie electrică are la bază
principiul precauţiei, principiu care se referă la prevenirea expunerii populaţiei la câmpuri
electromagnetice mai mari decât valorile prevăzute de reglementările în domeniu.
Proiectarea „LEA 400 kV Gutinaş – Smârdan” s-a făcut cu respectarea
Normativului de Proiectare NTE 001/03/00 şi a Ordinului nr. 1193/2006 emis de Ministerul
Sănătăţii Publice, ordin care indică limite pentru valorile câmpului electric LEA, de 5 kV/m,
la o înălţime de 1,8 m deasupra solului, în zone locuite.
La nivelul Uniunii Europene a fost adoptată Directiva EU 2001 care are la bază
limite şi recomandări privind expunerea la radiaţia electromagnetică de joasă frecvenţă
(neionizantă), valori propuse de ICNIRP (International Commission on Non-Inonizing
Radiation Protection).
În România, Directiva Europeană a fost transpusă prin două acte normative:
§ H.G. nr. 1136/2006 privind cerinţele minime de securitate referitoare la expunerea
lucrătorilor la riscuri generate de câmpuri electromagnetice (expunere
profesională). Valorile de declanşare a acţiunii sunt în conformitate cu principiile
stabilite de ICNIRP (Comisia Internaţională de Protecţia împotriva Radiaţiei
Neionizante), în documentul "Guidelines for limiting exposure to time-varying
electric, magnetic, and electromagnetic fields (Up to 300 GHz)", publicat în 1998
în Health Physics şi reprezintă transpunerea Directivei 2004/40/CE privind cerinţele
minime de securitate şi sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscuri de
agenţi fizici (câmpuri electromagnetice);
§ Nivelurile maxime admisibile de expunere la câmpuri electromagnetice a populatiei
generale (expunere neprofesională) sunt precizate în Normele privind limitarea
expunerii populaţiei generale la câmpuri electromagnetice de la 0 Hz la 300 GHz,
aprobate prin Ordinul Ministrului Sănătăţii Publice nr. 1193/2006. Nivelurile maxime
admisibile specificate în aceste norme sunt cele transpuse din Recomandarea
Consiliului Europei nr. 1999/519/CE privind limitarea expunerii publicului la
câmpuri electromagnetice (de la 0 Hz la 300 GHz).
Prin Ordinul MSP nr. 1193/2006 sunt aprobate restricţiile de bază stabilite astfel
încât să ţină seama de incertitudinile legate de sensibilitatea individuală, de condiţiile de
mediu, de vârstă şi starea de sănătate a populaţiei.
Valori de expunere admisibile

Intensitatea Inducţia
Tipul expunerii Reglementare în România Frecvenţa câmpului câmpului
electric magnetic
Ordinul Ministrului Sănătăţii Publice nr.
Expunerea Nivelul de referinţă
1193/2006 – Normele privind limitarea
neprofesională
expunerii populaţiei generale la câmpuri
(a publicului) 50 Hz 5 kV/m 100 mT
electromagnetice de la 0 Hz la 300 Ghz
Expunerea HG nr. 1136/2006 privind cerinţele
Valoare de declanşare a acţiunii
profesională minime de securitate referitoare la


generate de câmpuri 50 Hz 10 kV/m 200 mT
electromagnetice
Nivelurile de referinţă pentru expunere sunt stabilite cu scopul comparării cu valorile

măsurate. Respectarea tuturor nivelurilor de referinţă garantează respectarea restricţiilor
de bază.
IV.6. Surse de poluanţi şi protecţia ecosistemelor terestre şi acvatice
Identificarea arealelor sensibile care pot fi afectate de proiect

Pe traseul de 138 km, LEA 400 kV Gutinaş – Smârdan, pe teritoriul judeţului Bacău,
intersectează în 2 zone extremitatea vestică a ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior de pe
râul Trotuş, prima intersecţie pe distanţa de circa 225 m, în zona Cornăţel (zonă de luncă
cu vegetaţie ierboasă) şi a doua, pe distanţa de circa 430 m, zona localităţii Lunca Dochiei
(360 m - zonă de luncă cu vegetaţie ierboasă şi 70 m – pădure).
Pe distanţa de 588 m traseul LEA trece pe teritoriul a 2 situri Natura 2000,
Traseul LEA 400 kV Gutinaş - Smârdan, în raport cu ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior

Traseul LEA 400 kV Gutinaş - Smârdan, în raport cu ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior
Aspecte ale zonei de traversare a LEA de pe malul drept pe malul stâng al râului
Siret prin ROSCI0162 şi ROSPA0071, pe distanţa de circa 1.770 m.
Traseu LEA prin ROSCI0162 şi ROSPA0071 Perdea de plop

traversată de LEA

Aspecte ale zonei de traversare a LEA de pe malul drept pe malul stâng al râului
Siret prin ROSCI0162 şi ROSPA0071
Pentru construcţia LEA, pe teritoriul ROSCI0162 şi ROSPA0071 va fi ocupată

temporar suprafaţa totală de teren de 18.759 mp (1,8759 ha), din care:
§ pe teritoriul ROSCI0162 – 4.305 mp (0,4305 ha), din care:
o platformele de lucru pentru 2 stâlpi (1 stâlp de susţinere şi 1 stâlp de
întindere) – 840 mp + 1500 mp = 2.340 mp (0,2340 ha);
o culoarul de lucru, 655 m (lungimea traseului LEA) x 3 m (lăţimea culoarului
de lucru) = 1.965 mp (0,1965 ha), din care 210 mp prin zona de pădure;
§ pe teritoriul în care ROSCI0162 şi ROSPA0071 se suprapun – 14.454 mp (1,4454
ha), din care:
o platformele de lucru pentru 8 stâlpi (7 stâlpi de susţinere şi 1 stâlp de
întindere) – (7 x 840 mp) + 1500 mp = 7.380 mp (0,7380 ha);
o culoarul de lucru 2.358 m (lungimea traseului LEA) x 3 m (lăţimea culoarului
de lucru) = 7.074 mp (0,7074 ha).
Lucrări, dotări şi măsuri pentru protecţia biodiversităţii şi a celor 2 situri Natura

2000
Pentru a reduce impactul asupra biodiversităţii, în perioada de construcţie şi
reconstrucţie ecologică se vor lua următoarele măsuri:
§ executarea lucrărilor de defrişare şi montare a stâlpilor în afara perioadei de
depunere a ouălor şi cuibărit a speciilor de păsări şi de hibernare a speciei
Spermophilus citellus, iulie - septembrie;
§ toate etapele lucrărilor se vor realiza în conformitate cu documentaţia tehnică
prezentată şi cu respectarea condiţiilor impuse prin actele de reglementare;
§ reconstrucţia ecologică a suprafeţelor afectate temporar;
§ respectarea cu stricteţe a căilor de acces, platformelor şi culoarului de lucru;
§ defrişarea vegetaţiei forestiere se va face cu respectarea regulilor silvice şi în
conformitate cu instrucţiunile privind termenele, modalităţile şi perioadele de
colectare, scoatere şi transport al materialului lemnos;
§ la exploatarea masei lemnoase se folosesc tehnologii de recoltare, de colectare,
lucrări în platforma primară şi de transport al lemnului din pădure care să nu
producă degradarea solului, a drumurilor forestiere şi a malurilor apelor, distrugerea
sau vătămarea seminţişului utilizabil, precum şi a arborilor nedestinaţi exploatării,
peste limitele admise de normele tehnice;

§ folosirea mijloacelor de transport şi utilajelor cu grad sporit de silenţiozitate,

prevăzute cu atenuare de vibraţii care vor avea efectuate la zi inspecţiile tehnice
periodice, precum şi prin respectarea programului zilnic de lucru;
§ deplasarea camioanelor pe drumurile de pământ sau balastate cu viteze de maxim
30 km/h;
§ nu se vor face depozite de materiale sau deşeuri în afara spaţiilor destinate acestui
scop;
§ se interzic schimburile de lubrefianţi şi reparaţiile utilajelor pe suprafeţe
neimpermeabilizate.
§ executantul lucrărilor de construcţie şi reconstrucţie ecologică va instrui angajaţii şi
va urmări gestionarea corespunzătoare a tuturor categoriilor de deşeuri generate
(menajere şi tehnologice), prin colectare selectivă, transport şi
eliminare/valorificare, cu respectarea prevederilor legale în domeniu.
Areale sensibile care pot fi afectate de proiect

Pentru implementarea proiectului supus analizei, pe teritoriul ROSCI0162 şi
ROSPA0071, suprafaţa de teren ocupată definitiv (fundaţiile şi terenul de sub stâlpii LEA)
este de 874,60 mp (0,0875 ha), din care:
§ pe teritoriul ROSCI0162 – 2 stâlpi x 87,46 mp = 174,92 mp (0,0175 ha);
§ pe teritoriul în care ROSCI0162 şi ROSPA0071 se suprapun – 8 stâlpi x 87,46 mp =
699,68 mp (0,0700 ha).
Lucrări, dotări şi măsuri pentru protecţia biodiversităţii şi a celor 2 situri Natura
2000
Pentru a preveni impactul asupra speciilor de avifaună sunt adoptate următoarele
măsuri constructive:
§ lanţurile de izolatoare vor avea o lungime de minimum 6 m astfel încât, păsările de
talie mare să nu poată închide circuitul între două conductoare aflate la potenţial
diferit;
§ realizarea balizajului alb-roşu pentru a mări vizibilitatea reţelei în timpul zilei, în
zonele cursurilor de apă, ariilor naturale pentru protecţia păsărilor, traversări şi/sau
încrucişări de drumuri, reţele, şosele, prin montarea balizelor sferice din fibră de
sticlă (cu diametrul de minimum 600 mm, distanţele între balize de 50 m), pe
conductorul de protecţie la traversări;
§ pe conductorul de protecţie se vor monta dispozitive pentru semnalizarea acestuia,
pentru a preveni coliziunea păsărilor aflate în zbor;
§ montarea pe stâlpi a dispozitivelor avertizoare, pentru a preveni coliziunea păsărilor
aflate în zbor.
IV.7. Surse de poluanţi şi protecţia aşezărilor umane şi a altor obiective de interes

public
Identificarea obiectivelor de interes public şi a altor zone pentru care este instituit
un regim de restricţie

Traseul proiectului supus analizei este în extravilanul localităţilor, deci în afara zonei
locuite. De asemeni pe traseu nu sunt alte obiective de interes public, cu excepţia
drumurilor. Celelalte zone cu regim de restricţie au fost abordate la capitolul III.12. Relaţia
cu alte proiecte existente sau planificate.
Lucrări, dotări şi măsuri pentru protecţia aşezărilor umane şi a altor obiective de
interes public
Proiectarea „LEA 400 kV Gutinaş – Smârdan” s-a făcut cu respectarea
Normativului de Proiectare NTE 001/03/00 şi a Ordinului nr. 1193/2006 emis de Ministerul
Sănătăţii Publice.
Poluanţi şi surse de emisii

Radiaţiile produse de LEA în timpul funcţionării sunt radiaţii electromagnetice.
Lucrări, dotări şi măsuri pentru protecţia aşezărilor umane şi a altor obiective de
interes public
Pentru prevenirea impactului LEA asupra aşezărilor umane şi a altor obiective de
interes public, în conformitate cu prevederile Normativului NTE 003/04/00, dimensiunile
zonelor de protecţie şi siguranţă sunt de 75 m, câte 37,5 m de o parte şi de alta a axului
LEA, prin terenuri descoperite, şi de 54 m, câte 27 m de o parte şi de alta a axului LEA,
prin terenurile cu păduri, zone în care se instituie restricţii privind accesul persoanelor şi
regimul construcţiilor, se asigură protecţia capacităţii energetice şi accesul personalului
pentru exploatare şi întreţinere.
Conform Ordinului ANRE 4/2007, la delimitarea zonelor de protecţie şi de siguranţă
ale capacităţilor energetice trebuie luate în considerare complexul de factori naturali,
economici şi sociali ai zonei şi caracteristicile acestora astfel încât, coexistenţa
ansamblului să asigure funcţionarea normală a capacităţilor energetice, evitarea punerii în
pericol a persoanelor, a bunurilor şi a mediului.
Prin Ordinul Ministerului Sănătăţii Publice nr. 1193/2006 sunt aprobate restricţiile de
bază stabilite astfel încât să ţină seama de incertitudinile legate de sensibilitatea
individuală, de condiţiile de mediu, de vârstă şi starea de sănătate a populaţiei.
Prin respectarea restricţiilor în zona culoarului de protecţie şi siguranţă şi a tuturor
prevederilor legale în domeniu, se previne influenţa LEA asupra populaţiei şi obiectivelor
de interes public.
IV.8. Deşeuri generate şi gospodărirea acestora
IV.8.1. Deşeuri generate
Pe durata desfăşurării lucrărilor de construcţie şi reconstrucţie ecologică vor fi

generate deşeuri tehnologice, menajere şi de ambalaje.
Etapa de construcţie şi reconstrucţie ecologică
Aspectele de mediu privind gestionarea deşeurilor rezultate în timpul execuţiei

lucrărilor de construcţie şi reconstrucţie ecologică pentru proiectul supus analizei constituie
responsabilitatea operatorului economic care va fi selectat prin licitaţie publică să execute
aceste lucrări.

mediului, titularul proiectului va menţiona în Caietul de sarcini, obligaţiile acestui operator
economic.
Deşeuri tehnologice
§ Deşeuri metalice, rezultate din activitatea de montare a stâlpilor, conductorilor,
izolatorilor (fragmente de armături, cleme, brăţări, etc.) – 0,5 tone;
§ Deşeuri materiale de construcţie provenite de la materialele de construcţie utilizate
(beton) – 5 tone;
§ Deşeuri de cabluri, resturi de conductori – 1 tonă;
§ Deşeuri de materiale izolatoare – 0,5 tone;
§ Deşeu inert rezultat de la săparea/forarea găurilor de fundare – 4.500 mc;
§ Uleiuri uzate pentru mijloacele auto şi utilaje;
§ Acumulatori uzaţi;
§ Anvelope uzate.
Deşeuri de ambalaje
Ambalaje refolosibile vor fi returnate furnizorului:
§ paleţi din şipci lemn, provin de la ambalajele componentelor stâlpilor;
§ tamburi din lemn, provin de la conductoare;
§ lăzi din lemn, provin de la ambalajele armăturilor.
Deşeuri de ambalaje valorificabile:
§ deşeuri de carton, provin de la ambalajele părţilor componente ale lanţurilor
izolatoare, clemelor şi prizelor de legare la pământ – 3,5 tone;
§ PET-uri – 50 kg/lună.
Deşeuri menajere
Rezultă de la personalul implicat în implementarea proiectului supus analizei,
cantităţile rezultate sunt între 1000 – 1500 kg/lună, în funcţie de numărul de persoane
implicate în fiecare fază a etapei de construcţie şi reconstrucţie ecologică.
Etapa de funcţionare
Din activitatea de mentenanţă pot fi generate deşeuri ca urmare a lucrărilor de
reparaţii a echipamentelor mecanice, electrice şi de automatizare:
§ cabluri electrice;
§ materiale izolatoare;
§ deşeuri metalice;
§ ambalaje rezultate de la livrarea componentelor înlocuite.
Aceste deşeuri vor fi generate în cantităţi nesemnificative, sporadic, cantitatea
generată va fi predată operatorilor economici autorizati d.p.d.v. al protecţiei mediului să
desfăşoare aceste activităţi.
Etapa de dezafectare
La încheierea ciclului de viaţă, teoretic, LEA poate fi dezafectată, dar decizia va fi
luată în funcţie de comportarea în exploatare, corelată cu cererea de energie din zonă.
Dezafectarea LEA se va face în baza unui proiect supus procedurilor de
reglementare d.p.d.v. al protecţiei mediului, conform legislaţiei în vigoare în acest
domeniu.
În momentul în care utilitatea liniei nu se mai justifică tehnico-economic aceasta
urmează să fie dezafectată astfel:
§ se demontează stâlpii, conductoarele şi izolatoarele liniei, materialele rezultate
(deşeuri metalice) fiind valorificate ca deşeuri reciclabile, prin operatori economici
autorizaţi d.p.d.v. al protecţiei mediului să le achiziţioneze. Din izolatoarele formate
din material compozit vor fi recuperate capetele metalice pentru valorificare ca

deşeu metalic, restul materialului fiind predat unui operator economic autorizat
d.p.d.v. al protecţiei mediului să achiziţioneze acest tip de deşeu;
§ fundaţiile vor fi dezafectate prin spargerea betonului şi tăierea piciorului de fundaţie
până la adâncimea de 1 m. Deşeurile de beton rezultate vor fi predate unui operator
economic autorizat d.p.d.v. al protecţiei mediului să le achiziţioneze;
§ laminatul piciorului de fundaţie va fi valorificat ca deşeu metalic reciclabil, prin
operatori economici autorizaţi d.p.d.v. al protecţiei mediului să-l achiziţioneze;
§ suprafaţa de teren care a fost ocupată cu amplasamentele stâlpilor va fi eliberată
de deşeuri, nivelată şi adusă la starea iniţială (înainte de construirea LEA).
IV.8.2. Gospodărirea deşeurilor generate
Gospodărirea deşeurilor se va face cu respectarea prevederilor Legii nr. 211/2011

privind regimul deşeurilor.
Pentru gestionarea corespunzătoare a tuturor categoriilor de deşeuri generate,
constructorul proiectului are următoarele obligaţii:
§ să respecte prevederile legale privind colectarea selectivă, valorificarea/eliminarea
deşeurilor, cu scopul evitării daunelor aduse mediului, biodiversităţii şi oamenilor;
§ să ţină evidenţa tuturor categoriilor de deşeuri generate, colectate, transportate,
depozitate temporar, valorificate şi eliminate (conform modelului prevăzut în Anexa
nr. 1 la HG nr. 856/2002, cu completările ulterioare, şi să o transmită anual agenţiei
judeţene pentru protecţia mediului);
§ pe durata transportului, deşeurile vor fi însoţite de documente din care să rezulte:
deţinătorul, destinatarul, tipurile de deşeuri, locul de încărcare, locul de destinaţie,
cantitatea; un exemplar al acestor documente va fi transmis beneficiarului
proiectului;
§ să instruiască angajaţii care vor fi implicaţi în implementarea proiectului cu scopul
gestionării în mod corespunzător a tuturor categoriilor de deşeuri generate.
Etapa de construcţie şi reconstrucţie ecologică

Deşeuri tehnologice
Deşeul inert
O parte din deşeul inert (solul) rezultat în urma săpării/forării gropilor pentru fundaţii
va fi refolosit la umplerea acestora, iar solul rămas neutilizat (60%) va fi transportat şi
depozitat de către constructor, pe suprafeţele indicate de către primăriile unităţilor
administrativ - teritoriale de pe teritoriul cărora rezultă acest deşeu, în baza unui document
oficial, scris.
Deşeul inert este definit ca fiind deşeul care nu suferă nici o transformare
semnificativă fizică, chimică sau biologică, nu se dizolvă, nu arde şi nu reacţionează în nici
un fel, fizic sau chimic, nu este biodegradabil şi nu afectează materialele cu care vine în
contact într-un mod care să poată duce la poluarea mediului ori să dăuneze sănătăţii
omului. Cantitatea totală de levigat şi conţinutul de poluanţi ai deşeului, precum şi
ecotoxicitatea levigatului trebuie să fie nesemnificative, şi în special, să nu pericliteze
calitatea apelor de suprafaţă şi/sau subterane.
Modul de gestionare al deşeurilor rezultate din excavare şi/sau decopertare este
reglementat de HG nr. 856/2008 privind gestionarea deşeurilor din industriile extractive,
act normativ care reglementează gestionarea deşeurilor rezultate din activitatea de
prospecţiune, explorare, extracţie din subteran sau de exploatare a carierelor, tratare şi
stocare a resurselor minerale, denumite în continuare deşeuri extractive.
Deşeurile metalice feroase şi neferoase

Aceste deşeuri vor fi colectate şi depozitate temporar în incinta organizării de

şantier, pe o suprafaţă impermeabilizată şi acoperită şi vor fi valorificate prin operatori
economici autorizaţi d.p.d.v. al protecţiei mediului să achiziţioneze acest tip de deşeu.
Deşeurile de lemn
Aceste deşeuri vor fi colectate şi depozitate temporar în incinta organizării de
şantier, pe o suprafaţă impermeabilizată şi acoperită şi vor fi valorificate drept combustibil
solid.
Deşeurile provenite de la materialele de construcţii
Resturile de beton vor fi depozitate temporar pe amplasament, în zona amenajată
special pentru fiecare punct de lucru, urmând să fie folosite pentru umpluturi la gropile de
fundare.
Resturile de cabluri, conductori şi izolatori
Aceste deşeuri vor fi colectate în incinta organizării de şantier şi vor fi predate unui
operator economic autorizat d.p.d.v. al protecţiei mediului să achiziţioneze acest tip de
deşeu.
Anvelopele uzate
Acestea sunt deşeuri reciclabile, rezultate ca urmare a schimbării anvelopelor la
mijloacele auto şi vor fi predate o dată cu achiziţionarea celor noi, în caz contrar,
anvelopele uzate vor fi colectate pe o suprafaţă impermeabilizată, în incinta organizării de
şantier şi ulterior vor fi predate unui operator economic care este autorizat d.p.d.v. al
protecţiei mediului să achiziţioneze acest tip de deşeu.
Modul de gestionare a anvelopelor uzate este reglementat de:
§ Legea nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor.
§ HG nr. 170/2004 privind gestionarea anvelopelor uzate.
Deşeuri de ambalaje
Paleţi din şipci lemn
Componentele stâlpilor sunt livrate de producător sub formă de pachete (paleţi din
şipci lemn), pe tipuri, de componente. Pachetele sunt depozitate temporar în incinta
organizării de şantier, pe subansamble tehnologice care vor fi transportate la locul de
montare iar paleţii vor fi returnaţi operatorului economic de la care au fost achiziţionate
subansamblele stâlpilor.
Tamburi din lemn
Conductoarele sunt livrate pe tamburi din lemn, depozitaţi temporar în incinta
organizării de şantier, fiind ulterior transportaţi la amplasamentele LEA.
După întinderea conductoarelor, tamburii vor fi depozitaţi temporar în incinta
organizării de şantier, iar ulterior returnaţi operatorului economic de la care au fost
achiziţionate conductoarele.
Lăzi din lemn,
Armăturile vor fi livrate în lăzi din lemn, depozitate temporar în incinta organizării de
şantier, de unde vor fi transportate la fiecare amplasament al stâlpilor, gradual şi în funcţie
de necesităţi, lăzi care vor fi returnate operatorului economic de la care au fost
achiziţionate armăturile.
Deşeu de carton
Părţile componente ale lanţurilor izolatoare, clemele şi prizele de legare la pământ
vor fi livrate în lăzi din carton, părţile metalice fiind separate de elementul izolant din
cauciuc siliconat. Lăzile vor fi depozitate temporar în incinta organizării de şantier, de unde
vor fi transportate la fiecare amplasament al stâlpilor, gradual şi în funcţie de necesităţi,
lăzile devenind deşeu de carton, deşeu care va fi predat unui operator economic autorizat
d.p.d.v. al protecţiei mediului să achiziţioneze acest tip de deşeu.
PET-uri
Recipienţii din plastic rămaşi după consumarea apei potabile de către personalul
implicat în implementarea proiectului supus analizei, de la punctele de lucru, vor fi colectaţi
în saci de polietilenă şi transferaţi în incinta organizării de şantier, de unde vor fi predaţi

unui operator economic autorizat d.p.d.v. al protecţiei mediului să achiziţioneze acest tip
de deşeu.
Deşeuri menajere
Deşeurile menajere care rezultă de la personalul implicat în implementarea
proiectului supus analizei, de la punctele de lucru, vor fi colectate în saci de polietilenă şi
transferate zilnic în recipienţi tip eurocontainer sau europubelă, amplasaţi pe o suprafaţă
impermeabilizată şi fără scurgere pe sol, în incinta organizării de şantier, de unde vor fi
predate unui operator economic autorizat d.p.d.v. al protecţiei mediului să elimine acest tip
de deşeu.
Platformele spaţiilor unde sunt amplasate europubelele pentru colectarea
deşeurilor menajere organice, din incinta organizării de şantier vor fi impermeabilizate şi
prevăzute amenajări pentru colectarea levigatului provenit din scurgeri, precipitaţii.
Deşeuri periculoase
Uleiurile uzate
Aceste deşeuri fac parte din categoria deşeurilor periculoase - cod - 13 02 05*
Uleiuri minerale neclorurate de motor, de transmisie şi de ungere.
Schimburile de ulei la mijloacele de transport se vor face la unităţi de profil
autorizate d.p.d.v. al protecţiei mediului să achiziţioneze acest tip de deşeu.
Uleiul uzat rezultat ca urmare a schimbului de ulei la utilaje va fi colectat într-un
recipient metalic amplasat pe o suprafaţă betonată şi acoperită, în incinta organizării de
şantier şi va fi predat unui operator economic autorizat d.p.d.v. al protecţiei mediului să
achiziţioneze acest tip de deşeu. Schimbul de ulei la utilaje se va face pe o suprafaţă
impermeabilizată, fără a afecta solul, apele de suprafaţă sau freatice.
Conform legislaţiei în domeniu, generatorii de uleiuri uzate au următoarele obligaţii:
§ să asigure colectarea separată a întregii cantităţi de uleiuri uzate generate şi
stocarea corespunzătoare până la predare;
§ să asigure predarea uleiurilor uzate operatorilor economici autorizaţi să desfăşoare
activităţi de colectare, valorificare şi/sau de eliminare;
§ să livreze uleiurile uzate însoţite de declaraţii pe propria răspundere, operatorilor
economici autorizaţi să desfăşoare activităţi de colectare, valorificare şi/sau de
eliminare a uleiurilor uzate;
§ să păstreze evidenţa privind cantitatea, provenienţa, localizarea şi înregistrarea
stocării şi predării uleiurilor uzate;
§ să raporteze semestrial şi la solicitarea expresă a autorităţilor publice teritoriale
pentru protecţia mediului competente, informaţiile solicitate.
Este interzisă:
§ deversarea uleiurilor uzate în apele de suprafaţă, apele subterane şi în sistemele
de canalizare;
§ evacuarea pe sol sau depozitarea în condiţii necorespunzătoare a uleiurilor uzate,
precum şi abandonarea reziduurilor rezultate din valorificarea şi incinerarea
acestora;
§ valorificarea şi incinerarea uleiurilor uzate prin metode care generează poluare
peste valorile limită admise de legislaţia în vigoare;
§ amestecarea diferitelor categorii de uleiuri uzate cu alte tipuri de uleiuri conţinând
bifenili policloruraţi sau alţi compuşi similari şi/sau cu alte tipuri de substanţe şi
preparate chimice periculoase;
§ amestecarea uleiurilor uzate cu motorina, ulei de piroliză, ulei nerafinat tip P3,
solvenţi, combustibil tip P şi reziduuri petroliere, şi utilizarea acestui amestec drept
carburant;
§ amestecarea uleiurilor uzate cu alte substanţe care impurifică uleiurile;

§ incinerarea uleiurilor uzate în alte instalaţii decât cele prevăzute în HG nr.

128/2002 privind incinerarea deşeurilor, cu modificările şi completările ulterioare;
§ colectarea, stocarea şi transportul uleiurilor uzate în comun cu alte tipuri de
deşeuri;
§ utilizarea uleiurilor uzate ca agent de impregnare a materialelor.
Acumulatorii şi bateriile uzate auto
Aceste deşeuri fac parte din categoria deşeurilor periculoase - cod - 16 06 01*
Baterii şi acumulatori.
Schimburile de acumulatori şi baterii se vor face la unităţi de profil autorizate
d.p.d.v. al protecţiei mediului să achiziţioneze acest tip de deşeu.
Modul de gestionare a deşeurilor de acumulatori şi baterii uzate este reglementat
de HG nr. 1132/2008 privind regimul bateriilor şi acumulatorilor şi al deşeurilor de
baterii şi acumulatori.
Etapa de funcţionare
Deşeurile generate în etapa de funcţionare vor fi colectate de către operatorul
economic care va efectua lucrările de mentenanţă şi eliminate, cu respectarea
prevederilor legale în domeniu.
IV.9. Gospodărirea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase
Substanţele şi preparatele chimice periculoase utilizate

§ Motorină;
§ Baterii auto;
§ Uleiuri minerale pentru mijloacele auto şi utilaje (lubrifiant);
§ Vopsele.
Gestionarea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase utilizate
§ Alimentarea cu combustibili a mijloacelor de transport se va face la staţiile PECO;
§ Alimentarea cu combustibili a utilajelor se va face pe suprafeţe impermeabilizate,
din recipienţi metalici, fără scurgere în mediu;
§ Schimbul de ulei la mijloacele de transport se va face în unităţi specializate care
achiziţionează uleiul uzat;
§ Schimbul de acumulatori auto se va face în unităţi specializate care achiziţionează
acumulatorii uzaţi.
Substanţele şi preparatele chimice periculoase rezultate
Deşeuri de ambalaje, dacă au fost folosite vopsele, deşeuri care se predau
operatorilor economici autorizaţi d.p.d.v al protecţiei mediului să achiziţioneze acest tip de
deşeu.
Pot fi utilizate vopsele.

CAPITOLUL V
PREVEDERI PENTRU MONITORIZAREA MEDIULUI
V.1. Dotări şi măsuri pentru controlul emisiilor de poluanţi în mediu
V.1.1. Etapa de construcţie şi reconstrucţie ecologică
Pentru emisiile caracteristice lucrărilor prevăzute în proiectul supus analizei nu pot fi

prevăzute dotări speciale pentru prevenirea, reducerea şi controlul poluanţilor emişi.
Implementarea proiectului nu implică existenţa unor surse de emisii poluante pentru
mediu şi de disconfort semnificative, în consecinţă, nu sunt necesare dotări speciale
pentru monitorizarea calităţii mediului.
Urmărirea activităţii se va face prin verificări periodice:
§ personalul care deserveşte utilajele va verifica starea tehnică şi funcţionarea
acestora iar eventualele defecţiuni vor fi remediate imediat ce au fost identificate;
§ se va urmări modul de gestionare a tuturor categoriilor de deşeuri generate şi
ţinerea evidenţei cantităţilor generate şi a modului de valorificare/eliminare;
§ se va urmări modul de execuţie a lucrărilor de reconstrucţie ecologică a suprafeţelor
afectate şi ocupate temporar.
V.1.2. Etapa de funcţionare
În termen de 2 luni de la punerea în funcţiune a LEA şi periodic, CNTEE

Transelectrica SA va efectua măsurători de câmp electric şi magnetic în zona culoarului
de trecere, dar şi în afara acestuia, cu un operator economic acreditat, pentru a se stabili
dacă se respectă reglementările naţionale privind expunerea la câmp electromagnetic.
Aceste măsurători vor fi puse la dispoziţia instituţiilor şi a altor factori interesaţi.
CAPITOLUL VI
JUSTIFICAREA ÎNCADRĂRII PROIECTULUI ÎN PREVEDERILE ALTOR ACTE
NORMATIVE NAŢIONALE CARE TRANSPUN LEGISLAŢIA COMUNITARĂ
Proiectul „LEA 400 kV Gutinaş – Smârdan” nu intră sub incidenţa Convenţiei privind
evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontieră, adoptată la Espo la 25
februarie 1991, ratificată prin Legea nr. 22/2001. şi nici sub incidenţa: IPPC, SEVESO,
LCP, Directiva cadru Apă, Directiva cadru Aer, Directiva cadru a Deşeurilor).

CAPITOLUL VII
ORGANIZAREA DE ŞANTIER
Asigurarea utilajelor, mijloacelor de transport, forţei de muncă, achiziţionarea

echipamentelor, materiilor prime, materialelor, combustibililor, energiei, organizarea de
şantier, gestionarea deşeurilor generate în această etapă, sunt responsabilităţi ale
operatorului economic care va fi selectat prin licitaţie publică.
mediului, titularul proiectului va menţiona în Caietul de sarcini, obligaţiile operatorului
economic selectat, referitoare la aspectele de mediu inclusiv, obligativitatea amplasării
organizării de şantier în afara perimetrului ariilor naturale protejate.
Organizarea de şantier va face obiectul procedurii de reglementare privind
protecţia mediului.
CAPITOLUL VIII
LUCRĂRI DE REFACERE A AMPLASAMENTULUI LA FINALIZAREA INVESTIŢIEI, ÎN
CAZ DE ACCIDENTE ŞI/SAU LA ÎNCETAREA ACTIVITĂŢII
VIII.1. Lucrări propuse pentru refacerea amplasamentului la finalizarea investiţiei, în

caz de accidente şi/sau la încetarea activităţii
VIII.1.1. Etapa de construcţie şi reconstrucţie ecologică
Lucrările de reconstrucţie ecologică se desfăşoară concomitent cu lucrările de

construire.
Suprafeţele de teren pe care se va face reconstrucţia ecologică sunt cele care au
fost ocupate temporar:
§ culoarul de lucru pentru pozarea LES;
§ platformele tehnologice amenajate pentru fiecare stâlp;
§ culoarul de lucru pentru LEA, dacă în timpul lucrărilor de construcţie a suferit
modificări.
Lucrări de reconstrucţie ecologică:
§ nivelarea şi copertarea culoarului de lucru pentru pozarea LES;
§ aducerea la starea iniţială a culoarului de lucru pentru LEA, dacă a suferit
modificări;
§ după finalizarea lucrărilor pentru montarea fiecărui stâlp LEA, terenul care a fost
utilizat ca platformă tehnologică va fi adus la starea iniţială prin:
o colectarea, transportul şi eliminarea deşeurilor generate şi a materialelor de
construcţie rămase;
o nivelarea terenului pe care a fost platforma tehnologică şi refacerea stratului
vegetal prin utilizarea copertei îndepărtate temporar de pe suprafaţa de
teren pe care aceasta a fost amenajată.
Operatorul economic care va executa lucrările de construcţie şi reconstrucţie ecologică a

suprafeţelor de teren afectate temporar va fi selectat prin licitaţie publică. Pentru
respectarea măsurilor de prevenire şi reducere a impactului asupra mediului, beneficiarul
proiectului va menţiona în Caietul de sarcini, obligaţiile operatorului economic selectat,
referitoare la toate aspectele de mediu.
VIII.1.2. Etapa de funcţionare
În etapa de funcţionare a LEA se fac lucrări de mentenanţă, nu se lucrează cu

elemente sau substanţe chimice periculoase, cu excepţia vopselelor folosite pentru
refacerea balizajului stâlpilor de traversare.
Aducerea la starea iniţială a suprafeţelor afectate temporar pentru efectuarea
lucrărilor de mentenanţă.
VIII.1.3. Etapa de dezafectare
Durata normată de viaţă a unei LEA este de 40 de ani dar, prin lucrări periodice de
reparaţii (Reparaţii Curente executate la circa 10 ani şi lucrări de Reparaţii Capitale
executate la circa 20 de ani) este reabilitată permanent, durata de viaţă efectivă fiind mult
mai mare.
La încheierea ciclului de viaţă, teoretic, LES şi LEA pot fi dezafectate, dar decizia
va fi luată în funcţie de comportarea în exploatare, corelată cu cererea de energie
electrică.
În momentul în care utilitatea liniei nu se mai justifică tehnico-economic aceasta
urmează să fie dezafectată astfel:
§ se demontează stâlpii, conductoarele şi izolatoarele LEA, materialele reciclabile
rezultate (deşeurile metalice) fiind valorificate ca deşeuri reciclabile prin operatori
economici autorizaţi d.p.d.v. al protecţiei mediului să le achiziţioneze. Din
izolatoarele formate din material compozit vor fi recuperate capetele metalice
pentru valorificare ca deşeu metalic, restul materialului fiind predat unui operator
economic autorizat d.p.d.v. al protecţiei mediului să achiziţioneze acest tip de
deşeu;
§ fundaţiile vor fi dezafectate prin spargerea betonului şi tăierea piciorului de fundaţie
până la adâncimea de 1 metru. Deşeurile de beton rezultate vor fi predate unui
operator economic autorizat d.p.d.v. al protecţiei mediului să achiziţioneze acest tip
de deşeu;
§ laminatul piciorului de fundaţie va fi valorificat ca deşeu metalic reciclabil, prin
operatori economici autorizaţi d.p.d.v. al protecţiei mediului să achiziţioneze acest
tip de deşeu;
§ suprafaţa de teren care a fost ocupată cu amplasamentele stâlpilor va fi eliberată
de deşeuri, nivelată şi adusă la starea iniţială (înainte de construirea LEA).
Dezafectarea liniei electrice 400 kV Gutinaş – Smârdan se va face în baza unui proiect
supus procedurilor de reglementare d.p.d.v. al protecţiei mediului, conform legislaţiei în
vigoare în acest domeniu.

VIII.2. Aspecte referitoare la prevenirea şi modul de răspuns în cazul poluărilor

accidentale
Pentru prevenirea poluărilor accidentale, operatorii responsabili cu efectuarea

lucrărilor de construcţie şi reconstrucţie ecologică, de mentenanţă sau de dezafectare au
obligaţia să ia următoarele măsuri:
§ personalul care deserveşte utilajele şi mijloacele de transport să verifice starea
tehnică şi funcţionarea acestora iar eventualele defecţiuni să fie remediate imediat
ce au fost identificate, de către operatori economici speciaţizaţi;
§ schimbul de lubrifianţi, acumulatori auto şi anvelope să se facă numai în unităţi
sapecializate şi care preiau deşeurile provenite din aceste schimburi;
§ alimentarea cu carburanţi a mijloacelor de transport să se facă numai la staţii
PECO;
§ alimentarea cu carburanţi a utilajelor să se facă numai pe suprafeţe
impermneabilizate şi fără contact cu solul, subsolul apele de suprafaţă şi freatice;
§ utilizarea materialelor şi materiilor prime fără pierderi în timpul transportului,
depozitării, utilizării;
§ urmărirea modului de gestionare a tuturor categoriilor de deşeuri generate şi ţinerea
evidenţei cantităţilor generate şi a modului de valorificare/eliminare.
§ se va urmări modul de execuţie a lucrărilor de reconstrucţie ecologică a suprafeţelor
afectate şi ocupate temporar.
În caz de poluări accidentale cu carburanţi şi/sau lubrifianţi a solului, subsolului,
apelor de suprafaţă sau freatice, pentru a se limita extinderea poluării se vor utiliza imediat
substanţe absorbante/neutralizatoare şi se va îndepărta sursa de poluare.
CAPITOLUL IX
ANEXE, PIESE DESENATE
1. Coordonatele amplasamentului proiectului, în sistem STEREO 70

2. Acordul încheiat între CNTEE Transelectrica SA şi SC Wind Farm Mărăşeşti SRL
3. Planul de încadrare în zonă
4. Planul de situaţie
5. Certificatul de Înregistrare al evaluatorului

CAPITOLUL X
RAPORTAREA PROIECTULUI LA ANPIC
X.1. Informaţii despre proiect, în raport cu ANPIC
Coordonatele amplasamentului proiectului, în sistem STEREO 70 sunt prezentate

în Anexa 1.
Traseul LEA 400 kV Gutinaş - Smârdan, în raport cu siturile Natura 2000

ROSCI0162 şi ROSPA0071
Pe distanţa de 588 m traseul LEA trece pe teritoriul a 2 situri Natura 2000,
Pentru construcţia LEA, pe teritoriul ROSCI0162 şi ROSPA0071 va fi ocupată
temporar suprafaţa totală de teren de 18.759 mp (1,8759 ha), din care:
§ pe teritoriul ROSCI0162 – 4.305 mp (0,4305 ha), din care:
§ pe teritoriul în care ROSCI0162 şi ROSPA0071 se suprapun – 14.454 mp (1,4454
ha), din care:
o platformele de lucru pentru 8 stâlpi (7 stâlpi de susţinere şi 1 stâlp de
întindere) – (7 x 840 mp) + 1500 mp = 7.380 mp (0,7380 ha);
o culoarul de lucru 2.358 m (lungimea traseului LEA) x 3 m (lăţimea culoarului
de lucru) = 7.074 mp (0,7074 ha).

Pentru implementarea proiectului supus analizei, pe teritoriul ROSCI0162 şi

ROSPA0071, suprafaţa de teren ocupată definitiv (fundaţiile şi terenul de sub stâlpii LEA)
este de 874,60 mp (0,0875 ha), din care:
§ pe teritoriul ROSCI0162 – 2 stâlpi x 87,46 mp = 174,92 mp (0,0175 ha);
§ pe teritoriul în care ROSCI0162 şi ROSPA0071 se suprapun – 8 stâlpi x 87,46 mp =
699,68 mp (0,0700 ha).
X.2. Informaţii despre ANPIC din zona amplasamentului proiectului, conform

formularelor standard Natura 2000
X.2.1. ROSPA0071 Lunca Siretului inferior
ROSPA0071 „Lunca Siretului Inferior” a fost desemnată prin H.G. nr. 1284/2007
privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei
ecologice europene Natura 2000 în România, modificată şi completată de H.G. nr.
971/2011.
Localizarea sitului şi legături cu alte situri Natura 2000

Suprafaţă Coordo- Altitu- Regiune Legături
NUTS Denumire totală = 36.492 ha nate dine biogeo- cu alte situri
judeţ geogra- (m) grafică Natura
% Ha fice 2000
RO026 Vrancea 29 10.582,68 Latitud. N Maximă ROSCI0162

RO024 Galaţi 66 24084,72 45°52’42” 302 Continentală ROSPA0072
RO021 Brăila 5 1824,60 Longitud. Medie 33 Stepică ROSCI0072
E 27°17’6” Minimă 0
Obiectivele de conservare ale sitului sunt 22 specii de păsări menţionate în Anexa 1

a Directivei Consiliului 2009/147/EC
Speciile de păsări care constituie obiectivele de conservare ale sitului Natura 2000 -
ROSPA0071, structura şi dinamica populaţiilor acestora
Cod Specie Cuibărit Iernat Pasaj Sit. Conservare Izolare Global
Pop.
0 1 2 3 4 5 6 7 8
A229 Alcedo athis 15-25 p - - D - - -
Pescăraş albastru
A029 Ardea purpurea 5-12 p - - C C C C
Stârc roşu
A024 Ardeola ralloides 5-10 p - - C C C C
Stârc galben
A060 Aythya nyroca 20-25 p - 100-150 i C B C C
Raţa roşie
A196 Chlidonias hybridus 80-100 p - 380-450 i C B C C
Chirighiţă cu obraz alb
A197 Chlidonias niger 5-10 p - - B B C C
Chirighiţa neagră
A031 Ciconia ciconia - - 300-500 i D - - -
Barza albă
A081 Circus aeruginosus 6-12 p - - C B C B
Erete de stuf

A038 Cygnus Cygnus - 4-10 i - C B C C

Lebăda de iarnă
A027 Egretta alba 15-30 p - 50-60 i C B C C
Egreta mare
A026 Egretta garzetta 20-45 p - 80-180 i C B C C
Egreta mică
A189 Gelochelidon nilotica - - 5-10 i C B C C
Pescăriţă râzătoare
A135 Glareola pranticola - - 10-14 i C B C C
Ciovlică ruginie
A022 Ixobrychus minutus 10-15 p - - C B C C
Stârc pitic
A338 Lanius collurio 15-25 p - - D - - -
Sfrâncioc roşiatic
A339 Lanius minor 20-35 p - - D - - -
Sfrâncioc cu frunte
neagră
A177 Larus minutus - - 20-35 i D - - -
Pescăruş mic
A023 Nycticorax nycticorax 20-30 p - - C B C C
Stârc de noapte
A019 Pelecanus onocrotalus - - 60-75 i B B C
Pelican comun
A034 Platalea leucordia 5-20 p - - C B C C
Lopătar
A132 Recurvirostra avosetta 5-12 p - 25-30 i C B C C
Ciocîntors
A193 Sterna hirundo 3-5 p - 30-50 i D - - -
Chira de baltă
Pe teritoriul sitului mai pot fi întâlnite alte 25 de specii de păsări cu migraţie regulată
menţionate în Anexa 1 a Directivei Consiliului 2009/147/EC.
Structura şi dinamica populaţiilor speciilor de păsări cu migraţie regulată,

menţionate în Anexa 1 a Directivei Consiliului 2009/147/EC
Populaţie şi situaţia acesteia
Cod Specie Rezi Cui Iernat Pasaj Sit. Con Izo Global
dentă bărit pop. ser lare
vare
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
A054 Anas acuta - - 20-35 i D - - -
Raţa suliţar
A056 Anas clypeata - - 30-60 i D - - -
Raţa lingurar
A052 Anas cecca - - 50-80 i D - - -
Raţa mică
A050 Anas penelope - - 170- - D - - -
Raţa fluierătoare 230 i
A053 Anas - 10-20 p - 350-500 i D - - -
platyrhynchos
Raţă mare
A055 Anas - 1-3 p - - D - - -
querquedula
Raţă cârâitoare
A051 Anas strepera - 3-5 p - 50-80 i D - - -
Raţa fluierătoare
A043 Anser Anser - - 350-500 i D - - -
Gâscă de vară
A059 Aythya ferina - 10-20 p - 100-150 i D - - -

Raţă cu cap
castaniu
A061 Aythya fuligula 6-12 p - - B B C C
Raţa moţată
A087 Buteo buteo - - 20-35 i - D - - -
Şorecar comun
A198 Chlidonias 5-12 p - - B B C B
leucopterus
Chirighiţă cu aripi
albe
A036 Cygnus olor 10-15 p - C B C C
Lebăda de vară
A096 Falco tinnunculus 10-15 p - - D - - -
Vânturel roşu
A125 Fulica atra - 30-45 p - 2500 – C B C B
Lişiţă 3000 i
A459 Larus cachinnans 18-25 p - 200-250 i D - - -
Pescăruş argintiu
A156 Limosa limosa - - 600-1000 i D - - -
Sitar de mal
A230 Merops apiaster - 30-50 p - - D - - -
Pigorie
A017 Phalacrocorax - - 50-120 i D - - -
carbo
Cormoran mare
A005 Podiceps - 30-45 - - D - - -
cristatus
Corcodel mare
A048 Tadorna tadorna 2p - - D
Călifar alb
A161 Tringa erythropus - - - 150-200 i D - - -
Fluierar negru
A162 Tringa totanus - - - 300-500 i D - - -
Fluierar cu picioare
răşii
A142 Vanellus vanellus - 30-45 p - 500-700 i D - - -
Nagâţ
A179 Larus ridibundus 25-35 p - 80-180 D - - -
Pescăruş râzător
Clasele de habitate de pe teritoriul ROSPA0071

Cod Clase de habitate Pondere (%) Suprafaţă (ha) CLC
N04 Plaje de nisip 2 729,84 331
N06 Râuri, lacuri 17 6.203,64 511, 512
N07 Mlaştini, turbării 4 1.459,68 411, 412
N09 Pajişti naturale, stepe 4 1.459,68 321
N12 Culturi (teren arabil) 36 13.137,12 211-213
N14 Păşuni 7 2.554,44 231
N16 Păduri de foioase 22 8.028,24 311
N26 Habitate de păduri (păduri 8 2.919,36 324
în tranziţie)
Alte caracteristici ale sitului

Este o zonă situată în calea migraţiei a numeroase specii de avifaună, cu floră de

luncă joasă inundabilă, reprezentată de asociaţii vegetale specifice din genurile:
Pragmites, Thypha, Nimphoides, Scirpus şi altele.
Biodiversitatea este constituită din sisteme ecologice care funcţionează în regim
natural şi seminatural şi din sisteme antropizate prin transformarea şi simplificarea
primelor categorii.
Importanţa sitului
Importanţa acestui sit constă în faptul că reprezintă una din zonele de hrănire şi
odihnă pentru principalele populaţii de păsări acvatice care urmăresc extremitatea estică a
arcului carpatic şi se concentrează pe valea şi lunca Siretului, în drumul lor spre bălţile
Dunării (toamna) sau, spre teritoriile de cuibărit din nord (primăvara).
Vulnerabilitate
Activităţile cu impact negativ asupra stării de conservare a sitului sunt: păşunatul,
poluarea apei, pescuitul sportiv, abandonarea diferitelor categorii de deşeuri, vânătoarea,
liniile de cale ferată, inundaţiile, exploatările de pietriş şi nisip, drumurile, eutrofizarea,
curăţarea pădurii.
Managementul sitului
Organismul responsabil cu managementul sitului este Asociaţia pentru
Conservarea Diversităţii Biologice Focşani (sediu în oraşul Focşani, str. Vrâncioaia, nr.
7, tel: 0727 559 024, fax: 0337 103 166, e-mail: office@biodiversitate.ro), în baza
Convenţiei de Custodie (nr. 0046/23.02.2010) încheiată cu Ministerul Mediului şi Pădurilor.
X.2.2. ROSCI0162 Lunca Siretului inferior
ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior a fost desemnată prin Ordinul nr. 2387/2011 al
ministrului mediului şi pădurilor, pentru modificarea şi completarea Ordinului ministrului
mediului şi dezvoltării durabile nr. 1964/2007, privind instituirea regimului de arie naturală
protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice
europene Natura 2000 în România.
Cod - ROSCI0076
Altitudine:
§ Maximă – 302 m;
§ Medie - 47 m;
§ Minimă – 0 m.
Regiune biogeografică
§ Continentală
§ Stepică
Suprafaţa – 25.081 ha.
Localizare - Regiuni administrative

Județ Pondere (%) Suprafaţă (ha)
RO011 - Bacău 2 501,62
RO026 - Vrancea 42 10.534,02
RO024 - Galaţi 49 12.289,69
RO021 - Brăila 7 1755,67
Obiectivele de conservare ale sitului sunt tipuri de habitate de interes comunitar,

enumerate în Anexa I şi specii de faună de interes comunitar, enumerate în Anexa II
a Directivei Consiliului 92/43/CEE:
§ 7 tipuri de habitate;
§ specii de faună:
o 2 specii de mamifere;
o 3 specii de reptile şi amfibieni;
o 11 specii de peşti;
o 2 specii de nevertebrate.
Tipurile de habitate prezente în sit și evaluarea sitului în ceea ce le priveşte

Stare
Repre
Pondere Suprafață de Evaluare
Cod Natura 2000 zenta
(%) relativă conser globală
tivitate
vare
3260 Cursuri de apă din zonele de câmpie, până
la cele montane, cu vegetaţie din Ranunculion 20 B C C B
fluitantis şi Callitricho-Batrachion
6440 Pajişti aluviale din Cnidion dubii 5 B C C B
91F0 - Păduri ripariene mixte cu Quercus robur,
Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus 0,5 B C B B
angustifolia, din lungul marilor râuri
3270 Râuri cu maluri nămoloase cu vegetaţie de
0,5 B C B B
Chenopodion rubi şi Bidention
92A0 Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba 9 A C B B
91I0* Vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu
0,2 C C B C
Quercus ssp.
91E0* - Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi
0,3 B C B B
Fraxinus excelsior
Specii de mamifere enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE

Populație Evaluarea sitului
Denumire Rezi Migratoare
Cod Conser Evaluare
specie dentă Repro Populație Izolare
Iernat Pasaj vare globală
ducere
1355 Lutra lutra
P - - - C B C B
Vidră
1335 Spermophilus
citellus P - - - - - - -
Popândău
Specii de reptile şi amfibieni enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE

Cod Conser Evaluare
ducere
Emys
orbicularis
1220 Broasca P - - - C B C B
ţestoasă de
apă
Triturus
cristatus
1166 P - - - C B C B
Triton cu
creastă
Bombina
bombina
1188 P - - - C B C B
Buhai de baltă
cu burta roşie

Specii de peşti enumerate în Anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Cod Populaţie şi situaţia acesteia
spe Denumire specie Rezi Reprod Iernat Pasaj Sit. Conser Izo Global
cie dentă ucere pop. vare lare
1130 Aspuis aspuis P - - - C B C B
Avat
1149 Cobitis taenia P - - - C B C B
Zvârluga
2511 Gobio kessleri P - - - B B C B
Petroc
1124 Gobio albipinnatus P - - - C B C B
Porcuşor de nisip
1157 Gymnocephalus P - - - C B B B
schraetzer
Răspăr
1145 Misgurmus fossilis P - - - C B C B
Ţipar
2522 Pelecus cultratus P - - - C B C B
Sabiţă
1134 Rhodeus sericeus P - - - C B C B
amarus
Boarta
1146 Sbanejewia aurata P - - - C B C B
Dunariţă
1160 Zingel streber P - - - C B C B
Fusar
1159 Zingel zingel P - - - C B C B
Pitrar
Specii de nevertebrate enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE

Cod Conser Evaluare
ducere
Lucanus
1083 cervus P - - - C B C C
Rădaşcă
Vertigo
1014 angustior P? - - - - - - -
Gasteropod
Alte specii de faună importante

Evaluarea sitului
Cod Denumire specie Populație Evaluare
Populație Conservare Izolare
globală
Felis silvestris
M P - - - -
Pisica sălbatică
Clasele de habitate de pe teritoriul sitului

Cod Clase de habitate Pondere (%) Suprafaţă (ha) CLC
N04 Plaje de nisip 4 1003,24 331
N06 Râuri, lacuri 25 6270,25 511, 512
NO7 Mlaştini, turbării 5 1254,05 411, 412
N09 Pajişti naturale, stepe 5 1254,05 321
N12 Culturi (teren arabil) 8 2006,48 211-213
N14 Păşuni 8 2006,48 231

N16 Păduri de foioase 34 8527,54 311
N26 Habitate de păduri (păduri 11 2758,91 324
în tranziţie)
Alte caracteristici ale sitului

ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior cuprinde albia majoră a râului Siret, în aval de
Adjudul Vechi şi Homocea, până în amonte de municipiul Galaţi, la care se adaugă mici
porţiuni de terasă (de ex. trupul de pădure Hanu Conachi), precum şi partea inferioară a
luncii unor afluenţi ai Siretului (ex. râul Trotuş, în aval de Urecheşti, Râmnicu Sărat, Suha,
Bârlădel, Buzău).
Situl se întinde pe teritoriul judeţelor Bacău (porţiunea superioară a sitului situată pe
râul Trotuş), Vrancea, Buzău, Galaţi şi Brăila, preponderent în lunca inundabilă a Siretului,
o luncă joasă, cu relief predominant plan, tânăr, format din depuneri aluviale.
Substratul geologic este reprezentat de argile, nisipuri şi pietrişuri în partea
superioară de vârstă cuaternară care se prezintă sub formă de straturi suprapuse
orizontal.
Regimul hidrologic al râului Siret se caracterizează prin revărsări periodice, în
principal în lunile februarie-martie, aprilie-iunie şi noiembrie, revărsări care au influenţă
directă asupra vegetaţiei forestiere.
Climatul variază dinspre amonte spre aval, fiind caracteristic etajului colinar în
partea superioară a sitului şi stepei, în partea mijlocie şi inferioară a acestuia.
Solurile sunt predominant aluviale (aluvisol) iar pe terase apar molisoluri.
Importanţa sitului
ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior este importantă pentru speciile de peşti reofili.
Vulnerabilitate
Fenomenul de uscare a arboretelor de vârstă mare este tot mai frecvent, ca urmare
a scăderii nivelului apelor freatice. Vecinătatea unor zone locuite, accesul facil, tăierile
ilegale de arbori, extinderea arboretelor de salcâm şi plop, păşunatul în pădure, extinderea
zonei construibile ale localităţilor limitrofe sitului în zona de luncă, fragmentarea terenurilor
prin diversificarea proprietăţii, constituie principalele aspecte ale agresiunii antropice.
Managementul sitului
Organismul responsabil cu managementul sitului este Regia Naţională a Pădurilor -
Direcţia Silvică Focşani.
X.3. Prezenţa şi efectivele/suprafeţele acoperite de specii şi habitate de interes

comunitar în zona proiectului şi impactul potenţial supra habitatelor şi speciilor care
constituie obiectivele de conservare ale ROSCI0162 şi ROSPA0071
Pentru construcţia LEA, pe teritoriul ROSCI0162 vor fi ocupate următoarele
suprafeţe de teren:
§ temporar - 4.305 mp (0,4305 ha), din care:
§ definitiv - 2 stâlpi x 87,46 mp = 174,92 mp (0,0175 ha).
Prima intersecţie a ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior de către LEA – zona

Cornăţel
Prima intersecţie a
ROSCI0162 de
traseul LEA
A-2-a intersecţie a
ROSCI0162 de
traseul LEA
În această zonă a luncii râului Trotuș, pe traseul LEA şi vecinătăţi este teren
suprapăşunat, acoperirea cu vegetaţie ierboasă fiind de 50 - 80 %
Aspectul zonei traversate de LEA pe teritoriul ROSCI0162

Speciile ierboase prezente în această zonă sunt: Achillea setacea (coada

șoricelului, exemplare rare, specie oligotrofă si heliofilă frecventă pe terenuri secetoase),
Arenaria serpyllifolia (sporadică, puţine exemplare), Artemisia absinthium (pelin alb, în
populƫii rare), Berteroa incana (ciucușoara, specie heliofilă, frecventă pe ternuri cu deficit
de umiditate, aici în populaƫii rare), Calamagrostis pseudophragmites (trestioara), Capsella
bursa-pastoris (traista ciobanului), Carduus acanthoides (scaiete, apare frecvent pe
terenuri suprapașunate), Centaurea biebersteinii (apare frecvent pe terenuri xerofile,
oligotrofe şi cu insolaţie ridicată), Cirsium arvense (pălămida), Echium vulgare (iarba
șarpelui, specie xerofilă, submezotrofă), Festuca valesiaca (păiuș), Lactuca serriola
(planta busolă, prezentă pe gunoaiele aduse de viituri).
Referitor la traseul primei intersecţii (zona Cornăţel) a LEA şi în raport cu
obiectivele de conservare ale ROSCI0162, fac următoarele precizări:
§ nu este vegetaţie arboricolă, deci nu se vor face defrişări de arbori;
§ pe traseu şi zonele învecinate poate fi prezentă doar specia Spermophilus citellus.
Ţinând cont de dimensiunea suprafeţelor pe care se vor săpa/fora găurile de
fundare a unui stâlp LEA, de perioada foarte scurtă de timp pentru montarea acestui stâlp
(1 lună) şi de caracteristicile fenologice ale speciei Spermophilus citellus (se înmulţeşte
primăvara, trăieşte în colonii, însă fiecare individ are o galerie proprie cu lungimea de 30 -
150 m), se poate estima că poate fi interceptată cel mult o galerie, deci un exemplar ar
putea fi perturbat temporar, reversibil deoarece se poate refugia în partea galeriei din
afara zonei de impact.
Lucrările de amplasare a stâlpului LEA se vor face în afara perioadei de
reproducere, de creştere a puilor şi de hibernare, deci în perioada iulie – august.
A-2-a intersecţie a ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior de către LEA – zona Lunca
Dochiei
A-2-a intersecţie a
ROSCI0162 de
traseul LEA

A doua intersecţie a ROSCI0162 traversează acest sit pe distanţa de circa 430 m,

360 m - zonă cu vegetaţie ierboasă şi 70 m – pădure.
Pentru asigurarea zonelor de protecţie şi siguranţă a LEA, pe distanţa de 70 m va fi
defrişat un culoar cu lăţimea de 54 m, deci pe teritoriul ROSCI0162 va fi defrişată
suprafaţa de 3.780 mp (0,3780 ha) de pădure. Corpul de pădure din zona menţionată este
mult mai mare, traseul LEA traversând-o pe o distanţă de circa 2.600 m dar, pădurea
traversată, cu excepţia celor 70 m, nu face parte din perimetrul ROSCI0162.
Zona traversată, pe distanţa de circa 360 m este o pășune acoperită cu vegetaƫie
ierboasă, dominată de Cytisus heuffelii fiind prezente şi speciile: Agrimonia eupatoria
(turiƫa mare), Astragalus onobrychis (cosaci), Berberis vulgaris (dracila), Chamaecytisus
heuffelii (bobiƫel), Cirsium arvense (pălămida), Vicia cracca (măzăriche, specie meliferă şi
furajeră), Euphorbia cyparisias (laptele câinelui), Euphrasia stricta (silur), Festuca rupicola
(păiuș), etc. Stratul arbustiv este format din exemplare de Crataegus monogyna (păducel).
Aspectul zonei de păşune traversată de LEA pe teritoriul ROSCI0162
Pădurea din perimetrul ROSCI0162, traversată de LEA pe distanţa de 70 m (va fi

defrişată suprafaţa 0,3780 ha) este compusă din speciile: Quercus robur (stejar), Acer
campestre (jugastru), Carpinus betulus (carpen), Quercus petraea (gorun), Tilia tomentosa
(tei argintiu). Această pădure nu face parte din habitatele de pădure care constituie
obiectivele de conservare ale ROSCI0162.
Aspectul zonei de pădure de pe teritoriul ROSCI0162, traversată de LEA

Dimensiunile suprafeţelor care vor fi afectate de construcţia LEA pe teritoriul

ROSCI0162 din această zonă vor fi foarte mici, pe o perioadă foarte scurtă de timp (1
lună) deoarece va fi amplasat un stâlp LEA.
Referitor la traseul LEA pe teritoriul ROSCI0162 din această zonă şi în raport cu
obiectivele de conservare ale acestui sit, se poate estima că specia care poate fi prezentă
pe traseu şi vecinătăţi este mamiferul Spermophilus citellus.
fundare a unui stâlp LEA, de perioada foarte scurtă de timp de montare a acestui stâlp (1
lună) şi de caracteristicile fenologice ale speciei Spermophilus citellus (se înmulţeşte
primăvara, trăieşte în colonii, însă fiecare individ are o galerie proprie cu lungimea de 30 -
150 m), se poate estima că poate fi interceptată cel mult o galerie, deci un exemplar ar
putea fi perturbat temporar, reversibil deoarece se poate refugia în partea galeriei din
afara zonei de impact.
reproducere, de creştere a puilor şi de hibernare, deci în perioada iulie – august.
Intersectarea ROSPA0071 şi ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior de către LEA, pe

extremitatea vestică a acestora
Intersecţia traseului LEA a

teritoriului ROSCI0162 şi
ROSPA0071
Aspecte din planţia de nuc de pe traseul LEA

Pe distanţa de 588 m, LEA intersectează extremitatea vestică a teritoriului siturilor

Natura 2000, ROSCI0162 şi ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior (se suprapun teritorial),
Pe teritoriul oraşului Mărăşeşti:
§ pe circa 250 m este o plantaţie de Robinia pseudacacia cu zone de goluri, cu
înălţimea exemplarelor de 3 – 5 m;
§ pe circa 330 m, o plantaţie de Juglans regia cu zone de goluri, cu înălţimea
exemplarelor între 3 şi 6 m.
Aspecte din planţia de salcâm de pe traseul LEA
Stratul ierbaceu este dominat de Bromus care de obicei formează fitocenoze

edificatoare, Agrostis stolonifera (șovar, specie heliofilă), Amaranthus albus (știr), Berteroa
incana (ciucușoara, specie heliofilă), Bromus arvensis (obsiga, specie mezotrofă de soluri
ușor bazice), Cirsium vulgare (scaieţi), Reseda lutea (rechie, specie submezotrofă),
Setaria viridis (mohor), Torilis arvensis (cornuƫi).
Referitor la traseul LEA din această zonă şi în raport cu obiectivele de conservare
ale acestor 2 situri, se poate estima că speciile care ar putea fi prezente pe traseu şi
vecinătăţi sunt: mamiferul Spermophilus citellus şi specii de avifaună sedentare, oaspeţi
de vară, oaspeţi de iarnă, specii de pasaj, specii parţial migratoare (Lanius minor -
sfrâncioc cu frunte neagră, Lanius collurio - sfrâncioc roşiatic, Glareola pratincola - ciovlică
ruginie, Gelochelidon nilotica - pescăriţă râzătoare, Circus aeruginosus - erete de stuf,
Ciconia ciconia - barza albă, Falco tinnunculus - vânturel roşu.
fundare a unui stâlp LEA, de perioada foarte scurtă de timp (1 lună) şi de caracteristicile
fenologice ale speciei Spermophilus citellus (se înmulţeşte primăvara, trăieşte în colonii,
însă fiecare individ are o galerie proprie cu lungimea de 30 - 150 m), se poate estima că
poate fi interceptată cel mult o galerie, deci un exemplar ar putea fi perturbat temporar,
reversibil deoarece se poate refugia în partea galeriei din afara zonei de impact.
reproducere, de creştere a puilor şi de hibernare, deci în perioada iulie – septembrie.
Referitor la speciile de avifaună care pot fi prezente în zona traseului LEA sau
vecinătăţi, impactul constă în disturbarea cauzat de zgomot şi prezenţa umană pe o
perioadă de maximum 1 lună, timp în care se fac lucrările de montare a stâlpului LEA.
Traseul LEA nu intersectează nici un tip de habitat care face parte din habitatele
care constituie obiectivele de conservare ale ROSCI0162.
Traversarea ROSPA0071 şi ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior de către LEA

Traversarea LEA a celor 2 situri pentru a trece de pe malul drept pe malul stâng al
râului Siret, cu lungimea de 1.770 m, în zona localităţii Cosmeşti, judeţul Galaţi:
§ pe distanţa de circa 900 m este o zonă de luncă cu vegetaţie ierboasă, foarte rare
exemplare de arbuşti, plantaţie de Robinia pseudacacia şi o perdea de plop cu
lăţimea de circa 25 m;
§ pe circa 900 m, un drum de exploatare, zona de plajă şi apa râului Siret.
Pentru construcţia LEA este necesar ca pe traseul acesteia, pe un culoar cu lăţimea
de 54 m să fie defrişată vegetaţia arboricolă.
Pe culoarul pe care se va făce defrişarea vegetaţiei forestiere pentru a asigura
zonele de protecţie şi siguranţă a LEA (l = 54 m), cu excepţia suprafeţelor de sub stâlpi,
vegetaţia va fi lăsată să crească astfel încât să fie păstrată distanţa minimă de 6 m de la
coroana acestora la conductoarele electrice.
Traseul LEA pe teritoriul ROSCI0162 şi

ROSPA0071 pentru travesrsarea de pe
malul drept pe cel stâng al râului Siret
La nivelul stratului ierbaceu sunt prezente speciile: Achillea setacea (coada

șoricelului, specie oligotrofă si heliofilă), Alyssum alyssoides (specie heliofilă şi tolerantă la
diferenƫe mari de umiditate), Arenaria serpyllifolia (specie heliofilă prezentă pe terenuri cu
deficit de umiditate şi azot), Artemisia campestris (pelin de prundișuri, specie heliofilă,
submezotrofă), Artemisia austriaca (năfurica, apare frcvent pe soluri oligotrofe degradate),
Chenopodium botrys (tămaiƫa este abundentă şi vegeteaza luxuriant), Echium vulgare
(iarba șarpelui, specie xerofilă, termofilă, submezotrofă), Erigeron annus (bunghișori),
Potentilla argentea (scrântitoare), Torilis arvensis (haţmaţuchiul-măgarului).
Perdeaua de plop de pe Plantaţie de salcâm de

traseul LEA pe traseul LEA

Pe traseul LEA de trecere de pe malul drept pe malul stâng al râului Siret, cu

lungimea de 1.770 m, în zona localităţii Cosmeşti, judeţul Galaţi, pe teritoriul celor 2 situri
Natura 2000, nu vor fi interceptate şi deci nici afectate nici unul din cele 7 tipuri de habitate
care constituie obiectivele de conservare ale ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior.
Aspecte de pe traseul LEA din zona de traversare de pe

malul drept pe cel stâng al râului Siret
Dintre speciile de faună care constituie obiectivele de conservare ale ROSCI0162 şi

ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior, pe traseul LEA şi zonele învecinate pot fi prezente
următoarele:
§ mamifere - Spermophilus citellus şi Lutra lutra;
§ amfibieni şi reptile - Emys orbicularis, Triturus cristatus, Bombina bombina;
§ majoritatea speciilor de avifaună.
În etapa de construcţie şi reconstrucţie ecologică, ţinându-se cont de faptul că
lucrările pentru montarea celor 7 stâlpi în zona de traversare vor dura 3 luni, în perioada
iulie – septembrie, se estimează că impactul va fi neutru asupra:
§ următoarelor obiective de conservare ale ROSCI0162: tipuri de habitate, specii de
ihtiofaună, specii de nevertebrate;
§ următoarelor obiective de conservare ale ROSPA0071: specii de avifaună, oaspeţi
de iarnă - Cyngus, cyngus, Anas penelope, Buteo buteo.
La sfârşitul verii şi începutul toamnei (16 iulie – 15 septembrie) se petrec unele
schimbări în compoziţia avifaunei acvatice din bazinul râului Siret, păsările clocitoare sunt
prezente, terminând de crescut puii, dar apar mai multe specii de pasaj, unele apar încă
din aspectul estival, dar în aspectul serotinal are loc toiul migraţiei unor specii, limicolele
atingând un maxim în luna august. Aceasta este perioada optimă de trecere prin zonă, a
speciilor de pasaj, în drum spre cartierele de iernare din sud.
Deci, în etapa de construcţie şi reconstrucţie ecologică, ţinându-se cont de faptul că
lucrările pentru montarea celor 7 stâlpi vor dura 3 luni, în perioada iulie – septembrie, din
cauza factorilor de disturbare (zgomot, prezenţa umană, ocuparea unor suprafeţe de
teren) se estimează că impactul va fi negativ asupra:
§ următoarelor obiective de conservare ale ROSCI0162:
o speciile de mamifere: Spermophilus citellus şi Lutra lutra;
o speciile de amfibieni şi reptile - Emys orbicularis, Triturus cristatus,
Bombina bombina;
§ următoarelor obiective de conservare ale ROSPA0071: Alcedo athis, Ardeola
ralloides, Chlidonias hybridus, Ciconia ciconia, Circus aeruginosus, Egretta
garzetta, Gelochelidon nilotica, Falco tinnunculus, Lanius collurio, Lanius minor,

Glareola pratincola, Larus minutus, Limosa limosa, Merops apiaster, Tadorna

tadorna, Larus cachinnans, Tringa erythropus şi Larus ridibundus.
În etapa de funcţionare impactul va fi neutru asupra tuturor obiectivelor de

conservare ale ROSCI0162 şi ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior.
Elaborator studii protecţia mediului

Biolog Olga Axinte

Linie Electrica Aeriana

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Linie Electrica Aeriana

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

LEA 400 kV Gutinaş - Smârdan MEMORIU DE PREZENTARE

LEA 400 KV GUTINAŞ - SMÂRDAN

Titularul proiectului - C.N.T.E.E. Transelectrica S.A.

Beneficiarul proiectului - C.N.T.E.E. Transelectrica S.A.

Beneficiarul investiţiei: CNTEE Transelectrica SA 1

CAPITOLUL I. DENUMIREA PROIECTULUI.............................................. ...………………...…….. 4

CAPITOLUL II. PĂRŢI IMPLICATE ÎN PROIECT............................................................................. 4

CAPITOLUL III. DESCRIEREA PROIECTULUI................................................................................ 4

CAPITOLUL IV. SURSE DE POLUANŢI ŞI INSTALAŢII PENTRU REŢINEREA, EVACUAREA 45

CAPITOLUL V. PREVEDERI PENTRU MONITORIZAREA MEDIULUI........................................... 60

CAPITOLUL VI. JUSTIFICAREA ÎNCADRĂRII PROIECTULUI ÎN PREVEDERILE ALTOR ACTE 60

CAPITOLUL VII. ORGANIZAREA DE ŞANTIER……………………………………………….………. 61

CAPITOLUL VIII. LUCRĂRI DE REFACERE A AMPLASAMENTULUI .......................................... 61

Beneficiarul investiţiei: CNTEE Transelectrica SA 2

VIII.2. Aspecte referitoare la prevenirea şi modul de răspuns în cazul poluărilor accidentale. 63

CAPITOLUL IX. ANEXE, PIESE DESENATE…………………………………………………………… 63

CAPITOLUL X. RAPORTAREA PROIECTULUI LA ANPIC............................................................ 64

Beneficiarul investiţiei: CNTEE Transelectrica SA 3

LEA 400 KV Gutinaş – Smârdan

Titularul şi beneficiarul proiectului – Compania Naţională de Transport al Energiei Electrice

Proiectant – Institutul de Studii şi Proiectări Energetice Bucureşti

Elaboratorul Memoriului de Prezentare - Axinte Olga, persoană fizică autorizată

III.1. Rezumatul proiectului

În conformitate cu reglementările în vigoare, LEA 400 kV Gutinaş - Smârdan se

Beneficiarul investiţiei: CNTEE Transelectrica SA 5

Beneficiarul investiţiei: CNTEE Transelectrica SA 6

§ reamenajarea căilor de acces temporar, existente;

Beneficiarul investiţiei: CNTEE Transelectrica SA 7

În conformitate cu Normativul PE 026/1992, capacitatea de transport a unei linii

§ beton pentru fundaţii - clasa C 16/20.

III.2. Justificarea necesităţii proiectului

Proiectul „LEA 400 kV Smârdan – Gutinaş” este prevăzut în Strategia Energetică a

electroenergetic naţional (SEN), responsabilitate de bază a Companiei Naţionale de

III.3. Formele fizice ale proiectului

III.3.1. Etapa de construcţie şi reconstrucţie ecologică

Linia electrică subterană (LES) în cablu 400 kV (un singur circuit)

§ defrişarea unui culoar de 54 m lăţime în zonele împădurite traversate de LEA;

III.3.2. Etapa de punere în funcţiune

Punerea în funcţiune a instalaţiilor nu necesită alte lucrări şi se va face după

III.3.3. Etapa de funcţionare

După punerea în funcţiune a instalaţiilor şi după recepţionarea acestora,

III.3.4. Etapa de dezafectare

În momentul în care utilitatea liniei electrice nu se mai justifică tehnico-economic

III.4. Profilul şi capacităţile de producţie ale proiectului

Proiectul “LEA 400 kV Gutinaş – Smârdan“ nu cuprinde unităţi de producţie, acesta

Capacitatea de transport a LEA

Beneficiarul investiţiei: CNTEE Transelectrica SA 12

Tensiunea nominală Secţiunea conductoarelor de Curentul maxim admisibil de

III.5. Descrierea instalaţiilor şi fluxurilor tehnologice de pe amplasament

Structurile şi instalaţiile LEA 400 kV Gutinaş – Smârdan asigură transportul energiei

III.6. Descrierea proceselor de producţie

În proiect nu sunt prevăzute activităţi de producţie.

III.7. Materiile prime, energia şi combustibilii utilizaţi, modul de asigurare a acestora

III.7.1. Etapa de construcţie şi reconstrucţie ecologică

Etapa de construcţie se desfăşoară concomitent cu etapa de reconstrucţie

Lucrările de construcţie şi reconstrucţie ecologică, asigurarea utilajelor, mijloacelor

Echipamente şi materiale utilizate

Beneficiarul investiţiei: CNTEE Transelectrica SA 13

III.7.2. Etapa de punere în funcţiune

Punerea în funcţiune a instalaţiilor nu necesită alte lucrări, materiale, combustibili,

III.7.3. Etapa de funcţionare

După punerea în funcţiune a instalaţiilor şi după recepţionarea acestora,

În această etapă, cantitatea de lucrări, materiale, echipamente, combustibili şi