Foarte mulţi oameni din întreaga lume, inclusiv din România, consumă produse pe bază de plante, fie

că sunt alimente sau medicamente, deoarece sunt considerate naturale şi implicit sigure. Un studiu la
nivel global realizat de un cercetător român arată, însă, că o mare parte dintre acestea nu conţin în
realitate ceea ce scrie pe etichetă, iar într-unele se află chiar substanţe periculoase.

„Calitatea acestor produse este insuficient reglementată şi controlată. Dovezile crescânde ale lipsei
lor de autenticitate provoacă îngrijorare profundă, dar amploarea acestui fenomen la scară globală,
continentală sau naţională rămâne necunoscută”, se arată în abstractul studiului publicat în jurnalul
Frontiers in Pharmacology de dr. Mihael Cristin Ichim, din cadrul sucursalei Piatra Neamţ a
Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Ştiinţe Biologice (INCDSB).

Studiul a vizat 5.957 de produse din plante vândute în peste 37 de ţări, de pe şase continente, care au
fost testate în laboratoare din punct de vedere al amprentei ADN, pornind de la ingredientele
menţionate pe etichetă. Dr. Mihael Cristin Ichim a obţinut date despre 5.755 de produse analizate în
laboratoare din întreaga lume, după ce a consultat o serie de studii din străinătate, ale căror articole
au fost supuse procesului de peer-review. Alte 202 de suplimente alimentare provenite mai multe ţări
europene (România, Norvegia, Cehia, Franţa, Italia, Spania, Polonia, Marea Britanie sau Germania) au
fost testate în cadrul unui proiect separat iniţiat şi coordonat de către acesta. Din România au
provenit 70 de produse care au fost testate la laboratorul din Piatra Neamţ al INCDSB.

După centralizarea tuturor datelor obţinute, cercetătorul român a constatat că un procent de 27%
dintre produsele pe bază de plante comercializate la nivel global nu erau autentice.

„Pentru corectitudine, noi şi ceilalţi ne-am uitat doar la identitatea speciilor prezente în produsele
testate pe baza amprentei ADN: am comparat speciile de pe etichetă cu cele găsite în produs. Dacă nu
au coincis, produsul a fost declarat ca adulterat”, a afirmat dr. Mihael Cristin Ichim pentru Descoperă.

Proporţia produselor adulterate a variat semnificativ de la un continent la altul, cea mai mare rată
fiind înregistrată în Australia (79%), urmată de America de Sud (67%) şi apoi Europa (47%), America de
Nord (33%), Africa (27%) şi Asia (23%). În nouă ţări au fost analizate mai mult de 100 de produse pe
bază de plante, iar rata cea mai mare de suplimente alimentare neconforme din aceste state a fost
înregistrată de către Brazilia (68%), urmată la distanţă de Taiwan (32%), India (31%), SUA (29%),
Malaezia (24%), Japonia (23%), Coreea de Sud (23%), Thailanda (20%) şi China (19%).
Din cele 70 de suplimente alimentare vândute în România şi testate la Piatra Neamţ, numai patru au
fost conforme cu ceea ce scria pe etichetă, ceea ce a făcut ca 94% dintre ele să fie considerate
adulterate.

În studiul citat se arată că „produsele pe bază de plante adulterate conţineau specii contaminante,
înlocuitoare şi de umplutură, care nu au fost declarate, sau niciuna dintre speciile etichetate, toate
putând fi, accidental sau intenţionat, motivate economic şi fraudulos”.

„Nu am găsit nici măcar o moleculă din ADN-ul acelei specii”

L-am întrebat pe dr. Ichim ce a găsit mai exact în suplimentele alimentare testate de el. „De la nimic la
orice. Inclusiv noi, când am căutat într-un produs (ceai) care trebuia sa fie monocomponent (un singur
ingredient, conform etichetei), nu am găsit nici măcar o moleculă din ADN-ul acelei specii, dar în
schimb am găsit multe alte specii, unele asemănătoare speciei căutate (substituirea unei specii
medicinale, mai scumpe, mai greu de găsit şi recoltat cu una fără proprietăţi medicinale, comună, care
poate fi recoltată de peste tot, cu preţ mic), unele fără nici o legătură cu specia căutată (înlocuire, s-au
recoltat specii la întâmplare şi au fost introduse voluntar sau involuntar în produs) sau specii de
umplutură care asta fac, aduc produsul la cantitatea dorită, fără nici o legătură cu compoziţia
produsului (de obicei este orz, porumb, etc.), nici vorbă de vreo acţiune medicinală benefică”, a fost
răspunsul cercetătorului român.

Dincolo de speciile adulterate, în produsele pe bază de plante s-au mai găsit, potrivit studiului, o serie
de substanţe contaminate sau reziduuri dăunătoare, precum praf, polen, insecte, rozătoare, paraziţi,
microbi, ciuperci, mucegaiuri, micotoxine, pesticide, bifenili policloruraţi (PCB), metale grele toxice,
radioactivitate, impurităţi, reziduuri de solvenţi, medicamente cu prescripţie medicală sau ilegale.

„Poate vă întrebaţi de unde radioactivitate? Nu e cea naturală sau provenită de la plante recoltate din
zone poluate radioactiv (ex. Cernobîl). Nu. Pentru sterilizarea minimă a produselor se poate aplica şi
metoda iradierii (ca la multe alte produse alimentare de altfel) dar s-au găsit pe piaţă (cel puţin în 2
cazuri din Europa) produse unde doza de radiaţii depăşea maximul admis”, ne-a precizat cercetătorul
român.

În contextul cererii tot mai mare de produse pe bază de plante, a restricţiilor naţionale sau
internaţionale pentru anumite specii de plante sau a resurselor limitate de materie primă, riscul de
apariţie a şi mai multor produse de acest gen contrafăcute este ridicat.

„Răspândirea falsurilor la nivel mondial reprezintă o ameninţare serioasă pentru bunăstarea şi

siguranţa consumatorilor, în ciuda beneficiilor pentru sănătate pretinse sau aşteptate pentru
produsele pe bază de plante”, se mai arată în studiul citat.

Consumul de suplimente alimentare adulterate a avut ca efecte secundare severe, potrivit cercetării,
apariţia unor cazuri de „agranulocitoză, meningită, insuficienţă a mai multor organe, accident vascular
cerebral perinatal, otrăvire cu arsenic, plumb sau mercur, malignităţi sau carcinoame, encefalopatie
hepatică, sindrom hepatorenal, nefrotoxicitate, rabdomioliză, acidoză metabolică, insuficienţă renală
sau hepatică, edem cerebral, comă, hemoragie intracerebrală sau chiar decesul”.