UNIVERSITATEA TEHNICĂ “GHEORGHE ASACHI” IAȘI

FACULTATEA DE TEXTILE-PIELĂRIE ȘI MANAGEMENT

INDUSTRIAL
Domeniul: Inginerie chimică
Specializarea: Ecodesign în finisarea textilelor

Fibre inteligente în textile avansate

Masterand:
Dumitru Deleanu

1
 I. INTRODUCERE
Dacă la începutul secolului XX în industria textilă se foloseau doar fibre naturale, în anii
'30 își fac apariția fibrele artificiale, iar fibrele sintetice au apărut în Europa în jurul anilor '60. De
atunci impactul fibrelor chimice asupra industriei textile este covârșitor. Acum omenirea se află la
o răscruce, progresele înregistrate în fizică, chimie, biologie, medicină și inginerie au condus la
noi abordări tehnologice. A apărut și o schimbare de atitudine a consumatorului: design-ul inovativ
și aspectul inteligent al produselor sunt cele care îl atrag pe cumpărător.
Inovaţia în domeniul materialelor textile a atins, în ultimii ani, cote nebănuite. Într-o
perioadă relative scurtă, respective în ultimii 50 de ani, industria de textile şi îmbrăcăminte a suferit
schimbări revoluţionare, având parte de cele mai remarcabile inovaţii. Nu este vorba numai de
textilele performante, cu destinaţii multi-funcţionale (îmbrăcăminte, protecţia mediului, geotextile
etc.) sau de cele cu proprietăţi deosebite (antibalistice, protecţie chimică, biologicăetc.),
considerate sisteme pasive, ci despre materiale sau structuri inteligente care “simt” şi reacţionează
la stimuli externi de natură mecanică, termică, chimică, magnetică ş.a. Ele sunt sisteme complexe
proiectate prin combinarea într-un mod intelligent a tehnologiilor textile avansate şi tehnologia
informaţiei şi electronicii.
Rezultatele cercetărilor ştiinţifice şi tehnologice de înalt nivel vor genera noi cunoştinţe
necesare pentru a da posibilitatea ca industria textilă să facă trecerea de la o industrie bazată pe
resurse la o industrie bazată cunoaştere, de la cantitate la calitate, de la producţia de masă la
producţia la comandă, de la produse şi servicii „materiale şi tangibile” la cele „intangibile” cu
valoare adăugată ridicată, de la strategii care vizează creşterile cantitative la cele inovative. Aceste
schimbări vor conduce la o nouă industrie textilă, unde ştiinţa este factorul determinant.
Dezvoltarea unor tehnologii pentru textilele inteligente implică eforturi care au în vedere o
serie de aspecte, cum sunt:
• complexitatea produselor ca urmare a combinaţiei dintre componentele „high-tech” şi
materialele textile;
• multidisciplinaritatea tehnologiilorimplicate;
• dificultăţile legate de producerea la scară industrială;
• produsele trebuie să fie rezistente la purtare şi la tratamentele de întreţinere (curăţare);
• produsele nu trebuie să afecteze confortul;
• elaborarea de noi tehnici de măsurare şi standardizare alor;
• asigurarea protecţiei rezultatelor în mod adecvat, în armonie cu diseminarea lor;
• asigurarea unui „training” adecvat al utilizatorilor.

2
 II. MATERIALE INTELIGENTE

Când textilele îndeplinesc funcții adiționale în afara celor convenționale se numesc textile
inteligente. Noţiunea de „materiale inteligente” a fost introdusă la sfârşitul anilor 90' pentru a
desemna materiale care îşi modifică proprietăţile sub acţiunea unor stimuli, aşa cum se arată în
Fig.1, prin introducerea unor substanţe cu proprietăţi specifice (aliaje metalice, polimeri, parafine,
etc.) în materiale de diferite naturi – textile, plastice, metalice sau aliaje metalice, materiale de
construcţii, etc. Pe lângă termenul de “materiale inteligente” se mai folosesc și: “materiale active”,
“materiale adaptabile”, iar uneori pot fi incluse și în categoria actuatori / senzori. Termenul
“inteligent” mai poate fi întâlnit asociat la noțiunea de sistem sau de structură. Toată această
complexitate de materiale, comportament dinamic și aplicații face incompletă orice clasificare.
Atât natura stimulului, cât şi a răspunsului pentru aceste materiale sunt extrem de diverse. Astfel,
factorii externi includ câmpuri magnetice sau electrice, variaţii ale regimului termic, acţiuni
mecanice, etc. Materialele inteligente pot să-şi modifice faza, gradul de vâscozitate, dimensiunile,
proprietăţile electrice, caracteristici legate de aspect, etc.

STIMUL SENZOR
C
Senzorii detectează
O
semnalul dat de stimul
N

PRELUCRARE T
R
Procesorul analizează O
semnalul
L

RĂSPUNS ACTUALIZARE

Actuatorul acționează asupra

semnalului primit fie direct,
fie dintr-o unitate centrală de
control

Fig. 1. Comportamentul dinamic al materialelor inteligente

Cele trei procese (detectare-prelucrare-actualizare) sunt încorporate separat în materialele
inteligente şi trebuie unite printr-un sistem de control automat. De exemplu, la creşterea
temperaturii corporale, microcapsulele cu gel încorporate în material detectează schimbarea
temperaturii, gelul se topeste şi reduce temperatura pielii până la valorile normale.

3
 Atât natura stimulului, cât şi a răspunsului sunt diverse: dacă stimulii pot fi electrici,
magnetici, mecanici, termici, etc, răspunsul poate consta în schimbarea fazei, a dimensiunilor, a
proprietăţilor electrice, a aspectului, etc. Drept senzori-actuatori sunt consideraţi: materiale foto şi
termosensibile (detectează şi reacţioneză la schimbarea intensităţii luminoase, a temperaturii şi a
umidităţii), fibre optice (transmit cele mai mici impulsuri electrice conţinând informaţii digitale),
microcapsule, micro şi nanomateriale (fibre cu valori ale fineţii cuprinse între 5-10µm şi 10-9m).
Semnificația termenului de “îmbrăcăminte inteligentă” sau de “e-textile”, care este, de fapt,
o combinație între îmbrăcămintea de înaltă tehnologie și îmbrăcămintea la modă. Termenul poate
include toate obiectele de îmbrăcăminte realizate din textile de înaltă tehnologie sau îmbrăcăminte
în care elemente tehnologice de ultimă oră au fost încorporate. Prin integrarea electronicii în
textile, crește numărul funcțiilor îmbrăcămintei tradiționale, creându-se aplicații noi. Se poate
vorbi despre trei funcții de bază:
1. funcția de barieră, de izolație termică, chiar și atunci când temperatura exterioară tinde spre
extreme. Soluția o reprezintă materialele de tipul celor cu schimbare de fază, cu memorare
a formei sau cu rețea de capilare.
2. funcția de organizator al vieții personale - buzunarele hainelor sunt folosite la păstrarea
obiectelor personale sau a celor specifice unor activități profesionale.
3. funcția de comunicare, îndeplinită mai ales de dispozitivele de comunicație modernă
incluse în structura textilă, precum și de materialul cu efecte cromatice: costume de baie
care își modifică culoarea în funcție de umiditate sau temperatură, îmbrăcămintea de
protecție din diferite domenii de activitate, îmbrăcămintea care își schimbă culoarea în
funcție de sentimente.
Noţiunea de material intelligent poate fi extinsă la un nivel mai înalt de inteligenţă
artificială, prin încorporarea unei "funcţii de învăţare". Rezultă un material foarte inteligent care
poate detecta variaţiile mediului şi poate modifica caracteristicile proprii astfel încât să controleze
variaţiile care au generat această modificare. S-au dezvoltat, astfel, noţiunile de "inteligenţă
pasivă" (care permite doar reacţia la mediu) şi de "inteligenţă activă" (care reacţionează la
constrângeri mecanice, termice sau electrice exterioare, ajustându-şi caracteristicile printr-un
sistem de feed-back).
Materialele textile inteligente pot fi caracterizate ca fiind structure textile capabile să
sesizeze stimuli externi, să reacţioneze şi să se adapteze la aceşti stimuli având funcţionalităţi
integrateîn structură.
Materialele textile inteligente (MTI) reprezintă următoarea generaţie de fibre materiale şi
produse textile şi pot fi descrise conform definiţiei generale ca “gândind”, adaptându-şi
proprietăţile conform condiţiilor externe. Între altele, aceste materiale pot:
➢ să-şi schimbe culoarea,
➢ să genereze şi să transfere căldură utilizând curentul electric sau modificarea de fază;
➢ fi folosite ca senzori, sensibili la modificările de temperatură din mediu sau din corpul uman;
➢ să memoreze forme şi să revină la forma anterioară, în general sub acţiunea căldurii.

4
 III. CARACTERISTICI ȘI PROPRIETĂȚI ALE MATERIALELOR TEXTILE
INTELIGENTE

Materialele textile inteligente se obţin din fibre şi fire inteligente, utilizând nanotehnologii,
senzori, procesoare, dispozitive, pentru diverse utilizări: echipament militar, articole medicale
(pentru determinarea stării de sănătate, profilaxie şi tratament), echipamente de protecţie (pentru
pompieri, muncitori în condiţii deosebite, etc), echipament sportiv (alpinism, nataţie, atletism, etc),
divertisment (produse de îmbrăcăminte cu dispozitive muzicale încorporate), articole casnice şi
industriale, etc.
În funcţie de tipul reacţiei la stimului, materialele textile inteligente pot fi:
• pasive (doar sesizează stimulul extern), fac parte din prima generație de țesături inteligente
și sunt capabile doar să "simtă" condițiile ambientale și stimuli;
• active (sesizează şi reacţionează la stimuli) fac parte din cea de-a doua generație și cuprind
atât actuatori, cât și senzori. Actuatorii acționează în funcție de semnalul detectat, ori direct
ori prin intermediul unei unități centrale de control. Din categoria textilelor inteligente
active fac parte țesăturile cu memoria formei, cele cameleonice, cele rezistente la apă și
permeabile la vapori (hidrofilice/non poroase), cele termoreglante și hainele încălzite
electric;
• foarte inteligente (sesizează, reacţionează şi se adaptează la stimuli) fac parte din cea de-a
treia generație și au o triplă capacitate: cognitivă, de elaborare și de reacție, fiind capabile
să simtă, să reacționeze și să se adapteze singure la condițiile ambientale sau la un stimul.
Conceptul de „materiale inteligente” are la bază proprietăţile deosebite în ceea ce priveşte
durabilitatea, reglarea confortului, protecţia termică, menţinerea formei, tratarea leziunilor, masă
redusă, costuri de preducţie scăzute, etc. Pe de altă parte, nu trebuie neglijat nici aspectul ecologic
al producerii acestor categorii de materiale, având în vedere că se obţin din resurse regenerabile şi
biodegradabile care nu afectează nici sănătatea umană şi nici mediul.

DURABILITATE MENȚINEREA FORMEI

CONFORT PROTECȚIE

PROPRIETĂȚI
PERFORMANTE

MATERIALE TEXTILE INTELIGENTE

OBȚINERE DIN NU AFECTEAZĂ

RESURSE NU AFECTEAZĂ MEDIUL SĂNĂTATEA UMANĂ
REGENERABILE
Fig. 2. Caracteristicile materialelor textile inteligente

5
 Textilele inteligente au marele avantaj al flexibilității materialelor textile. Ele pot fi croite
pe corpul uman precum obiectele de îmbrăcăminte (cămăși, rochii), permițând unei persoane să
“poarte” efectiv dispozitivele electronice. Totodată, acestea pot lua forma unor obiecte de
întrebuințare casnică sau chiar decorative. Spre deosebire de dispozitivele electronice tradiționale,
textilele inteligente trebuie să prezinte un set diferit de proprietăți , dintre care amintim:
• consum de energie scăzut. Datorită imposibilității existenței unor surse exterioare
de energie și a unor acumulatori de masă ridicată, consumul energetic trebuie să fie foarte scăzut.
Există și metode noi de generare a energiei, precum energia cinetică sau termică, dar care, prin
tehnologiile actuale, nu permit producerea de curenți mari, deci consumul de energie a
îmbrăcămintei inteligente trebuie să fie cât mai scăzut. Gasirea unei arhitecturi care să minimizeze
numărul de noduri de procesare și de comunicație necesare unui anumit scop va permite realizarea
unui astfel de deziderat.
• capacitate de procesare distribuită. Limitarea puterii de procesare a unui nod
singular se datorează constrângerilor de tipul costului, al mărimii și al energiei consumate. În timp
ce procesul de miniaturizare face posibilă aplicabilitatea în domeniul textilelor inteligente, tehnici
moderne de tipul procesării paralele vor fi necesare pentru maximizarea puterii de calcul a
nodurilor existente. Totodată, constrângerea legată de consumul de energie implică găsirea unor
soluții optime de procesare și de utilizare optimă a puterii de calcul.
• multiple canale de comunicație. Existența a mai multor noduri de procesare implică
utilizarea a mai multor canale de comunicație. Prezența defectelor implică definirea unei topologii
și a unui protocol care să ia în calcul atât erorile de comunicație, cât și reconfigurarea rețelei pentru
a face față problemelor apărute.

6
 IV. GRUPE DE MATERIALE TEXTILE INTELIGENTE

Cele mai importante grupe de materiale inteligente sunt:

a. Materiale tip SMM (Shape Memory Materials – Materiale care memorează forma)
b. Materiale tip PCM (Phase Change Memory – Materiale care memorează faza)
c. Materiale cromatice (materiale care își modifică culoarea)
d. Materiale conductive (materiale cu proprietăți conductive și textile electronice)

a. Materiale tip SMM

Acest tip de materiale pot fi definite ca materiale care, sub acțiunea căldurii pot trece din
forma ocupată la un moment dat la o formă anterioară. Încorporarea de materiale SMM în produse
de îmbrăcăminte îmbunătățește capacitatea de protecție termică la temperaturi extreme. Activarea
acestor materiale în articolul textil permite extinderea dimensiunilor zonelor de aer existente între
straturile textile, ceea ce determină creșterea proprietății de izolare termică. Monitorizarea formei
sub acţiunea căldurii - memorarea formei indusă termic- are aplicaţii în domeniul textil (produse
textile destinate activităţilor sportive, pentru sezonul rece), medical (suturi), produse şi sisteme
miniaturizate, articole casnice (filtre pentru cafea, valve pentru duşuri, etc). Există mai multe tipuri
de materiale care prezintă capacitate de a memora forma:
• Aliaje - astfel de aliaje, precum nichel-titanium Ni-Ti prezintă o modificare în
proprietăţi la temperaturi sub şi deasupra valorii de activare. Sub nivelul de activare, aliajul este
uşor deformabil. Odată atinsă această temperatură, aliajul adoptă o formă anterioară şi devine mult
mai rigid. Pragul de activare poate fi modificat prin proporţiile de nichel şi titanium din aliaj. Alt
tip de aliaj inclus în grupul materialelor care memorizează forma este aliajul cupru-zinc Cu-Zi.
Acest aliaj poate fi activat în două moduri, fiind capabil să producă modificările reversibile
necesare pentru protecţie termică în condiţii climaterice în schimbare. Totodată reacţionează la
variaţiile de temperatură corporală. Aliajele care memorizează forma se utilizează în formă de
arcuri lamelare, care, la temperatură inferioară sunt plate, iar la temperaturi superioare nivelului
de activare se încovoaie, asigurând izolarea termică necesară.
• Polimeri - aceşti polimeri - poliuretani termoplastici - au aceeaşi comportare ca şi
aliajele nichel-titanium, cu avantajul unei compatibilităţi superioare cu materialul textil.
Temperatura de topire inferioară celei a aliajelor limitează utilizarea acestor polimeri pentru
materiale non-inflamabile. Pentru aplicaţii vestimentare, modificarea de formă se constată la
temperaturi apropiate de temperatura corpului uman.
• Pelicule poliuretanice - în prezent există pelicule poliuretanice încorporate în
produse de îmbrăcăminte. Când temperatura stratului exterior a scăzut suficient, pelicula
poliuretanică se deformează tridimensional, mărind spaţiul liber dintre straturi. Noua formă trebuie
să fie suficient de rigidă pentru a rezista la presiunea exercitată de straturile de îmbrăcăminte şi la
forţele care apar când purtătorul este în mişcare.
• Pelicule bimateriale laminate - aceste pelicule se bazează pe diferenţele existente
între valorile coeficientului de expansiune termică pentru a crea un efect reversibil de încovoiere.
Acest fenomen poate fi folosit pentru a determina separarea straturilor textile şi creşterea izolării
termice. Modificarea dimensională trebuie să fie de minim 3%, principala problemă care poate să
se producă în momentul expansiunii fiind riscul delaminării. Materialele din peliculă absorb
lichide la o rată diferită, ceea ce face ca aceasta să se încovoaie. Procesul de programare şi de
recuperare a unei forme este prezentat schematic în Figura 3. În primul rând, materialul este
prelucrat convenţional pentru a primi forma permanentă; ulterior, forma permanentă este

7
deformată, stabilind forma temporară în cadrul unui proces de programare. Procesul de programare
fie constă în încălzirea eşantionului, deformarea şi răcirea probei, fie în tratarea eșantionului la
temperaturi scăzute.

Formă permanentă Formă temporară Formă permanentă

Fig. 3. Reprezantarea schematică a memorizării formei induse termic

Un exemplu de aplicaţie a materialelor care memorează forma în domeniul produselor de

îmbrăcăminte este materialul numit DiAPLEX, realizat pentru prima dată de Mitsubishi Heavy
Industries din Japonia, un polimer poliuretanic ce poate fi introdus în materialul textil pentru a
obţine produse impermeabile la apă şi vapori în condițiile desfăşurării unor activităţi fizice intense
sau a schimbărilor climaterice bruşte. Activarea acestor materiale presupune extinderea zonelor de
aer dintre straturile textile, permiţând creşterea capacităţii de izolare termică a produsului. Prin
includerea aliajelor între straturile textile, diferenţa dintre straturi poate fi crescută substanţial peste
temperatura de activare, care îmbunătăţeşte considerabil protecţia împotriva căldurii exterioare.

Fig. 4. Reprezentarea structurală a stratului dublu de material DiAPLEX

Fig. 5. Jachete din polimer poliuretanic tip DiAPLEX

8
 b. Materiale tip PCM
Materialele capabile să-și modifice starea sunt substanțe care absorb sau eliberează cantități
semnificative de energie pe durata procesului de topire, solidificare sau sublimare. Această
caracteristică poate fi utilizată pentru asigurarea unui control dinamic al fluxului termic, materialul
funcționând ca o interfață termică cu exteriorul și având aplicaţii în diverse domenii, cum ar fi:
agricultură, construcţii, industria aerospaţială, telecomunicaţii, industria textilă (îmbrăcăminte,
lenjerie şi încălţăminte), telecomunicaţii, echipamente şi instalaţii. Materialele PCM mai pot fi
numite materiale cu energie latentă stocată, deoarece absorb sau eliberează cantităţi importante de
energie la schimbarea stării de agregare (solid-lichid, lichid-solid), fiind caracterizate de un ciclu
termic, iar cele mai cunoscute astfel de substanţe sunt sărurile anorganice, amestecuri ceară –
parafină, amestecurile de săruri. Cele mai importante materiale PCM sunt cele de tip” solid-lichid”,
având grad mare de aplicabilitate în diverse domenii. La trecerea în stare lichidă, materialul
înglobează o cantitate mare de energie, iar temperatura rămâne constantă pe întreaga perioadă a
procesului de topire. Burlington Worldwide (BWW), în parteneriat cu Outlast Technologies şi
Ciba, a creat un finisaj care permite ţesăturii să se adapteze la schimbările de temperatură pentru
haine mai confortabile şi versatile. Tehnologia numită Smart Fabric Technology (tehnologie
pentru obţinerea ţesăturilor inteligente) este bazată pe introducerea în materiale a microcapsulelor
PCM numite Thermocules. Aceste materiale absorb şi eliberează căldură pentru un confort sporit,
fără a compromite caracteristicile inerente ţesăturii. O parafină-PCM, de exemplu, absoarbe 20kJ
/kg de căldură în timpul procesului de topire. Această cantitate de căldură este eliberată apoi în
zona înconjurătoare pe durata răcirii. Teoretic, posibilităţile de utilizare a materialelor PCM sunt
nelimitate (construcţii, uniforme militare, activităţi sportive, medicale, industriale, articole pentru
protecţie), totuşi trebuie să se ţină seama de anumite restricţii, cel mai important aspect fiind
referitor la temperatura schimbării de fază (care este de 30-35°C – apropiată de temperatura
corpului uman); alţi factori se referă la cost, toxicitate şi disponibilitate.

Fig. 6. Principiul de comportare a țesăturilor PCM

Articole sportive PCM

Echilibrul termic este esențial în toate ramurile sportive, astfel încât materialele PCM sunt
ideale pentru aceste aplicații, precum ciclismul, motociclismul, cursele auto, alpinismul,
vânătoarea și pescuitul, atletism, scufundari, etc. Gama de articole PCM include articole de
îmbrăcăminte – jachete, pantaloni, șorturi, mănuși – pantofi, căști, etc.

9
 Fig. 7. Exemple de produse PCM pentru activităţi sportive – Frisby Technologies
Articole pentru protecție
Materialele PCM reprezintă o alternativă viabilă pentru protecţia termică atât la temperaturi
ridicate, cât şi la temperaturi scăzute. Aceste materiale pot fi utilizate introduse în costumele de
protecţie pentru pompieri (Fig. 8) ca o barieră termică împotriva căldurii. Microcapsulele PCM
permit menţinerea constantă timp de ore a unei temperaturi de confort, putând fi refolosite sute de
ori. Articolele PCM pot fi utilizate şi în activitatea militară, în expediţii în condiţii climaterice
diverse sau în activitatea industrială.

Fig. 8. Costum de protecţie pentru pompieri – Glazier Tek Co.

Articole medicale
Produsele textile PCM pot fi folosite în tratamentele medicale, fie în condiţii de
temperatură scăzută, fie pentru izolare termică. Terapia la temperatură constantă este folosită cu
succes în cazul inflamaţiilor rezultate în urma unor leziuni, atât în medicina umană, cât şi în
medicina veterinară. Aceste produse se dovedesc superioare gheţii ca performanţă şi durată. Un
alt domeniu potenţial sunt bolile neurologice pentru care această terapie poate uşura simptomele
de durere în cazuri precum scleroza multiplă sau displazia ectodermală.
Produsele PCM pentru situaţii medicale în care este necesară menţinerea temperaturii la un
nivel superior includ bandaje aplicate pentru diferite tipuri de boli, pentru fizioterapie şi pentru
lăuze pentru a favoriza alăptarea, precum şi păturile, lenjeria de pat sau alte surse de încălzire
utilizate pentru pacienţi cu probleme de circulaţie, etc.
Materiale PCM utilizate pentru tapisarea interiorului automobilelor
Funcţie de anotimp şi de regimul climateric, automobilele pot fi supuse unor temperaturi
excesive, fie ridicate, fie scăzute. Autovehiculele moderne sunt echipate cu sisteme de condiţionare
a mediului (răcire sau încălzire), care însă implică un consum suplimentar de energie. În condiţiile
în care acest consum a crescut, datorită sistemelor de monitorizare şi control, constructorii de
maşini sunt în prezent tentaţi să caute soluţii alternative de condiţionare a interiorului

10
automobilelor. Materialele PCM pot fi utilizate cu succes în diferite aplicaţii în interiorul
maşinilor, pentru a controla ambientul şi a regla confortul termic, fără a necesita energie exterioară.
Asigurarea confortului termic în interiorul automobilelor prin materiale PCM implică un studiu
aprofundat al dinamicii microclimatului în condiţiile variaţiei temperaturii şi a radiaţiei solare. Un
astfel de studiu determină localizarea optimă în interiorul autovehiculelor a materialelor PCM,
astfel încât randamentul să fie maxim. Experienţa acumulată a indicat capota şi scaunele ca
localizări corespunzătoare pentru materialele PCM.
Capota
În interiorul maşinii, aerul cald produs în principal prin supraîncălzirea geamurilor, se
acumulează la nivelul superior şi încălzeşte la rândul său capota. Capitonând capota cu un material
PCM, acesta va putea absorbi surplusul de căldură, menţinând temperatura din interior în limitele
confortului. Căldura stocată în material poate fi eliminată pe durata deplasării automobilului sau
în timpul nopţii. Materialul PCM utilizat este un material compozit, a cărui structură este
prezentată în figura 9
.

Fig. 9. Secţiunea unui material PCM folosit pentru capote

Materialele PCM avute în vedere pentru capote sunt proiectate să absoarbă căldura
generată în intervalul 25º - 45ºC. Substanţa PCM este incorporată într-un material textil subţire,
dispus între stratul inferior de piele şi stratul de spumă. Capacitatea de stocare a energiei termice
a unui astfel de material cu 1 mm grosime este de aproximativ 100 kJ/m2, suficient pentru a evita
încălzirea tapiseriei capotei, chiar şi în condiţii de căldură extremă.
Scaunele automobilului
Controlul temperaturii şi al umidităţii prin tapiseria scaunelor unui autovehicul este esenţial
pentru confortul termo-fiziologic al pasagerilor. Temperatura este reglată prin intermediul izolării
termice oferite de componentele interne ale multistratificatului folosit şi prin absorbţia realizată de
stratul exterior. Controlul umidităţii se face prin transportul vaporilor de apă prin straturile
interioare şi prin absorbţia acestora de către stratul exterior.
Aplicat la tapiseria scaunelor, materialul PCM absoarbe rapid şi eficient surplus de căldură,
permiţând creşterea treptată a temperaturii în microclimatul format şi reducându-i umiditatea. Într-
un mediu ambient cu temperaturi scăzute, căldura eliberată de microcapsulele PCM minimizează
pierderile termice ale corpului uman.
Un exemplu de material PCM utilizat în tapiseria scaunelor este ilustrat în figura 10. Partea
inferioară este alcătuită din două straturi de spumă. Stratului de spumă superior se ataşează un
tricot cu fire suplimentare. Stratul exterior este realizat din material ţesut.

11
 Fig. 10. Secţiunea unui scaun cu sistem de încălzire
Selectarea substanţei PCM şi a suportului textil depinde de cantitatea de căldură generată
de corpul uman, de condiţiile mediului din interiorul automobilului şi de fluxul termic al
materialului. Suportul optim pentru substanţa s-a dovedit a fi un strat de spumă de 3-5 mm grosime,
poziţionat sub stratul exterior. Concentraţia capsulelor de PCM nu depăşeşte 50%, pentru a nu
reduce permeabilitatea la vapori a ansamblului.
Principala provocare în dezvoltarea structurii textilelor pe baza de PCM este metoda
aplicării sale. Încapsularea PCM-ului într-o capsulă polimerica este una dintre alegeri, dar prezintă
dezavantajul că îngreunează țesătura foarte mult.
Materialele ce își schimbă starea pot fi de tip organic sau anorganic (săruri). În tabelul
următor sunt prezentate câteva avantaje și dezavantaje ale celor două tipuri de PCM.
Avantaje Dezavantaje
Organice Ușor de folosit Foarte scumpe
Necorozive Au desitate foarte mică de caldură
Nu se răcesc exagerat O arie mai largă de topire
Reciclabile Schimbarea volumului în timpul
schimbării de stare
Pot fi combustibile
Reacționeaza cu betonul
Pe bază de Ieftine Au nevoie de o preparare atentă
săruri O bună densitate a căldurii Au nevoie de aditivi pentru stabilizare
O conductibilitate mare termică pentru o perioadă mai lungă de folosire
Neinflamabile Tind să se suprarăcească
Biodegradabile și reciclabile Pot fi corozive în contact cu unele
metale

c. Materiale cromatice
Materialele textile cromatice sunt caracterizate de posibilitatea de a-şi schimba culoarea
conform condiţiilor externe, fiind cunoscute şi ca materiale cameleon. În această categorie sunt
incluse materiale care radiază, anulează sau modifică culoarea. Considerând natura stimulului
exterior, materialele cromatice se împart în:
• Materiale fotocromatice – stimulul este lumina;
• Materiale termocromatice – stimulul este energia termică (căldura);
• Materiale electrocromatice – stimulul este electricitatea;
• Materiale piezocromatice – stimulul este presiunea;
• Materiale solvatocromatice – stimulul este prezenţa unui solvent lichid;
• Materiale carsolcromatice – stimulul este un flux de electroni.

12
 Materialele fotocromatice sunt caracterizate de fenomenul de fotocromism – modificarea
culorii sub acţiunea luminii. Fotocromismul îşi găseşte aplicabilitatea în domeniul sistemelor de
imagini, fiind mai puţin utilizat în aplicaţii textile. Există două grupe de fibre fotocromatice: fibre
care emit culoare sub acţiunea luminii din domeniul vizibil şi fibrele pentru care factorul activant
sunt radiaţiile ultraviolete. Cele mai cunoscute sunt fibrele fotocromatice sensibile la radiaţii
ultraviolete, datorită intensităţii culorii emise, a densităţii ridicate şi a gamei largi de aplicaţii
posibile. În domeniul textil, o importanţă deosebită o au ţesăturile LUMINEX, produse în Italia,
care au încorporate fibre-led în ţesătura obişnuită, şi care se activează la anumite intensităţi ale
luminii în una din cele 5 culori disponibile (alb, galben, roşu, albastru şi verde).
Materialele termocromatice îşi schimbă culoarea sub acţiunea căldurii datorită prezenţei
unor coloranţi termocromatici introduşi în microcapsule cu gel, care sunt activaţi la atingerea
anumitor niveluri de temperatură. Se folosesc la îmbrăcămintea de protecţie (domenii de lucru în
condiţii de vizibilitate redusă sau foarte puternică), semnalizarea traseelor de ieşire în caz de
urgenţă, îmbrăcăminte pentru pompieri, realizarea jucăriilor, etc. În figura 11. b) se observă ciclul
de schimbare a culorii unei ţesături imprimate cu Americos Thermochromic Red. Astfel, în figura
(a) se observă imprimeul original, la o temperatură situată sub limita de 31°C; pe măsură ce
materialul este încălzit cu fierul de călcat -fig (b), acesta îşi pierde culoarea până la albirea totală-
fig (c), culorile revenind la cele iniţiale, fig (d). O aplicaţie a utilizării pigmenţilor şi a coloranţilor
termocromatici o reprezintă obţinerea tricoului termocromatic din fig. 11 a).

a) Tricou termocromatic b) Ciclul modificărilor cromatice la țesătura

imprimată cu Americos Thermochromic Red
Fig. 11. Aplicații ale materialelor textile termocromatice
Materialele electrocromatice îşi schimbă culoarea în mod repetat şi reversibil sub acţiunea
electricității. Dispozitivele electrocromatice au avantajul de a menţine culoarea fără aport constant
de energie, având, de asemenea, posibilitatea de alegere a culorii dintr-un spectru larg, limitat doar
de disponibilitatea de monomeri. Un mod simplu de obţinere a materialelor textile
electrocromatice este reprezentat de acoperirea nanofibrelor conductive cu cerneluri sau coloranţi;
modificarea culorii se declanşează odată cu încălzirea materialului sub acţiunea curentului electric.
d. Materiale conductive
Materialele conductive combină procesele de finisare a ţesăturilor permeabile la aer şi
vapori cu inserţia de materiale metalice. Ele permit trecerea prin material a curentului electric, ceea
ce face din suprafața textilă o altă modalitate de conexiune, o interfață alternativă. O altă definiție

13
a textilelor electronice le caracterizează ca acele materiale sau produse textile care conțin
încorporate dispozitive electronice portatile. Adăugarea de nichel, cupru sau argint ca strat
superficial având diferite grosimi în materialul textil îi conferă acestuia proprietăţi fizice şi
electrice deosebite, ce pot avea numeroase aplicaţii. De exemplu, conductivitatea termică a
ţesăturilor creşte de mii de ori după metalizarea fibrelor, pe cînd ţesăturile obişnuite oferă o izolare
termică minimă.
Indiferent de compania producătoare, acest tip de materiale au aceleași caracteristici:
• masă redusă,
• flexibilitate extremă, pot fi supuse fara nici o problemă solicitărilor mecanice care apar în
timpul procesului de producție, noncorozivitate,
• durabilitate,
• costuri de producție scăzute,
• înlocuirea suporturilor rigide cu interfețe flexibile și usor de manevrat,
• eliminarea cablurilor, întrerupătoarelor sau altor părți metalice,
• completa mobilitate pentru utilizator, utilizarea fiind extrem de simplă.
Materialele textile conductive par a fi soluția perfectă pentru înlocuirea calculatoarelor și
dispozitivelor electronice clasice cu variante flexibile, introduse în îmbrăcămintea cotidiană.

Fig. 12. Materiale conductive

Există numeroase variante de materiale textile conductive, funcție de tipul și nivelul
răspunsului dorit. În prezent, cele mai frecvente sunt materialele pentru poziționare X-Y și
materialele sensibile la presiune.

Fire, fibre si materiale conductive

Cum bumbacul, poliesterul sau nylon-ul nu sunt conducătoare de electricitate și deci nu pot
realiza funcțiile de mediu de comunicație și de alimentare cu energie necesare îmbrăcămintei
inteligente, se preferă combinarea lor cu fire metalice, cum ar fi cele de cupru. În această direcție,
cercetătorii utilizează fire de mătase înfășurate cu o folie de cupru.

14
 Fig. 13. Țeserea pe război a unui material din fire conductive
Această construcție este ideală pentru îmbrăcămintea computerizată, deoarece firele astfel
realizate prezintă conductibilitate ridicată. Firul de urzeală este obținut prin cablarea a două fire
simple, torsionate în sens invers sensului de torsiune a firelor și înfășurate cu o bandă subțire de
cupru. Această bandă conferă ansamblului o conductibilitate sporită și flexibilitate, iar realizarea
practică este asemănătoare cablului telefonic. Deoarece construcția astfel realizată este rezistentă,
firul poarte fi folosit la operațiile de coasere sau de brodare cu ajutorul mașinilor industriale.

Fig. 14. Material din fire conductive pe bază de lână

Croirea reperelor trebuie să țină cont de dispunerea circuitelor integrate pe material.
Dispozitivele simple, ca rezistorii, condensatoarele sau bobinele, sunt cusute direct pe țesătură.
Alte componente, cum ar fi ledurile, cristalele sau componentele cu montare pe suprafață (SMD),
sunt cositorite direct pe țesătură. Dispozitive, cum sunt circuitele integrate, pot utiliza socluri cu
montare mecanică pe țesătură, pentru a putea fi înlăturate în procesul de curățare.
Circuitele textile includ elemente cusute sau introduse în material care funcționează ca
senzori, electrozi sau unități discrete (exemplu rezistori). Există materii prime textile care prezintă
proprietăți electrice specifice, menținute și pe durata procesului de producție, utilizabile pentru
astfel de aplicații.

Fire metalice de organza

Aceste fire sunt obținute prin înfășurarea unui fir de aur extrem de fin și cu o conductivitate
înaltă (~0.1 cm), în jurul unui fir de mătase. Materialele țesute cu firele metalice de organza sunt
cunoscute de cel puțin două secole, fiind originare din India. Firele metalice sunt dispuse numai
ca fire de bătătură, limitând astfel anizotropia conductivă a materialului. Componenta de mătase a
firului răsucit este rezistentă la solicitări mecanice și la temperaturi ridicate.

15
 Fig. 15. Material țesut cu fire metalice de organza
Fire metalice
Firele din oțel inoxidabil au fost initial utilizate pentru filtrarea granulelor fine. Otelul
inoxidabil prezinta un avantaj: nu este sensibil la actiunea apei, deci poate spalat si suporta
transpiratia. Compozitia acestui tip de fire variaza de la 100% otel la compozite cu fire poliesterice.
Proportia amestecului determina valoarea rezistivitatii firului. Conductivitatea este limitata de
valoarea specifica otelului, procesul de productie textil si dimensiunea transversala a fibrelor
metalice. Materialele textile conductive pot fi folosite in aplicatii tehnice pentru produse
industriale - ca interfata electromagnetica: pentru izolare si pentru conducere a campurilor
electromagnetice; pentru produse de imbracaminte –asa numita imbracaminte electronica - sau
textile decorative; pentru articole medicale de tratament sau de monitorizare; pentru activitatea
militara, etc. Intre aplicatiile posibile se numara produsele de imbracaminte incalzite pentru
conditii termice extreme pe durata sezonului rece sau costumele pentru scufundatori in ape foarte
reci.
Exemple de aplicații ale textilelor electronice
Tastatura textilă
Tastatura textilă este realizată din două straturi din țesătură cu organza metalică, cu zone
orizontale non-conductive, separate de o rețea de nylon (tulle). La aplicarea unei presiuni în zone
prestabilite, cele două straturi conductive realizează contact în interiorul celulelor din rețea.
Contactul permite trecerea curentului electric de la o sursă la firele metalice de organza. Tastatura
este extrem de flexibilă, putând fi îndoită, spălată, presată fără a-i afecta performanța.

Fig. 16. Tastatură textilă

16
 Jacheta muzicala

Fig. 17. Jacheta muzicală Levi

“Jacheta muzicală”, așa cum a fost denumită comercial de către firma Levi, folosește
țesătura de fire din amestec de oțel inoxidabil și poliester. Funcțiile de comandă sunt controlate
printr-o tastatură capacitivă realizată prin brodare cu fire conductive. Aceasta face legătura cu un
sintetizator MIDI ce poate reda compoziții muzicale. Sursa de energie poate fi una solară, eoliană
sau mecanică în funcție de activitatea purtătorului.

Bandaje inteligente
Bandajele inteligente sunt utilizate pentru monitorizarea stării unui pacient, stocarea și
transmiterea datelor acumulate. Aceste bandaje pot fi aplicate în cazul unor leziuni și postoperator
pentru a semnala modificări ale stării generale. O altă direcție o reprezintă tratamentele pentru
diferite boli – deficiențe oculare de tipul ambliopiei, diabet sau monitorizarea nou-născuților. În
afara bandajelor inteligente, aplicațiile medicale de monitorizare mai includ:
• ciorapi “inteligenți”, folosiți pentru detectarea bacteriilor, a zonelor de presiune ridicată și cu
dureri în cazul persoanelor cu leziuni de coloană sau a diabeticilor, a ulcerațiilor
• uniforme militare cu fibre optice integrate, care permit evaluarea rapidă a leziunilor
• sutiene inteligente, cu un comportament dinamic pe durata activității fizice, facilitând sau
restricționând mișcările sânilor
• îmbrăcăminte sportivă, pentru monitorizarea și restricționarea regimului de activitate

17
 V. CONCLUZII

Dezvoltarea tehnologiilor de obţinere a produselor textile inteligente reprezintă o sursă de

referinţă unică şi esenţială pentru cercetători, specialişti în electronică, ingineri şi designeri, aceştia
trebuind să ia în considerare foarte mulţi factori – de la concept până la punctul de vânzare, astfel
încât produsele să satisfacă cerinţele consumatorului. Această categorie largă de produse ar trebui
să fie nu doar funcţională, ci şi estetică şi confortabilă, iar interfaţa electronică să fie uşor de
utilizat. Fabricarea de materiale textile inteligente reprezintă, deci, un domeniu cu un potenţial şi
cu un viitor deosebite, cu implicaţii în domenii multiple, dintre care cele mai importante par a fi
domeniile militare, cele medicale, industriale, divertisment şi modă.
Viitorul tehnologiei și stemelor computerizate purtabile depinde, nu numai de imaginaţia
designerilor, care sunt puşi în faţa utilizării noilor materiale textile, dar şi de abilitatea realizatorilor
acestor noi produse de a convinge producătorii industriali că textilele inteligente în conjuncţie cu
aplicaţiile lor inteligente devin din ce în ce mai atractive pentru diferiţii consumatori.

18
Bibliografie
https://ccdtulcea.ro/wp/wp-content/uploads/revista/13/01-Ampleev-Marina_Materiale-textile-
inteligente-(functionale).pdf
https://www.fibre2fashion.com/industry-article/3059/thermochromic-colors-in-
textiles?page=8&amp=true
https://www.mcf.co.jp/en/service/diaseries/diaplex.html
https://www.scribd.com/doc/119812630/materiale-textile-inteligente
https://www.scribd.com/doc/46547504/Materiale-Textile-Inteligente-Function-Ale
http://www.sinuc.utilajutcb.ro/SINUC-2010/SECTIA--IV/10.IV.22.pdf

19