PROIECT DE LECTIE

DATA : 31. 05. 2016

CLASA : I A
UNITATEA: Școala Gimnazială Specială ”Sf. Vasile” - Craiova
PROFESOR : Budihală Ramona
DISCIPLINA : Citire – scriere – comunicare
SUBIECTUL : Primăvara
TIPUL LECŢIEI : consolidare
DURATA : 45 min
SCOPUL : Cunoaşterea caracteristicilor anotimpului primăvara; îmbogăţirea vocabularului;
aplicarea în lucrări practice a cunoştinţelor despre primăvară;

Competente generALE
Dezvoltarea capacităţilor de observare, explorare şi înţelegere a realităţii din mediul
înconjurător
Cunoaşterea, înţelegerea şi utilizarea în comunicare a unor termeni specifici, pentru a
descrie fenomene observate în mediul înconjurător
Formarea unei atitudini pozitive faţă de mediul înconjurător, prin stimularea interesului
faţă de păstrarea unui mediu echilibrat şi exersarea unor deprinderi de îngrijire şi ocrotire a
acestuia

COMPETENTE SPECIFICE
1 : să denumească fenomenele specifice anotimpului primăvara ;
2 : să enumere florile de primăvară;
3 : să precizeze sărbătorile acestui anotimp ;
4 : să enumere lunile de primăvară ;
5 : să despartă în silabe cuvintele date
6 : să își îmbogătească vocabularul

COMPETENTE DERIVATE :
COGNITIVE:
OC1- să rezolve rebusul dat;
OC2- să observe planşele prezentate şi să le descrie;
OC3- să colaboreze în vederea realizării unui produs cât mai reuşit;
OC4- să enumere care sunt semnele sosirii primăverii, obiceiurile şi tradiţiile de primăvară,
 sărbătorile acestui anotimp;
OC5- să despartă cuvinte în silabe;

AFECTIVE:
OA1- să aprecieze obiectiv lucrarea proprie şi pe ale celorlalţi;
OA2- să participe cu interes la lecție;
OA3- să manifeste un comportament adecvat pe parcursul lecției.

PSIHO-MOTORII:
OM1- să mânuiască corect ustensilele de lucru;
OM2- să-şi reprime tendinţa de efectuare a unor acţiuni inutile în timpul activităţii;
OM3- să se deplaseze în spaţiul clasei pentru a soluţiona sarcinile primite;
OM4- să adopte o poziţie corectă a corpului în timpul scrisului şi pe tot parcursul orei.

STRATEGIA DIDACTICĂ :

1. RESURSE PROCEDURALE :
a)Metode şi procedee : conversaţia, observaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul,
activitatea independentă, jocul didactic, labiolectura, limbajul
mimico-gestual
b)Forme de organizare : individual, frontal

2. RESURSE MATERIALE: planşe, caiete, creioane colorate, creion negru,

stilou, fişă de lucru

3. FORME ŞI TEHNICI DE EVALURE : observarea sistematică,

proba orală, autoevaluare, evaluare de
către colegi.
4. BIBLIOGRAFICE:
a) pedagogice
 Constantin Cucoş (coord.), Psihopedagogie pentru examenele de definitivare şi
gradele didactice, Iaşi, Editura Polirom, 1998;
 Dumitriu Gh., Dumitriu C., Psihopedagogie, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,
2003.

b) metodico – didactice
 Şeredean I., Metodica predării limbii române la clasele I-IV, Bucureşti, Editura
Didactică şi Pedagogică, 1991;

5. RESURSE TEMPORALE : 45 minute

6. EFECTIVUL CLASEI : 12 elevi – 11 elevi hipoacuzici

1 elev cu D.S.M.
Notă: se va lucra în paralel diferențiat cu elevul cu D.S.M.
 ETAPELE C.s CONŢINUTUL ÎNVĂŢĂRII RESURSE OBSERVAŢII
LECŢIEI
1.Moment  Salutul -planşe
organizatoric  Notarea elevilor absenți -fişe
1 min  Pregătirea materialelor necesare lecţiei
2. Captarea atenţiei  Se cere elevilor să fie atenți pentru a obţine
3 min răspunsul ghicitorii : -planșe
“Când zăpada se topeşte -frontal
De sub ea el se zăreşte -individual
C2
Este alb şi mititel -conversaţia
Şi are-o floare clopoţel.” -explicaţia
-Vouă vă plac ghioceii ? Cum mai este -labiolectura
denumit el ? De ce ? utilizare LMG

3. Anunţarea temei  Astăzi vă veţi aminti care sunt celelalte

şi a obiectivelor semne ce vestesc venirea primăverii şi care
1 min sunt cele mai importante sărbători ale
acesteia. -explicaţia
 Va trebui să fiţi atenţi la întrebările pe care vi -frontal
le voi adresa , să formulaţi răspunsuri corecte Labiolectura
, să priviţi cu atenţie imaginile pe care vi le LMG
voi prezenta pentru ca la sfârşitul lecţiei să
rezolvaţi corect sarcinile fişelor de lucru .
4. Reactualizarea  Le cer elevilor să observe imaginile din fise şi
cunoștințelor planşe de la tablă , după care le cer sa-mi -observarea
30 min C1 răspundă la o serie de întrebări:
-câte anotimpuri are anul -conversaţia
C2 -În ce lună a anului vine primăvara ? Care sunt
celelalte luni de primăvară ? Ce anotimp -explicaţia
urmeaza ? Ce am sărbătorit pe 1 Martie ? Dar pe
C3 8 Martie ? Mai cunoaşteţi să alte sărbători ce au - Labiolectura
loc primăvara ? LMG
 -Ce fac oamenii primăvara ?
C4 Ce fructe se coc primavera? -planşe
Exercitii de despartire a cuvintelor in silabe
C5 Exercitii pe baza planselor -frontal
Exercitii – joc de potrivire a imaginilor pentru
elevul cu D.S.M.si de colorare a fisei de lucru -individual
C6

5. Aprecierea C1  Se apreciază modul în care au răspuns şi au

activității C2 lucrat elevii -LMG
C3
C4  Se fixează cunoștințele
5 min C5 Aprecieri
C6 verbale

6. Încheierea  Temă pentru acasă : se predă o fisă de colorat -aprecierea

Lecţiei  Salutul verbal
LMG
5 min
 Expresivitatea comunicării didactice este influentată de tinuta fizică, expresivitatea fetei, gesturi,
strălucirea privirii, contactul vizual. Elementele limbajului nonverbal prelungesc semnificația cuvintelor. De exemplu, un
profesor care intră în clasă și se asează la catedra sau se lipește de tablă și ramâne acolo toată ora, își diminuează mult din
forța discursului. Limbajul nonverbal are semnificații la fel de profunde ca și cel verbal.

Elevii cu probleme de auz depind de informațiile pe care ei le văd. Elevii cu dificultăți de auz pot depinde de vederea lor
pentru a comunica, de exemplu citirea vorbită, citirea pe buze, limbajul mimico-gestual. În unele cazuri pot folosi
microfoane sau aparate auditive. Tineți cont că dificultățile elevilor surzi pot fi și culturale. Spre exemplu, în limbile străine
fonetica și ortografia sunt diferite, deci dificil de învățat.
Mulți elevi surzi sau cu probleme auditive folosesc aparate auditive, chiar dacă ei folosesc si alte forme de comunicare.
Aceste aparate amplifică sunetele, dar deși toate sunetele sunt amplificate în mod egal, zgomotul de fond poate fi o problemă
pentru ei.

Organizarea sălii de clasa se face în aşa fel, încat fiecare copil să poată vedea atat profesorul, cât
şi pe ceilalţi copii, ceea ce presupune un număr mai mic de copii în clasa.
Urmărind răspunsurile date de ceilalţi colegi, pot să înveţe mai bine. De aceea mobilierul poate fi aranjat în aşa fel, încât
copilul să stea cu faţa către ceilalţi copii şi profesor. • Are efectul de a-i ușura munca de adaptare la condițiile de mediu
facilitând interacțiunea cu ceilalți colegi și cu cadrul didactic
Copiii cu deficienţe de auz ar trebui să stea langă cadrul didactic/specialist, cu faţa la acesta. Este
important însă să-i vadă şi pe ceilalţi copii.
Maniera optimă de organizare spaţială a mediului educațional (mese şi scaune, activităţile comune)
este în formă de cerc sau semicerc.
Pentru a facilita citirea labială (de pe buze), este recomandabil sa stam cu fata spre el.
Dacă un copil aude mai bine cu o ureche, aşezaţi-vă în partea corespunzătoare aceleia • Cadrul didactic trebuie să cunoască
modul de organizarii salii de clasă in situația existenței in colectivul de elevi a unui cu deficient de auz si să dovedească
disponibilitate de a-l ajuta să se integreze cu usurință in colectiv.

• Altfel, copilul va obosi rapid și nu va reuși să meargă pana la capat intr-un ritm sustinut al invatarii.
• Rămânerea in urmă poate fi sesizată de acesta și că replica se va inhiba, enerva etc.
Iluminarea trebuie să fie cat mai adecvată, atat spre copii, cât şi spre profesor/pedagog. Lumina trebuie să fie cat mai bună
pentru ca faţa, mâinile şi buzele profesorului să fie cat mai vizibile.
Cel mai bun loc pentru un interpret e să stea astfel încât să nu fie distras de restul grupului. • Asigurarea condițiilor optime
unei activități va induce copilului sentimentul că nu este abandonat ci asupra lui se execită o atenție sporită pentu a-l ajuta să
depașească deficientul de auz.
Uitați-vă la el si mențineți ritmul vorbirii normal, dar mai rar.
Folosiți expresii faciale, limbajul corpului si gesturi, dacă este necesar
Tineți capul drept atunci când vorbiți

Asigurați-vă că este destulă lumină pe fața dv. voastră atunci când vorbiți.
Cand vă adresaţi copilului cu deficienţe auditive nu staţi cu spatele în fereastră, deoarece chipul
dumneavoastră va fi umbrit, iar cititul pe buze va deveni dificil.
Este imperios necesară reducerea la minimum a zgomotelor din clasă; se va folosi o sală de
clasa amplasată într-o zonă mai liniştită a școlii.
Staţi pe cat de mult posibil cu faţa către copilul cu deficienţe de auz; nu vă acoperiţi faţa cu cartea, atunci cînd citiţi şi nu
vorbiţi când sunteţi întoarsă cu spatele, nu vorbiţi în timp ce scrieţi la tablă/pe hîrtie sau desenaţi/modelaţi etc. - copilul
hipoacuzic sau cu surditate nu vă va putea citi pe buze sau vedea mimica feţei. • Aceste interventii de stopare a unor factori
de mediu vor contribui la o comunicare mai bună cu copilul respectiv, ajutandu-l să conştientizeze mereu cine este persoana
care comunică în clipa respectivă.

Tabla, flip-chart-ul, retroproiectorul sau alte mijloace de învăţămînt similare sunt mai utile în
grupele cu copii cu deficienţe auditive, pentru a fi vizualizate diverse informaţii, scheme etc. Anunțurile importante,
conceptele cheie si cuvintele tehnice ar trebui scrise pe tablă sau date ca rezumat. • Utilizarea unor material didactice
adaptate cerintelor copiilor cu deficiente de auz au rolul de a sprijini invățarea-evaluarea elevilor, de a-l incuraja prin mesajul
că se pot găsi metode diverse pt a-i sprijini.
Dacă vă deplasaţi prin clasă în timp ce vorbiţi, un copil cu deficienţe de auz poate să nu urmărească ce spuneţi. Identificaţi
cîteva locuri cheie ale sălii de clasă unde puteţi sta şi de unde ei vă pot vedea clar. • Prin aplicarea unor metode adaptate
necesitatii copiilor cu deficient de auz, copilul este incurajat să participe la comunicare daca i se acordă timp in concordanță
cu deficiență pe care o are.
În timpul discuţiilor sau sesiunilor de întrebări şi răspunsuri, alocaţi timp suplimentar copilului să se întoarcă şi să vadă cine
vorbeşte.
Elevii care depind de ochii lor pentru a „auzi” nu vor fi capabili să-și ia notițe atunci când citesc pe buze sau se uită la un
interpret, așa că este folositor să le dați niște notițe sau să rugați un alt elev să îi dea copii după notițe. • Va duce la integrarea
cu usurință in coletiv, la realizarea sarcinilor de lucru.