CUPRINS

INTRODUCERE
DATE GENERALE GIURGIU - RUSE
PROCEDURI DE COOPERARE TRANSFRONTALIERÃ GIURGIU - RUSE
PRINCIPALE TIPURI DE DEZASTRE
ETAPELE APÃRARII ÎMPOTRIVA DEZASTRELOR
REGULI GENERALE DE COMPORTARE ÎN CAZUL INUNDAÞIILOR
SITUAÞIA ACTUALÃ ªI NECESITATEA UNUI MANAGEMENT LA
NIVEL NAÞIONAL AL INUNDAÞIILOR ÎN ROMÂNIA
PROCEDURI DE INTERVENÞIE ÎN CAZ DE INUNDAÞIE
ACÞIUNI DE REDUCERE A RISCULUI LA INUNDAÞII
4
PREGATIREA SI PARTICIPAREA PUBLICULUI
4
UTILIZAREA PREVENTIVA A TERENURILOR
4
PROGNOZARE SI AVERTIZARE
4
PREVENIREA EFICIENTA A POLUARII SI A PROBLEMELOR
SANITARE
4
EVACUARE
LISTA ORGANELOR CE POT FI CONTACTATE IN SITUATII DE
URGENTA
CADRUL LEGISLATIV
INTRODUCERE

Pe teritoriul Romaniei se produc cu o frecvenþã mai mare sau mai micã,

fenome naturale distructive de tipul: cutremurelor de pãmânt ,
inundaþiilor ºi alunecãrilor de teren care provoacã adesea pierderea de
vieþi omeneºti, mari pagube materiale ºi importante prejudicii cadrului
natural .
În acest contex,
administraþiilor publice
centrale ºi locale le revine
sarcina de a adopta toate
mãsurile necesare în
vederea prevenirii ºi
atenuãrii efectelor acestor
fenomene .
În România cea mai mare
problemã constã în
situaþiile de urgenþã
provocate de inundaþii.
Prin acest ghid se
urmãreºte reducerea impactului produs de inundaþii asupra populaþiei ºi a
bunurilor printr-o planificare adecvatã ºi printr-o politicã care sã
corespundã standardelor ºi aºteptãrilor comunitãþilor umane, în condiþiile
protecþiei mediului.
Ghidul constituie un instrument de bazã atât pentru ca administraþia
publicã localã de o parte ºi de alta a graniþei sã poatã alege mãsurile
specifice comune de protecþie împotriva inundaþiilor ºi de dezvoltare
regionalã, precum ºi modul de cooperare care sã permitã un acord comun,
concentrat, asupra problemelor complexe asociate inundaþiilor ºi o
implicare autenticã a tuturor actorilor în cadrul responsabilitãþilor ce le
revin.
DATE GENERALE GIURGIU - RUSE

Orasele Giurgiu (Romania) ºi Ruse (Bulgaria) situate pe maluri opuse ale

Dunãrii sunt confruntate cu acelaºi tip de probleme de dezvoltare ºi
oportunitãþi pe care le pune procesul de tranziþie, deºi la nivele diferite ca
amploare ºi scop, privind dezvoltarea lor durabilã pe termen lung, în acord
cu strategiile naþionale respective. Ele împart aceeaºi responsabilitate
referitoare la utilizarea durabilã ºi siguranþa ecologicã a fluviului Dunãrea.
Din partea municipalitãþilor din Ruse ºi Giurgiu se acord un interes special
relaþiilor de colaborare
transfrontaliere ºi a
economiei în contextul
dezvoltãrii durabile, în
care industria de turism
ocupã un loc important.
Dunãrea, reprezintã cel
mai important fluviu
internaþional al Europei,
strãbãtând-o de la Vest
la Est, pe 2860 Km, din
apropierea Rinului pânã la
Marea Neagra. Pe teritoriul României, între Buziaº ºi Marea Neagrã,
Dunãrea parcurge circa 1075 Km, pe traseul sãu, integral navigabil,
distingându-se patru sectoare cu trãsãturi peisagistice ºi turistice
distincte. Dintre acestea, sectorul Porþile de Fier Cãlãraºi care include ºi
zona Giurgiu, face parte din Dunãrea navigabilã (pentru vase cu pescaj de
circa 2 m) ºi are valenþe economice ºi turistice excepþionale.
Dunarea - actor principal al Euroregiunii Ruse-Giurgiu.
Dunãrea reprezintã una din componentele majore ale cadrului natural faþã
de care definim aºezarea României pe continent. Ea adunã toate raurile de
pe teritoriul þãrii noastre determinând caracterul unitar al reþelei
hidrografice. Aproape o doime din lungimea cursului navigabil al Dunãrii se
gãseºte pe teritoriul României. Izvoraºte din Munþii Pãdurea Neagrã din
Germania, are douã izvoare ºi dupã ce udã teritoriul a 10 þãri ºi a 4 capitale
se varsã în Marea Neagrã prin trei braþe: Chilia, Sulina ºi Sf. Gheorghe.
Caracteristicile fluviului sunt mult influenþate de relieful strãbãtut ºi de
condiþiile climatice.

JUDETUL GIURGIU
Judeþul Giurgiu este situat în partea de sud a þãrii, în cadrul marii unitãþi
geografice numitã Câmpia Românã, cu o suprafaþã de 3.526 km2.
Altitudinea maximã este de 136 m, înregistratã în nordul judeþului, iar
altitudinea minimã este de 12 m, in
Lunca Dunãrii.
Municipiul Giurgiu este port la
Dunãre ºi dispune de 2 km chei
amenajat la Dunãre si 1,5 km la
canalul SF. Gheorghe.
Din punct de vedere al
infrastructurii judetul Giurgiu
beneficiazã de întãlnirea într-un
centru plurinodal a trei sisteme de
circulaþie: rutier feroviar ºi naval.
Pe lângã legãtura rutierã ºi
feroviarã europeanã est-vest ºi
nord-sud în Giurgiu existã punct de
control la trecerea frontierei ºi
terminal vamal pentru mãrfuri pe
artera E85. Un terminal de
containere nou se aflã în curs de realizare în
Zona Liberã Comercialã Giurgiu. Transportul internaþional de mãrfuri ºi
cãlãtori în tranzit se realizeazã prin 3 puncte de control trecere frontiera:
PCTF ºi terminalul vamal pentru mãrfuri legat de podul de peste Dunãre
“Podul Prieteniei” singurul pod ce leagã România de Bulgaria peste graniþa
naturalã ce o constituie Dunãrea, Punct Control de Trecere a Frontierei
(PCTF) Mocanasul ºi Ramadan legat de transportul cu bacul peste fluviu.
Portul Giurgiu este unul dintre porturile principale pe sectorul fluvial al
Dunãrii. În Zona Liberã Giurgiu se aflã un terminal de containere. În
domeniul turistic existã posibilitate de asigurare de servicii pentru
pasageri, cu linie de ferry-boat din Giurgiu pânã în portul Ruse, de cealaltã
parte a Dunãrii.
Podul de peste Dunare, construit în perioada 1952- 1954, denumit simbolic
“Podul Prieteniei” este singurul pod peste Dunãre dintre România ºi
Bulgaria cu o lungime totala de 2,8 km ºi 30 m înãlþime. Structura podului
este pe douã nivele, cu
partea superioarã
pentru trafic rutier ºi
partea inferioarã
pentru trafic
feroviar.Secþiunea din
mijloc a podului poate
fi ridicatã funcþie de
înãlþimea vaselor care
se deplaseazã pe
Dunãre.
Poziþia geograficã a
judeþului în Câmpia
Burnazului a favorizat
statutul de judeþ
agricol pentru Giurgiu.
Pe lângã producþia
agricolã de bunuri ºi
servicii agricole a judeþului sunt preponderente industria textilã, a
confecþiilor ºi cea alimentarã.
Relieful judeþului Giurgiu este unul tipic de câmpie ºi luncã ºi este
caracterizat de o varietate de forme, specifice poziþionãrii de-a lungul
fluviului Dunãrea: lunca, zone terasate, insule, bãlþi, canale.
Teritoriul oraºului Giurgiu este situat la contactul dintre silvostepa ºi
luncã ºi reprezintã unitatea geomorfologicã cea mai tânãrã a reliefului, în
mare parte rezultat al acþiunii Dunãrii, constituit fiind din lunca, insule,
bãlti ºi canale (braþe). Suprafaþa dintre fluviu ºi Câmpia Burnazului, cu
lãþimi de peste 10 km, este subdivizatã în: grind, lunca internã, lunca
externã ºi uneori terasã de luncã, dispuse longitudinal ºi inegal dezvoltate;
lânga albia minora se desprinde fâºia grindurilor, cu înãlþimi de 1-5 m ºi cu
lãþimi de la câteva zeci pânã la câteva sute de metri.
Reþeaua hidrograficã este alcãtuitã din râurile care dreneazã teritoriul
judeþului, din aceastã categorie fãcând parte Argeºul cu afluenþii sãi
principali (Dâmboviþa, Sabarul, Neajlovul); fluviul Dunãrea reprezintã
colectorul general ºi pe o lungime de 72 km desparte judeþul de Bulgaria;
cel mai important lac este Comana, situat în lunca Neajlovului.
Resursele naturale sunt puþine ºi sunt reprezentate de: zãcãmintele de
petrol din partea de nord a judeþului, pietriºurile ºi nisipurile care se
extrag din Dunãre ºi din albiile râurilor Argeº, Neajlov.
Rezervaþiile naturale sunt:
§ pãdurea Comana este o rezervaþie floristicã situatã la nord de lacul
Comana, la 30 Km de Bucureºti, ce ocupã o suprafaþã de 630,5 ha;
§pãdurea Manafu - situatã la cca.36 km sud-vest de Bucureºti, în
comuna Izvoarele, fiind declaratã rezervaþie forestierã cu o suprafaþã de
278 ha.
REGIUNEA RUSE
Ruse este una dintre cele 28 de regiuni din Bulgaria. Este alcãtuitã din opt
municipalitãþi: Ruse, Byala, Ivanovo, Tsenovo, Borovo, Silvio pole, Dve
Mogili ºi Vetovo, capitala administrativã fiind oraºul Ruse cu o populaþie de
162,131 locuitori.
Frontiera de nord a regiunii coincide cu frontiera de stat de-a lungul
fluviului Dunãrea. Poziþia sa geograficã o caracterizeazã ca pe un nod de
transport important European.
Aici este singurul pod peste
Dunãre ce leagã România de
Bulgaria.
Suprafaþa regiunii este de
2,803 km2, 2.5% din totalul
teritoriului Bulgariei, având ca
vecinataþi regiunile Razagrad,
Silistra, Targovishte, Veliko
turonovo ºi la Nord fluviul
Dunãrea.
Populaþia regiunii este de
264,232 locuitori, 3.4% din
populaþia þãrii, plasând regiunea
pe locul 12 din cele 28 de regiuni ale Bulgariei.
Densitatea populaþiei este de 94 locuitori/km2 valoare superioarã mediei
naþionale de 71 loc/km2.
În regiune sunt 83 aºezãri ºi 6 oraºe (Ruse, Bayala, Dve Mogili, Vetovo,
Borovo ºi Senovo) împãrþite în 8 municipalitãþi.
Oraºul Ruse este situat pe partea dreaptã a Dunãrii la o altitudine de
aproximativ 50m deasupra nivelului mãrii la o distanþã de 496 m faþã de
cursul Dunãrii. Este amplasat la 320km Nord-Est de capitala Sofia, 203km
Nord-Est de Varna, 106km Nord-Est de VelikoTuronovo, fiind ºi cel mai
important oraº de pe malul Dunãrii.
Relieful variazã între ondulator ºi plat ºi extinde peste pãrþi din Câmpia
Dunãrii ºi zona Ludogorie.
Clima este temperat continentalã, principalele râuri sunt Yantra ºi
Rusenski Lom.
Din punct de vedere al resurselor naturale zona este relativ sãracã fiind
exploatate cariere de quart ºi calcar.
Regiunea Ruse are un avantaj major din punct de vedere economic datoritã
amplasãrii sale. Climatul ºi solul regiunii sunt favorabile dezvoltãrii
sectorului agricol, aici fiind una dintre cele mai vechi staþiuni de cercetare
agricole în localitatea Slivo Pole.
Fiind una dintre cele mai dezvoltate regiuni oraºul Ruse este cel mai mare
centu industrial al Bulgariei jucând un rol important în economia þãrii ºi a
relaþiilor de cooperare internaþionale. În Ruse fiind una dintre cele mai
mari rafinãrii dar care totuºi nu opereazã la capacitate maximã; de
asemenea zona liberã de pe teritoriul oraºului favorizeazã aportul de
capital strãin în zonã.
Rata ºomajului a crescut în zonã începând cu anul 1992 datoritã
restructurãrilor din sectorul industrial ºi din agricultura de asemenea
observându-se o scãdere a populaþiei.
Venitul mediu pe regiune a fost stabilit cu 11.8% mai mic decât venitul
mediu la nivel naþional în anul 2002. Dacã luãm în considerare numai
sectorul agricol, acesta a fost cu 14% mai mare decât media naþionalã.
Rata ºomajului fiind de 17.4% în regiunea Ruse fiind superioarã ca valoare
ratei naþionale.
Oraºul Ruse are de asemenea un aeroport civil ºi port internaþional.
Toate aºezãrile sunt conectate la reþeaua electricã ºi de alimentare cu
apã. În regiune sunt 124 unitãþi de învãþãmânt, inclusiv o universitate
tehnicã, regiunea acoperã nevoile de la ºcoala primarã la nivel terþiar. Pe
parcursul anului ºcolar 2002/2003, au existat 7 244 de studenþi în colegii
ºi universitãþi, dintre care majoritatea au fost la nivel universitatar. În
plus, 555 de profesori au fost înregistraþi, reprezentând 22,4% din toate
cadrele didactice din regiunea de Nord.
Procedurile de cooperare transfrontalierã GIURGIU - RUSE
§ Crearea unui sistem de coordonare ºi monitorizare, care sã permitã
relaþii directe între cele douã þãri, informare rapidã ºi corectã, acþiuni
armonizate în gestionarea situaþilor de urgenþã în caz de inundaþii ºi
implementarea acþiunilor de prevenire;
§ Informarea populaþiei regiunii ºi implicarea societãþii civile au ca scop
responsabilizarea cetãþenilor în ceea ce priveºte autoapãrarea ºi
pregãtirea lor în scopul prevenirii ºi înlãturãrii efectelor apãrute în urma
dezastrelor;
§ Scurtarea timpului de transmitere a fluxului de informaþii, date ºi
decizii;
§ Asigurarea unei informãri oportune, veridice ºi complete a factorilor
de decizie si execuþie;
§ Optimizarea procesului de luare a deciziei ºi de gestionare a
intervenþiei.

Elementele de bazã ale cooperãrii:

§ Pregãtirea cetãþenilor pentru situaþii de urgenþã, implementare de
acþiuni bazate pe principii si norme comune, armonizarea acþiunilor,
instruiri comune în situaþii concrete;
§ Integrarea acþiunilor organizaþiilor implicate în acþiuni de prevenire ºi
de intervenþie ;
§ Pregãtirea echipei comune de intervenþie, adaptabilã la condiþiile
concrete de risc, pregãtirea echipei ºi pregãtirea planului de acþiune;
§ Utilizarea resurselor naþionale ºi internaþionale în proiectarea
mãsurilor de apãrare având în vedere eficienþa economicã ºi distribuirea
sarcinilor;
În toate situaþiile se va þine cont de aplicarea unor principii de bazã cum
sunt:
§ complementaritatea;
§ transparenþa;
§ coordonarea;
§împãrþirea responsabilitãþilor;
§ concentrarea pe realizarea scopului principal.

PRINCIPALE TIPURI DE DEZASTRE

Prin dezastre se înþelege:
a) fenomene naturale distructive de origine geologicã sau meteorologicã,
ori îmbolnãvirea unui numãr mare de persoane sau animale, produse în mod
brusc, ca fenomene de masã. În aceasta categorie sunt cuprinse:
cutremurele, alunecãrile ºi prãbuºirile de teren, inundaþiile ºi fenomenele
meteorologice periculoase, epidemiile ºi epizotiile;
b) evenimente cu urmãri deosebit de grave, asupra mediului înconjurãtor,
provocate de accidente.
În acesta categorie sunt cuprinse: acccidentele chimice, biologice,
nucleare, în subteran, avarii la construcþiile hidrotehnice sau conducte
magistrale, incendiile de masa ºi exploziilor, accidentele majore la utilaje
ºi instalaþii tehnologice periculoase, cãderile de obiecte cosmice,
accidente majore ºi avarii mari la reþelele de instalaþii ºi telecomunicaþii.

Cutremur
Cauza fenomenului: ruptura brutalã a rocilor din scoarþa terestrã, datoritã
miscãrii plãcilor tectonice, care genereazã o miºcare vibratorie a solului ce
poate duce la victime umane ºi distrugeri materiale;
Caracteristici generale: miºcare vibratorie generatã de undele seismice
care poate genera prãbuºiri de teren, replici seismice, tsunami, lichefieri
ale terenului ºi alunecãri de teren.
Predictibilitate: se pot realiza prognoze pe termen lung ºi mediu cu o mare
probabilitate de reuºitã. Pe termen scurt prognozele au o probabilitate de
reuºitã redusã. Predictibilitatea se bazeazã pe monitorizarea activitãþii
seismice, istoricul acesteia ºi observaþii în teren.
Factori de vulnerabilitate: construirea de localitãþi în zone cu risc seismic
ridicat; clãdiri cu structuri de rezistenþã antiseismicã neadecvate
(defecte de proiectare sau executare); densitate mare de locuinte ºi
populaþie pe suprafeþe reduse;
informarea redusã (în special a
populaþiei) despre cutremure.
Efecte: distrugeri materiale
(distrugerea sau avarierea unor
clãdiri sau a altor tipuri de
infrastructurã, incendii,
accidente hidrotehnice,
alunecãri de teren etc.);
pierderi umane ( procent ridicat
mai ales în zonele des populate
sau pentru clãdirile prost
conformate antiseismic);
sãnãtate publicã (numãr ridicat de persoane ce necesitã intervenþii
chirurgicale, contaminarea apei potabile ºi probleme de asigurare a
condiþiilor sanitare minime de supravieþuire).
Mãsuri de reducere a riscului: proiectarea lucrãrilor de investiþii conform
normelor de zonare seismice; informarea, pregãtirea ºi antrenarea
populaþiei privind normele de comportament în caz de cutremur.
Mãsuri de pregãtire specifice: înºtiinþarea populaþiei, întocmirea ºi
exersarea mãsurilor cuprinse în planurile de protecþie ºi intervenþie.
Mãsuri postdezastru: evaluarea distrugerilor ºi pierderilor, cãutare,
salvare, asistenþã medicalã de urgenþã, reabilitarea facilitãþilor
economico sociale afectate, distribuirea de ajutoare.
Instrumente de evaluare a impactului: scãrile de evaluare a efectelor
generate de cutremur (Mercalli, MSK, japoneza, etc.).

Alunecare de teren
Cauza fenomenului: deplasare a rocilor care formeazã versanþii unor munþi
sau dealuri, pantele unor lucrãri de hidroamelioraþii sau a altor lucrãri de
îmbunãtãþiri funciare;
Caracteristici generale: prezintã mai multe forme de manifestare sau pot
apare ca efecte secundare ale altor tipuri de dezastre (cutremur,
fenomene meteorologice periculoase, erupþii vulcanice, etc.), fiind
considerat cel mai rãspandit fenomen geologic.
Predictibilitate: dupã frecvenþa de apariþie, extinderea fenomenului ºi
consecinþele generate de acesta, pot fi estimate zonele de risc, prin
studiul zonei geografice.
Factori de vulnerabilitate: clãdiri construite pe versanþii dealurilor ºi
munþilor, drumuri ºi linii de comunicaþii în zone muntoase, clãdiri cu
fundaþii slabe, conducte aeriene sau îngropate.
Efecte: distrugeri materiale, blocarea drumurilor, distrugerea liniilor de
comunicaþie sau a
cursurilor de apã,
reducerea producþiei
agricole sau forestiere;
pierderi umane.
Mãsuri de reducere a
riscului: realizarea hãrþilor
cu zone de risc, realizarea
unei legislaþii în domeniu,
asigurarea bunurilor ºi
persoanelor.
Mãsuri de pregatire
specifice: educarea
comunitãþii posibil a fi
efectuatã, realizarea unui
sistem de monitorizare, înºtiinþare ºi evacuare.
Mãsuri postdezastru: cãutare. salvare, asistenþã medicalã, adãpostirea de
urgenþã a persoanelor sinistrat.
Instrumente de evaluare a impactului: echipe de experþii.

Inundaþii
Cauza fenomenului: acoperirea terenului cu un strat de apã în stagnare sau
miºcare, care prin mãrimea ºi durata sa provoacã victime umane ºi
distrugeri materiale ce deregleazã buna desfãºurare a activitãþilor social
economice din zona afectatã.
Caracteristici generale: viteza de deplasare a viiturii, înãlþimea viiturii,
durata si frecventa acesteia.
Predictibilitate: prognoze meteo pe termen lung, mediu ºi scurt, în funcþie
de nivelul tehnic al sistemului de monitorizare al vremii ºi al cursurilor de
apã.
Factori de vulnerabilitate:
clãdiri construite în zona
inundabilã, lipsa sistemului
de avertizare a populaþiei,
capacitate redusã de
absorbþie a solului, clãdiri ºi
fundaþii cu capacitate de
rezistenþã slabã, stocuri de
alimente neprotejate.
Efecte: distrugeri
materiale, pierderi umane ºi
contaminarea surselor de
apã.
Mãsuri de reducere a riscului: lucrari de apãrare ºi amenajare a digurilor.
Mãsuri de pregãtire specifice: sisteme de detecþie ºi alarmare, educarea
ºi participarea comunitãþii, planificarea executãrii lucrãrilor de apãrare.
Mãsuri postdezastru: evaluarea efectelor dezastrului, cãutare salvare,
asistenþã medicalã, aprovizionarea pe termen scurt cu apã ºi alimente,
purificarea apei ºi adãpostire temporarã.
Instrumente de evaluare a impactului: monitorizarea efectelor.

Seceta
Cauza fenomenului: deficit fluviometric, degradarea solului, creºterea
temperaturii apei oceanelor, creºterea concentraþiei de dioxid de carbon
în atmosfera.
Caracteristici generale: dezastru cu efect temporar, mai ales asupra
agriculturii, a cãror forme de manifestare depinde de o serie de factori
(existenþa sistemului de irigaþii, etc.).
Predictibilitate: perioadele de precipitaþii reduse sunt normale pentru
toate sistemele climatice. Prognozele meteorologice fac posibilã
avertizarea timpurie asupra posibilitãþii de producerea a fenomenului.
Factori de vulnerabilitate: stabilirea de habitate în zone aride, terenuri
agricole izolate, lipsa unor resurse de alimentare cu apã, lipsa unei
planificãri privind alocarea resurselor în zonele de risc, etc.
Efecte: scãderea
producþiei agricole,
viticole ºi zootehnice,
creºterea preþurilor,
creºterea ratei inflaþiei,
reducerea stãrii
nutriþionale a populaþiei,
îmbolnãviri, criza
energeticã, etc.
Mãsuri de reducere a
riscului: sistem de
monitorizare ºi înºtiinþare imediatã.
Mãsuri de pregãtire specifice: dezvoltarea unui plan interdepartamental
de apãrare împotriva efectelor dezastrului;
Mãsuri postdezastru: menþinerea stabilitãþii preþurilor, distribuirea
centralizatã a hranei, asigurarea rezervelor de alimente la nivel curent,
asigurarea cu apã, etc.
Instrumente de evaluare a impactului: monitorizarea situaþiei
meteorologice ºi hidrologice, nutriþionale ºi economico-sociale.

Poluarea mediului
Cauza fenomenului: poluarea aerului, poluare marinã, poluarea apei
potabile, creºterea globale a temperaturii, distrugerea stratului de ozon.
Predictibilitate: poluarea este consideratã ºi raportatã la consumul pe cap
de locuitor, astfel ca în þãrile în curs de dezvoltare ea este în creºtere.
Factori de vulnerabilitate: industrializarea ºi lipsa legilor în domeniu, lipsa
resurselor pentru contracararea fenomenului.
Efecte: distrugerea recoltelor agricole, pãdurilor ºi sistemului acvifer,
distrugeri materiale, înrãutaþirea stãrii de sãnãtate a populaþiei,
creºterea temperaturii etc.
Mãsuri de reducere a riscului: stabilirea unor standarde de calitate a
mediului, promovarea de politici pentru promovarea ºi protecþia surselor
de apã, controlul producerii de aerosol ºi produselor de freon, etc.
Mãsuri de pregãtire specifice: elaborarea unui plan de protecþie ºi
siguranþa a mediului la nivel naþional, includerea problemelor de mediu în
programele guvernamentale de dezvoltare etc.
Instrumente de evaluare a impactului: sisteme de supraveghere terestrã
ºi aeriana a solului ºi apei, evoluþia climei, etc.

Defriºare pãduri
Cauza fenomenului: incendiile de masã, boli ale masei lemnoase, exploatare
neraþionalã.
Caracteristice generale: declanºarea altor hazarde prin slãbirea
stabilitãþii solului, masa
lemnoasã moartã.
Predictibilitate: depinde
de politica þãrii respective
în domeniul ºi existenþa
unei baze de date privind
modul de manifestare al
fenomenului.
Factori de vulnerabilitate:
subdezvoltare,
dependentã de lemn ca
sursa de energie, lipsa unei
politici de exploatare,
creºterea rapidã a
populatiei etc.
Efecte: distrugerea culturilor tradiþionale ºi creºterea necesitãþilor de
import, inundaþii, secetã, foamete etc.
Mãsuri de pregãtire specifice: educarea comunitãþii, promovarea unor
alternative la folosirea lemnului ca combustibil.
Instrumente de evaluare a impactului: cartografierea pãdurilor ºi
supravegherea acestora, monitorizarea programelor de reîmpãduriri.
Epizootiile
Caracteristici generale: se datoreazã unei combinaþii de mai mulþi factori
cum ar fi temperatura, introducerea de noi soiuri de animale, folosirea de
pesticide, calitatea apei ºi migrarea animalelor.
Predictibilitatea: sisteme de examinare a stadiului de dezvoltare a
animalelor.
Factori de vulnerabilitate:
numãrul mare ºi variat de
animale, lipsa de control asupra
importurilor etc.
Efecte: îmbolnãvirea în
proporþii de masã la nivelul
comunitãþii, foametea etc.
Mãsuri de pregãtire specifice:
elaborarea unui plan naþional
de apãrare, programe de
pregãtire a responsabililor
guvernamentali ºi a
fermierilor, etc.
Instrumente de evaluare a impactului: evaluarea prin testare a incidentei
si severitãþii infecþiei.

Epidemii
Cauza fenomenului: conditii sanitare precare, sãrãcie, contaminarea apei ºi
alimentelor etc.
Caracteristici generale: posibilitate ridicatã de rãspandire, existenþa
unor dezechilibre economice ºi sociale, lipsa personalului specializat, etc.
Predictibilitatea: studiile ºi rapoartele epidemiologice pot creºte
capacitatea de diagnozã ºi prognozã, inclusiv la bolile cu perioade mari de
incubaþie, etc.
Factori de vulnerabilitate: sarcina, lipsa de imunizare la boli, nutriþie
deficitarã, apã potabilã de slabã calitate etc.
Efecte: bolnavi ºi morþi, pierderi economice, panica etc.
Mãsuri de reducere a riscului: monitorizarea evoluþiei factorului de risc
medical de urgenþã, elaborarea unui plan de protecþie cu alocarea
resurselor necesare.
Mãsuri de pregãtire specifice:
verificare ºi confirmare
diagnostice, identificarea
cazurilor, gãsirea surselor
epidemice, controlul evoluþiei
cazurilor, etc.
Mãsuri postdezastru:
existenþa unui serviciu medical
de urgenþã, ajutor medical.
Instrumente de evaluare a
impactului: supraveghere
epidemiologicã, evaluarea
periodica a eficienþei
serviciului medical de urgenþã.

Accident chimic ºi industrial

Cauza fenomenului: greºeli de exploatare a instalaþiilor, nerespectarea
regulilor de depozitare, manipulare ºi transport, accidente pe cãile de
comunicaþii, etc.
Predictibilitatea:
sisteme de
monitorizare,
deoarece
industrializarea va
creºte incidenta
acestora.
Factori de
vulnerabilitate: lipsa
sistemului de
Avertizare ºi
alarmare,
Neinstruirea
populaþiei posibil a fi
Afectatã,
 necunoaºterea ºi nerespectarea legislaþiei în domeniu.
Efecte: distrugeri ale instalaþiilor ºi structurilor industriale, generarea
unor incendii de masã, contaminarea apei, terenului ºi aerului, morþi, rãniþi,
etc.
Mãsuri de reducerea a riscului: dezvoltarea unor planuri de pregãtire ºi
intervenþie la nivel local.
Mãsuri de pregãtire specifice: identificarea materialelor periculoase,
stabilirea zonelor de risc, elaborarea ºi testarea planurilor de protecþie ºi
intervenþie, etc.
Mãsuri postdezastru: evacuarea din zona de risc, cãutare salvare,
decontaminare zonei afectate ºi a personalului, mãsuri de prim ajutor,
etc.;
Instrumente de evaluare a impactului: sistem de monitorizare.

ETAPELE APÃRÃRII ÎMPOTRIVA DEZASTRELOR

§pregãtire pentru limitarea efectelor dezastrelor
§alarmare
§intervenþia
§reabilitarea facilitãþiilor economico sociale
§dezvoltarea societãþii
§continuarea pregatirii
§distribuirea ajutoarelor umanitare

REGULI GENERALE DE COMPORTARE ÎN CAZUL INUNDAÞIILOR

ÎNAINTE
Inundaþiile pot sã aparã oricând ºi oriunde. Existã multe zone predispuse la
inundaþii pe tot cuprinsul þãrii având diferite nivele de risc. Inundaþiile pot
afecta pe oricine.
§ Identificaþi barajele existente în zona în care locuiþi ºi determinaþi
dacã ele prezintã un potenþial pericol pentru dvs.
§ Afiºaþi numerele de telefon ale serviciilor de urgenþã lângã telefon.
Învãþaþi copiii sã sune la 112.
§ Fiþi pregãtit pentru evacuare. Familiarizaþi-vã cu rutele de evacuare
din comunitatea dvs. ºi aflaþi unde puteþi gãsi zone înalte. Planificaþi ºi
exersaþi cu familia dvs. o rutã de evacuare în caz de inundaþii.
§Pregãtiþi-vã sã supravieþuiþi pe cont propriu pentru cel puþin trei zile.
Alcãtuiþi un set de provizii pentru dezastre. Pãstraþi ºi împrospãtiþi un
stoc de alimente ºi apã potabilã suplimentarã .
§ Pãstraþi documentele importante ºi obiecte personale de neînlocuit
(cum ar fi fotografiile) într-un loc unde nu se vor deteriora. Dacã se
prefigureazã o inundaþie majorã luaþi în considerare depozitarea acestora
într-un loc mai sigur decât locuinþa dvs.
§ Învãþaþi cum sã întrerupeþi utilitãþile, cum ar fi alimentarea cu curent
electric, gaz ºi apã, de la întrerupãtoarele ºi supapele principale. Aflaþi
cum funcþioneazã sistemul de încãlzire.
§ Evitaþi sã construiþi
în zone predispuse la
inundaþii, exceptând
cazul în care o faceþi
pentru a vã supraînãlþa
locuinþa ºi a-i întãri
structura de
rezistenþã.
§ Nu construiþi fãrã
obþinerea tuturor
autorizaþiilor legale.
Fiecare autorizaþie are
un temei bine
determinat.
§ Cumpãraþi ºi instalaþi pompe de apã, pe care sã le puteþi alimenta ºi de la
generatoare de rezervã în cazul întreruperii curentului.
§ Angajaþi un electrician autorizat care sã mute componentele reþelei
electrice a casei (întrerupãtoare, prize, doze, ºi cabluri) cu cel puþin 30 cm
peste limita de inundaþie proiectatã la locuinþa dvs.
§ Instalaþi supape de siguranþã pe conductele de canalizare, pentru ca în
caz de inundaþii apa sã nu poatã pãtrunde prin acesta în locuinþa dvs.
§ Construiþi bariere pentru a impiedica apa sã ajungã în clãdire
§ Întreþineþi ºanþurile de scurgere din gospodãrie ºi de la drumul de
acces în gospodãrie. Nu plantaþi altceva decât iarbã, nu lãsaþi sã se adune
resturi vegetale sau gunoaie.

ÎN TIMPUL:
§Ascultaþi posturile de radio sau televiziune pentru informaþii locale.
§ În cazul în care sunteþi surprins în afara locuinþei (pe strãzi, în ºcoli, în
parcuri, sãli de spectacol, în gãri, autogãri, magazine, alte locuri), este
necesar sã respectaþi cu stricteþe comunicãrile primite ºi sã vã îndreptaþi
spre locurile de refugiu cele mai apropiate.
§ Dacã
autoritãþile locale
emit o alertã de
inundaþii, pregãtiþi-vã
de evacuare
o respectaþi ordinea
de evacuare stabilitã:
copii, bãtrânii,
bolnavii ºi în primul
rând cei din zonele
cele mai periclitate.
o asiguraþi-vã
locuinþa. Dacã aveþi
suficient timp, fixaþi
sau mutaþi înãuntru
toate bunurile aflate afarã. Mutaþi bunurile esenþiale la etajele
superioare.
o dacã vi se solicitã de cãtre autoritãþile locale, întrerupeþi utilitãþile de
la panourile sau valvele principale
Deconectaþi toate aparatele electrice. Nu atingeþi echipamentele
electrice dacã sunteþi ud sau dacã staþi în apã.
§ Scoateþi animalele din gospodãrie ºi dirijaþi-le cãtre locurile care
oferã protecþie.
§ Dacã vi se spune sã vã evacuaþi locuinþa, conformaþi-vã imediat.
§ Dacã apa începe sã creascã în interiorul locuinþei dvs. înainte sã
evacuaþi, retrageþi-vã la etaj, în pod, iar dacã este necesar chiar pe
acoperiºul casei.
DUPÃ:
§ Evitaþi apa provenitã din inundaþie. Aceasta poate fi contaminatã cu
petrol, benzinã sau diverse deºeuri din canalizãri. De asemenea, apa poate
fi încãrcatã electric datoritã unor linii electrice subterane sau cabluri
uzate la pãmânt.
§ Fiþi precaut în zonele în care apele s-au retras. Drumurile pot fi erodate
ºi pot sã se prãbuºeascã sub greutatea unui autovehicul.
§ Nu vã apropiaþi de cablurile electrice cãzute la pãmânt ºi raportaþi-le
imediat companiei de
electricitate.
§ Nu vã apropiaþi de
zonele de dezastre
stabilite de autoritãþi,
exceptând cazul în
care acestea solicitã
voluntari.
§ Întoarceþi-vã
acasã doar când
autoritãþile considerã
cã o puteþi face în
siguranþã. Nu intraþi în
clãdiri înconjurate de
apã. Fiþi extrem de
precaut când intraþi în
clãdiri. Pot exista
defecte structurale
scunse, în special la fundaþii.
§ Înainte de a reveni în locuinþa dvs., inspectaþi clãdirea ºi asiguraþi-vã cã
nu existã modificãri structurale. Nu intraþi dacã existã posibilitatea ca
imobilul sã se prãbuºeascã.
§ Când reveniþi în locuinþa dvs., nu folosiþi chibrituri, brichete sau alte
obiecte ce produc o flacãrã deschisã deoarece existã posibilitatea sã se fi
strâns gaz în interior. Dacã simþiþi miros de gaz sau auziþi un ºuierat,
deschideþi un geam, pãrãsiþi locuinþa rapid ºi sunaþi compania de gaze de la
vecin.
§ Pentru siguranþa dumneavoastrã, nu reporniþi curentul înainte ca
reþeaua electricã din locuinþã sã fie verificatã de cãtre un electrician
autorizat.
§ Fierbeþi apa de bãut ºi cea folositã la prepararea mancarii, pânã când
autoritãþile o declarã potabilã. Urmãriþi ºtirile pentru a afla dacã sursa de
apã a comunitãþii este sau nu contaminatã.
§ Urmãriþi ºtirile pentru a afla unde vã puteþi adreasa pentru a fi ajutaþi
sã obþineþi adãpost, îmbrãcãminte ºi mâncare.
§ În caz de necesitate, apelaþi la cea mai apropiatã instituþie medicalã
pentru a vã asigura asistenþã de specialitate.
§ Reparaþi cât mai curând posibil rezervoarele septice, þevile ºi
conductele de apã ºi canalizare, fântânile, instalaþiile sanitare ºi de
salubritate stricate. Instalaþiile sanitare ºi sistemele de canalizare
defecte reprezintã un risc serios pentru sãnãtate.
Asiguraþi-vã cã respectaþi standardele ºi reglementãrile locale când
reconstruiþi. Folosiþi materiale ºi tehnici de construcþie care sã asigure
rezistenþã la apã a locuinþei dvs. astfel încât acesta sã fie protejatã în
viitoarele inundaþii.

SITUAÞIA ACTUALÃ ªI NECESITATEA UNUI MANAGEMENT LA

NIVEL NAÞIONAL AL INUNDAÞIILOR ÎN ROMÂNIA

Frecvenþa ridicatã a inundaþiilor mari

În ultimii 10 ani, multe bazine hidrografice din România s-au confruntat cu
inundaþii foarte mari, cu perioade statistice de revenire deseori de peste
100 de ani, de exemplu, în bazinul Siretului în 2005 sau în Suceava în vara
anului 2008.
Pe lângã valorile foarte mari ale debitelor în bazinele hidrografice
principale, se observã cã inundaþiile mari cu consecinþe negative asupra
vieþilor omeneºti, bunurilor ºi activitãþilor au fost destul de frecvente,
evenimente majore existând în medie în România o datã la doi ani. De
exemplu, bazinul Siretului a fost afectat, în întregime sau parþial, de
inundaþii foarte mari, care au fãcut victime, în 1991, 1992, 1995, 1998,
1999, 2002, 2004, 2005, 2006 ºi 2008.
O situaþie similarã se întâlneºte în aproape toate bazinele hidrografice din
România.
Ambii parametri determinã un risc sporit la nivelul þãrii ºi tind sã modifice
statisticile hidrologice, astfel încât inundaþiile considerate anterior drept
evenimente „rare” ºi care au o probabilitate anualã de circa 1% (ºi o
perioadã statisticã de revenire de 100 de ani) ar trebui considerate în
prezent doar inundaþii medii.
Consecinþele negative ale inundaþiilor recente
Pentru a înþelege pagubele în creºtere ºi pentru a evalua implicaþiile pentru
politici, factorii decizionali trebuie sã determine influenþele independente
ºi interdependente ale climei, creºterii populaþiei ºi dezvoltãrii, precum ºi
ale politicilor, asupra tendinþelor pagubelor. În plus, atenuarea pagubelor
potenþiale provocate de inundaþii datoritã schimbãrilor climatice necesitã
politici diferite, urmãrind la nivel global combaterea încãlzirii planetei.
Din perspectiva pagubelor provocate de inundaþii, analizele realizate de
Administraþia Naþionalã „Apele Române” pe perioada 1992-2005 aratã
urmãtoarele: suma totalã a pagubelor provocate de inundaþii pe perioada
1992 - 2004 este de aproape 30 000 de miliarde de lei vechi; într-un singur
an, în 2005, pagubele la nivel naþional au fost de douã ori mai mari decât
cele din deceniul anterior, cu un total de circa 60 000 de miliarde de lei
vechi (circa 1 600 mil. EUR).
Graficul urmãtor prezintã evoluþia recentã a costurilor pagubelor
provocate de inundaþii în perioada 1992-2005.
În plus, aceste cifre ar trebui completate cu rezultate preluate din analiza
preliminarã a situaþiei actuale din România: în baza tabelele bunurilor
expuse la inundaþii în þarã, astfel cum sunt cunoscute din inundaþiile
recente, suma totalã a pagubelor potenþiale directe a fost estimatã ca
ridicându-se la peste 2 400 mil. EUR, iar aceasta având în vedere cã doar
pagubele directe sunt incluse în analizã (pagubele indirecte fiind în general
mult mai mari).
În plus, o componentã majorã în evaluarea pagubelor se referã la poduri,
pentru care costurile pagubelor sunt foarte variabile ºi depind de mulþi
factori, conducând la o variaþie foarte mare a valorilor: de la 0, când nu
existã pagube asupra unui pod, chiar dacã este depãºit de ape, la câteva
milioane de euro, dacã este distrus.
Pagube provocate de inundaþii în România în perioada 2002-2005
Concentrându-se pe anumite bunuri specifice ºi cuprinzând o perioadã mai
lungã, din 1962 în 2005, tabelul urmãtor indicã suprafeþele, casele,
drumurile ºi podurile afectate:

În plus, pe baza datelor privind inundaþiile istorice, au putut fi identificate

zonele cele mai vulnerabile la inundaþii, îmbunãtãþind cunoaºterea riscului
la nivel naþional.
Grade de vulnerabilitate la inundaþii în judeþe
Dm = pagube medii evaluate;
Dtot = pagube totale evaluate
bil. old lei = mld. lei vechi
Counties with very high vulnerability degree - Judeþe cu vulnerabilitate

foarte ridicatã
Counties with high vulnerability degree - Judeþe cu vulnerabilitate
ridicatã
Counties with mean vulnerability degree - Judeþe cu vulnerabilitate medie
Counties with low vulnerability degree - Judeþe cu vulnerabilitate scãzutã
Strong affected zone by 2005 floods Zone puternic afectate de
inundaþiile din 2005

Observarea consecinþelor negative economice, sociale ºi de mediu în creºtere

ale inundaþiilor în România ºi, în general, la nivel european ºi mondial,
conduce la necesitatea unui management mai bun al riscului la inundaþii.
Evoluþii recente în managementul riscului la inundaþii
Strategia naþionalã pe termen scurt de management al riscului la
inundaþii
Dupã inundaþiile dramatice cu care România s-a confruntat în 2005,
autoritãþile au aprobat o strategie naþionalã pe termen scurt de
management al riscului la inundaþii, pentru o combatere eficientã a
consecinþelor negative ale inundaþiilor.
În special, strategia pe termen scurt a evidenþiat urmãtoarele:
Un risc sporit la inundaþii, datorat unei utilizãri neraþionale a terenurilor ºi
schimbãrilor climatice;
Necesitatea unei abordãri strategice a managementului riscului la
inundaþii într-un cadru de optimizare a resurselor de apã;
Necesitatea mãsurilor de protecþie a mediului, cu mai puþine mãsuri
structurale ºi mai multe mãsuri nestructurale, pentru o mai bunã
prevenire;
Necesitatea unei abordãri holistice ºi la nivel de bazin;
Necesitatea unor amenajãri controlate ºi limitate în zonele expuse la
inundaþii;
Necesitatea ca populaþiile care trãiesc sau lucreazã în zonele expuse la
inundaþii sã fie conºtiente de riscul la inundaþii.
Aceste elemente sunt confirmate în prezenta strategie naþionalã pe termen
mediu ºi lung de management al riscului la inundaþii.

Contextul internaþional
Aproape peste tot în lume, sunt elaborate ºi puse în aplicare abordãri
similare pentru managementul riscului la inundaþii, în locul încercãrilor de a
împiedica inundaþiile râurilor în luncile lor naturale, unde aºezãrile ºi
activitãþile umane au generat diverse niveluri de vulnerabilitate la
inundaþii.
La nivel european, aceastã abordare a fost validatã ºi de Uniunea
Europeanã: în baza mai multor proiecte ºi programe de cercetare
europene, Directiva europeanã privind inundaþiile (aprobatã în octombrie
2007) ºi recomandãrile europene preluate din cele mai bune practici privind
evaluarea inundaþiilor ºi managementul riscului la inundaþii trebuie puse în
aplicare în toate statele membre.
 PROCEDURI DE INTERVENÞIE ÎN CAZ DE INUNDATIE

Instiint
 Primarul exista pericolul - Alerteaza serviciul voluntar pentru situatii de - excavatoare
O iminent de urgenta pentru executarea primei interventi; - buldozere
C formare a unor - Angreneaza operatorii economici care - motopompe
L viituri, cresterea asigura suportul tehnic potrivit tipului de risc; - autocamioa-
I debitelor - Mentine legatura permanenta cu Centrul ne
U rÿur ilor. Operational Judetean; - saci
- Solicita sprijinul fortelor specializate; - barci
Monitorizeaza permanent starea operativa - cazmale
* * *
din zona; - lopeti
Pregateste baza materiala pentru interventie - nisip
daca situatia impune; - roabe
- targi
- galeti

3. Primarul Evenimentul - Pune in aplicare planul de interventie; - Membrii care

negativ nu s-a - Angreneaza in actiuni de intervent ie, atat fac parte din
produs, dar a fortele si mijloacele proprii cat si operatorii C.L.S.U.
ajuns intr-un economici cu care coopereaza in situatii de
stadiu iminent si urgenca; - Mijloacele
este pe cale de - Comunica permanent cu Centrul Operational tehnice din
a se produce. Judetean; dotare
- Solicita sprijin fortelor profesioniste ÿn situatia - autogredere
in care este depasit de eveniment; - excavatoare
- Dispune evacuarea populatiei cu acordul - buldozere
prefectului; - motopompe
* *
- Solicita organizarea spitalelor de campanie; - autocamioa-
- Dispune aprovizionarea populaciei sinistrate ne
cu apa potabila, alimente, medicamente e.t.c. - saci
- brci
- cazmale
- lopeci
- nisip
- roabe
- targi
- galeti

4. Primarul - Instituie starea de alerta la nivel local; - Membrii care

Evenimentul - Instituie executarea serviciului de fac parte din
* * * * * *
negativ s-a permanenta la nivelul primariei; C.L.S.U.
produs, - Pune in aplicare ,,Planul de evacuare a
4. Primarul afecteaza populatiei,,; - Mijloacele
infrastructura - Angreneaza in interventie toate fort ele la tehnice din
zonei in care se capacitate maxim pentru salva rea dotare
manifesta, evacuarea persoanelor surprinse de viituri; - autogredere
producand - Pune in aplicare planul de cooperare; - excavatoare
efecte negative - Activeaza centrul operativ cu activitate - buldozere
majore asupra temporara; - motopompe
comunitatii - Comunica permanent cu Centrul Operational - autocamioa-
umane. Judetean; ne
Tipuri de risc - Pune in aplicare dispozitiile emise de - saci
asimilate in Presedintele Comitetului Judetean pentru - barci
acest caz: Situatii de Urgenta si comunica Centrului - cazmale
- cutremur; Operational Judetean despre masurile - lopeti
- infestare intreprinse; - nisip
radioactiva; - Cazeaza persoanele evacuate si se - roabe
R - epidemii; preocupa de asigurarea conditiilor normale de - targi
O - epizootii; habitat a acestora pana la restabilirea - galeti
- accident normalitatii;
S nuclear; - Intocmeste si transmite catre Inspectoratul
U * - inundacii pentru Situatii de Urgenta Judetean, din patru * * * * *
cauzate de: in patru ore rapoarte informative cu privire la
- accident distrugerile provocate de efectele
hidrotehnic; evenimentului negativ;
- revarsare de - Asigura necesarul de carburanti lubrefianti
rau; pentru fortele participante cu care
- ruperea coopereaza, pe intreaga durata de manifestare
digului de a evenimentului;
protectie; Contabilizeaza pagubele provocate si solicita
- ploaie specialisti in domeniu pentru evaluarea
torentiala de acestora;
lunga durata; - Organizeaza echipe pentru primirea si
- furtuni; distribuirea ajutoarelor catre populatia
- tornade; sinistrata;
- agresiune; - Dispune cautarea, identificarea si preluarea
cadavrelor, in vederea inhumarii, incinerarii
acestora pentru a preintampina imbolnavirea
ÿn mas a populaciei si a apariciei unor
epidemii, epizootii, zoonoze e.t.c.

5. Primarul * pentru zona - Instituie starea de alerta la nivel local; - Membrii care
* administrativa - Instituie executarea serviciului de * fac parte din
in care s-a permanenta la nivelul primariei; Convoaca de C.L.S.U.
5. produs urgenta pe toti membrii care fac parte din - Mijloacele
evenimentul C.L.S.U.- tehnice din
Alarmeaza serviciul voluntar pentru situiatii de dotare
urgenta si le repartizeaza sectoarele de - autogredere
interventie si responsabilitatile; - excavatoare
- Pune in aplicare ,,Planul de evacuare a - buldozere
populatiei,,; - motopompe
- Angreneaza in interventie toate fortele la - autocamioa-
capacitate maxima pentru salvarea ne
evacuarea persoanelor surprinse de viituri; - saci
- Pune in aplicare planul de cooperare; - barci
- Activeaza centrul operativ cu activitate - cazmale
temporara; - lopeti
- Comunica permanent cu Centrul Operational - nisip
Judetean; - roabe
- Pune in aplicare dispozitiile emise de - targi
Presedintele Comitetului Judetean pentru - galeti
Situatii de Urgenta si comunica Centrului
Operational Judetean despre masurile
intreprinse;
- Cazeaza persoanele evacuate si se
preocupa de asigurarea conditiilor normale de
* habitat a acestora pana la restabilirea *
normalitatii;
- Intocmeste si transmite catre Inspectoratul
pentru Situatii de Urgenta Judetean, din patru
in patru ore rapoarte informative cu privire la
distrugerile provocate de efectele
evenimentului negativ;
- Asigura necesarul de carburanti lubrefianti
pentru fortele participante cu care
coopereaza, pe intreaga durata de manifestare
a evenimentului;
- Contabilizeaza pagubele provocate si solicita
specialisti ÿn domeniu pentru evaluarea
acestora;
- Organizeaza echipe pentru primirea si
distribuirea ajutoarelor catre populatia
sinistrata;
- Dispune cautarea, identificarea _i preluarea
cadavrelor, in vederea inhumarii, incinerarii
acestora pentru a preintampina imbolnvirea
in masa a populatiei, ca urmare a aparitiei unor
epidemii, epizootii sau zoonoze e.t.c.
6. Primarul - Convoaca membrii C.L.S.U. in sedinta - Membrii care
extraordinara in vederea repartizarii fac parte din
sectoarelor de activitate, a sarcinilor si C.L.S.U.
misiunilor de indeplinit;
- Instituie serviciul de permanenta la nivelul
primariei din dispozitia prefectului; - Mijloacele
- Instituie starea de alerta cu acordul tehnice din
prefectului; dotare
- Pune in aplicare planul de interventie; - autogredere
- Angreneaza in actiuni de interventie, atat - excavatoare
fortele si mijloacele proprii cat si operatorii - buldozere
economici cu care coopereaza in situatii de - motopompe
* urgenta; * - autocamioa-
- Comunica permanent cu Centrul Operational ne
Judetean; - saci
- Solicita sprijin fortelor profesioniste in situatia - barci
in care este depasit de eveniment; - cazmale
- Dispune evacuarea populatiei cu acordul - lopeti
prefectului; - nisip
- Solicita organizarea spitalelor de campanie; - roabe
- Dispune aprovizionarea populaciei sinistrate - targi
cu apa potabila, alimente, medicamente e.t.c. - galeti
ACTIUNI DE REDUCERE A RISCULUI LA INUNDAÞII

Managementul riscului la inundaþii necesitã un pachet complet de acþiuni de

reducere a expunerii la inundaþii, a vulnerabilitãþii la inundaþii ºi a riscului
hazardului de inundaþii (prin sporirea apãrãrii împotriva inundaþiilor în
zonele vulnerabile), gãsind astfel un echilibru între mãsurile nestructurale
ºi cele structurale.
Mãsurile structurale, precum
acumulãrile permanente sau
nepermanente, lucrãrile de
îndiguire ºi derivatiile, se vor
pune în aplicare numai dupã
luarea în considerare a
urmãtoarelor:
- Siguranþa totalã nu poate fi
garantatã, astfel încât atât
riscul rezidual (prin depãºirea
capacitãþii structurilor
hidrotehnice), cât ºi riscul
tehnologic (în cazul cedarii acestora) trebuie incluse în analizã;
- Construirea, întreþinerea ºi reabilitarea structurilor hidrotehnice
trebuie sã ofere un nivel suficient de protecþie într-o perspectivã pe
termen lung;
- Impactul lucrãrilor de protecþie trebuie luat în considerare prin analiza
multicriterialã;
- Respectarea ºi adaptarea cadrului legal specific privind exploatarea
coordonatã a lucrãrilor hidrotehnice;
Acumularile nepermanente pentru protecþia împotriva inundaþiilor pot fi
soluþii alternative adecvate în zonele rezidenþiale cu spaþii limitate sau ca
sisteme de protecþie împotriva riscului rezidual în zonele protejate de
diguri;
- Utilizarea deversãrilor controlate care sã permitã inundarea în anumite
condiþii a unor zone de valoare economicã redusã în vederea protejãrii unor
zone valoroase din aval intrã în aceeaºi categorie.
Reþelele de canalizare din zonele urbane trebuie proiectate ºi realizate pe
baza ploilor torenþiale prevãzute în normele naþionale, ajustate în
conformitate cu recomandãrile europene din 1996. Se precizeazã cã
reþelele de canalizare trebuie sã permitã evitarea inundaþiilor în zonele
urbane pânã la o perioadã statisticã de revenire de cel puþin 20 de ani.
Aceastã normã de proiectare va viza proiectele viitoare, precum ºi
proiectele existente, cu ocazia reabilitãrilor.
Trebuie puse în aplicare mãsuri nestructurale, eventual combinate cu
mãsuri structurale, având în vedere urmãtoarele aspecte:
- Efectul natural de stocare a vegetaþiei, a solului, a zonelor umede ºi
albiilor majore este esenþial pentru a reduce volumul viiturilor, pentru a
creºte timpul de propagare în bazinele hidrografice si pentru a reduce
transportul solid;
- Toate planurile de management al riscului la inundaþii trebuie sã includã o
„abordare ecologicã” bazatã pe îmbunãtãþirea utilizãrii terenurilor, pentru
a preveni scurgerea directã, pentru a profita de capacitãþile naturale de
înfiltrare ºi pentru a mobiliza albiile majore cu capacitãþi de stocare;
- Utilizarea terenurilor prin practici de gospodãrire durabilã a acestora
pentru prevenirea inundaþiilor
Pot fi aplicate mai multe mãsuri nestructurale diferite care urmãresc
atenuarea riscului la inundaþii, în funcþie de condiþiile locale, de strategia
pentru bazinul hidrografic ºi de rezultatul analizei cost-beneficiu. De
fapt, de obicei soluþia optimã reprezinta o combinaþie de mai multe mãsuri
complementare, astfel cum se prezintã în urmãtoarele paragrafe.
Pregãtirea ºi participarea publicului
Sunt necesare urmãtoarele etape:
- Educarea populaþiei expuse
riscului la inundaþii ºi
conºtientizarea necesitãþii
acþiunilor personale de atenuare
a riscului;
- Participarea populaþiei;
- Pregãtirea populaþiei expuse,
prin planuri de alarmare evacuare
ºi prin acþiuni preventive ale
Agentului local de inundaþii;
Asigurare: într-o perspectivã pe termen mediu ºi lung, asigurarea
obligatorie împotriva inundaþiilor pentru persoane ºi agenti economici
trebuie consideratã o mãsurã eficientã pentru reducerea riscurilor
financiare.
Utilizare preventivã a terenurilor, dezvoltare durabilã
Prevenirea inundaþiilor trebuie sã devinã un principiu director al
amenajãrii teritoriului, atunci când se urmãreºte un echilibru între
dezvoltarea socio-economicã, riscul acceptabil la inundaþii, mãsurile locale
de atenuare a inundaþiilor ºi necesitatea de a aloca mai mult spaþiu râurilor
ºi resurselor de apã.
Luncile inundabile frecvent trebuie identificate ºi desemnate prin lege ca
locuri prioritare pentru retenþia inundaþiilor ºi/sau restaurarea
mobilitãþii cursurilor de apã, cu excepþia cazului în care ar putea fi
justificat un sistem de protecþie pentru zonele dens populate;
Este necesar sã se reglementeze strict construcþiile în zonele expuse
frecvente riscului
la inundaþii,
inclusiv în albiile
majore naturale
care sunt
protejate prin
diguri sau baraje,
þinând cont de
riscul rezidual:
structurile de
apãrare sunt
realizate pentru a
proteja utilitatile
existente, nu
pentru a permite unele noi;
Pentru a controla dezvoltarea economicã ºi socialã în zonele expuse la
inundaþii, este necesarã difuzarea hãrþilor de risc la inundaþii,
monitorizarea dezvoltãrilor urbane ºi compararea periodicã cu situaþia
anterioarã (extinderea suprafetei construite), cu aplicarea unor mãsuri
coercitive legal inclusiv mãsuri compensatorii pentru contracararea
efectului interventiilor antropice
Orice construcþie sau activitate în zona expusã la inundaþii trebuie sã facã
obiectul permiselor sau autorizãrii administrative, ceea ce necesitã o
cunoaºtere corespunzãtoare a riscului la inundaþii, prin intermediul unor
hãrþi fiabile ale inundaþiilor ºi riscului la inundaþii, dar ºi prin reglementãri,
proceduri ºi legi, personal calificat ºi reprezentanþi ai autoritãþilor de la
toate nivelurile, instrumente de monitorizare specifice (straturi GIS
actualizate), precum ºi personal ºi instrumente de control (control pe
teren, utilizarea imaginilor satelitare etc.);
În zonele expuse la inundaþii,
echipamentele specifice de interes
major (centrale nucleare, spitale,
etc) trebuie sã beneficieze de o
analizã specificã a vulnerabilitãþii,
pentru a defini adecvat riscurile la
adresa ºi datorate acestor
echipamente în caz de inundaþii;
Cele mai sensibile obiective, care au o
funcþie fundamentalã pentru
protecþia civilã, apãrare sau
menþinerea ordinii publice, trebuie
mutate în zone care nu sunt expuse
riscului la inundaþii sau cel puþin
Trebuie sã fie protejate împotriva inundaþiilor ºi sã fie permanent
accesibile;
Pentru zonele urbane vizate de riscuri ridicate la inundaþii (inundare
frecventã, adâncimi potenþiale importante ale apelor, durate lungi ale
inundaþiilor etc.), trebuie avutã în vedere strãmutarea, prin intermediul
unor instrumente financiare naþionale ºi/sau regionale speciale;
Construcþiile existente expuse riscului la inundaþii trebuie sã devinã
treptat reziliente, respectiv „compatibile cu inundaþiile”, prin intermediul
unor mãsuri specifice de reducere a vulnerabilitãþii, cum ar fi
supraînãlþarea acestora, mutarea celor mai vulnerabile echipamente,
precum încãlzirea, electricitatea, sistemele de comunicaþii ºi instalaþiile
electrice ºi informatice, utilizarea unor materiale adaptate de protecþie
împotriva inundaþiilor etc. Pentru construcþiile viitoare din zonele expuse
la inundaþii, care au un risc redus la inundaþii sau risc rezidual, trebuie
impuse mãsuri specifice de evitare a vulnerabilitãþii ridicate la eliberarea
permiselor sau autorizaþiilor;
Utilizarea terenurilor în agriculturã în zonele expuse la inundaþii trebuie sã
fie o preocupare majorã în România: anumite practici agricole trebuie
interzise, iar culturile trebuie adaptate riscului la inundaþii, având în
vedere frecvenþa ºi durata inundaþiilor;
Identificarea ºi reducerea vulnerabilitãþii infrastructurilor existente ºi a
tuturor reþelelor din zonele expuse la inundaþii este esenþialã, deoarece
pagubele provocate drumurilor ºi podurilor de cãtre inundaþii s-au ridicat
la sume uriaºe în cursul inundaþiilor recente. Cel mai adesea podurile sunt
expuse riscului la inundaþii: acestea trebuie proiectate astfel încât sã
poatã rezista inundaþiilor, inclusiv celor excepþionale, în cazul în care au
funcþii majore de comunicaþie.
Prognozare ºi avertizare timpurie
Prognozarea precisã ºi la timp a inundaþiilor este o mãsurã nestructuralã
esenþialã în managementul
riscului la inundaþii, permiþând
avertizarea timpurie a
autoritãþilor ºi a populaþiei în
zonele expuse la inundaþii.
Sunt necesare îmbunãtãþiri ºi
evoluþii majore. De asemenea,
trebuie înfiinþat un sistem
eficient ºi fiabil de difuzare a
avertizãrilor pânã la toate
nivelurile locale, pentru a
Informa autoritãþile ºi cetãþenii
din zonele expuse la inundaþii.
În plus, sunt esenþiale urmãtoarele elemente:
Alertele ar trebui sã fie astfel concepute pentru a ajunge în modul cel mai
eficient la persoanele vizate, iar acestea sã înþeleagã mesajele de alertã,
precum ºi cum sa actioneze ;
Instrumentele tradiþionale de mãsurare ºi noile tehnologii (imaginile radar
ºi sistemele digitale de prognozã meteorologicã) trebuie utilizate în mod
complementar pentru a îmbunãtãþi prognozarea precipitaþiilor ºi a
viiturilor;
Viiturile rapide reprezintã un risc important în România, motiv pentru care
prognozarea trebuie îmbunãtãþitã ºi realizatã cu timpi de anticipare cât
mai mari, utilizând imagini radar, atunci când acestea vor fi puse în aplicare
în toatã þara.
Lacurile de acumulare relevante, indiferent de deþinãtor, trebuie
monitorizate ºi exploatate în perioada viiturilor de cãtre ANAR în
colaborare ºi coordonare cu serviciile de avertizare a inundaþiilor.
Cooperarea internaþionalã pentru prognozarea inundaþiilor este necesarã
pentru fluviile ºi râurile internaþionale sau transfrontaliere.
Managementul inundaþiilor ºi situaþiilor de urgenþã
Trebuie pregãtite în mod adecvat ºi în timp util planuri cuprinzãtoare
pentru situaþii de urgenþã (la nivel judeþean ºi local), iar acestea trebuie
menþinute operaþionale în toate zonele expuse la inundaþii, pentru a asigura
capacitãþile de rãspuns ºi pregãtirea organizaþiilor, autoritãþilor ºi
cetãþenilor. Aceste planuri trebuie:
Sã acopere întregul management de crizã: înaintea inundaþiei, în timpul
acesteia ºi dupã inundaþie.
Sã includã organigrame cu responsabilitãþi clare, pregãtirea tuturor
informaþiilor necesare, surse ºi acces la informaþii în timp real asupra
situaþiei, consilierea publicului privind ceea ce trebuie fãcut înaintea
inundaþiei, în cursul acesteia ºi dupã inundaþie (pregãtirea populaþiei),
informarea ºi pregãtirea privind evacuarea, inclusiv acþiuni speciale pentru
proprietãþi ºi obiective sensibile, etc.
Sã conþinã informaþiile necesare cu privire la structurile de apãrare aºa
cum sunt elaborate în planurile integrate privind riscul la inundaþii, în
special în ceea ce priveºte capacitatea ºi riscurile acestora în caz de
revãrsare sau breºã, pentru informarea autoritãþilor locale, a comunitãþii
ºi a populaþiilor asupra riscurilor reziduale la inundaþii;
Sã includã în planurile judeþene pentru situaþii de urgenþã ºi în planurile
bazinale în cazul râurilor cu structuri de apãrare sub formã de diguri
masuri de limitare a inundatiei prin diguri de compartimentare in albia
major.;
Sã includã planuri de evacuare þinând cont de riscul la inundaþii, pentru a
determina zonele cele mai expuse ºi pentru a localiza zone sigure pentru
persoanele ºi animalele evacuate, precum ºi drumuri sigure de evacuare;
planurile de evacuare vor indica ºi equipamentul de salvare minim;
Sã includã o descriere completã si clarã a organizaþiilor implicate in
gestionarea situatiilor de criza ºi a personalului (inclusiv voluntari) ºi a
relaþiilor funcþionale dintre acestea, responsabilitãþile referitoare la
întreþinerea ºi exploatarea structurilor de apãrare, precum ºi menþinerea
ºi pregãtirea unor organizaþii eficiente pentru situaþii de urgenþã, baze
logistice de apãrare, alarmã, evacuare ºi revenire la condiþii normale ºi
sigure, orice organizaþie fiind structuratã în funcþie de sarcini la fiecare
nivel;
Sã fie actualizate periodic (cel puþin o datã la doi ani) ºi þinute la dispoziþia
tuturor autoritãþilor, organizaþiilor neguvernamentale ºi populaþiei ºi sã
fie inspectate periodic, pentru a se verificã existenþa acestora ºi
actualizarea lor, dar ºi pentru a îmbunãtãþi informarea ºi pregãtirea
populaþiei;
În plus, faþã de exerciþiile obligatorii regionale ºi locale (cel puþin o datã la
doi ani), ar trebui organizate exerciþii comune periodice în zonele
transfrontaliere, în vederea unui rãspuns eficient ºi comun la inundaþii,
conducând cel puþin la evaluãri ºi la punerea în aplicare a unor recomandãri
de exploatare a întregului sistem.
Dupã orice inundaþie, trebuie luate douã tipuri principale de mãsuri:
1) Feedback-ul prin experienþã este esenþial ºi trebuie organizat prin
mobilizarea experþilor, prin reuniuni cu managerii riscului la inundaþii ºi cu
victimele ºi prin elaborarea de recomandãri ºi propuneri pentru acþiuni pe
termen scurt ºi mediu la nivel local ºi regional, inclusiv o revizuire a
planurilor pentru situaþii de urgenþã;
2) Asistenþa ºi salvarea victimelor trebuie sã includã sprijin psihologic
pentru victime, prin intermediul unor unitãþi operaþionale, aceastã
activitate urmând a fi realizatã timp de câteva luni de la dezastru.
Prevenirea eficientã a poluãrii ºi a problemelor sanitare
În cazul inundaþiilor, poluarea poate avea consecinþe negative asupra
mediului, în special în zonele sensibile,
precum zonele umede, dar ºi asupra
sãnãtãþii umane. În plus faþã de
poluarea apelor subterane ºi de
suprafaþã, inundaþiile pot avea un
impact considerabil ºi prin
perturbarea sistemelor de alimentare
cu apã (inclusiv a fantanilor in zonele
rurale) ºi canalizare, conducând la
riscuri pentru sãnãtate.
Trebuie luate mãsuri preventive
pentru a reduce efectele negative
potenþiale ale inundaþiilor asupra
Acestor infrastructuri, prin structuri de apãrare ºi acþiuni de atenuare a
riscului la inundaþii. În plus, trebuie planificate ºi aplicate soluþii
alternative, precum strãmutarea sau, pur ºi simplu, amplasarea în zone
sigure la proiectarea acestor sistem. În general, ar trebui luate mãsuri
preventive în zonele expuse la inundaþii, pentru a reduce poluarea
potenþialã ºi prevenirea bolilor în zonele potenþial afectate de inundaþii.
Aceste mãsuri ar trebui sã fie obligatorii ºi subvenþionate.
De asemenea, în planurile de atenuare a riscului la inundaþii trebuie incluse
mãsuri specifice:
Trebuie luate mãsuri specifice pentru a evita depozitarea poluanþilor în
zonele expuse la inundaþii, imediat ce aceste zone sunt cartografiate.
Pentru grupurile profesionale, precum agricultorii care utilizeazã
pesticide, îngrãºãminte etc. ºi în industrie, minerit etc., precum ºi în zonele
rezidenþiale (produse petroliere, ape menajere etc.), trebuie realizat ºi
actualizat anual un inventar al poluanþilor, pentru evaluarea riscului
potenþial în funcþie de câteva criterii, precum toxicitatea pentru oameni ºi
animale, caracterul inflamabil, caracterul exploziv ºi ecotoxicitatea.
Experienþa aratã cã sistemele de încãlzire cu pãcurã din case pun probleme
considerabile în cazul inundaþiilor, datoritã posibilitãþilor reduse de a fi
puse la adãpost, astfel încât încãlzirea este o problemã majorã pentru
restabilirea unor condiþii normale de trai, în plus faþã de problema
principalã a poluãrii fântânilor cu pãcura din aceste sisteme de încãlzire.
Asemenea sisteme trebuie abandonate treptat în zonele expuse la
inundaþii;
Atunci când poluarea poate avea efecte adverse uriaºe asupra sãnãtãþii
umane ºi asupra mediului în caz de inundaþii, trebuie pregãtite ºi menþinute
în regim operaþional planuri specifice pentru situaþii de urgenþã, care sã
sprijine mãsurile ºi planurile de evacuare. Este necesarã o formare
periodicã, sub controlul inspectoratelor pentru situaþii de urgenþã (care
includ serviciile de pompieri ºi unitãþile de protecþie civilã) ºi al
autoritãþilor responsabile;
Trebuie înfiinþate ºi puse în funcþiune sisteme internaþionale, naþionale ºi
regionale de monitorizare, raportare ºi avertizare pentru cazurile de
poluare masivã sau transfrontalierã.

EVACUARE
Evacuarea este mãsura de protecþie civilã luatã înaintea, pe timpul sau
dupã producerea unei
situaþii de urgenþã, la
declararea stãrii de
alertã, care constã în
scoaterea din zonele
afectate sau potenþial a
fi afectate, în mod
organizat, a
oamenilorlor si a
bunurilor materiale ºi în
dispunerea lor în zone
sau locaþii care asigurã
condiþii de protecþie.
Acþiunile de evacuare se planificã ºi se organizeazã în funcþie de tipul de
risc, avându-se în vedere parametrii specifici ce caracterizeazã evoluþia ºi
amploarea consecinþelor acestuia. În caz de situaþii de urgenþã acþiunea de
evacuare începe imediat dupã identificarea pericolului ori dupã producerea
acestuia, acordându-se prioritate evacuãrii salariaþilor. Evacuarea are ca
scop asigurarea protecþiei oamenilor ºi a bunurilor materiale.
Acþiunea de evacuare se poate realiza în urmãtoarele modalitãþi si situaþii:
- autoevacuarea în cazul producerii unor dezastre cu efecte rapide, când
populaþia este alarmatã ºi se deplaseazã, în mod organizat, spre anumite
locuri de refugiu în care sunt feriþi de efectele distrugãtoare ale acestora
(acþiunea se poate derula si spontan însã, pe parcurs, ea poate ºi trebuie
gestionatã de câtre organele cu atribuþii). Desfãºurarea acestei acþiuni
impune intervenþia persoanelor specializate ale grupului afectat pentru
evitarea confuziei, panicii, aglomeraþiei ºi blocajelor pe cãile de
comunicaþii, precum ºi a dezordinii ºi a actelor antisociale ;
- evacuarea planificatã si organizatã conform unei Plan de evacuare,
potrivit precizãrilor specialiºtilor de la Protecþia Civilã. Evacuarea poate fi
efectuatã, în funcþie de evoluþia situaþiei de protecþie civilã ºi de gradul de
asigurare cu mijloace de transport, astfel:
- parþial sau total
- simultan sau succesiv ( în funcþie de urmãrile dezastrului sau a
posibilitãþilor de transport)
Timp de evacuare: imediat dupã identificarea pericolului sau dupã
producerea acestuia.
În cazul în care evacuarea se face la un loc de refugiu pentru mai multe
persoane, la adãposturi de protecþie civilã existã unele reguli de
comportare pe care trebuie luate în vedere:
Adãpostirea se realizeazã în scopul ocrotirii cetãþenilor împotriva
atacurilor inamicului, efectelor dezastrelor ºi se asigurã prin lucrãri
special construite ca adãposturi de protecþie civilã, precum ºi în subsolul
clãdirilor ºi în alte spaþii care se amenajeazã în acest scop.
Când se gãseºte în adãpost, fiecare cetãþean are obligaþia:
- sã execute cu stricteþe dispoziþiile date de ºeful adãpostului sau ale
personalului de serviciu pe adãpost
- sã þinã în poziþie de pregãtire masca contra gazelor ºi mijloacele de
protecþie
- sã urmãreascã modul de comportare a copiilor
- sã transporte imediat în adãpost cele necesare unei ºederi mai
îndelungate
- sã ajute ºeful adãpostului pentru menþinerea ordinii ºi a disciplinei
- sã pãstreze liniºtea ºi sã nu producã panicã în cazul deteriorãrii
adãpostului
- sã ia parte activã la activitãþile desfãºurate pentru înlãturarea avariilor,
sã acorde primul ajutor rãnilor, intoxicaþiilor
- sã acorde prioritate copiilor, femeilor, bãtrânilor,persoanelor ce nu se
pot deplasa singure
Se interzice:
- a face zgomot ºi a umbla fãrã rost
- a cupla sau decupla iluminatul electric, agregatele
- a fuma, aprinde lumânãri, chibrituri, lãmpi cu petrol
- a închide sau a deschide uºile metalice
- a folosi fãrã aprobare unelte geniste existente în adãpost
- a arunca reziduuri menajere sau gunoaie în alte locuri decât cele indicate

LISTA ORGANELOR CE POT FI CONTACTATE IN SITUAÞII DE

URGENÞÃ

- SISTEMUL NAÞIONAL UNIC PENTRU APELURI DE URGENÞÃ

Ce înseamnã numãrul de urgenþã 112

Apelarea la numãrul de urgenþã 112 este gratuitã ºi

poate fi fãcutã din orice reþea de telefonie fixã sau
mobilã. Cu cât daþi mai multe informaþii corecte, cu
atât intervenþia specialiºtilor va fi mai rapidã,
eficientã ºi mai sigurã.
Dacã sunaþi la 112 trebuie sã anunþaþi:
- Ce urgenþã aveþi (ex. incendiu, ce arde...)
- Unde este urgenþa (adresa exactã)
- Unde vã aflaþi
- De la ce numãr de telefon sunaþi
- Cum vã numiþi
Operatorul evalueazã urgenþa apelantului în funcþie de informaþiile
primite ºi transmite aceste informaþii la organele speciale(poliþie,
pompieri,ambulanþã). Dupã furnizarea acestor date, trebuie sã
rãmâneþi la telefon pentru a fi puºi în legãturã cu specialiºtii ºi pentru a
primi eventuale recomandãri.
Dacã legãtura cu numãrul 112 se întrerupe, trebuie sã sunaþi din nou!
Rãmâneþi calmi ºi rãspundeþi la toate întrebãrile; nu închideþi pânã când
nu vi se spune!

Sunaþi la 112 doar dacã aveþi o urgenþã! Apelurile false sunt pedepsite
prin lege!
- SALVAREA
112 sau 961
- POMPIERII
112 sau 981
- POLIÞIA
122 sau 955
- INSPECTORATUL JUDEÞEAN PENTRU SITUAÞII DE URGENÞÃ
GIURGIU - 112
SISTEMUL NAÞIONAL DE MANAGEMENT AL SITUAÞIILOR DE
URGENÞÃ

A) COMPONENTELE SISTEMULUI NATIONAL

1. Comitetele pentru situaþii de urgenþã.
2. Inspectoratul General pentru Situaþii de Urgenþã.
3. Servicii publice comunitare profesioniste pentru situaþii de urgenþã.
4. Centre operative pentru situaþii de urgenþã.
5. Comandantul acþiunii.
1. Comitetele pentru situaþii de urgenþã:
a).Comitetul Naþional pentru Situaþii de Urgenþa
b). Comitetele ministeriale si ale altor institutii publice centrale pentru
situaþii de urgenþã .
c). Comitetul municipiului Bucureºti pentru situaþii de urgenþã.
d). Comitetele judeþene pentru situaþii de urgenþã.
e). Comitetele locale pentru situaþii de urgenþã (municipii, oraºe,
comune, sectoarele municipiului Bucureºti ).
2. Inspectoratul General pentru Situaþii de Urgentã organ de
specialitate in subordinea Ministerului Administraþiei si Internelor are
CADRUL LEGISLATIV

?
Legea nr. 481/2004 privind protecþia civilã;
?
Hotãrârea de Guvern 547 din 9 iunie 2005 pentru aprobarea
Strategiei naþionale de protecþie civilã;
?
Ordonanþã de Urgenþã nr. 21 din 15 aprilie 2004 privind Sistemul
Naþional de Management al Situaþiilor de Urgenþã;
?
Hotãrârea de Guvern nr. 1854 din 22 decembrie 2005 pentru
aprobarea Strategiei naþionale de management al riscului la
inundaþii;
?
Ordinul Comun al M.A.I./M.M.G.A. nr. 638/420 din 12 mai 2005
pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea situaþiilor de
urgenþã generate de inundaþii, fenomene meteorologice periculoase,
accidente la construcþii hidrotehnice ºi poluãri accidentale;
?
Acordul între Guvernul Republicii Ungare ºi Guvernul României
privind cooperarea ºi ajutorul reciproc în cazul producerii
dezastrelor, semnat la Budapesta la data de 9 aprilie 2003;
?
Manualul prefectului pentru managementul situaþiilor de urgenþã în
caz de inundaþii;
?
Manualul primarului pentru managementul situaþiilor de urgenþã în
caz de inundaþii;
?
O.U Nr.138/2005 privind exploatarea in siguranta a acumularilor cu
folosinta piscicola,de agreement sau locala,din categoria C si D
?
Poziþia Parlamentului European adoptatã în a doua lecturã la 25 aprilie
2007 în vederea adoptãrii Directivei 2007/.../CE a Parlamentului
European ºi a Consiliului privind evaluarea ºi gestionarea riscurilor de
inundaþii - P6_TC2-COD(2006)0005
 Publicaþie realizatã în cardul proiectului „Studiu privind fenomenele naturale
distructive din judeþul Giurgiu: percepþia populaþiei ºi soluþii alternative de
preîntâmpinarea dezastrelor, în special a inundaþiilor din regiunea transfrontalierã
Giurgiu - Ruse” cu sprijinul financiar al Uniunii Europene prin Programul Phare CBC
România - Bulgaria 2004 - 2006
Editorul materialului: Centrul de Resurse CREST
România, 440069 Satu Mare, Str. Alexandru Odobescu Nr.50,
Tel./Fax: 0261 - 877770, 0261 - 877771 E - mail: office@crest.ro
Web: www.crest.ro
Conþinutul acestui material nu reprezintã în mod necesar poziþia oficialã a Uniunii
Europene

Ardese utile
Comisia Europeana http://www.ec.europa.eu
Consiliul Uniunii Europene http://www.consilium.europa.eu
Parlamentul European http://www.europarl.europa.eu