VARIANTA OCOLITOARE CU

TUNELURI A MUNICIPIULUI
VATRA DORNEI
Studiu variante (POS-T)

MZA pe drumul existent MZA pe

Anul DN 17* varianta de
Fara proiect Cu proiect ocolire*
2015 4951 2682 2256
2020 6178 3346 2817

TUNELUL MIC NR. 1 (T1)
Km 0+590÷0+797, L1 = 207m.
In plan tunelul este în curbă cu R=900m.
În profil în lung tunelul este în curbă de
racordare verticală cu R=10000m între
declivităţile de 3.5% şi 1%.
TUNELUL MARE NR. 2 (T2)
Km 0+860÷3+140, L2 = 2280m.
Subtraversează dealul Runcu, între valea pârâului Selesvai şi râul Bistriţa
In plan tunelul este în curbă cu R=900m la intrare pe 360m şi în
aliniament pe restul lungimii. În profil în lung tunelul este în pantă de 1%.
Acoperirea maximă este de cca. 275-300m.
Două zone de staţionare de 3m lăţime şi 40m lungime pe fiecare sens
4 ieşiri de urgenţă şi două galerii de evacuare de la ieşirile 2 şi 3 spre
capete. Galeria de evacuare spre intrare are 887m, iar cea spre ieşire are
943m.
 Caracteristicile geofizice ale terenului
O analiză a rocilor străbătute de tuneluri din punct de vedere al caracteristicilor utilizate în
construcţia tunelelor, pe baza clasificării Comitetului Geologic Român, a condus la următoarele
concluzii care evidenţiază şi posibile grupe de roci:
1. Amfibolitele nealterate si micaşisturile nealterate sunt şisturi cristaline – mezometamorfice
care pot fi încadrate în categoria rocilor foarte tari (FT) cu un coeficient de tărie a rocii cuprins între 7
şi 8 şi un posibil procentaj de răspândire de cca. 35%;
2. Micaşisturile alterate si amfibolitele alterate sunt şisturi cristaline – mezometamorfice care
pot fi încadrate în categoria rocilor tari (T) cu un coeficient de tărie a rocii cuprins între 6 –8 şi un
posibil procentaj de răspândire de cca.50%;
3. Micaşisturile alterate cu posibile infiltraţii de apa, din zonele de capat si falii, sau posibile
tectonizari sau sericitizari, pot fi încadrate în categoria rocilor semitari - moi (ST - M) cu un coeficient
de tărie a rocii cuprins între 2 –3 şi un posibil procentaj de răspândire de cca.15%;

O posibilă încadrare a grupelor de roci evidenţiate mai sus în sistemul de clasificare a rocilor
specializat pentru tuneluri (RMR - Bieniavski)
Tunelul Mare L=2280m
Nr. Clasa RMR Roci f. bune Roci bune Roci medii Roci slabe Roci f. slabe
Grupa /L (m) 1 2 3 4 5
1 1/580 - 100%/580 - - -
2 2/1296 - 31%/325 75%/971 - -
3 3/400 - - - 100%/400 -
Total(m)/ %Ltot - 905/40% 971/43% 400/17% -

Stabilirea secţiunilor tip de susţinere se va face în limitele celor doi parametri RMR şi Q,
calculaţi în baza “Ghidului de clasificare a rocilor”, conform datelor din tabelul următor:

Susţinere Bieniawski Barton

tip RMR Clasa rocă Q Clasa rocă
1 60 - 80 II - Bună 10 - 100 A,B – F. Bună, Bună
2 40 - 60 III - Medie 4 - 10 C - Acceptabila
3 20 - 40 IV - Slabă 1-4 D – Slab
Secţiuni transversale

Datele de trafic
prognozate au
condus la
adoptarea
soluţiei cu un
singur tub (tunel
bidirecţional)
cu o bandă/sens.

Secţiuni de tunel tip:

- Ia este alcătuită din :
- o susţinere primară exterioara din beton torcretat cu grosimea de 5cm şi din ancore betonate Φ20mm, pe zona boltii, având
lungimea de 2m la distanta de 2,5m transversal si longitudinal in şah la 2m;
- o căptuşeală interioara din beton armat cu grosimea de 30cm.
- IIa este alcătuită din:
- o susţinere primară exterioara din beton torcretat cu grosimea de 10cm şi din ancore betonate Φ20mm, pe tot conturul
secţiunii, având lungimea de 3m la distanta de 2m transversal si longitudinal in şah la 2m;
- o căptuşeală interioara din beton armat cu grosimea de 30cm.
- IIIa este alcătuită din:
- o susţinere primară exterioara din beton torcretat cu grosimea de 15cm, arce cu zăbrele înglobate la 1m distanţă, şi ancore
betonate Φ32mm având lungimea de 3m la distanta de 2m transversal si longitudinal în şah la 2m;
- o căptuşeală interioara din beton armat cu grosimea de 30cm cu radier boltă întoarsă din beton armat de 45cm.
Secţiune tip 3

Galerie
 La tunelul T2 au fost prevăzute câte
două zone de staţionare de 3m lăţime
şi 40m lungime pe fiecare sens:
•pe sensul dus (dreapta), la 737m de
intrare, 750m între ele şi 793m de
ieşire;
•pe sensul întors (stânga), la 887m de
intrare, 750m între ele şi 643m de
ieşire;

Secţiuni prin zona de staţionare tip:

- Ib este alcătuită din:
o susţinere primară exterioara din beton torcretat cu grosimea de 5cm şi din ancore betonate Φ20mm, pe zona boltii, având lungimea
de 3m la distanta de 2m transversal si longitudinal in şah la 2m;
o căptuşeală interioara din beton armat cu grosimea de 40cm.
- IIb este alcătuită din:
o susţinere primară exterioara din beton torcretat cu grosimea de 10cm şi din ancore betonate Φ20mm, pe tot conturul
secţiunii, având lungimea de 4m la distanta de 2m transversal si longitudinal in şah la 2m;
o căptuşeală interioara din beton armat cu grosimea de 40cm.
- IIIb este alcătuită din:
o susţinere primară exterioara din beton torcretat cu grosimea de 15cm, arce cu zăbrele înglobate la 1m distanţă şi ancore
betonate Φ32mm având lungimea de 4m la distanta de 2m transversal si longitudinal în şah la 2m;
o căptuşeală interioara din beton armat cu grosimea de 40cm, cu radier boltă întoarsă din beton armat de 55cm.
 MODELAREA EXECUȚIEI CU N.M.A.
Modelul adoptat cu un domeniu de
70m înălţime, şi 70m lăţime. Modelul 3D.

Discretizarea căptuşelii şi ancorajelor

Fazele de executie :
-Excavarea integrală a secţiunii
-Montarea Ancorelor
-Torcretarea căptuelii exterioare
-Betonarea căptuşelii interioare
-Montarea planseului
 Caracteristici teren si captuseli
γ c Φ E
Teren tip Tip secţiune RMR ν
(kN/m3) (kN/m2) (˚) (kN/m2)
Caracteristicile 2 Ia, Ib, Ic 60 - 80 26 400 40 800.000 0.2
terenului 3 IIa, IIb, IIc 40 - 60 25.20 200 30 400.000 0.3
4 IIIa, IIIb, IIIc 20 - 40 22 100 25 100.000 0.35

Beton
E EA EI
Tip secţiune torcretat ν
Caracteristici întărit
(kN/m3) (kN/m) (kNm2/m)

căptuşeli Ia, Ib, Ic 5cm 2.4x107 1.2x106 0.250x103 0.2

exterioare IIa, IIb, IIc 10cm 2.4x107 2.4x106 2x103 0.2
IIIa, IIIb, IIIc 15cm 2.4x107 3.6x106 6.75x103 0.2

Beton EA EI
Tip secţiune ν
armat (kN/m) (kNm2/m)
Caracteristici
Ia, IIa și IIIa 30cm 9.6x106 7.2x104 0.2
căptuşeli
Ib, IIb și IIIb 40cm 12.8x106 17.07x104 0.2
interioare Ic și IIc 15cm 4.8x106 0.9x104

Ancore EA
Tip secţiune
Caracteristici ancore betonate (kN/m)
Ia, IIa, Ib, IIb, Ic și IIc Φ20 6.597x104
Izovalori deplasari totale IIIa si IIIb Φ32 Eforturi
16.89x104sectionale
 90.0876

11.75619

M (KNm/m)
N (KN/m)

Sectiune tip 1

Sectiune tip 1

M (KNm/m)
N (KN/m)

Sectiune tip 3 120,3506

Sectiune tip 2 242,29

 Portal
Intrare T1
Portal intrare T2
 Intrare T2 IesireT2

Pentru traversarea râului Bistriţa, a căii

ferate CF 511 Ilva Mică – Suceava şi a
drumului naţional DN17, a fost
proiectat un viaduct cu structură mixtă,
o grindă continuă cu cinci deschideri
(65.00m + 70m + 70m + 70m +
65.1 m). Lungimea totală a structurii
este de 349.90m
 Concluzii
Realizarea variantei ocolitoare a municipiului Vatra Dornei va avea un impact favorabil,
întrucât se vor realiza o serie de aspecte, precum:
• descongestionarea traficului din oraş, eliminarea blocajelor de trafic la intrarea/ieşirea din
localitate şi creşterea vitezei de deplasare (în afara localităţii), contribuind astfel la reducerea
timpului de transport şi la creşterea siguranţei;
• transferul traficului naţional şi internaţional în afara localităţilor, ceea ce conduce la
reducerea impactului transportului asupra mediului;
• sporirea considerabilă a capacităţii de circulaţie;
• reducerea degradării şi a uzurii arterelor existente, datorită suprasolicitărilor cauzate
de traficul greu;
• reducerea semnificativă a poluării mediului prin reducerea noxelor si zgomotului;
• realizarea legăturilor între reţelele de transport care atrag fluxuri de mărfuri.

Realizarea celor două tuneluri reprezintă o soluţie viabilă justificată de următoarele

argumente:
- îmbunătăţirea caracteristicilor traseului atât în plan de situaţie cât şi în profil în lung, cu
reducerea declivităţilor şi scurtarea lungimii, în scopul îmbunătăţirii condiţiilor de circulaţie sau
reducerii timpului de parcurs;
- protecţia specifică a mediului (probleme de habitat, conservarea peisajului);
- evitarea exproprierii sau divizării unor proprietăţi;
- profitabilitatea este demonstrată prin analize economice (analiză cost-beneficii, R.I.R.,
etc.).