Sunteți pe pagina 1din 26

ECOLOGISTII

SUPORT DE CURS OPTIONAL


GRUPA COMBINATA (mijlocie-mare)

PROF. INV. PRESC. VLADOIU SANDA ANTONELA


CUPRINS

1. Joc didactic- Ce stii despre...?


2. Trei furnicute harnicute- poezie
3. Animalele se pregatesc de iernat
4. Casute pentru pasarele
5. Sa ocrotim viata pe pamant
6. Ruga catre oameni- poezie
7. Viata la Poli
8. Iarna in padure
9. De ce nu le este frig pestilor?
10. Legenda vrabiei
11.Pericolul poluarii
12. Curiozitati din lumea plantelor
Bibliografie
JOC DIDACTIC
CE ŞTII DESPRE…?

SCOPUL: verificarea capacităţiilor de o opera cu noţiuni şi cunoştinţe referitoare la fructe,


legume şi flori de toamnă; perfecţionarea deprinderii de a formula şi reda propoziţii, fraze
corect întocmite şi cu sens logic; educarea atitudinii pozitive în natură, cultivarea sentimentelor
de dragoste faţă de aceasta şi faţă de îngrijirea, ocrotirea mediului înconjurător.
OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
*să enumere părţi componente ale fructelor, legumelor şi florilor;
*să alcătuiască pe baza însuşirilor caracteristice ghicitori şi să le expună;
*să recunoască fenomenele naturii din anotimpul toamna şi efectele acestora asupra mediului;
*să-şi exprime impresii şi trăiri proprii despre natură şi protejarea acesteia;
*să respecte şi aplice norme de comportare specifice asigurării sănătăţii şi protecţiei mediului în
vederea unei vieţi ecologice şi sănătoase;
*să utilizeze desene, simboluri pentru a transmite o semnificaţie.
METODE ŞI PROCEDEE: conversaţia euristică, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul,
problematizarea.
MIJLOACE DE ÎNVĂŢĂMÂNT: săculeţ fermecat; coşul toamnei cu fructe, legume şi flori;
imagini cu fructe, legume, flori; baghetă fermecată; tablă şi suport cu buzunare; fişă de lucru.
SARCINĂ DIDACTICĂ: copiii trebuie să descrie însuşirilor caracteristice ( flori, fructe,
legume); să aşeze jetonul la locul potrivit, respectând noţiunea căruia îi aparţine si să formuleze
propoziţii corecte.
REGULI DE JOC:
* copii clasifică, aleg, acţionează conform cerinţei educatoarei;
* copilul enumeră toate caracteristicile pe care le ştie;
* va răspunde copilul indicat cu bagheta fermecată;
* dacă răspunsul este greşit poate fi corectat de către colegi sau educatoare;

ELEMENTE DE JOC: surpriza, ghicirea, aplauzele, mişcarea asociată cu cânt şi vers.

DESFĂŞURAREA JOCULUI
Vine câte un copil şi alege un fruct, legumă, floare şi spune tot ce ştie despre...; copilul
care răspunde bine va fi aplaudat. Dupa aceea copii vor extrage din săculeţ un fruct şi vor vorbi
despre...; copii vor ghicii fructul leguma fără să le vadă ( pipăit sau olfactiv)
În continuare copiii primesc jetoane, iar la bătaia din palme a educatoarei copiii vor ridica
jetoanele cu fructe sau legume în funcţie de cerinţă; 2-3 copii vor veni la suport si vor aşeza
fructul sau leguma la buzunarul corespunzător.
Educatoarea va spune câteva ghicitori despre fructe, legume, flori cerând copiilor să
spună şi ei ghicitori. Tot educatoarea va mima câteva din muncile toamnei ( culesul viilor,
merelor) şi va cere copiilor să ghicească;
În dialogul fructelor, 3 copii vor face un dialog scurt pe baza unor siluete de fructe triste
( portocala, lâmâie, măr) din care sa reiese mâhnirea lor (accentul cazand pe poluare si
distrugerea plantelor)
La sfârsit educatoarea poate cere copiilor să spună legumele care se pot consuma crude şi
care conservate.
Trei furnicute harnicute

Trei furnici, pe inserate


Cu un spic de grau in spate,
Se duceau la fluture
Boabele sa scuture

Si vazand un greiere
S-au rugat sa treiere
Sa lase vioara
Pan-se-nchide moara

Si pornit ca pana maine


Vor avea cu totii paine
Animalele se pregatesc de iernat

Randunelele hoinare
Nu mai au deloc rabdare
Ceata-i deasa, vremea-i rece
Trebuie-n sfarsit sa plece.

Randunica strabate distante imense: din Europa traverseaza in zbor Marea Mediterana,
pentru a ajunge in nordul Africii. Dar aici calatoria nu s-a terminat.
Isi continua zborul catre sud, traversand desertul Sahara pentru a ajunge in final in regiunea
unde ierneaza si unde, evident, este cald si se gaseste hrana din belsug. Aceste pasari parcurg
distante de pana la 10.000 km.
Multe dintre ele cad, epuizate, in timpul migratiei, in apa Marii Mediterane si se ineaca.
Uneori se intampla sa se lase in zbor pe puntea cate unui vapor, ca sa se odihneasca. Este o
proba de rezistenta pe care totusi curajoasele zburatoare o trec in fiecare an, revenind de fiecare
data in Europa, nu doar in aceleasi regiuni de unde au plecat, dar chiar la aceleasi cuiburi!
Ce se intampla cu animalele in padure?
Vietuitoarele mici isi cauta culcusuri in pamant.
Animalele salbatice isi fac culcusurile si isi pregatesc hrana..
Rozatoarele isi umplu galeriile cu cereale si buruieni .
S-a constatat de specialisti ca tunelele au fiecare cate o aerisire.

Caprioarele se ascund in padure. Iarna scormonesc zapada in cautarea ierbii si a


frunzelor.

Ursul carpatin hiberneaza in barlog si rareori iese la vanat.

Vulpea intra in vizuina si vaneaza pe distante mari imprejurul acesteia.


Serpii isi fac culcus sub pietre mari, adanc in pamant.

Bursucul isi face tuneluri adevarate in pamant. In ele aduna cantitati mari de cereale.

Veverita isi face culcus intr- o scorbura care are doua aerisiri. Camarile sunt pline cu
ciuperci uscate, alune, nuci si conuri de brad.

Lupul isi cauta adapost in apropierea satelor si a stanelor.


Animalele care nu se hranesc suficient toamna nu rezista in timpul iernii.
Exemplu: ursul si ariciul.
Protejati animalele mici ecologisti
Eu cred ca animalele sunt pe cale de dispariţie pentru ca mulţi oameni le vâneaza. De
exemplu pentru coarne, fildesi, trofee si altceva mie mi se pare ca e nedrept ca multe animale
mor din cauza oamenilor. Ar trebui sa le protejam si cei care ranesc aceste animale sa
plateasca. Si animalele au suflet la fel ca si oamenii si daca oamenii ar fi in locul acestor
animale nu le-ar placea sa fie vanati sau maltratati. Oamenii ar trebui sa se puna in locul
animalelor, sa vada si ei cat sufera cand sunt prinse sau maltratate. Nu-i corect ce fac cu ele dar
din pacate se intampla si de aceea noi trebuie sa oprim orice abuz asupra lor.

Salvati animalele. ele sunt salvarea noastra. daca nu sunt distruse ele se pot adapta la
medii care noua ne sunt nefolositoare poate chiar daunatoare. Si in terenuri fertile, recent sau
descoperit bacterii cu mare rezistenta la radiatii.
Cercetatorii americani au inceput sa creeze o modalitate de reciclare biologica a zonelor
contaminate cu particule nucleare. Si in plus de ce sa nu le salvam, pentru ca mai devreme sau
mai tarziu ele vor fi salvarea noastra. Cred ca toata lumea stie ca animalele salbatice sunt mai
rezistente decat cele domestice.
Salvati animalele, salvati planeta !
Casute pentru pasarele
Sa ocrotim viata pe pamant

Sa pastram Pamantul curat


In urma activitatilor obisnuite ale omului rezulta o anumita cantitate de deseuri.
In zilele noastre, oamenii, “se straduiesc” sa arunce gunoiul si alte resturi cat mai repede posibil
si in mod corect. Cand e vorba de aruncarea materialelor toxice, e nevoie insa de atentie sporita.
Multe deseuri pot fi refolosite sau reciclate.
Sa nu irosim resursele pamintului
Pentru a ne satisface necesitatile ” hrana, adapost si combustibili ”, trebuie sa apelam la
resursele naturale. Prin urmare, ar trebui sa ne straduim sa nu facem risipa, pentru ca risipa
poate fi semn de lacomie. Unii sunt de parere ca au dreptul sa foloseasca energia electrica sau
alte resurse naturale dupa bunul plac. Dar resursele naturale nu trebuie risipite doar pentru ca ni
le putem permite sau pentru ca exista din belsug
Sa fim echilibrati
In fiecare zi facem alegeri care afecteaza mediul. Dar ar trebui sa recurgem la masuri
extreme, retragindu-ne, de pilda, din societate pentru a evita sa facem rau Pamantului? Totusi,
este potrivit sa ne gindim la efectul pe care alegerile noastre il au asupra mediului cand
cumparam unele produse de uz casnic, cand folosim mijloacele de transport sau cand ne
destindem. De exemplu, unii au decis sa cumpere produse care, prin modul in care au fost
fabricate sau in care functioneaza, nu dauneaza prea mult mediului (ar fi ideal).

Scrisoarea Pamantului catre copii


Dragi copii !
Sunt foarte bolnav.Ma ameninta din ce in ce mai multe pericole.Imi mor plantele si
animalele, multi oameni sufera de diferite boli,mi se risipesc bogatiile.Stratul de aer care ma
apara de razele fierbinti ale soarelui se subtiaza.Ma acopera praful si gunoaiele.Este atata
murdarie in jur !
Ce sa ma fac ? Ajuta-ti-ma !
Semneaza:PAMANTUL
Ruga catre oameni
de Ioana Tudosie

As ruga soarele
Sa-mi dea caldura si lumuina;
As ruga norii
Sa-mi dea apa si racoare;
Dar-toata ruga cu ardoare
Trebuie s-o fac se pare
Catre oameni si popoare:
„Lasati pamantul sa respire,
Lasati iarba sa rasara,
Lasati frunza sa sopteasca
Si pomii toti sa rodeasca”;
Si nimic sa nu va mire
Pentru grija, ocrotire,
Mediul va da multumire.
De mai puteti, cu dragoste stropiti si iubiti si ingrijiti
Tot ce-n natura-ntalniti:
Paduri si ape si izvoare,
Tot ce exista sub soare;
Case, blocuri, construiti
Si in pace locuiti.
Oameni buni de ne iubiti,
Ruga sa ne-o impliniti!
Viata la Poli

Polul Nord este cel mai înalt punct al axei terestre, situat în Marea Glaciară
Artică. Exploratorul Robert Edwin Peary este considerat a fi primul om care a
ajuns la Polul Nord. Peary ajunge aici în aprilie 1909 împreună cu asistentul lui şi
cu patru eschimoşi.
Polul nord geografic este situat la circa 1.600 km de polul nord magnetic,
care se află în insula Bathurst din Canada. Spre deosebire de Polul Sud, Antarctica,
la polul nord nu există pâmânt, ci doar o calotă de gheaţă, care pluteşte în Marea
Glaciară Arctică, cuprinsă între coastele Asiei, Europei, şi Americii. Această mare
comunică cu Oceanul Pacific de-a lungul strâmtorii Behring şi cu Oceanul
Atlantic. Suprafaţa globală a acestei mări este de circa 14.000.000 km. Adâncimea
ei este în medie de circa 1.500 m, având cel mai adânc punct de 5450 m. Doar
americanii şi ruşii ştiau iniţial de această zonă pe care o foloseau în scopuri
militare. Doar după sfârşitul războiului rece, aceste informaţii au devenit
disponibile pentru toţi oamenii de ştiinţă. Există un pol geografic şi un pol
magnetic al pământului, polul nord este de fapt punctul cel mai nordic al
pământului.
Clima Polului Nord este mai caldă decât cea a Polului Sud, deoarece se află
la nivelul mării în mijlocul unui ocean (care acţionează ca un rezervor de căldură).
Iarna temperaturile de la Polul Nord pot varia între -43 ° C şi -26 ° C. Marea de
gheaţă de la Polul Nord este de obicei, în jur de doi sau trei metrii grosime. Studiile
au sugerat faptul că grosimea medie a gheţii a scăzut în ultimii ani, deşi această
idee este în acelaşi timp contestată.

Urşii polari sunt se găsesc la Polul Nord, foarte rar urcă mai sus de paralela 82, din
cauza lipsei de hrană. Un urs polar adult, de sex masculin, cântăreşte în jur de 300
– 600 de kg, în timp ce o femelă adultă cântăreşte jumătate din greutatea
masculului.
Polul Sud este partea cea mai sudică a planetei noastre, fiind aşezat pe axa
de rotaţie a globului pământesc având coordonatele geografice 90° latitudine
sudică, fiind situat pe continentul Antarcticii, într-o regiune îngheţată tot timpul
anului (gheaţă veşnică), cu altitudinea de 2.800 m.
Polul Sud este în Antarctica, care este al cincilea continent ca dimensiune.
Cu excepţia a câtorva văi mai protejate şi uscate din munţi, acest teritoriu vast este
acoperit de un strat de zăpadă şi gheaţă. Pe alocuri, gheaţa are o grosime de 3 km.
Deşi Antarctica arată ca un imens deşert alb, marele Ocean de Sud care îl
înconjoară este plin de peşti, foci, balene şi delfini. Tot în acest loc se găsesc
pinguinii imperiali.

Femelele pinguinilor imperiali depun un singur ou în mai şi apoi se întorc în


mare până când puii ies, în iulie. Între timp, masculii pinguini se strâng pe gheaţă
pe întreaga perioadă a iernii geroase, încălzindu-şi ouăle pe picioare. Când puii ies,
mamele se întorc pentru a îi hrăni.
Iarna in padure
De ce nu le este frig pestilor?

Mediul acvatic este mult mai complex decat mediul terestru si aerian prin faptul ca
interdependenta dintre mediu si organism este mult maistransa la vietuitoarele acvatice decat la
cele terestre. Drept urmare actiunea exercitata de factorii de mediu asupra procesului intoxicarii
este mai puternica la organismele acvatice.
Apa este cel mai propice mediu pentru dezvoltarea vietii; de altfel, primele forme de viata
au aparut in apa, iar majoritatea vietuitoarelor traiesc in apa, respectiv 75 %( 69 % in mediul
marin si 6 % in apele dulci ) si numai 25 % pe uscat. Apa este un element biologic indispensabil
vietii, hrana gasindu - se in acest mediu mult mai usor, fie sub forma de solutii nutritive, fie
hrana vegetala sau animala. Apa este mai densa decat aerul, iar vietuitoarele scufundate in ea
depun un efort de 10 ori mai mic decat pe uscat, pentru a se putea misca; asa se explica
existenta formelor de fauna si flora gigantice in mari ca: balenele sau algele de tipul
Macrocystis care ajung pana la 305 m. lungime. Caracteristicile termice ale mediului marin si,
in special, amplitudinile sunt favorabile vietii, ele fiind mai mici decat ale uscatului( de la -
3pana la 40C ), care ajung la - 94,3C in Antarctica. Apa marina nu ingheata decat la suprafata si
in apropierea tarmurilor, la fund temperatura este constanta si viata se desfasoara normal.
Lumina patrunde in apa de mare pana la adancimi mari, de cca. 200 m., oferind
posibilitatea desfasurarii proceselor de fotosinteza. Toate conditiile amintite, deosebit de
prielnice din punct de vedere biologic, fac ca viata in mari sa fie mai abundenta decat pe uscat.
Legenda vrabiei

Se zice că, la început, penele vrabiei fuseseră zugrăvite de Dumnezeu, cu o culoare


neagră-roşcată. Ei nu i-a plăcut acest veşmânt, dar n-a îndrăznit să spună ceva în faţa Celui
Atotputernic. S-a întors în lumea păsărilor, aşa cum era. Dar cinteza nu avea de lucru şi începu
s-o necăjească.
- Nu mai face pe supărata că n-ai de ce. Prea-Măritul ţi-a dat o haină după inimă!
Atât i-a trebuit vrabiei! Numaidecât i-a sărit ţandăra şi zburlită de furie, s-a năpustit
asupra cintezei cu gălăgie mare. Ba a şi lovit-o de câteva ori cu ciocul în cap, de i-a ridicat fulgii
ţugui.
Dumnezeu, care vede şi ştie tot, a chemat pe împricinate la judecată. Cinteza povesti
întâmplarea, de-a fir a păr. Vrabia se tot zbârlea şi o întrerupea la fiecare cuvânt. Stăpânul lumii
ascultă cu răbdare. Când a încetat sfada, el a întrebat:
- E adevărat, vrăbiuţo, că nu eşti mulţumită de veşmântul ce ţi-am dat?
Vrabia răspunse cu jumătate de glas:
- Doamne! Aşteptam şi eu unul mai frumos!
Dumnezeu, văzând-o cât de obraznică e, o prinse de coadă şi o aruncă într-o ladă de
cenuşă. Vrabia ieşi de acolo, zbură pe un pom şi începu să-şi cureţe penele. Dar cenuşa se lipise
de ele şi de aceea şi azi au culoarea cenuşie.
De atunci a rămas cinteza cu moţ şi vrabia cu pene cenuşii, împestriţate cu negru şi roşu.
Pericolul poluarii

Poluarea este fenomenul prin care aerul se incarca cu substante straine daunatoare vietii.
Acestea isi modifica compozitia sa naturala, atunci cand este patruns de elemente straine ce au
efect daunator asupra plantelor si animalelor.
Poluarea apelor afecteaza calitatea vietii la scara planetara. Apa reprezinta sursa de viata
pentru organismele din toate mediile. Fara apa nu poate exista viata. Calitatea ei a inceput din
ce in ce mai mult sa se degradeze ca urmare a modificarilor de ordin fizic, chimic si
bacteriologic.
Daca toata apa de pe pamant ar fi turnata in 16 pahare cu apa, 15 si jumatate dintre ele ar
contine apa sarata a oceanelor si marilor. Din jumatatea de pahar ramasa, mare parte este
inglobata fie in gheturile polare, fie este prea poluata pentru a fi folosita drept apa potabila si
astfel, ceea ce ar mai ramane pentru consumul omenirii reprezinta continutul unei lingurite. Din
consumul mondial de apa, 69% este repartizat agricultirii, 23% industriei si numai 8% in
domeniul casnic.
POLUAREA MARILOR SI OCEANELOR
Oceanul sa dovedit a fi limitat ca posibilitati de regenerare, infectindu-se repede.
Echilibrul sau biologic este amenintat si odata cu asta este amenintat si rolul sau de intretinerea
vieti pe Pamant. Hidrocarburile constituie principali poluanti. Petrolul fiind sursa cea mai
periculoasa pentru mediul marin intinzandu-se ca o enorma pelicula neagra, opreste oxigenarea,
absoarbe lumina, reduce fotosinteza. Sursel de poluare cu petrol sunt:
din sondele forate in mare
din pierderile prin transportul cu vase sau conducte
din spalatul tancurilor petroliere
de la explotarile si rafinariile de pe litoral sau din apa riurilor.
Foarte grave sunt accidentele produse de tancurile petroliere care poarta obisnuit
incarcaturi de 300 000 t petrol si chiar mai mult ; ele formeaza „mareea neagra”,care produc
pagube imense, plajele sunt afectate, pasarile mor in numar impresionant, iar fauna si flora
acvatica sunt afectate in mod deosebit, cand nu se intervine urgent pentru inlaturarea acestor
pelicule.
Apele uzate si infectate provenite de pe continent afecteaza cu precadere litoralul. Ele
sunt periculoase mai ales prin pesticidesi unele metale grele, dar si prin alti produsi chimici pe
care ii poarta.
Cum ne poate afecta poluarea?
Tuşim fără motiv, ne simţim mai tot timpul obosiţi, iar durerile de cap sunt la ordinea
zilei. Acestea sunt efectele de suprafaţă ale poluanţilor din aer şi din alimente, care se
insinuează în organism şi ne distrug sănătatea încetul cu încetul.
Sub efectul aerului din ce în ce mai poluat, sănătatea noastră se încadrează într-o
statistică crudă: la nivel mondial, peste trei milioane de persoane mor prematur din cauza
expunerii constante la plumb, ozon sau la mercur.
Se estimează că, în majoritatea ţărilor industrializate, nivelul pulberilor fine în suspensie
(o categorie de poluanţi cunoscuţi ca fiind printre cei mai periculoşi) este de trei ori mai mare
decât limita admisă de normele de siguranţă internaţionale.
Mai mult, românii se pot „lăuda” cu cea mai poluată capitală din Uniunea Europeană,
potrivit autorităţilor naţionale de mediu. Un raport al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii din
2007 arată că în ţara noastră mor anual 9.400 de persoane din cauza aerului poluat.
De unde vine pericolul? Ţevile de eşapament ale maşinilor şi conductele de evacuare ale
combinatelor ne „furnizează” fără încetare substanţe nocive, care ne pătrund în sânge şi în
plămâni, modificând structura celulelor şi producând inflamaţii ale ţesuturilor. Ce au în comun
afecţiuni precum cancerul, astmul şi chiar apendicita? S-a dovedit că toate sunt, într-o anumită
măsură, declanşate de poluanţii din atmosferă sau din alimentaţie.
Curiozitati din lumea plantelor
BIBLIOGRAFIE

1. M.E.C.T.- Curriculum pentru educatia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani,


Bucuresti, 2008;
2. Nedelcu G., Nedelcu M.- Educatia ecologica si voluntariatul in protectia mediului,
Ed. Treira, Oradea, 2003;
3. Toma Cristina si Zamfir Lia- Educatia pentru mediu in sistemul educational
preuniversitar din Romania, in Prietenii pamantului, Galati, 2003;
4. Walt Disney- Trucurile castorilor juniori – Salut natura, Ed. Egmont Romania,
Bucuresti, 2005;
5. ***Colectia Disney Prima mea Enciclopedie
6. ***www.didactic.ro
7. ***Magazin Terra, Nr.5, 2005