În privința tipurilor de creativitate, au fost propuse și alte categorii: creativitatea

științifică, creativitatea artistică și creativitatea conceptuală.

Creativitatea științifică, în termenii cei mai simpli, implică descoperirea unor adevăruri științifice.
Creativitatea științifică a fost tratată pe larg în cartea lui Abraham Moles (1957),La crėation
scientifique[13] .

Creativitatea artistică este aptitudinea de a reda lucruri apreciate pentru frumusețea lor estetică;
există doar la indivizii cu predispoziție vizuală și tactilă pentru artă.[14]

Creativitatea conceptuală implică crearea de soluții sub forma de concepte relevante unice, pentru
problemele existente și emergente. In acest sens, creativitatea este procesul mental care implică
generarea unor noi idei sau concepte, sau a unor noi asocieri între ideile, cunoștințele sau
conceptele existente.

Cercetătorii asupra creativității, majoritatea lor din domeniul psihologiei, pretind, de obicei, că a fi
creativ înseamnă a produce ceva nou (original, neașteptat) și adecvat (adaptiv, referitor la
constrângerile sarcinii date). Subsumate criteriului de adecvanță sunt calitățile de a fi corespunzător,
a fi util și a avea valoare, conform cu unele criterii externe.

Cel puțin trei aspecte ale creativității au atras mai multă atenție.

■ Procesul de creație, care a beneficiat de cea mai mare atenție, se concentrează pe mecanismele
și fazele implicate, care fac parte din actul de creație.

■ Al doilea aspect al creativității este persoana creativă, trăsăturile sale de personalitate. Atmosfera
și influența mediului/sistemului sociocultural au legătură cu situația creativă, pot determina nivelul și
frecvența comportării creative.

■ În sfârșit, au fost explorate criteriile sau caracteristicile produselor creației. Acest aspect are o
importanță particulară, deoarece constituie baza oricărei evaluări a performanței creativității în lumea
reală și poate deschide "o fereastră" asupra altor aspecte ale creativității. Cea mai obișnuită metodă
pentru măsurarea creativității produselor utilizează rating-uri ale unor experți în domeniul dat.
Tehnica evaluării consensuale (CAT) este un exemplu al acestei abordări.

Caracteristici ale persoanelor creative[modificare | modificare sursă]

Persoanele creative posedă multe caracteristici/trăsături distincte care le diferențiază semnificativ de
persoanele mai puțin creative sau chiar noncreative. Davis (1999)[19] a "inventariat" peste 200
trăsături de personalitate și adjective ale atitudinii creative,găsite în literatură asupra creativității, și
le-a împărțit în trăsături pozitive, social dezirabile și trăsături negative, potențial supărătoare. Dintre
acestea, în ordinea caracteristicilor importante sunt: imaginația, sensibilitatea la probleme,
curiozitatea, intuiția, descoperirea ideilor, toleranța pentru ambiguitate, independența (autonomia),
originalitatea etc.[20][6].
Independența (autonomia).Persoanele creative tind să fie independente,nonconformiste în gândire
și acțiune, sunt relativ neinfluențate de alții. Autonomia este o trăsătură care înglobează și alte
dispoziții sociale: introversiunea, motivația intrinsecă, autoîncrederea, dorința de solitudine,
insatisfacția cu statu-quo.

Imaginația constituie o aptitudine importantă și se bazează pe anumite predispoziții ereditare, pentru

sinteza unor noi imagini, noi idei. [21]. Imaginația creativă desemnează capacitatea unui individ de a
efectua o activitate creatoare, adesea generalizată la întreaga capacitate inventivă (Henri Piėron,
2001) [22]. Dezvoltarea imaginației presupune însă multă muncă în procesul de creație. De
exemplu, Thomas Alva Edison, inventatorul american, susținea că geniul este 99% transpirație și
1% inspirație. Dar teza lui Edison nu se aplică deloc în cazul lui Wolfgang Amadeus Mozart, capabil
să compună o sonată în câteva zile. Imaginația creativă este un mod de gândire în
esență generativ (de noi idei, conexiuni, analogii) și a devenit sinonimul conceptului de "creativitate".

Sensibilitatea la probleme. Este o trăsătură esențială pentru rezolvarea eficientă a problemelor.

Persoana creativă are capacitatea de a observa ceea ce este neobișnuit și diferit, de a vedea
potențiale nerealizate în situații date, de a observa asemănări și analogii în experiențe diferite.

Intuiția- insight (l. engl.) este o descoperire bruscă, o revelație a unui adevăr, a soluției unei
probleme etc. în cursul unei "învățări" prin încercare și eroare. O personalitate intuitivă observă
relațiile, implicațiile, are o sensibilitate sporită la detalii și pattern-uri.

Originalitatea. Persoana creativă prezintă originalitate în gândire și idei, vede lucrurile în modalități
noi. Originalitatea se exprimă și prin aptitudinea de a lăsa la o parte sistemele ferm structurate și
stabilite, de a dizolva sintezele existente și de a utiliza elementele și concepțiile în afara contextelor
inițiale, pentru a crea noi combinații, noi sisteme de relații.

Intr-un portal de creativitate [7] Robert Alan Black prezintă definițiile a "32 trăsături ale persoanelor
creative". Cu cât o persoană dispune de mai multe dintre cele 32 trăsături, cu atât este mai creativă
sau are un potențial să devină astfel.

Caracteristici ale persoanelor creative[modificare | modificare sursă]

Persoanele creative posedă multe caracteristici/trăsături distincte care le diferențiază semnificativ de
persoanele mai puțin creative sau chiar noncreative. Davis (1999)[19] a "inventariat" peste 200
trăsături de personalitate și adjective ale atitudinii creative,găsite în literatură asupra creativității, și
le-a împărțit în trăsături pozitive, social dezirabile și trăsături negative, potențial supărătoare. Dintre
acestea, în ordinea caracteristicilor importante sunt: imaginația, sensibilitatea la probleme,
curiozitatea, intuiția, descoperirea ideilor, toleranța pentru ambiguitate, independența (autonomia),
originalitatea etc.[20][6].

Independența (autonomia).Persoanele creative tind să fie independente,nonconformiste în gândire

și acțiune, sunt relativ neinfluențate de alții. Autonomia este o trăsătură care înglobează și alte
dispoziții sociale: introversiunea, motivația intrinsecă, autoîncrederea, dorința de solitudine,
insatisfacția cu statu-quo.
Imaginația constituie o aptitudine importantă și se bazează pe anumite predispoziții ereditare, pentru
sinteza unor noi imagini, noi idei. [21]. Imaginația creativă desemnează capacitatea unui individ de a
efectua o activitate creatoare, adesea generalizată la întreaga capacitate inventivă (Henri Piėron,
2001) [22]. Dezvoltarea imaginației presupune însă multă muncă în procesul de creație. De
exemplu, Thomas Alva Edison, inventatorul american, susținea că geniul este 99% transpirație și
1% inspirație. Dar teza lui Edison nu se aplică deloc în cazul lui Wolfgang Amadeus Mozart, capabil
să compună o sonată în câteva zile. Imaginația creativă este un mod de gândire în
esență generativ (de noi idei, conexiuni, analogii) și a devenit sinonimul conceptului de "creativitate".

Sensibilitatea la probleme. Este o trăsătură esențială pentru rezolvarea eficientă a problemelor.

Persoana creativă are capacitatea de a observa ceea ce este neobișnuit și diferit, de a vedea
potențiale nerealizate în situații date, de a observa asemănări și analogii în experiențe diferite.

Intuiția- insight (l. engl.) este o descoperire bruscă, o revelație a unui adevăr, a soluției unei
probleme etc. în cursul unei "învățări" prin încercare și eroare. O personalitate intuitivă observă
relațiile, implicațiile, are o sensibilitate sporită la detalii și pattern-uri.

Originalitatea. Persoana creativă prezintă originalitate în gândire și idei, vede lucrurile în modalități
noi. Originalitatea se exprimă și prin aptitudinea de a lăsa la o parte sistemele ferm structurate și
stabilite, de a dizolva sintezele existente și de a utiliza elementele și concepțiile în afara contextelor
inițiale, pentru a crea noi combinații, noi sisteme de relații.

Intr-un portal de creativitate [7] Robert Alan Black prezintă definițiile a "32 trăsături ale persoanelor
creative". Cu cât o persoană dispune de mai multe dintre cele 32 trăsături, cu atât este mai creativă
sau are un potențial să devină astfel.