Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Memorator Istorie 12 Nou PDF
Memorator Istorie 12 Nou PDF
Camil-Gabriel Ionescu
Bucure[ti, 2011
Editura Booklet Pentru comenzi:
CP 27-494, Bucure[ti
Tel.: 021 430.3095 tel: 021 430.3095
www.booklet.ro email: comenzi@booklet.ro
web: www.booklet.ro
c) politice:
- statele monarhice vest-europene evolueaz` spre
absolutism.
d) ideologice:
- l`rgirea orizontului de cunoa[tere;
- transferul \ntre civiliza]ii.
Satul
I. Clase sociale
Clasele sociale specifice Evului Mediu romånesc au fost:
- boierii (\n }ara Romåneasc` [i Moldova) [i, respectiv,
nobilii (\n Transilvania);
- or`[enii;
- clerul;
- ]`ranii - cei liberi [i cei dependen]i /aservi]i;
- robii (prezen]i mai ales \n spa]iul extracarpatic [i care erau
reprezenta]i de ]igani, atesta]i documentar pentru prima
oar` la 1385, \n }ara Romåneasc`; ace[tia au fost
prezen]i \n societatea romåneasc` pån` \n timpul lui
Cuza).
Boierimea
sec. al XVII-lea
- \n }ara Romåneasc` [i Moldova, num`rul dreg`toriilor se
m`re[te [i \n aceste condi]ii apar marile propriet`]i
boiere[ti;
sec. XVIII - \nceputul sec. XIX (1711/1714-1822)
- \n perioada fanariot` apar rangurile boiere[ti pl`tibile, la
care putea ajunge oricine \[i permitea s` le cumpere,
indiferent de originea sa social`;
- boierimea autohton` (p`måntean`) din Principate este din
ce \n mai nemul]umit` de ascensiunea social` [i politic` a
boierimii de sorginte str`in` [i, \n special, a celei grece[ti
(de aceea, boierimea p`måntean` va juca ulterior un rol
important \n demersurile menite s` \ndep`rteze regimul
fanariot de la conducerea Principatelor);
sec. al XIX-lea
- la \nceputul secolului, boierimea din Principate a constituit
un factor de modernizare a societ`]ii romåne[ti, chiar dac`
eforturile ei nu au fost continue. Din råndurile ei au
provenit primii burghezi, care nu erau decåt boieri ce se
preocupau de comer] [i de deschiderea primelor
manufacturi;
- odat` cu reforma pus` \n aplicare de domnitorul Al. I. Cuza
(propus` \nc` din 1857 de c`tre adun`rile ad-hoc [i,
ulterior, hot`råt` [i de Conven]ia de la Paris), privilegiile [i
rangurile boiere[ti au fost desfiin]ate. Fosta boierime va
deveni viitoarea mo[ierime [i viitoarea burghezie, care
reprezint` clasele societ`]ii romåne[ti moderne.
}`r`nimea
|nc` din Evul Mediu, clasa social` cea mai numeroas` a fost
reprezentat` de ]`r`nime. Aceasta se \mp`r]ea \n dou`
categorii: liber` [i, respectiv, dependent`.
}`ranii liberi
- se numeau r`ze[i \n Moldova [i mo[neni/megie[i \n }ara
Romåneasc`;
- puteau s` posede p`månt;
- dispuneau de libertate juridic` (putea s` se deplaseze
oriunde doreau);
- nu aveau obliga]ii decåt fa]` de stat (chemarea la oaste,
\ntre]inerea drumurilor etc.);
- au fost mai numero[i decåt cei similari lor din Europa
Occidental`.
}`ranii dependen]i
- nu dispuneau de libertate juridic`;
- au ajuns \n acest stadiu mult mai tårziu decåt ]`ranii din
Occident;
- se numeau vecini \n Moldova, rumåni \n }ara
Romåneasc`, jeleri [i iobagi \n Transilvania;
- aveau obliga]ii fa]` de stat, biseric` [i nobilime;
- cele mai numeroase d`ri le aveau fa]` de nobili/boieri
(darea \n munc`, \n natur` [i \n bani);
24 Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a
Sec. XX
- reforma agrar` din 1921, \n urma c`reia un mare num`r de
]`rani au fost \mpropriet`ri]i; din råndul lor au ap`rut micii
proprietari;
- dup` instaurarea comunismului \n Romånia, ]`ranii au
resim]it efectele colectiviz`rii for]ate [i pe cele ale
sistematiz`rii.
Ora[ul [i tårgul
a) Tårgul reprezenta o a[ezare semi-urban` (ap`rut` \n Evul
Mediu) [i ini]ial era un sat mai vechi, a c`rui importan]` a
crescut datorit` drumului comercial pe care se afla sau
datorit` resurselor economice din respectiva regiune.
Apari]ia tårgurilor a contribuit la dezvoltarea pie]ei interne [i
a tehnicilor de plat`.
Primele tårguri au ap`rut \n Fran]a.
Func]iile economice ale tårgului erau aproape \n \ntregime
comerciale, iar majoritatea locuitorilor erau \nc` lega]i de
agricultur`. Popula]ia nu era numeroas`.
Tårgurile erau de dou` tipuri:
- cel propriu-zis, local, unde ]`ranii [i me[te[ugarii din
zonele \nvecinate schimbau o cantitate modest` de bunuri;
Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a 29
• |n sec. al XVIII-lea
- cre[te importan]a ora[elor europene (datorit` revolu]iei
industriale), lucru care se resimte [i \n Principatele
Romåne;
- ora[ele \ncep s` fie mult mai populate [i s` g`zduiasc`
primele fabrici;
- \n Principate, domnitorii \[i extind controlul asupra
ora[elor, \nlocuind organele administrative alese pe plan
local cu oameni numi]i de ei (\ntre care ispravnicul avea un
rol important).
• |n sec. al XIX-lea
- popula]ia urban` se dubleaz`, \n urma cre[terii
demografice naturale [i \n urma migra]iilor de la sat la
ora[;
- burghezia \ncepe s` ocupe treptat pozi]ii tot mai
importante \n societate;
- apare, de asemenea, muncitorimea urban`;
- apar noi ora[e (Alexandria, Turnu Severin), altele sunt
reconstruite (Ploie[ti, Cåmpulung, Tårgovi[te);
- capitalele Ia[i [i Bucure[ti \ncep s` se modernizeze [i
apar preocup`ri \n vederea sistematiz`rii lor, dup` model
occidental.
• |n sec XX
- ora[ele cunosc o important` dezvoltare edilitar`;
- \n timpul regimului comunist, ora[ele romåne[ti cunosc
efectele industrializ`rii (poluare, sistematizare cu pre]ul
d`råm`rii a numeroase monumente istorice [i de cultur`,
precum [i a unor biserici).
32 Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a
b) intelectuale
- pozitivismul (punea accent pe ra]iune [i cunoa[tere) -
Auguste Compte;
- evolu]ionismul (toate fiin]ele vii se \nscriu pe o linie de
dezvoltare ascendent`); -Ch. Darwin;
- psihanaliza (analiza viselor [i a subcon[tientului uman) -
Sigmund Freud;
- teoria relativit`]ii conceput` de Albert Einstein;
- intui]ionismul lui Henri Bergson (intui]ia este un adev`rat
instrument de cunoa[tere);
- existen]ialismul (existen]a uman` este privit` ca o rela]ie
problematic` [i precar` cu tot ce exist`) - J.P. Sartre,
Soeren Kierkegaard.
Viziuni asupra moderniz`rii
Au fost propuse de dou` ideologii:
a) conservatorismul este o ideologie care pretinde
respectarea ordinii tradi]ionale, p`strarea institu]iilor deja
existente [i respinge schimb`rile bru[te; a fost teoretizat`
\n sec. al XVIII-lea de englezul Edmund Burke;
b) liberalismul este o ideologie ap`rut` \n Anglia, tot \n sec. al
XVIII-lea, ca o reac]ie la conservatorism, teoreticianul ei
fiind John Stuart Mill. Liberalismul pune \n prim plan
libertatea [i individul. Ideologia liberal` promoveaz`:
• pe plan politic:
- separarea puterilor \n stat;
- votul cenzitar;
- drepturi [i libert`]i cet`]ene[ti.
• pe plan economic:
- ini]iativa privat`;
- neinterven]ia statului \n economie.
• pe plan cultural: dreptul la educa]ie.
Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a 35
Identit`]i na]ionale
Ideea de identitate na]ional` este legat` de ideea de na]iune
[i de cea de stat-na]iune.
Identitatea na]ional` se caracterizeaz` prin urm`toarele
elemente:
- limba;
- cultura na]ional`;
- valorile comune na]iunii;
- simbolurile na]ionale (steag, imn, personalit`]i istorice [i
culturale, realiz`ri de referin]`);
- istoria;
- teritoriul istoric;
- institu]iile politice.
Conceptul de identitate na]ional` are la origine, pentru cele
mai multe popoare europene, „principiul na]ionalit`]ilor” -
ap`rut \n sec. al XIX-lea [i care a generat toate mi[c`rile
politice menite s` realizeze statele na]ionale independente
(cea mai reprezentativ` fiind revolu]ia pa[optist`). Obiectivul
na]ional s-a realizat de cele mai multe ori pe calea armelor
(vezi cazul romånilor, al italienilor [i al germanilor). Totodat`,
ideea de identitate na]ional` a cunoscut particularisme [i
forme agresive [i xenofobe (aici se \nscriu doctrinele
expansioniste: pangermanism, panslavism, precum [i
doctrinele totalitare din sec. al XX-lea).
Ast`zi, Uniunea European` trebuie s` aib` \n vedere
respectarea identit`]ii na]ionale a fiec`rui stat-membru [i,
totodat`, s` determine aceste state s` con[tientizeze
identitatea lor european`.
Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a 37
Identitate european`
Baza identit`]ii europene este reprezentat` de:
- civiliza]ia greac`;
- alc`tuirea politic` roman`;
- cre[tinism.
Identitatea european` a stat la baza contur`rii ideii europene
(ce promoveaz` unitatea statelor Europei). Aceast` idee a fost
transpus` \n practic` prin diferite proiecte, planuri de unificare
european` (Imperiul Roman, Imperiul Carolingian, Imperiul
Napoleonian, Paneuropa ini]iat` \n 1920 de Richard
Coudenhove-Kalergi, planurile lui Carlo Sforza [i ale lui Aristide
Briand privind realizarea „Statelor Unite ale Europei” etc.).
Identitatea european` se manifest` prin:
• identitate politic`, pus` \n practic` prin demersurile ce au
dat na[tere Uniunii Europene:
- Declara]ia Schuman (9 mai 1950);
- înfiin]area Comunit`]ii Europene a C`rbunelui
[i a O]elului (1950);
- \nfiin]area Comunit`]ii Economice Europene
(1957);
- instituirea Uniunii Europene \n urma semn`rii
Tratatului de la Maastricht (1992);
- Tratatul de la Amsterdam (1997);
- Tratatul de la Nisa (2000);
- Proiectul de tratat pentru Constitu]ia Europei.
• identitate economic`, realizat` prin crearea unei pie]e [i a
unei monede unice;
• identitate cultural`;
• simboluri ale Uniunii Europene (steagul cu cele 12 stele pe
fond albastru, imnul Europei -”Oda bucuriei”, parte a
Simfoniei a IX-a a lui Beethoven, moneda euro, ziua
Europei - 9 mai, pa[aportul european).
38 Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a
Basarabia
- autorit`]ile au dus o politic` de rusificare;
- au fost editate publica]ii care militau pentru ideea na]ional`
(“Basarabia”, „Cuvånt moldovenesc”);
- au activat asocia]ii \n scopul cultiv`rii limbii [i a con[tiin]ei
na]ionale.
Romånii de la sud de Dun`re
- sprijinirea lor din punct de vedere cultural a fost ini]iat` de
domnul Al. I. Cuza, care a creat la Bucure[ti un institut
menit s`-i preg`teasc` pe tinerii aromåni s` devin`
profesori pentru confra]ii lor. De asemenea, au fost alocate
sume de bani pentru func]ionarea [colilor romåne[ti de la
sud de Dun`re.
Dup` instaurarea comunismului \n ]ara noastr`, romånii din
afara grani]elor (cei din Basarabia, Bucovina de Nord, ca [i cei
pleca]i \n exil) nu au avut parte de ajutor din partea statului
romån, iar unii chiar au avut de suferit, fiind privi]i ca du[mani
ai regimului.
Dup` 1989 au \nceput s` se refac` leg`turile dintre romånii
din ]ar` [i cei din afar`. Dintre m`surile luate de statul romån
\n sprijinul cona]ionalilor enumer`m:
- \nfiin]area unor organisme guvernamentale [i funda]ii
pentru men]inerea rela]iilor cu romånii de pretutindeni
(Direc]ia pentru romånii din diaspor` din cadrul
Ministerului Afacerilor Externe, Funda]ia Cultural`
Romån`);
- editarea de publica]ii destinate romånilor;
- organizarea de manifest`ri culturale;
- acordarea de burse [colare elevilor [i studen]ilor din
Basarabia [i Bucovina de Nord;
- finan]area [colilor romåne[ti din str`in`tate;
- ajutoare financiare pentru cazurile medicale deosebite etc.
Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a 41
7. Constitu]iile comuniste
• au fost \n num`r de trei:
- cea din 1948;
- cea din 1952;
- cea din 1965.
• erau asem`n`toare din punctul de vedere al prevederilor;
• au fost inspirate de constitu]ia sovietic` din 1936;
• consfin]eau adoptarea republicii ca form` de guvernare a
statului (Constitu]ia din 1948 [i cea din 1952 proclamau
Romånia ca republic` popular`, \n timp ce Constitu]ia din
1965 proclama ]ara noastr` ca republic` socialist`);
• prevedeau drepturi [i libert`]i cet`]ene[ti, precum [i
principii democratice (votul universal, suveranitatea
poporului), care \n practic` au fost grav \nc`lcate;
• nu mai era respectat` separarea puterilor \n stat, chiar
dac` teoretic ea exista;
• prin Constitu]ia din 1948 se hot`rau:
- executivul (cea mai mare parte) [i legislativul erau
exercitate de Marea Adunare Na]ional`, un parlament
unicameral considerat organul suprem al puterii;
- Marea Adunare Na]ional`
- alegea Prezidiul Marii Adun`ri Na]ionale;
- forma guvernul;
- modifica constitu]ia;
- vota legile;
- vota bugetul.
- Prezidiul Marii Adun`ri Na]ionale:
- emitea decrete;
- convoca Adunarea;
- numea [i revoca mini[trii;
- \ncheia tratele interna]ionale.
Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a 59
Institu]ii
- cåt prive[te institu]iile, \ncepånd cu sec. al XIX-lea, \n
Romånia a func]ionat separarea puterilor \n stat
(exceptånd perioada carlist`, cea antonescian` [i cea
comunist`), fiecare putere fiind de]inut` [i exercitat` de
institu]ii diferite;
- institu]ia monarhic` a reprezentat o institu]ie necesar` \n
societatea romåneasc`, ea fiind \n general un factor de
stabilitate; a fost reprezentat` de membrii familiei de
Hohenzollern-Sigmaringen; a persistat din 1866 pån` \n
1947.
- Parlamentul era alc`tuit din membri care se bucurau de
imunitate politic`; activitatea lui \ncepea la 15 noiembrie a
fiec`rui an, cu „mesajul tronului”, \n care regele sau [eful
guvernului indica obiectivele prioritare ale sesiunii
parlamentare; rolul s`u a fost subminat de regele Carol II,
iar \n 1940 parlamentul a fost suspendat; \n anii
comunismului a luat numele de Marea Adunare Na]ional`,
care era unicameral` [i era subordonat` puterii
comuniste.
- guvernul a fost unul dintre promotorii vie]ii politice; el a
organizat alegeri, a condus administra]ia ]`rii, s-a implicat
\n politica extern`; membrii guvernului (mini[trii) aveau
responsabilitate ministerial`, putånd fi judeca]i pentru
cauze politice, penale sau civile.
62 Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a
STATUL {I POLITICA
Moldova
Izvoarele vorbesc despre existen]a \n spa]iul est-carpatic a
numeroase forma]iuni politice:
- Ulak Ili (]ara vlahilor);
- }ara Sipeni]iului;
- Codrii Cosminului;
- Codrii Orheiului;
- Codrii L`pu[nei;
- Codrii Her]ei;
- Cåmpul lui Drago[,
- ocoale (\n Cåmpulung, Vrancea).
Dobrogea
- sec. al X-lea: atestarea unor conduc`tori ai unor forma]iuni
politice:
- jupån Dimitrie (\n localitatea Mircea Vod`);
- jupån Gheorghe (complexul de la Basarabi);
- sec. al XI-lea, izvorul bizantin „Alexiada”, scris de Ana
Comnena, vorbe[te despre trei conduc`tori din Dobrogea:
- Tatos, \n sudul Dobrogei, cu re[edin]a la
Dristor;
- Satza, \n nord-vestul Dobrogei , cu re[edin]a
la Vicina;
- Seslav, \n nord-estul Dobrogei, cu re[edin]a la
Preslav;
- tot Ana Comnena men]ioneaz`, la 1094, un alt frunta[ al
vlahilor, Pudil`;
- \n sec. al XIII-lea, \ntr-o diplom` a ]arului bulgar Ioan Asan
al II-lea (1218-1241) este men]ionat` }ara Cavarnei,
situat` \ntre Mangalia [i Varna.
Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a 65
c) a treia etap`:
- consolidarea statului prin crearea institu]iilor interne s-a
realizat \n timpul urma[ilor lui Basarab I:
- Nicolae Alexandru (1352-1364);
- Vladislav Vlaicu (1364-1377);
- Radu I (1377-1384);
- Dan I (1384-1386).
Formarea statului medieval al Moldovei
A avut loc \n trei etape:
a) prima etap`:
- 1352-1353, regalitatea maghiar` formeaz` \n nord-vestul
Moldovei o marc` de ap`rare condus` de voievodul
Drago[ din Maramure[ (desc`lecatul lui Drago[);
b) a doua etap`:
- 1359 - are loc „desc`lecatul“ voievodului maramure[ean
Bogdan, care \i alung` pe urma[ii lui Drago[.
- 1364-1365 - \n urma confrunt`rilor cu regele maghiar
Ludovic de Anjou, Bogdan ob]ine independen]a Moldovei.
c) a treia etap`:
- consolidarea institu]ional` [i teritorial` a statului
moldovean \n timpul urma[ilor lui Bogdan:
- La]cu (1368-1375);
- Petru Mu[at (1375-1391);
- Roman I (1391-1394);
- {tefan I (1394-1399).
68 Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a
Romånia postbelic`
- dup` actul de la 23 august 1944, Romånia a ie[it din
r`zboiul \mpotriva Na]iunilor Unite, \ns` a fost ocupat`
imediat de trupele Armatei Ro[ii (ce a durat pån` \n 1958);
- totodat`, lovitura de stat de la 23 august 1944 a \nsemnat
primul pas c`tre instaurarea comunismului \n Romånia;
Cucerirea puterii politice de c`tre comuni[ti s-a realizat \n mai
multe etape:
a) numirea unor comuni[ti \n guvernele care au urmat la
conducerea ]`rii dup` r`sturnarea regimului antonescian:
- guvernul condus de generalul Constantin
S`n`tescu – august-decembrie 1944;
- guvernul condus de generalul Nicolae
R`descu – decembrie 1944-februarie 1945).
b) instaurarea la 6 martie 1945 a unui guvern procomunist,
condus de Petru Groza, \n urma interven]iei directe a
comisarului sovietic Andrei V\[inski la regele Mihai; \n acest
guvern (6 martie 1945-30 decembrie 1947) nu era inclus
nici un membru al celor dou` partide istorice, P.N.L [i
P.N.}, lucru care a dus la:
- nerecunoa[terea guvernului de c`tre SUA [i
Marea Britanie [i
- ”greva regal`” (aug.1945 - ian 1946), prin care
regele Mihai a refuzat s` semneze actele
emise de guvern. Aceast` atitudine a regelui
va lua sfår[it \n momentul includerii \n guvern
a doi mini[tri ce proveneau din P.N.L [i P.N.}.
Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a 85
Rezisten]a anticomunist`
- a reprezentat modalitatea \n care s-a manifestat popula]ia
vizavi de abuzurile regimului comunist [i \nc`lcarea grav`
a drepturilor omului;
- s-a manifestat prin:
- lupt` armat` \n mun]i;
- r`scoale ale ]`ranilor \n timpul procesului de
colectivizare;
- greve ale minerilor (Valea Jiului, august
1977);
- greve ale muncitorilor (Bra[ov, 15 noiembrie
1987);
- proteste ale intelectualilor prin c`r]i, manifeste
[i pe calea undelor radio.
- primele nuclee de lupt` anticomunist` au ap`rut \n 1945,
cele mai importante grupuri de rezisten]` armat` situåndu-se
\n mun]i (F`g`ra[, Vrancea, Muscel); exemple:
- Haiducii Muscelului (condus de fra]ii
Arn`u]oiu [i de colonelul Gheorghe
Arsenescu)
- Sumanele Negre
- Haiducii lui Avram Iancu,
- grupul condus de Ion Gavril` Ogoranu;
aceste grupuri au fost treptat decimate de
c`tre comuni[ti;
- \n ceea ce prive[te ac]iunile intelectualilor romåni, mul]i
dintre ace[tia au criticat regimul comunist prin scris sau la
posturile de radio „Europa liber`” [i BBC (exemple: Paul
Goma, Monica Lovinescu, Vlad Georgescu, Doina
Cornea, Ana Blandiana, Mircea Dinescu); ace[tia au fost
fie concedia]i, fie li s-a impus domiciliu for]at, iar pu]ini
dintre ei au reu[it s` emigreze;
Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a 89
RELA}IILE INTERNA}IONALE
- pierderi umane;
- pagube materiale.
Începutul modernit`]ii a \nregistrat
- revenirea la domniile p`måntene \n Principate (1822);
- instaurarea protectoratului rusesc [i \ncetarea
monopolului economic otoman \n Principate, \n urma
Tratatului de la Adrianopol (1829);
- introducerea Regulamentelor Organice \n Muntenia (1831)
[i \n Moldova (1832);
- conturarea unei „probleme romåne[ti” \n cadrul problemei
orientale.
Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a 101
Biserica romåneasc`
- \n spa]iul romånesc, \ntemeierea mitropoliilor a fost opera
domniei;
- 1359 - constituirea primei mitropolii Ortodoxe cu sediul la
Arge[, \n timpul domniei lui Nicolae Alexandru;
- 1370 - constituirea \n }ara Romåneasc` a celei de-a doua
Mitropolii Ortodoxe cu sediul la Severin, \n timpul lui
Vladislav-Vlaicu;
- 1401 - \ntemeierea Mitropoliei Ortodoxe a Moldovei, pe
timpul lui Alexandru cel Bun;
- sec. XV-XVI- constituirea episcopiilor Romanului,
R`d`u]ului, Råmnicului [i Buz`ului;
- \n Transilvania au fost atestate documentar episcopii
ortodoxe romåne[ti la Biharea, Alba-Iulia, D`båca (sec.IX-
XI), precum [i biserici [i m`n`stiri \n }ara Bårsei, F`g`ra[,
Maramure[, Ha]eg;
- 1366 - regele maghiar Ludovic I de Anjou a scos
confesiunea ortodox` \n afara legii, recunoscånd
catolicismul ca singura confesiune oficial`;
- Mihai Viteazul a ac]ionat \n favoarea romånilor
transilv`neni, punåndu-i pe ace[tia sub autoritatea
Mitropolitului }`rii Romåne[ti (1595) [i reconstruind
Mitropolia Ortodox` de la Alba-Iulia;
- diplomele leopoldine din 1699 [i 1701 au oficializat unirea
religioas` dintre o parte a romånilor transilv`neni [i
Biserica catolic`, rezultånd astfel Biserica Greco-catolic`
(Unit`);
- \n Dobrogea a func]ionat o Mitropolie la Vicina (sec. XIII-
XIV), ultimul mitropolit fiind Iachint, care a devenit ulterior
primul mitropolit al }`rii Romåne[ti;
- mitropolitul era al doilea demnitar al ]`rii [i era considerat
primul sfetnic al domnitorului;
118 Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a
Bibliografie
Cuprins