NEUROPSIHOLOGIE

Mecanismul neuronal al unei funcții psihice nu este

înnăscut, ci se constituie în cursul evoluției
filogenetice și ontogenetice, pe măsura însăși
apariției funcției psihice;
Anohin (1940): introduce ideea de “sistem
funcțional” - funcția psihicului apare ca rezultat
al încercării de adaptare a individului la mediul
ambiant, se realizează în mai multe etape și
urmăresc un efect adaptativ final;
Luria: a dezvoltat și argumentat schema
logico-operațională a modelului localizărilor
dinamice;
Două tendințe opuse: idealist-spiritualistă și
materialist-vulgară;
Tendința idealist-spiritualistă: conștiința este
factorul principal și determinant iar creierul este o
proiecție, un derivat al spiritului;
Tendința materialist-vulgară: creierul precede și
determină viața psihică a cărei natură este materială
(ex., Buchner: creierul secretă gândire în același
mod în care bila secretă fiere);
În zilele noastre, tendința materialist-vulgară este
reprezentată de direcția bio-genetică (exagerarea
rolului genelor în dezvoltarea psihică) și
bio-chimică (exagerarea rolului
neurotransmițătorilor în dezvoltarea psihică);
Changeux (1983): formulează ipoteza
mecanismului psihoneural - existența unei relații de
simetrie și identitate între fenomenele psihice și
cele neurale;
Pribram (1986): propune ideea conform căreia
procesele mentale și cele nervoase au o structură
informatică comună, cu caracter neutru (nici fizică,
nici mentală);
Modelul informațional-sistemic: la baza
funcționării creierului stă relația de comunicare; la
baza explicării naturii psihice stă conceptul de
informație;
Este modelul cel mai avansat, pentru că permite
înțelegerea naturii legăturii dintre psihic și creier,
depășind problemele orientărilor anterioare;