BIBLIOGRAFIE CONCURS INFIRMIERA DEBUTANTA I. PROGRAM NATIONAL DE PREGATIRE A INFIRMIERELOR- OAMGMAM ROMANIA-EDITURA ALMA MATER-2012 2. ORDINUL 219/2002 PRIVIND GESTIONAREA DESEURILOR REZULTATE DIN ACTIVITATEA MEDICALA 3. ORDINUL916/2006 PRIVIND SUPRAVEGHEREA SI CONTROLUL INFECTHLOR NOSOCOMIALE IN UNITATILE SANITARE TEMATICA CONCURS INFIRMIERA DEBUTANTA ¢ PROGRAM NATIONAL DE PREGATIRE A INFIRMIERELOR- OAMGMAM ROMANIA-EDITURA ALMA MATER-2012 -MODULUL III-TEHNICI DE INGRIUJIRE, CAP.A PUNCT 6, CAP.B PUNCT 1-8, CAP.C PUNCT 3 MODULUL V-COMUNICAREA INTERACTIVA SI LUCRUL IN ECHIPA MULTIDISCIPLINARA PUNCT 7, PUNCT 10 © ORDINUL 219/2002 PRIVIND GESTIONAREA DESEURILOR REZULTATE DIN ACTIVITATEA MEDICALA CAP.II DEFINITI, CAP.III CLASIFICARI, CAP.V AMBALAREA DESEURILOR, CAP.VI DEPOZITAREA TEMPORARA ORDINUL916/2006 PRIVIND SUPRAVEGHEREA SI CONTROLUL INFECTIILOR NOSOCOMIALE IN UNITATILE SANITARE ANEXA IV-PRECAUTIUNI UNIVERSALE MANAGER, JR.NEGOESCU COSTEL APROBAT15, Am dreptul si moare. stept la faptul ef sanctitatea corpului omenese va fi respectatd dupa IMIMEREE De tint inte: Erica profesionald rimfne la baza ingrijrlor acordate acestei categori de pacienti ‘Bolnavul in faza terminala este imagines cea mai reprezentativa a fragilitaii condifici umane, a limitelorstinfelor medicale sau de alt tip, limite pe care uneori nici vointa nici competenta unor ‘mari profesionisti nu le pot invinge. Constientizarea realitaft ci. nu poste iesi din aceasté situate, cA este “prins” gi cl trebuie s8 ig ‘ufased propriul destin intr-o maniera care ii sfideazA gi fi ignorl voinja si slegerile personale, Hi erodeazi lent si unilateral rezistenga organismului si sentimentul natural al apartenentei la specia umant, dorina fireasca de supravietuire. ‘Apar inevitabil comportamente depresive, rezistente si refuzuri Ia ingrijiri absolut necesare, irascibilitae, agresivitate, comportamente de tip suicidal, 10. COMUNICAREA IN ECHIPA (Caracteristca principala a activitiyii In molte dinte institujile sanitare ~in special in spitale-este ‘munca in eehipa, CE ESTE 0 ECHIPA? + oechip are 2 sau mai mull membri + membri uilizeaza ceea ce stiu si fuel mai bine, aptitudinile pe care leau si ccunostinjele pe care le detin existd obiective comune ale tuturor membrilor fiecare membra al echipel indeplineste unul sau mai multe roluri echipa ace o identitate proprie cchipa ure edi de comunicare specifice . propriul limba ‘+ reaultatele si eforturile echipei sunt analizate gi discutate de toji membrii sti ‘Buna comunicare in echipi, infelegerea avantajelor, dezavantajelor, regulilor muneii in grup, ‘jut la gasirea unor soluti eficiente pentru problemele vite. Echipa este constituitd din mai multe persoane care comunicd intre ele, freevemt, pe 0 perioada limitaté de timp - membrii echipei medicale sunt into permanentt interdependents, avnd in vedere specificul activitti Efectele lucrului ta echipa = modil in care este formata, motivata si coordonatd echips, inluenteaza performanta si realizare a scepulu Abilitati personale necesare lucrulut ia echipa ~considerait practice ‘© asumarea responsabilitatii ‘ndeplinirea angajamentelor partiiparea la discutit ascultarea activi yi eficientt ‘ransmiterea unui mesaj clar 197‘De multe ori a st si aseult este mai important dec si vorbest, Cu wate acess, © plied cel ‘msi putin fn practic’ © echipa sAnatoxsa ‘sare cocziune are moralitate + are respect pentru ceea ce este aiferit + este eficients este deschisd ccutivl un climat de autentiitate Cauze pentru care o echipa poate sii mu funefioneze: > echipa are un numfe prea mare sau prea mic de membri J euisth diferite niveluri de autortate gi diferentele sunt prea mari 2 Syteptrile si obicctivele membrilorechipei sunt divergents J existi o competi agresiva intre membri echipet rolurle in echip8 ru sunt echilibrate COMUNTCAREA IN SITUATHDE CONFLICT Ce este confit Latas tui conflict sth , tndeoseb,o conunieare negativa. Realizail ine dovl sau mal multe persoanc, aceasta poate include, de exempl: © obiectit + reprosuri = critiel Dimpotv8, 0 cemunicare poitiv nie dou persoane sau mai mule 1 8 ceventualete probleme sunt abordae i rezolvate, duce la erearea unor zone de injelegere comun’. Fazele aparifiei unui conflict sunt DEZACORD ALIMENTAREA DEZACORDULUI RUPTURA CONFLICT Cum recunoastem un conflict? Datem identifea diferite categorii de semne care jin de e Comunicare superfcialé sau marcatd de nervozitate 1 Discusit in contradictoriu + Inveruperea comunic 198Relatiile persomale: © rezerva = osltate + agresivitate ‘© evitarea unor contacte sociale directe ‘Starea psihied a unei personne: ‘udine morocinoasd © suplirare ‘Cum se pot spune cuiva lucruri neplicute? ‘Niumtnut nul place s8 i se spund ed este de dorit si-sischimbe comportamentul Cu toate acestea, sunt momente, cénd intr-o echip’ trebuie si se comunice unui membra Tucrurle pe eareechipa le considera incomode sau inacceptabile. De aceea, sunt necesari urmatorit pagi: ‘© ratarea persoanei in cauzli cu respectul cuvenit {© purtarea discuje’ ftt-un loc unde si nu fie auzita sau tntrerupti © Comunicarca situated eare perturb funcrionarea echipei © formularea pirerilor si sentimentelor in mod deschis ‘© implicare in ezolvarea conflicolui abordarea unor tehnici care s8 sublinieze importants respectului, a sustineri sia colaborarii fa echipa Pe parcursil colabortril in echipt se pet ivi divergente, neintelegert ntre membriiaesteis, care impun o abordare managerial conflictului si chia Folosirea unor tehnici de negociere. 199Drincipatele earacterstic le uneicomuniciri defectvonse aera ipeal la prsoand: condamnati persoans in loc sii eridsat actiunile gt comportamentele ‘care v8 supa + Aplrarea i prcepei sprog care i sunt cute coun gas persoant si mai curand aaa prints reepingere global stun cotati, deci 88 cutai sf vedeti dad Teprogurile sunt eft de putin justiicae ee otea viziunea Dvs.asupra problemei ese cea mai bund #2 acceptati nici o diseuti. 4, S8229 a nedepti: sume frm convins ch avi depat ic sume icine nedreptati 4 Tetepti i disimulaisenimentele ral (in apevial cee care vi trideaz’ Enmetism tata) de teamd ch vi pun in evident slabicines signers ‘sentimentele reale Te celuilalt, de ream ca ele sf mu vi ating’. 4, Hegel, send ta acura in repro seeundae, loc s va deze direct sentimentele profunde. + Denzin. su serves la mimic s8 discus orcum pesoana cu care ove conflitul nu se-va schimba niciodati” Spe Mtatetflonifi expres sa intonfi ale vor, nssive gt wmiltoare a, in mod voit $4 vi aecentuayi américiunea si furia. Rouagurea in sine efuzaidezbateres, pentru c sun conv reptul Dvs. este aerjeea nau ed tratamentul care vi se rezerv8 este nedemn de Dvs. De tinue mine: “s Reguli de baz8 pentru o comunicare eficient: y Ceticat comportamentul, atirudinea, si NU persoans, 3 Explicaivd opinia pentru a informa, NU pentra a convings nformayi pentru a clarifica, si NU penta a justifies. © Ascultayi pentru ainelege, si NU pentru a gist lipsurile ‘« Evitati si spuneti ,, INTOTDEAUNA” #1 NICIODATA” 4 Alogeti bine locul st momenta 7. COMUNICAREA CU DIFERITE TIPURI DE PERSOANE ‘Laterminarea acestui capitol infirmiera va fi capabild 8: gccunoasca particularitatea diferitelortipun de persoane Y Comunice eficient raportindu-se la fiecare tip in parte Valorizarea persoanel ingrijite {nainte de a fi pacient, orice individ uman adus in situatia ‘de a necesita ingrijiri de odin medical, aiming ancorat in conditia de fifa uma Din propia experienta sim cine deosehim unit de alti prin vslonie i ccaracterizeazi Po a a rvad oe prezntd Sni-un mediu spitlicese pentru ingriii este, pri wrmwve, sistem Crostem, formal ta timp, eu efor, cu sufi gi fm plus, eu un element nou CAS Siteninf, cx un bor fntunecat, Lnigtea gi echilbrul acest sistem: boala. 187Ceca ce fi “spune” 0 boala persoanei bolnave, mesajul fi8 cuvinte pe care suferinta tl transmite subtil consHintei unui pacient este, In cea mai succintd forma, umul de acest gen: "au funetionezi bine, deci esti imperfect-Pdaea esti imperfect eqti inferior->dact epti inferior, jnseamn cd nu valoreci prea mult". Foarte adine, fa interiorul nostru, de multe oti nivel Ingonstent, acolo unde incep gi, din pacate, uneori cresc ne increderile si remerilenoastre, boala reuyeste induc astfe de dstorsiuni ale realitsi, prsjudecdti denumite “distorsiunt cognitive” ‘Locul eel mai expus, partea cea mai fragild a sistemului uman, aceea in care influenta tunor astfel de distorsiuni are cel mai puternic impact este psihicul. lar in interioral acestuis fedificiul cel mai “zdruncinat” este i cea mai grea si mai investiti cu importanta achizijie @ fiecinei persoane: setul de valor propri Este ujor de imaginat edt de expus so simte un individ al cérui set de valori trebuie sé ‘cack i si depigeasci realitatea de a suferi de o boali, fie ea curabilé, fie incurabilé, entra nil paciengi, a te lisa ajutat este semn de slabiciune umand si, in funciie de ceducatia gi cultura proprie, de mediul din care provin sau de experienfa de viata, ci pot considera acest lucru ca fiind ceea ce ne diminueaza valoarea personald. Acest lucru perspectivl - devine © ameninjare a valorii personale, prin urmare pasientul, in fafa smeninti, Ya deveni irascibil ori, dupa tipul sfu de personalitate, anxios, insistent, panicat,rezistent 1a Ingrijir ori chiar violent. (© comunicare verbeli pe un ton dur, prea stiintifie, ridicat, © atitudine rece, disprequitoare, uncori chiar lisa atentctavordate_persoanei ingrijt, “tie”, a un cuit int-o rand proaspita, tn interiorul psihic sau sufletesc, deja suferind al pacientului. O astiel de ‘Comunicare fi confirmé pacientului, de multe ori fir8 intentia personalului medical, este slab, inferier, devalorizat. ‘Chiat i pentru persoancle cu caracter putemic boala este un trim inghefat in care se simt singuri si fara ajutor. Ce gi pacientii, personalul medical vine cu vieti complexe, cu dificultiti propri, cu temeri si rneajunsuri personale, Ceea ce inst nu se epuizeazé niciodata intr-un sistem atat de complies, totodata puternic si fragil cum este finfa umand, este infelegerea: empatia umand, apropierea de semeni: cildura umand. Acestes nu costa, nu necesitéinstrumente, aparaturd sau timp!!! Cavintele rostite cu sincertate, privind in ochii persoanei Ingrijte, pe un ton calm, cu inflexiuni srmonioase, linistitoare, cu senindtate si Injelegere au o proprietate miraculoast, aceea de a merge pind in acel tind pustiu si nghetat in care bolnavl se simte singur si amenintst De aceea, suplimentar la mesajul teal al cuvinlelor ce i se adreseaza, pacientul va yauzi": “ist vorbese ca unui om-> dack te consider om inseamnd ci te consider important-> daca. esti Important, Insearnf ch esti valoros> valoarea ta se plstrazi chiar daca depinzi de ingijrle mele’ De ascmenea nici aceastt sucvesiune de judeciti nu va fi auzitl, constientizata ca atare de persoana ingrijt, dar acest mesaj, va funcjiona in ineriorul siu in momentul tn eare resursele Zale fizice diminuate vor antrena atomat tulburiri, nelinigt si anxietiq in echilibrul sau psibic ATITUDINI IN COMUNICARE 1 La primizea pacientulu aria deschdere, respect, polite Fnvebati pactentul cu cel pute at i aritai-va disponibile, Tncurjaftpacientul s pond inebar “Ascultai eu atenti eee ce paciental span. {noorcat sh vi punet in locul pacientuui ssh raspundei fa eee eel sie Rugofi pacientul si repeteinstruciuile sete Spunet pacienului ef ponte si vi conactee or de cite oi are probleme sa ingrid 188COMUNICAREA CU DIFERITE TIPURI DE PERSOANE, Persoane in stare de nervozitate: ~ acceptatea pirerilor ~ajutarea pentru a gisi cauza stimu rispunder la “nervi" prin nervi Persoane violente: idemtificarea celor cu potential violent + informatea tuturor membrilor echipei + identificarea eauzelor = NU de recomandi atingerea = NU se fue mised bruste + Se comunie’ numai cu fafa citre pecient = se va pistra distanja care si asigure securtatea +e vor discuta doar luerurle importante Persoanele eare pling: ‘sigur si respectim intimitatea ~folosim comunicares prin atingere ~o lasim si plang, iar dupa ce s-2 oprito ajutim si identifice cauza Persoanele depresive: + folosim intrebari scurte, la object Persoanele eare vorbese alta limbi + se evitd expresile ergotice ~se folosese fraze scurte ~8e poate apela la translator ( dar acesta va interpreta exact ceea ce ise spune) Persoane in stare grava: se utlizeaza Intrebari scurte ~se evitl vorbitul fn gospti Persoane cu probleme auditive: + se vorbeste In fa ( pentru a fi observa miscarea buzelor) se verified existenfa protezei auditive gi starea de fiunctionare a acesteia nu Yom mesteca guma si nu ne vom acoperi faja in timpul comunicéeii se va ridica putin tonul + se utilizeaza vorbireateatrald (cu emfazd) ~se repeti doar cuvintul neinjeles + se discuti cu calm gi rlbdare + se poate apela la un interpret, dar acesta poate denatura uneori sensul conversatiei Persoane cu tulburari vizuale: ~ prezentarea la intrarea in camer’ se va explica fiecare zgomot din incdpere + ise vorbesteinainte de a-atinge 189«ise explica fiecere manevrl Persoane cu distuzie yi afazie: = se evalueaza timpul, eventual stadiultulburtrilor + se folosese intrebiri scurte i se oferd rigaz pentru asi alege cuvintele HAUIIIIY De finut mince Oricare individ se prezinté intr-un medi spitalicese pentru igrijri este, prin urmare, un sistem ‘complex, format in timp, cu eforturi, cu suferin’ i, in plus, cu un element nou care ameninfS, ca tun nor intunceat,linistea gi echilibrul acestu sistem: boala. ‘personalul medical vine cu viefi complexe, cu dificult propri, eu temeri $i neajunsuri personale, Ceea ce fas nu se epuizeazd niciodatd int-un sistem atat de complica, fotodata puternic si fragil cum este fina untana, este intelegetea: empatia umand, apropierea de semeni: cildura umand, Acestea nu costa, nu necesitsinstrumente, aparatur8 sau timp!!! Cavintele rstite eu sinceritate, privind tn ochii persoanei ingrijite, pe un ton calm, cu inflexiuni armonioase,lingttoare, cu seninitate $i intelegere au 0 proprietate miraculoasa, accea de a merge pnd in acel tarde pusti si inghefat fn eare bolnavul se simte singur $i amenintat COMUNICAREA VESTILOR PROASTE Laterminares acestui capitol infirmiera va fi capabili si (© Detind cunostinjele teoretice si practice de abordare a situatiilor eritice (Vesti proaste) Este cumoseut faptul ci in atribufile inflrmierei, nu intrd comunicarea vestlor proaste pacientlor sau aparyindtorilor acestora, Intré fn sarcina medicului de a face aceste demersuri CCiteva nojiuni sunt insd necesare pentru fj aduse si infirmierelor, acestea find membre active in acordarea ingrijiritor pacienlor. ‘Marea majoritate a oamenilor au capacitatea de a comunica. Ei se inseriu tn sfera ommalititii deoarece reusese in cursul procesului de comunicare si trimitl gi si primeascd formait fatr-o maniera care s& asigure semonia la nivelul sistemului individual (omul edtre sine sus), fumilial (in eadrul propriei fami) sau social (In relaite cu ali cameni) ‘Datorité complexitijit viefi, ined din primele timpuri ale umanitafii, specin umana a fnvajat si dea importanya acelor informafii care erau semnificative in primul rind pentru supravietuire iar acest model de atribuire a importanjel este cel care functioneazA predominant in sistemal saniar. rin prisma necesitifi unei injelegeri edt mai depline a ceea ce se comunicé intre medic, sistent, infirmier si pacient este imperaliv si se cunoase4_ particularitiyile gi ceva ee este general Valabil intr-un proces de comunicare, iar aspectele care trebuiese luate in consideratie sunt multiple si sunt obiect de studiu al acclor stiinje care se ocups cu studiul comportamentulu tuman. Ble trebuiese cunoscute gi invijate de citre persoanele care IucreazA in sistemul sanitar intrucdt o comunicare corectt este baza competentei profesionale, ducdnd chiar la cresterea acesieia, De asemeni, din punet de vedere etic, intr-un mediu cu specific medical, a cortunica ( fvind cunostinle despre process! comunicfri) cu persoane cu nevoi de ingrijre, poate asigura ddiminuarea anxietijit acestora si poste susjine medicul sau alts categorie" medito-sanitard in 1903, INGRIJIRI SPECIFICE ALE PACIENTILOR DIN SECTULE DE. PSIHIATRIE, Obiective generale: + insusirea principalelor nojiuni teoretie cu privie la sinatatea mintal; Dezvoltarea abilitjilor dea recunoaste o tulburare psihied; Dezvoltarea ablitiit de abordare a pacientului cu tulburari mintale; Dezvoltarea capacititilor de identificare a principalelor nevor ale acestui tip de pacient: ‘Cunoasterea legislaiei in materi, precum gia drepturilor bolnavului psihic. “Tutburdrle psihice sunt o important sursi de dizabilitii. Cinei din primele 10 pocii ale ierarhei bolilor in functie de capacitatea de a genora dizablititi sunt ocupate de tulburart phic. Prevalenta pe vinth« acestor boli este de aproximativ 33%, ceea ce Inseamn8 ef unul din tei ‘oameni ve avea, la un moment dat pe parcursul viefii o tulburare psibick diagnosticebild prin friterit international acceptate, Existh suficienti factori care au favorizat in ulti deceni ‘resterea acestor valori in raport cu media european + deteriorarea general a stiri de sinitate a populates + expansiunea abuzuui sia dependents de substanje psihoactive; + crojterea ati suicidulu; + suprasaturarea cu factori de stes a soritiii (declin economic, eresterea somajuli, sedderee niveluli deta, + ctejterea frcventei comportamenteloragresive si violent _—Ingrjrle de sinttate mintala ix Romania se concentreazh in prezent i sptslele de psibiatre. In opinia publica persist imagines negativa a boli psiice, a suferinalor de aceste boli, a spailor de ingrijire si chiara celor care ingriesc acest pacient Prin natura sa particulari, boala mintalé se deosebeyie de restul patologiei, Afectarea personaltiit de cite procesul de imbolnavize duce Jao schimbare de diferite forme gi grade de Profunzime a naturi umane, Aceste particulariti ne obligh si insistim asupra analizei boli Imintale, pentru a putea injelege natura persoanei bolnavului psihic. Orie boalé minald este © Sufernfa care intereseazl in diferite grade intceaga personalitae a individulu, Ind forme clinice dint cele mai diferite, Bolnavul pshic este persoana care prezinté modified psihice de diferite felur in dferite grade. Aceste modificri pot fi + noadaptare la realitate stare de oboseala, cu performanfe intelectual sezute, -vaitiiemogionale: tuburis de eongtint: tulburiri de gindire; dificult de activites tulburir de comportement; tulburiri de identitate; tulburi de percepti (zi, halueinati) 1273.1. INGRIJIREA PACIENTULUI DEPRESTY Depresia este una din cele mai frecvente si mai grave twlburici psihice in patologia psibiatricd. Amploarea ei este relevanth: 15-20% din cadrul populatici prezints de obicei o data sau de mai multe ori pe parcursul existenjei stiri depresive care, nediagnosticate si netatate la timp si eficient, pot deveni fatale pentru multi pacienti. O serie de simptome se pot observa in dispoztia, gindirea, comportamentul si fiziologia persoanei Uepresive (©. dispozitie depresiva; (© scadere marcaté a interesului sau plicerii pentru orice sau pentru cea mai mare parte & activitailor; © scldere sau crestere semnificativi in greutate prin sciderea sau cresterea apettului alimentar, © perrurbarea somnului prin insomnie sau hipersomnie: © neliniste sau lentoare psiho - motorie; © oboseald sau pierderea energit ‘©. sentimente de inutlitate sau vinovafie excesiva sau inadeovatd; (© capacitate scazuta de concentrae, indecizie; (© ganduri legate de moarte, tentativd suieidald sau un plan specific de suicid, © halucinaii~ voei defaimatoare sau mirosuri si gusturi dezagreabile, Depresia diminucaz tntotdeauna dorinja de a tri si favorizeaz8 aparitia dorinjei - mai ‘mult seu mai putin evidente - de a muri ! Fapeul cf fiecare depresiv este posibil s@ precinte dei suicidale sau si com trebuie reginut ca find 0 regu. Pentru depresivi ideile de suicid sunt doar simptome ale depresic. In cadrul acestui grup de pacienti se produc cele mai freevente cazuri de sinucidere in conditii de spitalizare, Riscul de simucidere este cu att mai mare cu cit depresivii sunt izolati social si afectiv si cu cit au ia antecedentele familiale sau personale sinucideri,respectiv tentative de sulci eatia si comportamentul suicidal reprezinta unele dintre cauzele frecvente ale pacienilor care apeloazi Ia servicile do urgenge psihiarice si ca atare, din primele momente ale interatri, ei tnebuie si beneficieze de cele mai adecvate misuri antisuicidale gi fn mod deosebit, cei cu’ un suport social redus si acompaniat de consum de toxice. Suicidul poate fi definit ca un act voluntar realizat sub imperiul dorintei de a muri, iar tentativa, eseeul unui suici. In perioade dificile ale existentei, in special in adolescenta, ori cu ocazia unor evenimente de vif stresante, greu de acceptat i deplgit (esecuri, imbolnivii grave) preocuparile suicidale se imalnese frecvent. { Orice idee sau tentativa de suicid este un apel pentru ajutor autentie, care trebuie recunoseut ca atare de edtre anturaj $i terapeut. {In profilaxia suicidului, in spitalele de psibistric, atitudinea binevoitoare a personalului Ingrijior, a medicului, psihologulu, esistentlor 51 infirmierelor joasd un rol foarte importa Actele suicidale comise in conditii de spitalizare fntr-o unitate de asistenth psihiaricd. sunt asociate cu lipsa personalulu si deficienje de organizare. in toate cazurile studiate este vorba de pacienti cu tulburdripsihice preponderent de tip depresiv, discordant, delirant. Savarsizea actului parcurge o stadializae, pe parcursul cireia se poste interveni eficient La baza supravegherii bolnavului trebuie si stea o relate de stim& si ineredere reciproca Inte el si personalul medical ingrijiter, pentru cd 0 simpld supraveghere rise s8 fie interpreta de pacient ca o formé de spionaj si neineredere, ceea ce duce la o stare de anxietate wn act swicidal, Principatele atributti ale unet infirmiere in eazul unt pacient depresiv sunt: © Supraveghere permanentd cu atenti si buntvoi 1283. INGRIJIRI SPECIFICE ALE PACIENTILOR DIN SECTIILE DE PSIHIATRIE, Obiestive generale: + Trsusieaprincipalelor noun eortice eu piv la stntatea minal; Deavoltare abiltjilor de «recunouyteo tulbuate phic Dezvoltarenabiltit de abordare a pacientuli cu tulburas minal; Dezvolarenenpacitifilor de identifier « prncipalelor nevoi ale acest tip pacien, Cmoasterea legislate in materi, precum i drepsitr otnava pbc ‘Tulburarile psihice sunt o importants sursi de dizabiliti. Cinci din primele 10 poriti ale jerathiei bolilor in functie de eapacitatea de a genera dizabiltai sumt ocupate de tulburari psthice. Prevalenga pe viaji a acestor boli este de aproximativ 33%, ceea ce inseamn& c& unul din tei foameni va avea, Ia un moment dat pe parcursul vieji, © tulburare psihicd diagnosticabila prin criterii international acceptate. Bxisti suficienti factori care au favorizat in ultimul deceniu ceregterea aeestor valor fn raport eu media european: "© deteriorarea generala a stiri de stnatate « populatiei, ‘= expansiunea abuzului gia dependentei de substanje psitioactive; © cresterea rate! suiciduluis ‘© suprasaturares cu factori de stres a societiii (declin economic, cresterea somajuli, sedderea nivelului de trai), cregteree freeventei comportamentolor agresive gi violent. __ ingrijiile de sinatate mintala in Romnia se concentrexzA in prezent in spitalele de psibitre, {in opinia publica persisté imaginea negativa a bolii psihice, a suferinzilor de aceste boli, @ spatilor de ingrijre gi chiara celor care ngrijesc acest pacien. Prin natura sa particulara, boala mintald se deosebeste de restul patologiei. Afectarea personalitaii de cae procesul de imbolndvire duce la o schimbare de diferte fonine gi grade de profunzime a naturii umane. Aceste particularitiqi ne obligd si insistim asupra analizei boli ‘mintale, pentru a putea injelege natura persoanei bolnavului psihic. Orice boalé mintald este 0 suferinja care intereseaza in diferite grade intreaga personalitae a individului, lund forme clinice inte cele mai dferite. Bolnavul psibic este persone care prezintd modificari psihice de diferte feluri si fn diferite grade, Aceste modificri pot ft nneadaptare Ia realitate; stare de oboseala, cu performante intelectuale scizute ‘variafii emotionale; culburiri de consti tulburari de gandire: dificultaji de activitate; tulburtri de comportament; rulburari de identitate; ‘ulburdri de perceptie (iluzi, halueinaii) 127«+ Recagercatturorobicetelo perculonse (ori, lame ders, instruments anti, oase Savcartondent cure codon) cite spo al sure pcieatl; sigur une rezenf ngitoore nal pacenul &: ncaa pecena s prep I ieee iva din adl seg (rgotrpi, melotrps) «+ Respenstbitarea paint pin indeplnres unr acivii din sete (ol esto, tenner caren in prop aon). fntregului personal dintr-o seetie de psihiatric sunt axate pe valorizarea persoanel, cresterea stimei de sine si combateres izolarit sociale a pacientului. Cu toate acestea, supravegherea pacientului depresiv trebuie efectuatd in orice moment din zi si din oapte 3.2, INGRISIREA PACIENTULUI CU SCHIZOFRENIE Schizofrenia seprecintS un grup de tulburiri mentale, eu debut 1a adolescent sau adultul tindr, in care realitatea este interpreta in mod anormal. Schizofrenia se caracterizeaz’ prin halucinayi, det, comportament si Bindi dezorganizatt Persoancis eu schizofenie se izoleaza de ceili oameni si de actvitile din jrul lor, retrigindu-se into lume interioara mareatl de psihora. Boal este eronicd, necesita tratament pe toata durata vet Simptomele schizofreniei pot fi ameliorate, permiténd pacientului sé ai o calitate a viii bund, Exist mai multe tipuri de sehizoffenic,astfste& semnele si simptomele varazt. In general, acest simptome includ: © eredinge care mu se bazeazi pe realitate (elit), cum ar fi eredinga pacientului & cineva uneltest impotriva lus © halucinait auditive sau vizuale (pacientul aude si vede lucrusi care nu exist); mai fieevente sunt halucinayie aueitive; vorbire incoerea negljarea igienei personae; manifestiri agesive; comporament catatonic; senzajie persistent cd este urmai, izolare socials; © neindeménare, misc nexoordonate. Una dintre cele ma importante manifeste in cazul unui pacient cu schizofrenie (dar eare mu se Tatlneste door la acetia) este ugttiapsihomotorie. Pentru prevenires lovii sau vitiméni pacientului sau a celorlali pacienti se folosete metod de contenionare. 1 Prin contentionare se injelege restrctionarea liberttit de miscare a wnei persoane prin {folosirea unor mijloace adecvate pentru a prevent miscarea liberd a unuia dintre brate, a ‘ambelor brat « unei gambe sau a ambelor gambe san pentru a-!imobiliza total pe paciemt, ‘prin mijloace specifice protejae, care nu produe vitimiri corporale. Contentionares poate fi utiliza doar atuneicind exe necesard opdraree pacientului de proprileajiuni care I-ar putea rlni pe el sau pe ceili. Se foloseste doar la indicatia medieulu, iar pentru apicarea acestci mAsuri de imobilizare webuic depose toate eforurile penta evitarea dlureri, Pe toata durata contention (maxim 4 ore) pacienultrebuie i fie moniterizat pentru a ‘observa duct nevoile sale fizice, de confort gi siguranfa sunt indeplinite 129Principatele atributii ale unei infirmiere in cazul unui pacient agitat sunt: vy TAnuntaren de urgenfa 2 asistentelor din sect gi supravegheres acestuia pn Ja luarea ‘eciziei de eltre medic a contentions ‘0. Participarea Ia imobilizarea pacientului in cdmasa de fort (cw ajutorul si tndrumarea asistentelor din sectie); o Supravegherea pacientului contentionat si hidratarea acestuia in eaz de nevoie; © Decontenfionarea pacientului dupa cel mult 4 ore si alimentarea acestui, © Ajutarea asistentelor care monitorizeaza functile vitae, te ‘Pacientul cu potential agresiy trebuie supravegheat pentru a preveni orice formé de violent, indreptati spre sine sau spre celal, in orice moment din zi si din noapte: “'Niciodath nu se sbordeazi un pacient agresiv de eatre o singurk persoand (pentru imobilizare ‘sunt necesae minim 3 persoane); S*pacientul imobilizat trebuie supravegheat pentru evitarea accidentelor din timpul imobiliziri (strangulare cu eimaya de for, sufveare cu lenjeria de pat) 333. INGRIJIREA PACIENTULUL CU DEPENDENTA CRONICA ALCOOLICA Alcoolismal reprezinta o problem extrem de importanté in zilele noastre. Aproximativ 3 adulfi din 10 consum alcool si au probleme din aceasta cauz’. Orive persoand care nu este Capabild s2-gi controleze apetitul excesiv pentr alcool este posibil 88 sufere de alcoolism sau de ddependenya de alcool. Desigur, nu orice consum de bauturi alcoolice al unui adult poste fi tichetat ca fiind periculos, Conform unor cercetari recente, limita dintre consumul inofensiv si tel ddundtor sinatatii este de 40 de grame alcool pur pe zi pentew barbati (apronimativ 0,1 | de tric, 0.4 I de vin sau || de bere) si jumtate din aceasti cantitate pentru femci ‘Abuzul de alcool, inseamni dobandirea unor obiceiuri nesinitoase si chiar periculoase in legitura cu consumul de alcool, ia sensul unui consum exagerat sau inadeevat, Dependenia de alcool are si un impact social neplicut, de multe ori intnirea cu alte persoane din antura) poate deveni neplicutd datorté acestui obicei. In unele cazuri poate avea si Implicaiilegale, cum este de exemplu sofatul sub influenja alcoolului. Dac8 consumul excesiv de alcool nu este tratat corespunzitor, de cele mai multe ori acesta duce la alcoolism eronic. Putem Spune c& o persoand suferd de alcoolism atunci ind aceasta nu poate sf renunje la consumul de alcool chiar daca doreste acest lueru. Alcoolismul are o component emofionala puternice, in Sensul ef in aceastd afectiune existé o dependent fizie’ dar si psibicl legatt de consumal de flcool, Alcoolismul este caracterizat printr-o dorinjl exacerbatt de a consuma alcool, care poate fi extrem de putericd gi care poate avea un impact negativ asupra viefi in general In timp, sunt revesare canttafi tot mai mari de alcool pentni a satisface aceste pofte (pentru ca acesia ssi fac efectul), Persoanele care suferd de alcoolism, pot prezenta intabilitate, transpirapi, tremurdturi Sav alte simptome (de sevraj), in momentul in care Incearcd sa renunfe la consumul de alcook ‘Semne ale dependentet la alcool: ‘© dorinja nestipanita de a consume alcool; aparijia simptomelor de sevraj la intreruperea consurmului de alcool (greafS, wemuritur, ranspiraii, anxietste), ‘© necesitatea consumului unor canttiti tot mai mari de alcool pentru a obfine efectele ale acestuia; 130© in ciuda tuturor semnelor negative, se continu consumul excesiv de alcool si nu se cconstientizeazd gravitate acestui fap, prezenja semaclor fiziee de dependent’, Tendinta de a ascunde faptul c& exist o dependent de alcool (fie of persoana in cauzt ‘consuini alcool pe ascuns, fie nu recunoaste bea in cantitati excesive) oo Prineipalele atribufii ale unei infirmiere in cazul unui pacient dependent sunt (© alimentenz’ si hidrateaza pacientii care nu se pot alimenta singuri, conform indicatilor asistentei medicale; ‘© ajutd la ofectuarea toaletei pacientilor ev igient precar (© stimularea actvitailor din timpul zle, cu respectarea orelor de odin’. ‘De tinut minte 1! Pacienfi cu dependent eronic& alcoolicd tebuie hidratati si supravegheati in _mod ccorespunzator pentru a preveni aparitia deshidrataci, a cdderilor soldate eu traumatisme cranio ~ cerebrale, pneumonici 34. INGRIJIREA PACIENTULUI CU DEMENTA ALZHEIMER ‘Toate persoancle incep sf uite diverse lucruri pe misuri ce Insinteazi in varsti. Multe persoane in virsti au o usoar’ pierdere de memorie care nu le afecteaza viata de zi cu zi. Dar 0 pierdere a memoriei care se fnrdutijeste poate fi un seman de instalare a dementei. Dementa este o pierdere a aptitudinilor mentale care afecteazi viata cotiiand a persoanei fn cauza, En poate provoca probleme ale memerici gi ale gindirii si eupacititii de abstractizare De regulé demenia se inrautdjeste cu timpul, Durata aecentuarii simpiomelor difera de la © pperscand la alta, Probabilitatea de aparitc a demenfe creyte adat cu inaintarea in vast. Acest Jucru nu inseamna c& toji oamenii fac dements. Pe misurd ce demena avanseiz4, apare declinul ‘memoriei, gindiri, rafionamentului sia capacititi de a face gi de a duce la indephinire planuri. in funcie de tipul de dementa, comportamentul persoanei poste scipa de sub control, pacientul ‘poate deveni nefinistit, agitat sau depresiv Simptomele de dementi variazi Tm functic de cauza ei yi de localizarea zonet ‘cerebrale afectate, Picrderea memoriei este de obicei simptomul cel mai precoce gi cel mai usor de remarcat, Alte simptome ale dementei sunt: © dificultate in rememorarea evenimentelor recente si in orientarea temporal (ziua in care ne aflimn), © nerecunoasterea persounelor sia locurilor familiare; © dificultate in glsirea cuvintelor adecvate in exprimarea gindurilor sau in denumirea obiectelor; © dificultate in efectuarea calculelor matermatice, chiar gi celor simple; (© depresia este frecventa, pot aparea de asemenca agitsia $i agresivitatea; (© neglijarea auto-ingrijrii cum ar fi toaleta sau alimentarea, Principalele atributii ale unei infirmiere in cazul unui pacient eu demenfa sunt: ‘© alimenteaza sau ajuta pacienfii care nu se pot alimenta singuri; © efectueazi si are grija de igiena individuald « bolnavilor nedeplasabili, ajuti bolnevii deplasabili la efectuarea toaletei zilnice; BI© fncurajeazA pacientul si mearga la toalet la ore regulate, cum arf la flecare 2 ore (in cuz de incontinent urinara se pot folosi seutece pentru adult fo Incurajeaz’ pacientul st fact plimbiri in curte alaturi de ceilali bolnavi (pentru prevenirea somnului din timpul zilei); Ingrjires pacientului pentru prevenirea apariiei escarelor de decubit (rin la nivelul piel sia fesutului invecinat, apar mai ales la persoanele care stau mmlt timp la pat); © ajuté la deplasarea pacienilor la diferitele investiga gi consulturi pe care le efectueaz ‘De tinut mint Paciental cu demen trebuie observat, incurajat si ajutat la activittile eurente din seic - alimentatie toalets gi tratament Existenfa sau apartia nei tulburiri psihiatrice poate inflvents coral sau partial functionarea unui om, in aga mfsurd ined acesta nu ve putea de unul singur s8 se adapteze In cerintele unel vieti armonioase in societte, In aceastésitvatic, omul respect este Indrumat spre ingriire paihiatricé temporaré sau permanent. Cadrul medical se va axa in activitatea sa ssupra Consecinfelor stiri de boalé avind ca scop restabilirea functional normale a pacientului. Pentru a realiza aceasta, pacientul va fi sjulat s-si regiseascd modul de funcjionare normal, ceea ce {nseamnd ch unii pacienti vor deveni capabili sa se Ingrijeased singuri. Suportul medical riméne {nsi permanent, in cazul pacientilor cronic. 132uf- ‘urmitoare a boli in perionda de stare, accentul trebvie pus pe ridicarea capaci de Spuave a organismului i sprijinirea acestula tn lupta contra germenilor patogenl, Paring pacientulat maximum de confort. In perioads de convalescent, gradul de jnfectiozitate seade de obice, in schimb ajung pe primul plan recunoasterea precoce si Jrevenizca eomplicatilor.Infrmniera tebe s4-piadapteze actvitatea in diferitele faze Ure bolit in vederea prevenirii complicailor sau a infectilor intraspitalicest "Prevenirea disemindrtinfecte' i mobilzarea fortelor de aparare ale organismulul. Capacitaten de apiae a organismului fied dimimuatd, el este expus la diferte infec secundare. Alfturi de asigurarea condigilorireprosabite de igiend ale mediului ste necesar asigurarea igienei corporale a bolnavului. Lenjeria de corp trebuie sa fie fordenuna curala, schimbénd-o dach este nevoie chiar de mai multe ori pe zi. Daca bolnavul presinta leziuni eutanate, ca: stafilococii, vezicule de variceld, ete, lenjeria tuebuie sd fle sterild, pentru a preven’ suprainfectia acestor lezivni. "Alimentaia,rajionalf, atét sub report canitativ, cit gi calitaiv contrbuie la rmentinerea capacitati de aplrare a organismului, Necesitiile calorie ale organismului trebuie neaptrat acoperte, Tuind in considerare si plusul reclamat de stares febil ‘Alimentatia trebuie sf cuprind’ toate principiile alimentare si sé fle bogata tn vitamine, Confinind © eanitate met redusd de proteine in cursul perioadei febrile, care trebuie recuperet fa convalescent \B. INGRIJIRI ALE PACIENTILOR 1, SCHIMBAREA LENJERIEI DE PAT $I LENJERIEI PERSONALE SCHIMBAREA LENJERIEI DE PAT NEOCUPAT - fird pacientOBIECTIVUL PROCEDURIE: Asigurarea conditilor de igiend si de confort. PREGATIREA MATERIALELOR: ‘Chrucior pentru lenjerie; ‘Minusi de unied folosings; Cearceaf de pat; Cearveaf de pituri/pic; Faja de pera: atu; ‘Alezd, musama (material impermeabil): oul Seaune eu speteazi. EFECTUAREA PROCEDURH (partcipi dou persoand): Veiificati materalelealese; “Transporai materalele fe salon; Fndepairai noptiera de nga pat ‘Agezati cele dout seaune cu sptar, spate tn spate lang patl pacienulu, lateral, In partendreapt spre cepul pati, Punef cul pena leneriamurdar8 fn parte opust patlu, la picioare; {Agezati matrilelepreplite pe cele dout scaune asl: patra gi cearceaful de piturt pliate tn armonicd; muyamaua si aleza ulate din dou piri egale pin ta mijloe; ‘ears de pat culat Is fl, fa de pens. indeparat lenjria murdard yi introduceji- tn sacl special preg, Splat pe mini, imbricata Punesiceaceaful de pat peste saltea Ia mile; imide. cu o mind o pate a ceareafuii spre cep arcu cealat spre pcioar (patea opus); + Inveduceti ceaceaful ane sub saltea la capetcle patului gi cu mina de lingt pat prndeji paves liberd a ceareeafulu lao distal de col, egal cu lungimea margiilor fare atm gi sidiati-o ins lang (pat) sla: © nvoducet sub saltea partes di triunghil format care © dept, apoi list t jos paren edicath 9 introdycef sub sales resul riunghiutifmpreunt cu parte lateral x ‘cearceafului realizénd un plic; Procedat afl si pont cellalte clu ‘Agezati musamaua si aleza la mijloeul patului si delat ca pe cearceaful de pa; 8tntvoducet! mugamava $i sleza adnc sub saltea pe pile Interale ale pats Tntindet ecarceafulplic in lumgimea patului si peste et pura; Introduceyi pitura in cearceaf pi fxaticoljurle; Frna ceaceafal i pétora le picioarele patulul introduce ev alts Fr cttnia de confrt (cu © mind Geasupra pot iar eu celal dedesubt, rage spre picioare si formati aceasta cut), Aranjai colurile dela capitul distal al patlui sub forma de pis y Tatroducesi pitura si cearceaful pe pari laterale ale patului; © Pumeti la capul patului pera infsats REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCA: ‘© Reasezati noptiera la Tocu! ei de Kings pst; Puneti cele dova scaune In Joc, Scoateti sacul eu rufe murdare din salon; ‘Aerisii salomuls Fndepartati manusile; Spilati-vi pe maint 112, SCHIMBAREA LENJERIEI PATULUL OCUPAT DE PACIENTUL IMOBILIZAT eu pacientul in pozitie sezdnda si in decubit - OBIECTIVELE PROCEDURIT: « Asigurarea condifillor de igienk gi confor - Evitarea complicayilor la pacientul imobilizat PREGATIREA MATERIALELOR: = Carucior pentru lenjerie; Ceareeat plc; Cearceaf de pat, aya de perm’ ‘Alea’, mugama (material impermeabil); patura moale: oui scaune cu spitar; “Minusi de unica folosings; ‘Sac pentru rufe murdare, PREGATIREA PACIENTULUI: a) Psihica einformati pacientul si asigurati-! de inofensivitatea procedun 1) Eaplicattpacienulul mogul de desfigurare « proceduri st conti sls relizaren acostia by Fizica © Schimbatilenjeria dup’ efectuarea toaleteis »‘+ Folositi metoda de schimbare in functie de pozitia in eare poate fi ayezat pacientul side Limitele sale de mobilizare, EFECTUAREA PROCEDURI (participd dowd persoane) {. La paciental care se poate ridica in poztie sezindi (se foloseste schimbarea in lime): ‘+ Aducefi materalele in salon; 4 ingeparayi nopriera de Liga pat ‘Asezati cele dou seaune spate Hn spate; *Preghtii materialele ase: Rola cearceaful de pat pe dimensiunes mic& (in litime) si asezail pe spltarle scaunelor, daca pacientl necesita aleza i mugama rlaice impreund cx cearceaf co Indepartyi pitura si lésti pacientul scoporit eu cearceaful sau inlocuiti cu © peturs ale; «Introduces patura tn cearceaful pic mpachetati fn armonie in te a fnseput pe itime 1 apoi inca o dat reductind cole doud dimensivai (Langime,ljime) la © teime,agezati pe scaun; © Fajhde pom, Splat mainte si imbrécayi mimusi Degaiai cearceaful murdar de su saltea; Acoperiti pacienul si ridicai-l in pote yezand ‘Rugayi persoana care va aja s8speijine paciemal Indeptta pera suai cearceaful murdar pind aproape de pacient; ¢ Pozitonati ecidistant cearceaFul curat la captul patului si pe suprafsa acest pentru 2 putea fi fixat ub saltea-derlaji earceaful curt ping aproape de cel murat, ‘Schima faa de perk si agezai pea pe pat Cleat pacienul in decubit dorsal si rugajeldaeX poate sh se sidee pufin pentru a continua sehimibareo; «Introducei mana dinspre capul pacientlui sub regimnea fesier yi ridicati tn acelayt timp eu ajutorl, + Cu cealalta mind rulat spre picioarele pacientului lenjeria murdaré gi intindti ccarceaful cura; «+ Ridicai in acelasi mod picioree i continua rularea si espectiv derulare; + Intsoduceticeareeaful murdarin sac; 2 atindei bine eeareeaful de pat, eventual musamaua gi aleza sia sub slten 2. La pacientul eare au se poate ridica (ve folosegte schimbarea in lungime): ‘* -Rulati cearceaful de pat intr-o singurd direcie, pe dimensiunea mare (lungime); ‘Agezifi materialele pe scaune ca si in cazul precedent; Spilati miinile i mbricati minusi: Scoatefi cearceaful murdar de sub saltea; Tntoarcefi pacientul in decubit lateral sprjinindu-! sub axili, sub umeri si la nivelul kgenunchilor; ‘Trageti pema spre margines patului si ayezafi-o sub capul acest: ‘+ Rugafi persosna care v8 ajuti si sprijine pacientul so‘+ Rulafi ceareceful murdar pind ling’ pacient si derulaticearceaful curat avnd grij si {fie bine pozitionat pentru a putea fi xa la capete si pe Latur: ‘© Aduceti pacientul in decubit dorsal apoi in decubit lateral pe partea opusi sprijinind ceapul pe antebrat; “Traget| porn sub capul pacientulul; Continua rulares cearceafolui murdar si derularea celui curat; Introduceti cearceaful murdar in sac; ‘Aduceti pacientul in decubit dorsal; Jntindeti bine cearceaful curat si fixafi la capete gi pe margini executdnd colpuls Schimbati fata de pera. imbarea ceareeafului plic in ambele situati © Agezali cearceaful cu patura deasupra pacientului astfel incit marginea libera dedesubt sf fle sub birbia bolnavului, iar cea de deasupra sA fie oriestats spre picioarele pacientului; © Agezativa de o parte a patului, jar ajutorul ée cealalt + Prindeji cu mana dinspre capul pacientului colful liber al cearceafului curat, iar ou ccealalté pe celal cenrceafului murdar, * Cio miscare rapidi, sineronizati, intindeti cearceaful curat impreund cu patura si/sau Invelitoarea si indepdrtai-l pe cel murdar, Introduceti cearceaful murdar in sac; ‘Verificati daca cearveaful de pat si lenjeria de corp sunt bine intinse; Efectuati plial de confort la picioarele pacientului i eventual fixafiel sub saltea, ii mu alunece. ‘+ Asezati pacientul in pozitie comods sau in cea recomandati de aftetiunea gi starea sa REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCA: Tndepéraytaveltoarea i acoperiti pacientul cu patury Tndepactat sacul eu ruse murdare; Reajezai noptiralaloeul ei, de asemenea si cele dou scaune; ingepartayi manusie,spAla- mini 13. SCHIMBAREA ALEZEI oplectiv: + Asigurarea condiiilor de igiend, de confort si siguranti; 81PREGATIREA MATERIALELOR: + Aleza eurati Sac pentru lenjerie murda = Alcool; * Tale; ‘Manusi de unica folosint PREGATIREA PACIENTULUI Paihia ‘= Explicati seapul proceduri,efectele acesteis Fiza: ‘© Asezati pacientu in pozita potrvith in Funetie de starea sa. EFECTUAREA PROCEDURIT ) Schimbarea alezei la pacientul care se poate ajut: ‘= Rulayialeza cura in ligime; Ridicati pitura agezand-o in triunghi de o parte; Rulajialeza murdara; {ntindoti cearceaful si meterialul impermeabil, Denilsti aleza carat ficind-o sub saltea; ‘Treceti de partea opust a patului; CCereti pacientului sé-siridice trunchiul fn arc daca poste sau sustinetiregiunea lombard a pacientului cu mins dinspre cap: ‘+ Trogeti aleza murdara introductind-o in sacul de eufe mardare; © Derulati rapid restul alezei curate i fxati-o sub saltea de partea cealalt a patuluis ‘+ Rearanjai patul pundnd totul in ordine. 'b) Schimbarea alezei la pacientul care nu se poste ajuta: *Procedati ca in cazul schimbarii cearcesfului de pat in lungime; = Controlatistarea regiuni sacrale, se maseaza cu aleoo! si se pudreazi ou tale. €) Schimbarea alezei impreund cu materiel impermesbil: ‘© Provedati cain eazul sehitmbaeii Ienjeriei de pat ev pacientul in decubitlatersl; Pregitifialeza si mugamoua rulandu-le impreun’ in atime; Introduceti lenjeria murdard in sacul special; Efectuati pliul de confort la picioarele pacientului (acesta da Iejeritate miscimilor pacientului firds8 se dezvcleascd} Introducefi patura si cearceaful de jur imprejarl patuluis ‘© Agezati pacientul in pozitie comod REORGANIZAREA LOCULUT DE MUNCA ‘Coletti lenerarnirdara in coy; 2 -Regezati notiera st seaunele I local lor 2 Scoatefi cul cu Lenore murdar8 din salons + Acris salon; + Tadepérays manusile 4 Splag-va pe mitdda, SCHIMBAREA LENIERIELDE.CORP IN CAZUL PACHENTULUL IMOBILIZAT ‘Sehimbarea pijamalei OBIECTIVELE PROCEDURII: ‘© Menginerea stiri de igiend si confort; ‘= Prevenirea escarelor de decubit: + Cresterea demnitiii pacientuli © Pistrarca identi PREGATIREA MATERIALELOR: © Pijama incalzité: Cuverturas ud de tale; Sac pent lenjeria murder; ‘Miénuyi de unied folosint PREGATIREA PACIENTULUL a) Pst ‘s Informati pacientul si explicati-i necesitatea proceduis 1S Explicari pacientului eum poate participa Ia procedurd, by Fiza ‘+ Asigurai si espectai intimitatea: 1 nebo paciental act are nevoie de plosel sau rina Tnainte de procedurk EFECTUAREA PROCEDURIL ‘© Agezat lenjeia curatl pe un scaun in apropierea patuluis 2 Obtineiinformati dela asistental medical despre posiiltaile de mobilizare a pacientuluis + ‘Apreciai resursee fizice ale pacientului si explicatii proced + Pliagi parura la picioarele pacientuluis fnveli pacienel cu un pled inca, Spalayeva mdinile, imbrica minus de cau 4 Deabacarea sf mbricarea bluze la pacieatl care se poate ridiea in poitieserind ‘+ Descheiai nastur pina {2 Riicat pacienal in pozitiesezind: 4 Ra ain este ee seeps tn rugind pacentl si feeteze opal, ula fecare minect si imbreai pe snd bee; Scoatei mini in afaramineilor Rida bluza pe spatele bolnavul i tbreat umeni Frctionai wor spate paienuuis Inches nastri) Deabracarea siimbricarea blaze la pacientul care nu se poate rica: +) Descheiay nasturi { Iatoaref paciontul in decubit Intra si dezbricai bral eliberat 1 ntourcet pacienul in decubit lateral inves gi dezbricateetllt brat indepaitand buss Mentineipacentl in decubi teal; Rulaji maa gi imbricati baju ber, Jnmomreti cu bianete pacienal in decuitIatralinvers 5 ibrcaicelalat bry intineind biuza pe spate; + Aducet pacienal i decubit dorsal: + Tocheiai nesta, «© indepartarea 3 imbracarea pantalonilor: + Ridicyregiunea lombosacrath a pacientulu i agey eu gif pntaoai spre picoar; [Agezati pacientul pe pa Rica ugor membre infcioare i continual decbreares Puneyipantalon murda in sae Observatiaspetal membrelor inferioare; Raga prsouna care vi aj sl rdice mernbrele infriore ale pacientu inmbracati pe rind fecare membru yi trageyipamaloni pnd sproape de sez Covorai st asezati pe pst membrele nfeiore Rigicairepiunea fesiea rage in sus panalonl Verifcaicacicsareaful e bine ntns; Incheinnastuns \\ INGRIIREA PACIENTULU! DUPA EFECTUAREA PROCEDURIL: ‘+ Ajezai pacientl in poritie comods + Observati facesul; + Refaceti paul gi iaveiti pacientul eu part + Verifcati daca paciemul se simte bine REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCA ‘© indepartay sacul cu lenjerie murdard, ‘© indepirtaf fnvelitoarea; + indepirtayi manusile si spalati-va maine (15. SCHIMBAREA LENJERIEI DE CORP IN CAZUL BOLNAVULUI IMOBILIZAT (I) = Schimbarea edmasii de noapte ~ OBIECTIVELE PROCEDURI: ‘© Mentinerea stride igiena si confort © Prevetirea escarelor de decubit, sa‘© Cresterea demnitatii pacientului, © Pastrarea idemtiti, PREGATIREA MATERIALELOR: = Cimasa de noapte inealzitt; © Cuvertura, © Pudra de tale; f= Sac pentrs lenjeria murdara, # Manusi de unica folosints PREGATIREA PACIENTULUL a) Psi ‘© Informai pacienta gi explicati-i necesitatea proceduri ‘© Explicai pacientei cum poate participa la proveduta ) Fiza: © Asigurai i rspectai intimitatea; © Iotrebati pacientul daca are nevoie de plosed sau urinar inainte de procedural, EFECTUAREA PROCEDURIL ‘© Asezatilenjeriacurata pe un scaun in apropierea patul ‘© Objineti informagit de Ia asistenta medicala despre posibilititile de mobilizare a pecientuluis Apreciafiresursele firice ale pacientei: Explicai provedura; Pliai patra la picioarele pacients invelii pacienta cu o cuverturd ineslits; © Spalati maine, 1. La pacienta care se poate ridiea in poritie yezindi: 8) Dezhricarea cimigi © Ridicatisezurul pacientei gi trag ‘© Ridicafi apoi pacienta in pozitie ezzinda dacé este posibil ‘© Rulapi cdmasa pand la couft gi treceti camasa peste cap; # Scoateti minecile prin coborares brajelor; ‘sus cdma; Introduce cdmaga mudd in secu dere; Observati punctele de spin; 8 Pudraticu tae by imbricarea ctmisi: ‘+ Rulai cimasa curata dela poate ce gulr, {ula pe ind fecare mace i imbricat roel; 1 TrecucAmaya cura gi ald denupra caplui snd si slunece pnd Kings secu + Ridicat secur nnd’ bine etna; + Incheiat maser Enindet si fiat bine cearceaful de pat. 2. La pacienta eare nu se poate ridica schimbarea (se face de cdtre dowa persoane): 85a) Dezbricarea cima aera yee introduednd mfiile sub cepiunen fesiers si agef. Ok mult cdimasa spre regiunea lombar; «me TeB Miata eu blandeye to decubit tera i stdngei clase PATE ja anil + Tmogeet Tciona in deeubit dorsal, apo decubit Iatral do partes opus stringeti ccamaga; «ESE pacienta in decubit dra ridicali usar umeri i waget class peste cap: + Deabricai brateles “a ntroducetcdmaga murdard in sae, ») Imbricarea eamisi Rulayi cmaga de la poate spre gulers Rulati pe rind fiecare minect st imbracatiDrateles Rica caps umeri pacientes wel clase pos cap; Tmvoarefi cu bléndeje pacienta in decubit lateral i intindey mss, FRenducefipocienta n deeubit dorsal yi apoi decuit lateral de paren cpust procedati wie, ‘Agecatipasienta in decubit ors dias nnd ine case Incheiai nasturiis 1 msindot si fixayi bine cearceaful de pat INGRIIREA PACIENTEI DUPA EFECTUAREA PROCEDURIE Resa paciena in poriie comods (su recomandat de esstntat medical) + Observatifaciesul pacienteis 1D jntrebati pacienta dacd este obosith sau dacd are dures REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNG. Indep invelitomea 5 acopentipacena ups; & indoparayi sacul cu lenjeria murdaré S indepartati manusile si splati-va mainile 1 Atentie:- dat pacienta ese inconstients, fos o bluzé de pam care si nv ajunga sub reqiumea fesierd a avesteia; EMT schimbarenlenjerii de corp alin pe pat alert musama $2. TOALETA PACIENTULUL IGIENA CORPORALA SE VESTIMENTARA 2.1, IGIENA PACIENTILOR “Activitatea infirmierei consti in: eieraoraren igienicd a pacientlui la interna (tbaierea prin dus, sevoie deparatizare) «pesca pectentalu a salonul epartizat (Sup consular, rere) jerea unghiilor, le«-Asiguraca 6 lenjerie curt pont Ricarepacient nou itera i sthimbarea acstia Safe cate on este nevoie sau cel putin oda a3 aie. «Car ueientl care preaoitincontinen de urn sau fecal, a cei care au vies cape presum sla cop mic, salemua se acopert ovo musama sou ohusa de paste rut Pepa se va ergs cu slufiedezinfetants zine, precum si ride exte or « ejpurarn in timp inertia toalete lice a boinvilor si tmblierea acestora cl peep data pe saptimded si oc de cat oi este neve. Imbiierea oblgntore in ze ra ect eeaiel a pocienilor ce se supan infervenilor chirugicale (exceptic urgentele). « Ruguarea pentra fccare pacient #lenjerot curate de pat si sehimboren aeesteia Is toanimum 3 ile gi ori de eat of este nevoie N2.2.TOALETA PACIENTULUL IMOBILIZAT, BATA PARTIALA LA PAT OBIECTIVELE PROCEDURI: ‘+ Mentinerea pilii fm stare de curaten ‘© Prevenirea apariiei leziunilor cutanat; 2 Asigurarea stiri de igiend si confort a pacientului prin spilarea Tnuregului corp pe regiuni, descoperind progresiv nuunai partea care se va spila PREGATIREA MATERIALFLOR, Paravan; Sort de unica folosinga; ‘Mash mobil pentru materiale, acoperiti eu un eémp; ‘Trei prosoape de culor diferite: ‘Minusi de baie de culori dierit (faa, trunchi si membre, organe genitale) ‘Manusi de unied folosinta; ‘Spun neutru gi sipunierd Perii de unghit; Foarfece pentru unghii / pila de unghiis Perie de dinji/ pasta de dinti; Phar pentru splat pe digi, Pahar cu solusie antiseptics pentru gargart Lighean/bazin cu apd calda /termometru de bai lose (bazinet), galeata pentru apa murders: Musama, aleza; (Cuverturd de flanela fun cearcesf; Alco! mentolat, ude de tale: Deodorant; Pijamale gi lenjerie de pat curate;Sue pentru lenjeria murdara PREGATIREA PACIENTULUL a) Psi + Informati si explicayi pacientulwi procedure; © Stabilti de commun acord eu pacientul ora efectuarii toaletei inind seama de orarul amesei,investigatilo, tratamentului, ) Fizict: ‘© Apreciui starea pacientului pentru a evita o toalet prea hungi, obositoare; * Dack starea pacientului ii permite Incurajaji-l si se spele singur, asigurinduei independenga gi ajutindu-l doar la nevoie; ‘© Asigurat intimitatea paciemtuli; ‘© nerebayi pacientul daca are nevoie de urinar sau plose, EFECTUAREA PROCEDURIL ‘+ Asigurati-va oi temperatura din salon este peste 20°C: ‘Asigurafi-va cd geamurile gi usa sunt inchise pe tot timpul procedusi ‘Agezati poravanu) In jurul patului Umplesi bazinul 2/3 cu apa caldh (37°C—38°C), controlind temperarura apei cu termometrul de baie; ‘Agezati pacientul Tn pozitie decubit dorsal; Deebrileati gi acoperiti cu cearceaf gi flanelé; Descoperii progresiv numai partea care se va spa Puneti in fafa bolnavului un prosop pentru proteja invelitoares, ! RESPECTATI ORDINEA IN CARE SE EFECTUEAZA TOALETA EATASIGAT Spllai-vt mnie ® Tmbricati prima manus de baie, umezi-, si splat ochi de 1 comisura exter ln cea intent folosti part separate din minus pete leare oc Stergoiimedit eu primal prosop. Spit frunten dea mile spre tiple; Spilai cu migcéei circulareregiunen perioral si perinaal: Iisa ret nan pavilionsi epoca revomurielar; Timpedit de cteve orc apa i serge ied ‘Uscati prin tamponare cu prosopul, ‘Schimbati apa si manga PARTEA ANTERIOARA A TORACE) ‘© Spilayi cu migetr ferme, insstay la axle; ‘+ Limpezit si uscati foarte bine, folosti deodorant, dac8 pacientul doreste; © Iasistay Ja femei, la pliurile submamare; 8s« Observatirespirayia pacientului si eventuae iitai ale peli sau alte modified: © Acoperit toracele. \ MEMBRELE SUPERIOARE e Murai musamaua si aleza si intindef-le sub Tntreg membrul superior, deasupra snveltorit: + Spilay prin migcari long! si inde, Incepett de Ia articulaia pumnulul spre umd, smldad asl ercultia venoass; + Limpeciti cu apt gi stergetiimediat cv al doila prosop; 2 Dace este posbil afezai mana pacienului in bazinol eu apd calda, pent a this mei yor unghille sau penta le curla.Spilsti mina pacietul cu sipun insistind Ta Spal intedigitae, Limperiti cu apa sl usagi fore bine + Spilaicelalat membru superior dupé aces principiv. ABDOMENU + Dezveliti abdomenul pacientulu Insistai la nivelul pliurilor inghinale, unde datorita transpiraiet gi lipsei de igiena a tunor persoane pot apirea foarte usoriitai ale peli 4 Insistay la nivelul ombilicului, procedatiastel: a) indeparati deporitul de mardre eu ajutorul unui tampon de vat imbibat in benzin® si monlat pe un porttampon; ») splay ombilicul cu apa yi spun ©) uscapi foarte bine i ungetiregiunea eu vaselind ‘© Acoperiti pacientul cu cearceaful gi flanel. PARTEA POSTERIOARA A TORACELUI $I REGIUNEA SACRATA ‘Agezali pacientul in poritie de decubit lateral, find sustinut de o lta infrmiers, ‘Mutaji musamaua gi aleza si fntindef-le sub trunchiul pacientulul ‘Spalati, limperi si uscati regiunea: ‘Observati proeminenfele osoase si verificati starea piel in punctele de sprijin. La indicafic masafi spatsle pacientului cu alcool mentolat; ‘Aplicati pudra de tale intr-un strat foarte subir, ‘Acoperifi spatele pacientuluis © ‘Spaloti regiunea anal dinspre fala spre spate, astel in ‘egiuni perineale. Limpeziti si vseati foarte bine regimes; © Observatiatent starea pieli in zonele predispuse aparitei escarelor. ts evitali contaminarea MEMBRELE INFERIOARE Tnlocuiti apa, minusa de baie gi prosopul ev altele curate; ntindeti mugamaua gi aleza sub jumitatea inferioard a pacientului; Readuceti pacientul in decubit dorsal; Insistai la nivelul genunchiulu, plicit poplitee, im regiunea tendonului lui Ahile si caleaneuluis + Spllati cu apd gi supun prin migedriblande dinspre glean spre yold pentru a stimula circulatia venoass; { ATENTIE, NU SE MASEAZA. 9© Dupi fiecare stpunire limpeziti bine eu apis uscati eu prosopal: © Observati stent starea pielii in zonele predispuse aparitie exsarelor Spilati picioarele prin introducerea lor intr-un bazin cu apa, ayezat pe pat. Protea jatul cu musemaua, aceasta metoda usureaza curdjirea ji tierea unghiilor! + Pudraj intr-un strat foarte subtie plicile naturale; © Taiati unghiile, + Acoperitipacientul cu cearceaful gi flanela. ORGANELE GENITALE SI REGIUNEA PERIANALA Tncheie tosletala pat a pacientulu. Daca starea general a pacientulu i permite, cesta se poate spalasingur, Inlocuiti spa, mémuga de baa si prosopul cualtele curate: {mbracayi mnusa de nied folosint; Agezaj bolnaval in poztie ginocologicas [zolaipatul eu mosame gi aleza pe care le introduce sub regina sacrtis Introduce plosea sub pacient iimbricati manuga de baie peste minus de causiue; Spalaji regiunea gentald dinspre anterior spre posterior. Folositi spun neutrs (Geirtant petra pele i mucoase); ‘+ Limpecit eu apa curatd foarte atent penta indepirtares sapumului (se poate face eu autora unui jet de apd turat into cand); + Puteifolositampoane so pens4 portampen, avid gril si uri toate piv gi Sschimbat! des tampoanele pentru a mu transpora germeni dinspre regiunea anald spre cea genital; + Indepartat bazinetul de sub pacent si tergsi fore bine organele genitale gi regiunes din jurfolosind al treleaprosop. Nix TIMPUL PROCEDURI EXAMINATI TEGUMENTELE $1 OBSERVATI EVENTUALE MODIFICARI (ROSEATA/IRITATIE) INGRIJIREA PACIENTULUI DUPA EFECTUAREA PROCEDURIE: + La indicate, friesionayi cu alcool mentolat, in special regiunile predispuse In escare, ‘pentru activarea circulatiei sanguine; ‘Schimbati lenjeria de corp i pat gi fntindeti bine patura pentru a nu jena pacientul ‘Acoperiti pacientul si asigurati-vA cl este intr-o pozitie de confort fie si psiic: ‘Supravegheatifuncrile vitale; Daca pacientul este punator de sonde asigurati-vi ci sunt permeabile si bine pozitionate; REORGANIZAREA LOCULUL DE MUNCA ‘© Stringeji materialele fotoste si lenjeria murdar in recipiente speciale (saci): ‘© Curiayi materialele in vederea dezinfectie si depozitiiis ‘+ ndepartati minusile si splapi-va mainile 90x | TOALETA OCHILOR, NASULUI, SI A CAVITATH BUCALE LA PACIENTUL INCONSTIENT SE V-A FACE CONFORM INDICATULOR $1 SUB SUPRAVEGHEREA ASISTENTULUI MEDICAL, IGIENA CAVITATH BUCALE OBIECTIVELE PROCEDURI: ‘* Tndepartarea plicii bacterienc; + Reducerea posibilititilor de infec © Indepartarea gustului s1 mirosulu neplacut al cavitii bucale Si promoveze confortul pacientulu, = La pacientul constient = PREGATIREA MATERIALELOR: + Periuta personal, Pasta de dingi cu fluor, Pabar eu apa; ‘Tavita renald (recipient) pentru spa folosita; ‘Aga dentari; Servetele de hire, prosop, mugama; ‘Apa de guri, dace solictat ‘Tava pentes materiale YPREGATIREA PACIENTULUL a) Psihica + Informati paciental si explicayinecesitatea menginerit igienei eavitiii bucale; © Aprociali resursele fizice ale pacientului pentru a stabil modul de participare a acestuia, capacitatea de autonomic; ») Fiza + Asezati pacientul in pozitia adecvata: 4) Sezaind gi puneyi un prosop in jurul gatului, daca starea permite \) Decubit lateral cu capul ugorridicat gi sprjint pe o per protejat eu prosop AeFECTUAREA PROCEDURI ‘duce i materiale pregiit Lingh pacient; Ajtai pacientl 8 se ageze in pote adeevata tai sale; Servi pacientulu periuj cu pasta gi pabarl eu apts { Susinet vita renal sub barbia pacientului sau in aproprirea feel acestuia agezat pe perma acopertd eu masama si prosop; «-Sfatuiti pacientul si peri din timp de 2-3 minute de sus ta. jos, pe ambele fete pentru Indepirtarea depocitlor sau resurlor de aliments; + Invitayi pacientul sisi cliteascé gura cu multh apd si la sftyit eu apa de gurd daca doreste 1} INTRETINEREA PROTEZELOR DENTAL f, opmecrivul pRocepURI: 1 eninerea igen protezi sis caviti ole 4 PREGATIREA MATERIALELOR ‘© Bahar mat; © Periut ‘© Pasta de dintis © Minugi de unica folosinga y EFECTUAREA PROCEDURIL oral pacienuleongtient si-i scoat protezs al © curte | nearten #80 pnd intr-un pahar propriu netransparents = Asiguraiintimitaten acesuin dacd se jeneazh sig scoatd proseze persone; prezenta altor Jn cazul pacientului inconstient: we imbrdcati musi de unica folosints; rindi proteza cu o bucath de tifon gi indepArai-o cu blandets; SpBlati protezs cu past si periuts Pistrati proteza intrun pahar special, mat Reda pacinnuli proteza nd fi recap starea de constiens ~ <6 probed fnainte de ao rede INGRIJIREA UNGHULOR OBIECTIVELE PROCEDURII: cares th cal bai pe regiun su separa, dup8 ca, pent: a indepararea deportulsubunghis: Obtneree une eparegeingrite #pacentul 0) PREGATIREA MATERIALELOR: Api si sapun, bazin(lighean); Periuja de unghil Forfecut si pila de unghits Prosop, alezis ‘Manus de unica Folosinia \eREGATIREA PACIENTULUL ayPsibied wy Informati pacientulasupra necesitii proceduri, by Fizica zie jay pacientl in poitie de decubit dora et corso/PRECTUAREA PROCEDURIL ‘© Spilj-vi minile si imbricaji manosile; 1 Iatroducett minapiciorul pacientului in bazinul cu apa ealda si spun pentru cca. 5 minute; © Asezati apo! mana! piciorul pe un prosop, timp in care introduce tn Bazin cealltd ‘mani, respect picior, «Tain cu mare atente unghile 1 nivelul degetulus,apoi pili-les ragmentele tate strimgeticle pe o bucatd de pinz’ (alez8) sau un prosop. | EVITATILEZAREA JESUTURILOR ADIACENTE. RISC DE INFECTIL - PANARITI. REORGANIZAREA LOCULUL DE MUNG. + Stringetiapoi materialul folostt # indepirtaj-va minusile si spalaji-v8 mainile J iycrismea PARULUT 1. INGRIJIREA ZILNICA A PARULUI PRIN PIEPTANARE OBIECTIVELE PROCEDURI: ‘© Menfinerea igienei pfrulu sa stiri do bine a pacienculul {© Menjinerea unui aspect fizie placut st pastrarea demaitii PREGATIREA MATERIALELOR: + Pieptene gi perie personae; © Clame, panglici; ‘© Un prosop sau o alezs \PREGATIREA PACIENTULUL 4) Pais 1 Explica pacientului/pucientl necestaen mente! igiont pra + Ertuot cesusele. posienfulu/pacient: pen a siabili daci tsi poate pieptina Singursingur pl sau are nevote de autor ‘b) Fizica: ies seri pacientulipasienta Int-o poziie comeda (In care penmite stares general - fezind su decubi lateral) « Aeopert umes aau pera cu un prosop, © bucata de pial, in funete de positia pavientula/pctents 34 jenbricoti minusi dact pacientul prezinta lezivn! la nivelsl sealpului; Pieptinai pera par sour, pe rind ps ficars pat Fnmeif plal lung avin ar sna jeneze pasenlpacienta cna tn desu ‘Observati eventualee leziuni ale scalpului edt si aspectel parla NGRISIREA PACIENTULUL DUPA EFECTUAREA PROCEDURIE ‘Agezati pacienul in pozitie confortabila (daca este cazul) Reagezafi parul REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCK: {indepartati materialele foloste si eventualele fire de par cAzute 2, INGRISIREA PARULUI PRIN SPALARE ‘OBIECTIVELE PROCEDURI: ‘Meninerea igienei praia str de bine a pacientul fndepartarea excesului de sebum. /\ pREGATIREA MATERIALELOR: Lighea Galata pentru colectarea apei foloste ‘Vas cu apa caldi, ermometma de baie, Sampon; Mugama si slezis Prosoape; Usedtor de par, erie, piaptin; Paravan; Manus de unicd folosing /REGATIREA PACIENTULUL 2) Psihicl Taformati pacientul/pacienta i stabiliti de comun acord ora spilér Evalvat esurselepacientul/pacientei pentru a putea apreciacontributia acestu ») Fiziea: ‘Asigrai posi in functiedesterea general la indicia asstemul retin: 1 wedi pe sesun cu spatle sau cu faa spr avoar (sau fn pcione aplecat desupre lavosrului) 2) gecand pe un scaun eu spitaralturi de care se ayeazd al ligheanul; secetbi dorsal cu torscele wjorriicat si eu saltema Indoi sub torace lsd ‘somiera liberd spre capatul patuluis 4) decubit dorsal, orientatoblic, cu capul spre margines patului Jea scaun pe care se pune/@PECTUAREA PROCEDURI: + Asgura-va ca emperstra din salon exe depose 20°C, geamuri ua sunt inchs; *Asiguraiintnitatea zolind paul eu un paravans + Spi mnie neil mnie; + Proce in continue unci de poze leas staeapacentuli 7 Gu pacental in pozitiesezand: 1 Aga pacental pe un scaun su tof lvoaru ¢ Cu pacientuln pattie de decubit: Rida slieaua gi acoperi cu mugama gi aleen pe eate se spring spatele gi capul paclentalui/pactntt ‘+ Aseziligheaol pe paren de somiersrimast liber si introducey!eapatl ber al mmuyamaley Blut sli gleth penta permite surges opel + Agezati paciemu/pacienta bli pe pat cu eapul spre margin. Introduce sub capul si merit pacientuu/pacienci misumaua si ales. Ager glesa pentru colecares ape ‘murda in vevinsaten pal gi introduce capatulIiber al mje! eu leat * Susinti cu o mind (dac8 este ext) copul paietusy iar eu cola umeai fampona ru. Apel a autora ate persoae dc estenecsa) Masti sor pclacapuui cu virfldopesor i spi de 2-3 on, Limpeai cu mult pt Acopeniiprul cu un posop cali serge bine; * /INGRUJIREA PACIENTULULDUPA EFECTUAREA PROCEDUR * Auta paciontl/pacient si se aeze Tapa + Evita cureni de aer, + Acoperitcapul pacientulipacienei dae este necesar sau solicit / REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNG. ‘+ Todepartati apa murdara si materialele foloste + Curdfay sidezinfectayi materialee folosite, asezai-le la locul de pastrare; * Indepartayi minusile si spalati mainile 73. POZITIA PACIENTULUI iN PAT Datorité sti sale sau terapiei, pacientul in pat poate si se afleintr-o pozitie activ, pasiva sau forata, Potitia activa ~ este cea a pacienfiloraflaifn stare bund, cate sunt mobili si nu au nevoie de ajutor pentru a se migea. - Poritia pasiva ~ este pozitia pacientilor aflati in stare grava, lipsiti de forja fzied, care au nevoie de ajutor pentru orice migeare. Pozitia fortata ~ este determinata de boald sau tratament 9s3.1, POZITH IN DECUBIT Se injelege prin decubit attudinea unui corp intns pe un plan orizontl,atiudine care poate fin Decubit dorsal orizontal pacienul este agezat pe spate fra perma, eu membre inferioare intinse si picioarele renfnate fn unghi deept ) Decubit dorsal ~ cua sau doud perme sub cap. \Decubit lateral = pacientul este culcat pe o parte, cu 0 pera sub cap; = pacientul se sprijina pe umdr si bra. Membrul inferior care vine in contact cu suprafaje ‘patului este intins ir celalt indoit. Decubitu lateral trebuie schimbat in mod regula, regiunea trobanteriand find expusd cu uguring§ la escare 96Decubit ventral ‘= pacientul este culeat pe abdomen fri pernS, cu capul intorsint-o parte, bratele fiind intinse de-a lungul corpului sau flectate, agezate Ia stinga gi la dreapta capului, cu partea palmar pe suprafsta patului. Accastd pozitie este recomandatl pentru tot pacientitincongtient, asigurind permesbilitatea cdilor aeriene superioare, impiedicnd ‘ciderea limbii, iar in eazul virsaturilor d& posibilitateaelimindrit acestora la exterior. Positia seztind = este acea pozijie in care bolnavul este menjinut sezfind fn patul su, prin realizarea unui unghi de 45 * cu ajutorul somierei articulate, sau in patuile eu somierd rigida eu ajutorul rezemitorului de spate al pernelor. pentru ca pacientul s8 se mentina fird efort in aceasts pozitie, ambele sunt in ‘semiflexie pe coapse, sub genunchi se plaseazi un sul, cu precautie, pentru a mu favoriza taza venoas = pentru cardiaei se pune sub flecare antebraycdte © permit care sf realizeze un plan Inclinat, astel neat minile si fie mai ridicate decat coatele, pentru a ugura circulatia vvenoast, Pozitia semisezind = se realizeaz& sprijinindu-se spatele bolnavului cu dou perme. Ca si pozitia seznd, ‘usureaza respirati, circulatia, ambele find interzise bolnavilor cu rulburdri de egluttie, comatosilor, in cursul anesteziei generale 97Pozitia eu gambele atarnate 2 fae specifich bolnavilor cu insuficient8 cardiac si se realizeaz la margines patului din pozitia sezinds, — sub picioarele bolnavului se aseaza un taburet Pozitia gezindd in fotoliu = bolnavul este agezat confortabil in fotoltu si bine acoperit, Va fi imbrBeat comod pentru a faclitacirculaia. 3.2. POZITI INCLINATE ; Ltn viii saat Guana egies eR See eed site cap eeborat se oblne pa ides exe dale apo car aa ese ada im ancl nexte grave, hemor le membrolor inferior gale aa a ea pena fovoren sminees sesteilor ia cle espiatori Pe saan ea win 9 psec. 9S Hae areal ans a obine prin idcren extrem proximal pal Ponta gincerlogich > Se aoc inp sa pe masa de examinre,cletnd olnva pe spate, co genuchi 98= se ascazi pacientul in gonunchi, acestia flind usor Tadepartati, pieptul atinge plamul ‘orizontal, ir eapul este intro parte 4, MOBILIZAREA PACIENTULUI OBIECTIVELE PROCEDURH: © Prevenirea complicaiior, * _ Stimularea tonusului fizic si psiic. PREGATIREA MATERIALELOR: Cadru mobil; Agititoris Baston; Cari PREGATIREA PACIENTULUL a) Psi ‘© Anunjai pacientul si descrieti migcdrile care se vor face; ‘© Evaluafi resusele fizice ale pacientului ») Fizied: ‘+ Ajutati pacientu sf se imbrace corespunzitor, EFECTUAREA PROCEDURIE: * Consultay echips medicala ( medicul, asistentul medieal ) privind sipul de mobilizare si durata 1, Mobilizarea pasiva: + Faceti migedri de lene gi rotate ale capului; ‘© Continuafi si facetiexereité ale membrelor superioare gi inferioare prin migcari de flexie, extensie, abduct, adduetie, supinatie si pronayie - mobilizai toate aniculaiile cu blaadeye; 9‘+ Comunicati cu pacientul pentru afla dacd are durer si observati faciesul; ‘+ Masati membrele in sensul circulafiei de intoutcere, 2. Ridieares in pozitie yezind: a) In pat + Ajutati pasiv pecientul si se rice gi sprijin-t cu perne sou folositi rezemétorat mobil; + Montati deasupra patului o agatatoare mobila si stimulayi pacientul si se ridice, sprijinindusl eu perne daca este neceser, ) La marginea patului + Executarea de cite o singura persoana (© Introducetto mina sub regiunea omoplafilor, iar cealalx sub regiunea poplitee; © Daca este cazul rugati pacientul sé se prinda de gitul dumneavoastea, © Roti picioarele pacientuluiinr-un unghi de 90° 5 lsaticle sé steve usor Ia ‘marginea patuluis (© Observati faciesul pacientuli ‘+ Executarea de catre 2 persoane: (© Asezati-vé spre capul pacientului gi introduceti minile sub omoplati: © Rugapiajutorul st introduea mdinile sub regiunea poplitee © Sineronizati miscatile si riicati spatele pacientuli rotind picioarele eu 90° yi aducet-le Ia marginea patului; (© Mentineti pacientul in aceasta poziie - Ia inceput eéteva minute, apoi cresteti treptat timpul; © Reagezati pacientul pe pat, executénd miscirile in sens invers, ©) Asezarea pacientului tn fotalix © Asezati pacientul Ia marginea patului; + Ofeniti pacientului papuctis + Agezat foroliul cu rezematoarea lateral lipid. de marginea patului; ‘+ Agezati-va in fata pacientului si introducefi mainile sub axile, ruginducl sind capul {ntors intro parte; act aveti ajutor, asezalivi de o parte si de alta @ pacientuluis Prindei fiecere pacientul pe sub axila si riicati-l in picioare; Rotiti pacientul cu spatole spre fotoliu gi asezaji-l eu grit in fotoliu; Acoperiti pacientul eu un pled dac& situatia o cere (temperatura mai sedzuta in inctpere);, ‘© Reasezati pacientul in pat executind miscarle in sens invers. 4) Ridicarea pacientului tn pozitie orostatica ‘+ Repetati migedrile de aducere « pacientului fn pozifie sezdnd, eit mai aproape de marginea patului; ‘Asezati-vi de o parte a pacientulul si sprijiniil de sub axile; Ridicati pacientul ta picioare; Observati faciesul pacientului i menfineji-l fa ortostatism céteva minute; Tatrebati pacientul dact se simte bine;+ Agezatipacientl pe pat dac& acura ametel J -Reagezati pacientul pe pat executind miscrile in dine invers «) Bfeetuarea prior past aera echipsenedicall (mcs, asitenul medical) doc pacientl se poate deplass 5 Fdcn pacietal maint in pote send ct mai aproape de margines path apo in ost; «Spain pacienal de bat apo ja fsa pre pas prin salon; 1 ohet datanade deplasare in functe de rcomandavea medicals Gre pactenui un eadra mobil dat laren general i permite ss deplaseze singuts Supravegheatipacintal a timpul deplete F Fanjei paienal 8 se rdie se deplseze pe mfsur ce tren generals permite INGRIJIREA PACIENTULUT DUPA EFECTUAREA PROCEDURIT: + Observati starea pacientuluis + Asezati pacientul in posite comedy ‘ Istindetilenjeria pentra a preveni aparita escarelot REORGANIZAREA LOCULUL DE MUNCA: ‘« Agezati materialcle folosite la locurile de depozitare; © Spalati mfinile (5. TRANSPORTUL SI INSOTIREA PACIENTILOR Mijloace de transport in functle de provtate afeciuni, de scopul tansporuli, de distant, transporte s¢ face ew = brancarda (targa); = fotoliu si pat rulant; = cu mijloace improvizate tn eaz de urgent; = cu vehicule speciale: autosalvari, avioane sanitare. 101Preis Wi Transportul cu targa = Progitireatargi (© targa se acopera cu o patur gi cu un cearceaf, Ia nevoi, se acoperd cu musama sialezd, pernd subsie, = Asezarea pacientului pe targa © pacientul va fi ajezat cu privirea fn dizectia mersului ( trebuie s& vada unde merge) © la ureatul scanior, brancardierul din urmé ve ridica pind la nivel orizontal Daca panta este prea accentuatd, se poate duce pacientul la urcus, cu eapul inainte © de asemenea, dacé pacientul trebuie supravegheat tot timpul, este mai bine ca ‘cesta sf fie dus cu capul inainte, pentru ca, stind fayé in fafa cu brancardierul, sii poati fi supravegheat © Inprincipiu, pacientul va fi prins de parte sindtoast ~ Execuria: © targa este tinuti de cele doul extremitati de catre doi brancardier, doar de cite un singur méner astfel init targa sé atirme de lungul margin patul (© asezarea pacientului pe targa necesiti tei persoane: acestea se vor ageza de-t lungul patului de parteatargi etémate © cele 3 persoane isi introduc mainte, cu palma si degeteleintinse, sub pacient, astfel: ° sustine eapul si toracele, sprijinind ceafa pacientului pe antebrat; © adoua :sprijind pacientul in egiunes lombara si sub gecut; © altrcia: susjine membrele inferioare;, © prima persoand comand migearile rdica deodata pacientul ° dupit ce acesta a fost riieat, face un pas inapoi brancardieriiridicd si cealaltd margine 2 targit, aduednd-o in pozitie orizontali sub pacient © se ajeazd pacientul pe targ, se acopert ~ Descircarea se face dupa aceeasi metod8, dar cu migcdrile inverse 102Poritia pacientului pe targa in functie de afeetiune ( pozitie comunicata de echipa medicala): In decubit dorsal — pacieni ew raumatisme abdominale: cu genunchi fleetati; —avcidentajii constienti, suspecfii de fracturl a coloane vertebrale sau a bazinului: se asigura suprafaja rigida; = Ieziuni ale membrelor inferioare: sub membrul leva, se ageaza o pert — [eziuni ale membrelor superioare: membrul superior lezat se aseaza peste toracele pecientului, eventual se fixeaza cu o eserfa, — accidentati in stare de oe cu hemoragie: cu membrele inferioare ridicate, Y fn positie sexi peipacientl co traumatisme craniene, contin si Ark semne de goo: mentinst cu Sutorl perelor, feziuni ale gitulu: capul va fi lect, astfelTnedt regiunea mentoniert #8 ating torncale: Yn positie semisecind: = accidental toraco - pulmonar, = pacienfi cu insuficienti cardiorespiratorie; = accidentafii cu leziuni abdominal - ( pozifia Fowler), cu genunchii leet Kin decubit lateral: J in decubit ventral: — pacienfii cu leziuni ale fejei ( eraniofacale ): sub fruntea lor se ajeazi un sul ‘improvizat din cearceafuri, sau antebraul fectat al uaumatizatului; = cu leziuni ale spatelui sau regiuni fesiere. ip in decubit semiventral: = pacienfi inconstieni iar in exz de tulburiri de deglutitie sau bipersecrete salivard, in pozitia Trendelenburg, pentru a preveni acumularee i espirarea secrtilor. 1 in pocitie Trendelenburg, cu inctinarea maximd de 10-15 grade: = accidentati in stare de s0¢; = tncolaps periferic, pentru a asigura un eport mai mare de singe in organele vitae In pois Trendelenburginverat, en rctinare de maximus 10-18 grade resem eu ur ale rel run 1036, PREVENIREA ESCARELOR Escarele de decubit sunt rin la nivel piel, 51a fesutului invecinat datoitt eomprimai {fonstante gf Indelungate intre un plan osos yi un plan dur (suprafata pati sau & ftollon) fl Ru nasire de abicei a bolnavii grav, imobilizati de mult timp la pat, in aceeagi pocte xniturile supuse comprimai, sunt insuficientirigate gi de aceea se produce moartes esinicg, Jezarea piehi si formarea de uleerai care de cele mai multe ori se suprainfectewsa, Aparita escarelor de decubit este favorizata de numero factor + eeali~ umezealé (incontinent urinary fecal, transprajé abundente), menginerea folnavutui tn aceeasi poritic, cue le lenjrii de pat side corp, eusturl, natu, firimituri, obiecte uitate in pet, edldurs excesiva a patulut ued * generali ~ tulburdri ofice, unele afecjuni ale miduvei spindri, tulburdei de circulafe si edeme, intoxicatii, cancerul, virsa inainata, exe Escarele de decubit apar in primul rind tn regiunile unde proeminen(ele osoase sunt acoperite direct de piele, ea: regiunea sacratd, scapulara, occipitald, la nivel cfd at Sorel lace, a procminenjelor rokanterclor, pe suprafeee Iatrale ale genunchior pesut $26 alate ta bolnavi in decubitIstral. Compresiunea produsd de unele aparate Gipeate Piturile prea grele, sau obiectele uitate in patul persoanei aflate in fagrjire eu senstaae redusi, pot produce escare de decubit gin alte regiunt ale compului FACTORIIIMPLICATI IN APARITIA ESCARELOR: Pierderea sensibilitifi sia misesrilor voluntare, Taowderea sensibilitgi fmpiedica pacientl st primeasea averismente i legturs cu expunerea 4a presiune prelungitd. Pacientul nu este nuraiincapabil sa simi disconfortul, of di oncea imobilitagii este incapabil si-si schimbe pozitia, Pierderea controlului vasomotor. ‘Ripa circulators produc o scidere a rezstenjs tisulare la prsiune, Presiumea implica ischemic, de aceea escerele apar cu usurint. EFECTUL POSTURILOR + Escarele apar in special a nivetul proemisenfelor asoase care sunt supuse la presiune, in pozitie de decubit dorsal sau sezind, * Cele mai vulnerabile zone sunt: secrul, trohanterele, tuberozitajle ischiatie, {genunchii fbulele, maleolele, eflediele, si metatarsienele 5. Occiputel gi costele wt {de asemenea implicate la pacienti eu leziuni cervicale, * Paci pacientul are aplicat un dispocitiv de imobilizare, escarele pot de asemenea s8 se sezvolte Ia nivelul cosstelor, apofizelor spinoase si spinelor iliace anteriome a posterioare © Esearcle pot de asemenea si apard cu ugurin sub alte dispozitive de imobilizare ca forteze sau corset aplicate pe segmentele paralizate lodPATOLOGIE ~ Primul stadia (© Se catacterizeaza prin tulburdri tranzitori ale circulaiei evidentite prin eriter siedem. Daca presiunea este indepirtat, intlamatia dispare in 48 h. ~ Alldoitea stadin ‘© Se earacterizeazA prin aparifia leziunilor Ia nivelul straturilor superficiale ale fesutului cutanat, Apare staza vascular, eritemul si congestia nu dispar la cexetcitarea presiunii digitale. Leziunilepieli sau dezvoltarea uno flictene sunt urate de necroza superfiiala i uleeraii = Altreitea stadiu © Se caracterizeaz’ prin necrozd profunda si adeseori intinsd cu distrugerea {esuralui subeutanat, a fasctlor, musehilor gi oaselor. Deed infect se extinde la nivelul osului, va aparea periostita gi osteomielita, avind ca urmare distructia articulard gi formarea de osificari ecopice. (© Netratate,acestelezinni majore duc in general a septicemie si deces, PREVENIREA ESCARELOR “Unde nu existi presiune, acolo nu vor apirea escare’ Escarele de decubit pot fi prevenite printro supraveghere constiincioas’ @ persoane! asistate,imobilizate la pat. Patul trebuie fcut foarte stent, cu cearceaful, musamaua si aleza bine tntinse, lenjeria de ‘comp bine aranjata, fri cute. Se va controla si nu riméné obiecte strdine ct de mici in patul asistatului, iar aparatele gipsate vor fi verficate zilnic. Suprafejele predispuse la escare vor fi agezate pe colaci de cauciuc, pe inele sau pe perme clastice. Musamaua, colaci, pernele elastice, precum si celelalte obiecte de cauciuc utilizate la ingrijre, vor { imbricate, evitind contactul lor direct cu pielea pacientului Pentru captarea scaunului si @ urinei la pacientii imobilizati la pat, este bine a se utilize bazinete pneumatice, Asezarca $i scoaterea bazinetului(plosti) de sub pacient trebuie Facute eu Dlindeje, imtrucdt migcarile bruste sau dezlipirea brutalé. a bazinetului de pe pieles afectard Ponte 88 contribuie la dezepitelizarea suprafetelor cutanate. Pacientul trebuie tinut pe bazinet ‘um timpul strict necesar, intarzierea scoateri plostii de sub el, au este permis, mai bine se va reayeza dup un interval de timp, in care circulajia pe suprafefele cutanate interesate se restabileste La interval stablite de timp, se va schimba pozitia pacientului in pat, ajezdnducl pe rind ta decubit dorsal, decubit lateral sting, deeubit ventral, dacubit lateral drept. ‘Tegumentele pacientului imobilizat la pat trebuie intejinute uscate si curate, Dupa flecare ‘mictiune sau defecare va fi splat, uscat gi pudrat cu talc, Pentru evitarea apart’ leziunilor la nivelul piel, lenjeria udd se va schimba frecvent, suprafefele cutanate vor fi aerisite zilnic de ‘mai multe origi pudrate din nou cu tae. Suprafejele expuse escarclor vor fi spBlate zilnie cu apa si spun cu foarte mare blindete si poi fritionate pentru activarea circulatiei locale 105act ined escara sa format, aceasta se va trata ca gi pligileinfeetate de alta natura si va fi {ngriitt numai de cfire asisteata medicals, Ingrijrea escarelor necesita indepartarea seeretilor purulente, dezinfectarea suprafe(elor supurate, medicatie locali epitelizanta sau, tn cazul unot ‘lceratti mai profunde cu moriificarea fesuturilor,trtamentul se face prin metode chirurgical. De cele mai multe ori, eu toate misurileriguroase de ingrijire, uneori, aparifa escarelor de decubit nu poate fi prevenita, dar, formarea lor in majoritatea cazurilor este urmare @ unei Ingriiri msufictente Prevenirea escarelor const prin urmare in eliberarea de sub presiune a proeminentelor osoase in asociore eu coreeta pozitionare a pacientului ALTERNAREA POZITIEI PACIENTULUT Pacientul este intors Ia fiecare 3 ore, atit in timpul zilei eat yi noaptes, folosind poritile de decubit dorsal si decubit lateral + De asemenca slituri de prevenizea efectelor presiunii prelungite, alterarea pozitiei regulatd previne staza urinar. * Cele mai susceptibile ari, acolo unde procminentele oscase sunt superficiale, trebuie si fie eliberate de sub presiune prin aranjarea pemnelor. «La fiecare intoarcere zonele de electic sunt inspectate, pielea este verficata si toate ‘cutele cearceafurilor sunt indreptate, Orice semn de presiune local, chiar minor, este ‘un avertisment important, © Roseaja care nu diminud Ix presiune, punciele septice, contwzile, tumelaciile induririle, exprim’ pericolul aparitci unor escare, Orice presiune trebuie indepartat ‘de pe zonele implicate, pind cind acestea sunt vindecate, + De exemplu, daca la nivelul sacrului exista semne de roseayd, se va folosi poziia de decubit lateral pana Ia dispariia semnelor. Pacientul poate fi agezat pe paturi cu saltele segmentate din cauciue spongios © Spatiile dintre segmente sunt modificate in functie de statura pacientului astfel incdt proeminenfele osoase sf nu fie supuse la presiune. ‘© Pozitia de decubit ventral este in mod special indicat atunci eénd escarele sunt prezente in regiunile trohanterice, pe ischioane sau sacru. in aceasta pozitie tebuie si ne asigurim ca dogetele de la picioare, gemunchi, crestele ilisce si zona genitala mu sunt supuse la presiune +» Diversele tipuri de paturi folosite vor fi adaptate in funetie de nevoile iecdri pacient. INGRIJIREA TEGUMENTELOR ‘© Este important ca tegumentele sa fie menfinvte curate gi uscate. Pielea intacta va fi ‘menginut curatéutilizdnd apa si sapunul [Nu se vor folosiaplicatié locale de alcool metili, ex Colulele epiteliae descuamate care au tendinfa si se depoziteze la nivelul palmelor si talpilor vor fi indepartate prin stergere cu prosopul, apoi aceste zone se vor unge cu lanolina 106COLECTAREA PRODUSELOR FIZIOLOGICE $I PATOLOGICE 7. CAPTAREA URINIL OBIECTIVELE PROCEDURIT © Golirea vezicii urinae la pacientul imobilizat; * Masurarea caniitiii de urind climinata; + Observarea aspectului urini; ‘© Objinerea unei mosire de urina pentru examinare; PREGATIREA MATERIALELOR + Paravan; ‘© Ploses sou urinar; © Harte igicnica; ‘+ Materiale pentru toaletalocala (daca este cazul); © Musaina si aleza pentru protects patului; * Materiale pentru spalarea mainilor pacieatulu # Manusi de unied folosing. 7.2. CAPTAREA MATERIILOR FECALE OBIECTIVELE PROCEDURIL ‘Asigurarea intimitayi pacientului imobilizat in vederea elimina asistate a materilor Teale. PREGATIREA MATERIALELOR: Paravan; Bazinet (plosea); Materiale pentru efectuarea toaleteis Hine igienica; Materiale pentru spilarea mainilor pacientului; 07© Mussa, alezi; © Minusi de unied folosing. PREGATIREA PACIENTULUL a) Psihicd ‘© Incurajati pacientul si-i invingd jena gi si soliite servirea plosti stunci eénd ere ‘+ Asigurati paciontal cf i se va especta pudoarea gi intimitate, ‘© Stabili cu pactentul un orar (de ex. dimineata si seara) by Fiza ‘© Asezati pacientul into pozitie adecvatd; ‘= Evaluati resursele pacientului pentru a stabili eum poate participa, EFECTUAREA PROCEDURI: + Spilativi mainile Imbricaji manusile de unica folosinga: Ridicayi patura si protejajiparul eu alez& si musama, Derbricaji pacientul de la br in jos; Jncatziti bazinetul metalic prin cltire cu ap cal uscail prin stergere cu brie igienica; Asigurai confortul psihic prin ridicarea capatului cefalic al patului daca starea pacientului o permite; ‘Asezati musamaua sub bazinul pacientuuifclientului; gai pacienuls8 se ridice sprijnindu-se pe coate si plant Introduce’ o mand pe sub mijlocul pacientulu pentru al sustine; Introduce plosca/bazinetul sub pacient cu cealalti mind si ssigurat-va cd este bine ayezat, ‘+ Solicitai ajutorul unei alte persoane pentru rdicarea pacientului dacstarea musi permite si partcipe + Asigurat-va cla paciengi de sex masculin penisul este orentt in bazinet; + Acoperiti pacientl pin termind act defecdri ‘Lasai pacienul singur, dar nu v8 indep&rta forte mult, astfel ints v8 poaté aunts ‘cand termina; ‘Oferiji pacientului hartieigienicd dupa defecare, daca stares acestuia © permite; indepartai bazinetul/plosce, scoperind-o eu un material impermeabil; Efectuat la nevoietoalets rgiunisperianale pe alt bazine: special prepa (Oferiti apa, sépun si prosop pacientului pentru spilarea mfinilordact a folosit hare igienica INGRUIREA PACIENTULUL + fadepinay mgemase, Cobo capital eflic al paul pn Io posite comods pent pacient ‘erica ejeri de pat ide corp 38m fe mods cas Ajutai pacienal st imbrace pantalonl e pijara: ‘seca pucentul in posite comod 108REORGANIZAREA LOCULUL DE MUNCA + Indep paravanal sé ars slonul, { fndepiragi materiale ulzate yi sigur cA pose a fost gli erat 7.3. CAPTAREA SPUTEL OBIECTIVELE PROCEDURIL ‘+ Prevenirea rispiindiriinfectici; * Observarea aspectuluis © Obtinerea unor mostre pentru examene de laborstor. PREGATIREA MATERIALELOR + Pahar conie gradat, scuipitoare sau cutie Petri stri * Solufie dezinfectanta (pentru inactivarea germenilor): + Serveyele de hartic, PREGATIREA PACIENTULUL a) Psi + Explicatipacientuluiimportanja coleetirii sputei pentru prevenirea rispindiri infctiet si protectiet mediului; ‘+ Instingati pacientul sé nu inghita sputa, by Fizea: ‘+ Tapotati usor toracee gi rugaji pacientul sf tugeasc pentru a se desprinde mai uyor secrete EFECTUAREA PROCEDURIL ‘© Identificati pacientul care rugeste si expectoreazts ‘© Spllati mainile i imbricati minusi de unica folosiny; ‘© Dati pacientului scuipatoarea sau cutia Petri tn care aj pus solujie dezinfectanta eu exceptia situafillor in care se urméresterecoltarea pentru examene de laborator, 109* _Instruifipacientul si elimine sputa numai in coleetorul primit pi si nu arunce pe jos, 88 hnu seuipe in batist, sf acopere vasul de fiecare dat: ‘+ Schimbati scuipatoarea/ cutia Petr de cel purin 2 ori pe i sau de cate ori este nevoie INGRUIREA PACIENTULUI ‘+ Ajutati pacientul imobitizat sa.gi clateasca gura cu apd pentns a indepirta senzatia de _greala $i oferit-i gervefele de hitie pentru ase sterge; * Sfituiti pacientul sa stea intr-0 pozitie care s4 faciliteze o mai bund respiratie si cliberarea edilor respirator REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCA ++ Indepartati continutul scuipatorii upd ce medicul sau asistontul medical a obsczvat aspectul, culoarea, cantitatea; + Respectat cu strict precaufiunile universale pentru prevenirea transmiteri infeciilor ‘+ Dupa golire colectoarele se decontemineaza si cura + Pistraji scuipatorile fn Locuri izolate 74. CAPTAREA VARSATURILOR OBIECTIVELE PROCEDURII: © Evitarea murdariiilenjericis © Evitareaaspiracii conjinutului gastric in ete respiratoi PREGATIREA MATERIALELOR: * 2iavije renale curate, useate; Musama; Aleza; Pahar cu apis ‘Servejele de hante, prosop. PREGATIREA PACIENTULUL 1) Psihics + Incurajat paciental si respire adane pentru a reduce putin seazatia de vom + _Asigurajipacientulc8 suntei tinge Fics ‘+ Ridicai paciental in pozite ezand dact starea permite sau asezatil in decubit eu capulintors intro parte eu un prosop sau oalecd sub cap EFECTUAREA PROCEDURII: + Indep proteza dena act exists + Susfne eu oma funteapecientu ar cu cal ivi renal sub barbie sau lings fia pactentului in functe pozii. noINGRIJIREA PACIENTULUI DUPA EFECTUAREA PROCEDURIL

S-ar putea să vă placă și

• Curiozitati Fluvii

  

  Document2 pagini

  Curiozitati Fluvii

  Gabriel MC

  Încă nu există evaluări
• Eratostene

  

  Document2 pagini

  Eratostene

  Gabriel MC

  Încă nu există evaluări
• Conceptul de Lege

  

  Document3 pagini

  Conceptul de Lege

  Gabriel MC

  Încă nu există evaluări
• • Reviste
  • Podcast-uri
  • Partitură
• Congresul Diavolilor

  

  Document1 pagină

  Congresul Diavolilor

  Gabriel MC

  Încă nu există evaluări