ADRIAN ANDRONIC ANUL XXIl @ Nr. 6 0 31 MARTIE 1969 © 16 PAGINI © 1,50 LEIVICTOR EFTIMIU © Daci nu sint luminate de soarele tiu interior, cele mai frumoase peisaje devin plate, triste, postume. e Arta noua nu exclude buna-cuviinta. © Daca faci pe surdul, di-mi voie $i mie si fac pe mutul! © As vorbi si eu de ru pe X, dact as sti ci lucrul acesta il indreapta. @ Daca n-o cinta la toate nuntile de ce mai este ldutar ? © Ajunge melancolia prelungit’ a unui miel, pe dealul din fap, ca si regreti infernul de care ai fugit, clopotele tramvaielor, claxoa- nele gi trompetele automobilelor: vuietal ora- sului ¢ unanim si impersonal, te poti obisnui cu dinsul. Dar miclul persistent si individua- list, care behaie in sinul naturii-mame, nu te va ierta niciodata! © Daci din pasirea Fenix nu iese alta, noua, preschimbat, transfigurat’, — ce ne- voie si mai renasci din propria ei cenusi? @ Ascunzi tuturora tainele tale. Dar tie insuti, nu-ti ascunzi nimic? @ Doamne, di-mi 0 idee fixd, ia-mi simtul ridicolului $i voi birui pamintul! © Am vizut creindu-se atitea legen socoteala contemporanilor mei, ic ni chipui ce mult trebuie si fi prefficut istoria. Iata pentru ce privese mot pe eroii vechilor legende. noui, @ Daci nu poti avea o credingi, ai, cel putin, un obraz. © Amicul casei: un erou care duce toate greutiitile menajului gi din care legenda a facut un favorizat al soartei. © Dreptul pe care-I ai, cere-1 ca pe o favoa- re: il veti obtine mai ugor. © Dact tii cu orice chip s ai o inscriptie deasupra usii tale, scrie: «Bine-afi venit's, nu serie: «Stergeti-va picioarele. @ Admiratia dumitale m-ar incdlzi si mai mult, dac-as simfi, in dosul ci, putina invidie. ti spuneam: fura Tu nu si nu si nu. Ti dai indatd seama, la prima analiza, Ga orice pacdleala de fapt ¢ o surpriza, Facutd cu intenpii, cu tile si socoteald, Ba uneori cu geniu, cum o facea Pacala. Nu am de gind, nici vorbd, sa povestesc acuma Viaza unui hitru ce se-ntrecea cu gluma, Nici marea pdcdlealé din Troia legendaré, Cind, pe furis, acheii c-un cal de lemn intrard, Ori clasica isprava de tragere pe sfoard, Ln care-apare corbul mai prost decit ocioara. Aceste vechi surprize si altele mai noi Sint — dupa cum se vede — o opera in doi. Exista indeobste un partener istep, Jar celdlalt apare naiv sau ndtaflet. Aceasta, cind eroii din fabula sau viaga Stau tocmai ca boxerit, adica fapa-n fafa. Dar iatd ca se-ntimpla sd fie pacalit Un cetdpean ce n-are ceva de impartit $i care-nghite chiulul sub forma mai discreta Sau, ca sé fiu in nota, un chiul cu eticheta : Deschide 0 cutie de sdimba in aspio 5 da peste conserve de bame in... nimic! i iei bilet de teatru la «Casa cu Papusir, Dar vezi o alté drama, pe care-o mai vazusi... Nu te pricepi la rebus, cuvinte-ncrucisate, Desi i-ar prinde bine, cind cumperi, din pacate, O carte care-ncepe cu pagina o sutd Si-ti cere multd... carte, sa fie pricepucd. Asa ca pacileala, pornind de la achei, Mai totdeauna-nseamnd si pagubd de lei, Drept care subsemnatul, fiindcad nu-s copil, Nu vdd ce mare glumd-i un sbano de-ntii april. Cum sa mai prinda gluma, oricit ar fi de bund, Gind am inti aprilie in fiecare luna? \ BARBU ALEXANDRU POMPILIU DUMITRESCUAdministratorul striga pe culoar, cu glas spart, ci noaptea se arunci bilete de troleibuz pe sciri, cea ce este mizerabil, si ficea un apel fritesc la locatari si nu mai rupa clanfa usii de la intrare finde unii intra in acest caz cu spatele si se deterioreazi. ‘Nevasta Ini Nasturas privea ne- clintita paltonul pe care, luindu-l la scuturat, i-] batuse cu un meles- teu, si-l curdtase pind in fundul buzunarelor, iar acum fi descope- rise pe rever un foarte lung fir de ir. Firul de par era negru. Ea, blonda. Vecinul de deasupra repara par- chetul cu toporul, ciutind s& rein- troduc& in matc& bucitile zvirlite in afard, iar vecimul de dedesubt cinta la taragot o bandtean’ in vederea concursului de admitere in echipa de amatori a sindicarului lu- eritorilor de la intreprinderea de valorificat pene-fulgi si copite-coar- ne. Femeia Msi paltonul moale pe dusumea gi examina lung firul de par in zare, intrebindu-se abia sop- tit dacd provine de la o fiinti ome- neasc& sau de la un cal. $i de fapt unde intilnise el, bar- batul, acea fiint% omeneasca? Sau calul. Telefonul suna lung si perforant, la celalalt capat al firului fiind ci- neva care voia si stie unde a pus Niisturas aparatul de ascugit cre- dac& Anglia ar putea provoca rizboi cu Argentina in cazul Prima va refuza s4-i rei deze celei de-a doua insulele fs care in fond n-au nici valoare geo- graficl, nici economict, la mijloc fiind o simpla problem’ de ambitic. Accl cineva fiind o colegi de ser- viciu, iar vocea ei ascutita rizbatind dincolo de receptor, nevasta, cil- cind apisat pe palton si fluturind mereu blestematul fir de pir, isi intreb& blind’ sotul daci persoana aceea care i-a telefonat n-ar putea suna in general la birou, nu acasi, el, Nasturas, fiind obligat cel putin de catre onoare — daca nu de alte elementare indatoriri — s-o infor- meze c& e insurat. Cu dinsa. De mult. joane si, de asemeni, in treacit, J Aprozarul desficuin sfirsit, in stradi, sub ferestrele odaii, lizile ca Limi si portocale si puse tot- odat& in vinzare curcile aduse de cu sear in custi de sirma, multi- mea adunati rapid in jurul lor de VALENTIN ficindu-le si protesteze cu acea iritare scurt&, repetatd, cloncinitoa- re, atit de caracteristic& acestui ni- pistuit neam pisiresc. Sotia isi rug’ stiruitor sopul si-i descrie femeia cu par negru, si-i farnizeze eventual adresa ei, ori, micar, a locului de munci, si-i povesteasci imprejurarea in care 0 cunoscuse si si-i mirturiseasci cins- tit dact avea de gind, dupa divort, s-o ia pe aceea de nevastd, sau aceea fusese numai o distractie de-o seara... O sear ploioas’. Unita. In timp ce echipa de control a instalatiei_de calorifere cotrobiia prin odai in voie, ridicind covoare- lc si rsturnind piedestalele, Nastu- rag fi explicd ribdator nevesti-si c& nu exist’ nici o femeie cu par negru in viata lui, in afara mamei — care si-] vopsea — si care mami I-o fi imbriisat lisindu-i acel Qs cit si nedorit suvenir pe rever. «Nu e pir de mami hotiri ae na casei tlios si definitiv, ce ideghebistii ciocineau tevile deoarece li — se percepe un sunet ne strad un stentor maturi si um Usoare. a Teftine. > Si sens acestui virtej ) | sees ccm toca CIK DAMADIAN SILVESTRU deciocdnituri, tipete, huruituri, clon- cineli, chem: ituri, tros- nete, exclamatii, interjectii, ritmuri bandtene si vestiri surde din adincuri sufletesti despre o iminent’i eruptie domestic’, Nisturas deschise ra- dioul, invirtind butonul pind la capitul puterilor acestuia si flicind si risune mirifica orchestri a Ini Mantovani despre care auzise ci-si face inregistririle pe un platou inalt si desert din Apenini. si curci, peste m&turi si administra- tie, sind universului toate cele- alte impulsuri sonore si pistrind pentru ei numai saisprezece tacte de tango. Un tango italiano, un dolce tango. Cind — dupa cine stie citt vre- me? — Mantovani inchise acolada gi a ultimei note, sotii se muti in eter, suspinara usor, El o privea zimbind stingaci siz en odati, isi desficura bratele ea, femeia aceea inalta si aD c&rei plete matisoase el le iubi inainte de a-i cunoaste cl al siai c&rei ochi cenugii ca re ivirea zorilor il tulburaseri mult inainte de a o sti toatl, s-a ridicat sia rimas dreap incenati. Falgerind, Dar ti & ‘subtire, de ofel, a diri- jor Jungindu-i mina ca un itar si liber, fascina cele i de viole, cele treizeci de cele si cele doudzeci de ghi- de pe corzile cirora se intlya, in aerul proaspit al culmilor mon- tane, melodia azurie, reverbe- rindu-se in largi cercuri sonore ca nuantele curcubeului in piciturile _ de ploaie rimase suspendate intre cer si p&mint. Se apropiari unul de altul ca atunci, intiia oari — el mai hotarit. ca mai cu fereali— si inlintuindu-se incepurd a pluti diafan peste tevi cet, intirziindu-le mingiictor, se privira fugar, ea ridicé paltomul i- nindu-l cu delicatete de guler si indemnindu-si soful si plece — ici, vai, drumul era anevoios, ca- patul departe, ora tirzie. Lamiile de sub ferestre, custile riméseseri goale, parchetul veci- nului se reagezase, pe luciul calm al strizii troleibuzele alunecau ca in vis si maginile pareau a avea roti de pisla. ‘Numai la radio crainica anunja, cu timbrul ei plicut de contralti, c& acel tango fusese cintat la cere- rea ascultitorilor, adici pentru Toan si Lenuta Popescu din Orgova Miki si Nina Manicatidi din Briila Vasile si Tanta Sicdleanu din Satu-Lung Petre si Ioana Cosordei din Cenad Chirits i Alunita Logofiit din— De ce te grabesti? —M-am gindit ci e bine si avem un fruntas: «Primul la predarea extemporalului»! 2 OZGisCS RARE MIC. Primim, de la un cititor anonim din Bucuresti, citeva observatii pe spatiul asase pagini dactilografiate, in legatura cu Almanahul Sindtatii. Faptul ci autorul observatiilor pre- fer si se ascund& sub pseudonim, dovedindu-se in acelasi timp si-un experimentat minuitor al termino- logiei medicale, ne face si credem ci avem de-a face cu un medic a c&rui colaborare la Almanah a fost respinsi. Incepem prin asemenea considerente din antipatie pentru procedeul anonimatului nejustificat fag de redactia unei publicatii actua- le care, oricum, are obligatia sacro- sant de a pastra secretul corespon- denqei,la cererea autorului ei. ‘Am spicuit deci cite ceva din observafiile amintite, pe ling& care am alaturat si unele care ne apartin. In articolul . Toti absolventii a opt clase ele- mentare sint la curent cu aceasta noutate istorica. Ceea ce nu cunos- team ins’ pind acum este ‘ortogra- fierea celebrei replici care, in igno- ranfa noastra, credeam ci se scrie: «E pur si muover. ‘Sites Ita: «$tiati ci Alfred Johanson... in urma unui accident de automobil a ramas firi nas? In urma unei operatii plastice dificile, i s-a gre- fat propriul su nas, care mai intii a fost adus... de la locul acciden- tulub. Ar fi fost mult mai interesant, din punct de vedere medical, daci vic- timei i s-ar fi grefat propriul ei nas, fird si se fi adus de la locul acci- dentului, inaugurindu-se astfel «gre fa de la distant. S-a observat poate c4 majoritatea amendamentelor noastre critice in legituri cu Almanahul Sinatatii s-a intimplat 4 priveascd articolele lui N. Popovici. Cind cineva scrie 15 articole intr-o culegere, care ar tre- bui si prezinte o cit mai mare diver- sitate de teme si iscilituri, este foarte probabil si prezinte si un numar mai ridicat de scdpari din vedere decit altii care n-au scris decit unul, dowd sau trei articole.TUDOR MUSATESCU OAMENI, PLANTE SI ANIMALE DIN COLECTIA UNUI FOST REPORTER DE FAPTE DIVERSE © Cearta dintre cei doi vecini a ajuns pind la bitaie din cauza unui pore disparut, care a fost prins in persoana numi- tului Sile Dudiu, zis alias Sorici, cunoscut ca specialist in ripiri atit de porci, cit si de minore. Arestatul recunoscindu-si fapta, cei doi vecini au fost internati in spital. © Copilul Dumitru Costeci, in virsta de opt ani, disparat fara urmi de la domiciliul pirintilor sii, a fost gisit in stare completa de ebrietate gi beat in pivnifa casei, unde tatil siu il trimisese si scoat 0 cand de tuic& pentru musafirii pe care ii avea ca aperitiv. © Caii de la trisura de pia nr. 158, speriindu-se de confratii unui dric care trecea, au cilcat pe femeia Maria Troncea care se afla pe trotuar cu o giini tiiati in mina. Ambele victime au sc&pat cu viata. © Gisind pe stradi un ciine de ras vagabond $i, orientin- du-se dup ziarul in care pAgubasul oferea o mare recompensi celui ce-1 va aduce, cetteanul State Palimarescu s-a prezentat cu animalul Ja adresa indicat, unde, in loc de recompensé a fost scuipat in ochi de autoarea anuntului, aceasta pretinzind cA igi bate joc de ea aducindu-i un ciine de sex brbitesc in locul citelusei de sex feminin, pe care o pierduse fiind in pozitie. ‘Ultragiat de aceast’ insult, State Palimirescu a aruncat cu ciinele in capul interlocutoarei. Pentru a inkitura pericolul de turbare, victima a fost transportata cu sila de vecini la insti- tutul antirabic, fiind muscati de peruct, e fn urma unui scandal survenit in iocalui «La tuziamaua veselé a fost ucis, cu un sifon in cap, cintiretul localului anume Caruso, de profesiune canar si supus italian, domi in colivia care se afla in perete si unde igi executa pro; Celelalte opt victime s-au ales numai cu leziuni ug patronul, cit si inventarul, au fost distrusi de citre Tanti. © P&rintii opunindu-se la cisitoria lor, ti Angela G. au hotirit si-si curme firal vi La intrarea acceleratului de Timigoar: cei doi indrigostiti s-au aruncat unu! i gindu-se apoi peste sine. Din fericire. a putut opri la timp, iar cei doi sinucigagi urcafi in tren si pre- dati organelor politienesti din Gara de Nord. Aci li s-au dresat acte de dein judecat& pentru calatorie pe CFR. fiird bilet, atentat jele moravuri pe traseu si tentativa de asasinat ae cit si impotriva acceleratu- Jui 176. e In timp ce cobora cu schiurile spre Sinaia, tinirul Marcel Joaniu, pierzindu-gi echilibrul, s-a lovit grav cu capul de cota 504, fracturindu-si ambele clavicule ale genunchiului. Trans- portat la spital de catre prictenii cu care se afla, s-a constatat c& nefericitul tinr este in afari de orice pericol. © Conducind cu vitezii nebuneasci si aflindu-se in completa stare de etilism, goferul de piati Tx. 1640 B si-a pierdut directia si, escaladind trotuarul, a intrat in curtea circumscriptiei de politie 30, unde a fost retinut. @ La depozitul de cherestea al lui I. Costion din calea Raho- vei 386, datoriti prezentei de spirit a ciinelui de pazi, a fost evitat un incendiu care putea si aibé urmiri catastrofale. Acest cline, observind 0 figard aruncat& din imprudent& si care aprinsese talasul dimprejur, aflindu-se singur in depozit si neputind aduce api de la cismea, s-a servit de mijloace perso- nale, stingind imediat focul. Dupa care a inceput sd latre la poarté, dind alarma. Sosind de la circiuma de peste drum, unde se afla stipinul su a fost condus de ciine, prin diferite gesturi, pind la locul sinistrului, unde a luat cunosting de ceea ce era si se intimpley Pentru fapta sa, ciinele a fost risplitit cu gase mici gi o flei la gritar. ) Nu eram singurul care m-am oprit in ulifa din Cotroceni ca si admir opera de nea a copiilor. S-au mai oprit si alfi trecitori, intrigati de momiia alb& inc neterminati, ce nu aducea cu silueta «clasici» a a omului de zipadi zimislit de geniul infantil. Hm! Grozava ima- ginatic! Las’ c& si copiii erau mai rasariti, gimnazisti, desigur, ¥ nu se mai iau dup poza-tij ia abecedar — stiti mormam Pai cu mitura la subsuoara i tind in trei locuri pr 4 cu man- gal. Artistul — se ve it de colo —era baietasul cu ochelari. El pre- vida lu ‘el 0 modela, Cei- lalti flicea auxiliari. Cirau, icitelea, materialul brat din drum, _adipostul gardului, se fiurea din caseina iernii cea mai desiviryiti statuie a sezonului. Sculptorul cu ochelari nu se gra- bea. Intervenea ici, intervenea co- lea, prin contrapunct, netezea un detaliu jos, diltuia o forma ana- tomicd sus, fiinded in mintea lui imaginea era completa si numai noi, privitorii, ne pierdeam vremea in- cercind si ghicim identitatea sta- tuii, conceputi ca un rebus. — Ce o sf reprezinte lucrarea? — intreba unul din spectatori. —Veti vedea — fu rispunsul laconic al artistului, adincit in sle- fuirea unor amSnunte faciale — cocotat pe zaplaz, fiindcd sculptura era mai inalt& decit el si decit noi toti. Proceda cu ribdare, neintimi- dat de galeria sporita din jur si cind, in sfirsit, isi viri in buzunare mii- nile inghefate, privitorii il onorari cu o exclamatie de incintare. ei © femeie, un fel de coand imbricati dup’ moda 1900 — fust larg in multe falduri, bluz& subfiat& in talia de viespe, un cap buclat de toati nostimada. Avea talent baiatul. Trebaluise citeva cea~ suri, dar rezultatul ii risplitise cu succes osteneala. — Cred, tinere, ficu unul din casci-guri, un domn bitrin cu ci- ciul& de oaie si guler de lup — pro- babil eredele lui conu’ Trahanache — cf ar trebui sti pui si cercei. — Aveti dreptate! Si din dou% bucitele de hirtie colorati ii confection’ podoaba. — Si un medalion — se didu cu parerea un alt trecitor, de asc- menea virstnic, in care-l recunos- cui pe ultimul general de intendengi de la Oituz si Marasesti — Se face! rispunse biiefasul. — Si o umbreluta! — interveni © domnisoari cu pantaloni mascu- lini. —Imediat! Costele, di fuga si adu-mi umbreluta_mamei! E drept c& acum nu mai semana cu plazmuirea initial, marmoreanii si sobri, cum o realizase autorul. Dar asta n-are important, din mo- ment ce si chibitii surideau maguliti de contributia respectivi. —Eunmonument public! —con- - URMARE IN PAG. 15 ANTON DRAGOS INTRE... MORSECARTE POSTALA Stimati tovarisi forestieri, ni s-a adus la cunostint’ c&, unii dintre salariatii dumneavoastri lucreaz pe profil: cu alte cuvinte, ca in codru... Dupi cum vedeti, am intrat de-a dreptul in subiect, fird prea multe paranteze si figuri de stil, ca nu cumva, in vreme ce noi vom discuta aici, oamenii dumncavoastri de incredere si se infrupte acolo. $i uite, c&, tot vorbind despre pidure, am devenit si poeti: La mijloc de codru des Smechernie se tes... Desigur, aceste versuri sint 0 variant’, revazuti, addogitd si recon- sideratd conform necesitatilor acestor salariati, stejari tineri, cu fruntea bine infipta in inaltul cerului si cu radacinile temeinic infipte in adincul fondurilor. Primul stejar are un nume total nebotanic: Haralambie Constantin. Ela ocupat insemnata functie de sef al serviciului de salarizare. Al doilea stejar, cu trunchiul bine legat $i cu coaja tare de obraz, rispunde la nu- mele de Varga Andrei, si purta in spinare intregul serviciu de contabi- litate. Stejar-sef, adic’. Stiti, onorabili tovartisi din conducerea intreprinderii, ci frumoascle noastre piduri lirmuiesc de vesele zgomote ale ciocinitoarelor. Cei loi stejari ai nostri, modesti, n-au recurs la sprijinul acestor simpatice Si au inceput si ciocdineascd singuri... In prima etapa, au sustras un carnet de delegatii si au prins a ciocani in el, pind |-au Lisat golas. Timp de doi ani, amicii si-au confectionat deplasiri in diferite localititi, delegatiile fiind semnate, aprobate, de- contate si ificasate de ci!... Cu alte cuvinte, stimatd conducere, cei doi ¢stejari» ,colindau’ tara in interes personal, iar dumneavoastra habar™ n-aveati de nimic. Tufi de Venetia. Dupi fiecare,cilatorie; instructiva de altfel, cei doi forestieri, obositi se intorceau acasi, aga cum amintesc si frumoasele versuri: Somnoroase pasarele Pe la cuiburi se adund... -¢ se mai simteau bine in cuibusorul lor din Ags. $i aici se aster- grabnic pe treaba, Ci ce-i drept nu-i pacat, lenesi nu erau. Nu lisau vi new dle a: 0 \ S — Dy. ati amas d-aseara? 0 pe miine. Ce se putea, luau avi. Prilejurile se iveau repede. Ast cu ocazia inchirierii unor terenuri, buruiana Haralambie a int oe ajutorul colegului siu de ierbar, Varga. Nici Varga nu s-a lsat mai prejos, si a intrat cu crengile in vistieria intreprinderii, insusindu-si un numar substantial de salarii care nu-i apartineau, avind bineinteles griji si intocmeasca un raport fictiv. Tar dumneavoastri, conducerea, dormeari linistitf. VA ametise pro- babil aerul puternic de pidure. Or, toate acestea se intimplau tocmai in perioada cind vinatul ripitoarelor cra oprit Ceea ce ne surprinde este faptul ci dumneavoastra nu ati cunoscut un fapt pe care obligatoriu ar fi trebuit si-1 cunoasteti: ci respectivii ce va apartin nu au avut ridcinile infipte permanent in padure. Nu. Inca inainte de a elucray la dumneavoastra, acesti doi falnici stejari au mai ficut niste scorburi in alte gestiuni, drept care au fost smulsi din nidicini, expediati la tribunal, si apoi trimisi, pentru diferite perioade de timp, la fasonare... D Ceea ce vi pretindem, onorabild directiune, este ca cel putin acum, in ultima clip, s4-i sprijiniti pe accel i, spre a fi reprofilati din stejari, in silcii pling3toare... s 6) O ‘ f ceva conventii false, aducitoare de venituri, pe care le-a legalizat cu «URZICA» Incorigibila Nevasté ca a mea, mai rar pe lume: Cuminte, muncitoare, frumusica, Dar are un grozav étalent si-anume Ca-n orisice moment s& contrazica. Pe-acest pretext puteam sd scriu volume, Dar merge si 0 opera mai micd, Caci tot mi-e foarte draga, orisicum e, Si mu-s in stare vorbele s-o zicd. Deci, pentru-a sterge orice... barierd, ‘Am vrut sd fac cu ea o croazierd, S-o duc, s-0 plimb, sd ratdcim departe, Caci nici un sacrificiu prea greu nu mii... Am=vrut sa intreprind ocolul lumii, Dar ea... a opiniat in alte parte. \ Vv. HILMU—Am_ infeles! Sigur. N-aveti nici o griji! Nepot de var’? Am inteles! Va rog si aveti toatd incre- derea. Cum se numeste? Ieremia? S-a ficut! Si triiti! Telefonul fu asezat in furck’ de dou degete trandafirii cu unghii tiate frumos. Apoi unul din degete apisi pe butonul soneriei de pe birou, o dati lung si o dat& scurt. N-au trecut nici dou’ minute si Bunicel se afla in fafa diréctorului. — Ascult’, Bunicel! — Ascult, tovarige director! — Ce locuri mai avem la plani- ficare? —Nici unul, tovarise director. — Ce-iastamici unuby ? Da*Virlan ce face acolo? — Luereazii, tovariige director. — Mi se pare ci nu-i de specia- litate... — Nu e. Dar lucreaza bine. — Ia mai scuteste-ma cu binele Asta. Daci nu-i de specialitate ce cautd acolo? — Pai. — Mi-l treci la serviciul tehnic, in locul lui Marmocea. —$i Marmocea? —Trece-1 la comercial, in locul lui Dumitrache. — $i cu" Dumitrache ce facem? — Ce si facem? Mai da si dum- neata solutii nu astepta totul de la mine! — Pai, s8-i dim concediu gi intre timp... c el tot vroia si se duc la ‘Mamai: —Acuma, in februarie? —Nu, dar daci nu mai este loc in iulie... — Hm! Vezi dacd vrea! = Fi aa aa rea? — fi treci la contabilitate in lo- cul lui Sforicici... — $i cu Sforicica? — Ti dai concediu de nastere... — P&i, Sforicicd de la contabili tate € soful. Tovariiga Sforicicd lu- creazi la administrativ... — Foarte bine! Ti dai concediu tovarisei Sforicic’ si il treci_ pe Sforicic in locul ei. — Da’ tovarisa Sforicicd mai are patru luni pind si nasc’. — Patru luni? Esti sigur? — Asa mi-a spus. — Hm! Asa e cind e omul bun. Toli nase cind vor! Nu intelegi, Bunicel, ci vine tovaragul I NELL COBAR MIHAIL JOLDEA TOVARASUL — Ba ingeleg! — Daci infelegi f& ce sti si des- —Nici un pai! De zece ani te suport la serviciul asta firs si fii de specialitate. — Tovarise Bunicel, dar cu nu mA pricep... — Te pricepi, nu te pricepi, vei lucra unde iti spun eu! $i apoi vine tovarigul Ieremia! Ai inteles? — Am inteles. — Tovarige Marmocea, vezi ci de miine vei lucra la comercial. — Eu? — Da’ cine? Eu? — PAi la comercial ae in viata mea! — Si ce are a face? reba cunoastem cit mai x Sk ae insusim cit mai mult “cunostinte, nu si mucezim Joc cu anii! Mai vine si Teremia... asa c&... ai intel — Am infeles Dumitrache, dum- neata "si pleci la Mamaia. julie, tovarise Bunicel... vorbesti, nene! Pleci cind ae nu cind vrei dumneata! _ — Bine, tovariige Bunicel ! $icind se poate? wrt Ut — Acuma! — Ce s& caut eu in februarie la Mamaia, tovarise Bunicel ? —Treaba dumitale! Adic& si pleci la Mamaia, eu fac pe in patru gi tot nu e bine! a n-are ursul coadi! — Pai, in fees Bu- nicel ? — Dw’ cind? Ga. duc toti Cind se spali toti in mare de poti cipita o boal de piele ? Cind nu mai poti si respiri de atita lume? Nee cum s-a dus iarna la mare? $i nu la Mamaia, cum te duci dumneata! S-a dus la Constanta! $i deh! Cine era Ovidiu i cine esti dumneata! Ehe... poct are, domnule, nu salariat la o _ institutie! Da’ aga ne-trebuie dacd 4jutam in coarne mereu! — Nu ma duc la Mamaia acuma, tovarige Bunicel! — Nu mi mai enerva, Dumitra- che. Ai s& te duci! In primal rind pentru igien’, asa cum {i-am mai spus... in al doilea rind vine tovar’- sul Ieremia... ai infeles? — Am ingeles! — Tovarlisa Sforicicl, sii fie cu noroc si intr-un ceas bun... — Multumese, tovarise Bunicel, dar despre ce este vorba? — Ei las, nu te mai face! De miine intri in concediu de nastere... Huet " HUN an a eh — Mai am patru luni pind atunci, tovarige Bunicel, —Ja asi, tovarisi! Dumneata refuzi concediul pe care i-l di institutia? e sd, fac, tovarise Bunicel, dac& mai am patru luni? — Pleci gi nasti! Asta trebuie si faci! Intelege ci noi sintem umani cu o fing’ mick si plapind’ care vine pe lume... vine si tovarisul Ieremia... —Cum s& plec de acuma in concediu, tovarise Bunicel ? N-auzi ca mai am patru luni? — Eheee! Patru luni trec ca vin- tul! Nu stii cé nimic mu trece mai ee ca vremea? “= $i taiji, tovariise director! — Cei, Bunicel? —L-am schimbat pe Virlan de omul de zece ani acolo.. nu-i de specialitate... Gr 0 fi? Da’ ce? E singurul? ane eee eae eee lomnule ? Da’ce-i aici? Sat fark fi vine chef tovaragului Dumitrache si plece in februarie la Mamaia gi noi gata! Tocmai acum, cind avem luni de i... gi cu tovaraga Sforicicd, stiti... pleaci in concediu de nastere. —Nastere? Cind mai are patru luni? Ia uite, domnule! Ala vrea Mamaia, aialalti pleaci si nascd cind pofteste... si dumneata taci si aprobi! Da’ unde ne trezim? $i directorul trase un pumn in birou incit secretara din camera cealalta sughita de spaim& tocmai in clipa cind batea la magina: «La adresa dumneavoastrd cu nr...» incit ii iegi: — «La nr. dumneavoas- tru cu adresa noastri...r De dincolo se auzea vocea direc- torului: — Nu mai face dumneata schim- bari si cu rost gi fara rost.. — Pai... vine... —Nu mai vine! Ai inteles, Bu- nicel ? — De ce nu spuneti asa, tovarase director ? fi dau eu lui Dumitrache © Mamaic de n-o poate duce! Ba mai pune gi conditii! Vorba dum- neavoastr§: parcd-s de capul lor!REPLICA U y By Dragi tovardsi, | iau cuvintul, pur si simplu din dorinta De-a restabili 0 data adevarul. Am credinta, Ca voi reusi in fine, cu rabdare si migala, Sa-I prezint pe nea Istrate in culoarea lui reala. Nici adevarat, tovarasi! Seful nostru nu injurd, Nici nu bate, 0 afirma, in cuvintul sau, Prescura. Nu e refractar la critici, nici infumurat nu este, Tar ca-i un model de cinste, cred ca topi pot sd ateste. Nu e drept nici cind se-afirma cd e ranchiunos din fire, Ca de functia ce-o are abuzeaza in nestire, Nu-i adevarat, de-asemeni, cind se spune-n gura mare, Ca de-l contrazici vreodatd nu te itd pind moare. Dimpotrivd, e-un exemplu, e 0 culme a dreptatii, E-un simbol de daruire si de simt al echitagii. Este bun, atent si sincer, este cinstea-ntruchipatd, Harnic, sdritor si vesel. Eu de pilda, nu o data, L-am simpit aldturi brapul, grija sa deosebita, Ingelegerea-i deplind, cu caldura daruitd. De-aia zic, e 0 greseala sd i se destrame mitul... Ascultafi-ma pe mine, ca-l stiu bine... STAN PATITUL p. conf. AL. CIUCLEA SADI RUDEANU CE NASTE DIN Decor: Un birou, fotolit. 0 masuta cu televizor. Intra fredonind taial Matei). MATEI: (fredoneaza) Alc tale. ale mele,.. sint pe lume... aga... ia s8 deschidem televizorul ci mai e putin si incepe meciul... {il deschide). Dar unde o fi scumpa mea sotie? (strigd) Angela! Angela! ... O fi dupa cum- paraturi! IONEL: (intrd) Buna ziua, tat A inceput meciul ? MATEI: Buna ziua! Imediat in- cepe! Au pus mira! Cum a mers la scoala? IONEL: Formidabil! Nu m-a ascultat la nimic! (se dezbraca). (Tatdl iese si reapare in halat. Se asaza in fotoliu, cu pictoarele pe birou, cu privirea la televizor) MATEI: Dar daca te asculta, — cum era? IONEL: Taticule, tu tii tii cu mine? ae Mat Eu tin co. Steau ! TONEL: Ei, afl c& azi bate Ra pidul! \ MATEI: As s-0 vad si pe asta; si-] bati tu pe tata! IONEL: Nu eu, titicule, Rapi- dul! Poe si eu cu picioarcle pe birou ca tine? Ci cici favori- zeazi circulatia singelui! , TEI: Stai, dragi! A la meci la meci! IONEL: Mersi! (se asaza) Uite inceput! Hai Neagu! MATEI: Bi nu ci Halmageanu doarme! Ta uite ce i-a suflat-o! IONEL: Dar unde-i mama? Mi-e © foame... MATEI: Cred ci ¢ dupa cum- paraturi! Trage, Voinco! IONEL: Peste! Cind e mingea la Voinea, pot si stau si cu in poarta, cA tot spre Cimpina trage! MATEI: Bine, mai vedem noi! Uiti cd mai aveti un pas si intrati in BI IONEL: Spunea mama ieri si te duci azi dupa sifoane! Vv. TIMOC yo a — Nu-ti dai seama? Continuing aga, vei pierde ca- ... Fesponsabil litatea de mandatar si vei ajung MATEI: De unde era si stie ci ¢ meci! Auzi, joaci Steaua si cu si ma duc la sifoane! 4 IONEL: Dar spunea ca si cind nu e meci tot nu te duci! Trage, Codrene! MATEI: Na este de prestigiul meu si car sifoane. Lasi ci Je ia mama! Dar parca era vorba cd te duci dupa vin! IONEL: Eu? Titicule, ce parere fac cei de la Alimentara despre un pionier care vine si cere vin? La prestigiul meu nu te gindesti? Si-mi iasi vorbe ci beau de la o virsta atit de fraged’? MATEI: Fii serios, isi inchipuie ei cd e pentru titicu... NEL: $i mai bine! Sa creada wre taticul meu ci ¢, ca si zic asa, jutor! Las ci o si ia mama si vin! Nu-l lisa, Tatarul MATEI: Uite cd |-a lasat! Dar parc te rugase mama si iei azi ser- vetele! IONEL: Pe dumneata.. MATEI: Da, dar era coadi! Nu este de prestigiul meu si cumpar servetele! IONEL: Pai eu nici atit, taticule! Dack mi duc dupa servetele, cind mai imi fac lectiile? MATEI: Pai acum stai la meci! IONEL: Adica ai vrea si te las singur, ca si bat Steaua! Hai Ra- pidul! Lasi cd ia mama servetele! Ofsaid! Ofsaid! Ofsaid! MATEI: Nici un ofsaid! Trebuia si dea gol! Mi, si mi-e o foame! E ceva in frigider? IONEL: Gol! Te rugase mama ieri si cumperi niste sunci si putina brinza! MATEI: Nustiu cei-a venit si-mi dea sarcini tocmai azi cind e m Tot anul face ea cumpiriturile si tocmai azi i s-a nazarit s-o ajut IONEL: $i eu! Cica sa iau pi MATEI ii i sa IONE] MATEEL: Sicind n-ai meci parci-i ae EUGEN TA a dDIN PISICA ‘dai vreun ajutor? Las, ci are si ea dreptate intr-un fel! TONEL: Daci-i asa, are drep- ‘tate in dou’ feluri! Tu de ce n-ai “campirat ce ti-a spus? MATEI: Uite ce-i, pind aici! ‘N-am ajuns eu chiar aga si mA co- ‘mande pe mine o femeie! $i te rog SS fii cuviincios. Goool! Goool! Bravo Voinea! Uraaa! IONEL: Cred si eu! Ma tii de vorbi si smecherii bagi gol! MATE! unde era sd stic ci ack Steaua si eu ne! i spunea cd si cind a te duci! Trage. este de prestigiul ane. Las ci le ia “era vorba ci te Titicule, ce parere Alimentara despre vine si cere vin? “u nu te gindesti? 2 ci beau de la o ged? erios, isi inchipuie ticu.. ai bine! Sa creadi Tocmai in pauzi! Pune masa! Re- 1 pede! TONEL: Iute!... Aga... fata de .. Ajuti-mi, tat... (pun ma- “Sa in vitezd amindot). Farfuriile. imurile... # MATEI: Paharele... solnita.. pe Wocuri... (se asaza) Gata! ANGELA: /inré) Buni scara! AMINDOI: /asezari cumini la c& La ldsat! Dar tama si ici azi ser- jumneata... masé) Sirut mina... dar era coada! Nu ANGELA: Ooo! Ce frumos ati 1 meu si cumpar pus masa... Bravo! Stati ci vin si eu! (se asazd si ca zimbitoare. Se privesc Loti trei). MATEI: (inghite in sec) Da... $i? ANGELA: Si, ce? TONEL: Spunea tata ci... ANGELA: Ce spunea? IONEL: Nimic MATEI: (se witd la ceas) Au ‘Hecut cinci minute... In zece mi- “nut intra pe teren... Nu ne dai? ANGELA: Ce si vi dau? IONEL: De mincare, mami... Te rugase mama ANGELA: Ati cumpirat ce v-am fe sunci si putin crugat? TONEL: Pai, mami... meciul... nici atit, taticule! pa servetele, cind e? cum stai la meci! ai vrea si te las | Steaua! Hai Ra- | mama servetele! Dfsaid! in ofsaid! Trebuia | mi-e o foame! E jaca Rapidul ANGELA: (/ui Maiei) $i tu? MATET: Juca Steaua... IGELA: Atunci si va dea de Cicd sd iau piine! “ pidul si Steaua! N-aveti ine puteai si ici! decit 8% mincati ce-ati cumparat! ciul? (ese, cei doi ramin incremeniti). Settet ricci parchi TONEL: Cnocaut! EUGEN TARU \ CU OCAZIA ANIVERSARII A 20 DE ANI, REVISTA «URZICA» VA APAREA INTR-UN NUMAR DUBLU DE PAGINI, RETINETI DIN TIMP LA CHIOSCUL DUMNEAVOASTRA NUMARUL 7 DIN 15 APRILIE AL REVISTEI «URZICA» MATEI: Cnocaut! Pulbere! (se ridica si incepe sa alerge in cerc prin camera). IONEL: Ce faci, titicule? MATEI: Incilzirea! Iesim pe teren! Hai si tu! (Ionel incepe sa a~ lerge si el in spatele lui Matei). IONEL: Unde iesim, titicule? MATEI: (alergind) Pe te ) aduci sifoane si piine, eu adi ie si de-ale mincarii... IONEL: (tot alergi , th cule, asa am ajuns, si ne comande Pe noi o femeic? \ MATEI: Gui _sintem in ofsaid! Parisi terenall TONEL St Aticule, de fapt nu-mi pi c& pierdem repriza a doi I : Ori bate Steaua,ori bate pidul, tot UTA e in frunte. Asa : mai bine la sifoane! (ies in ‘pas alergétor din scena). ee ® » —Auzi dumneata brose: piianjen, .. Astea sint droge? Adicd, fiecare cu preferintele Ini. Uite, eu de pilda, prefer sopirlele... De dublé, de argint, emailate si... pe sub us la vecini! Ag fi in stare si cumpir toate sopirlele din galantar. Cum ? ce fac cu atitea ? Nici o grija, am eu cui si le dau. Le plasez eu. Sopirle si fie. Uite, anul trecut, aveam un coleg de birou. Unul Tase. I-am facut cadou sefului lui o sopirla si... -a mutat! La Dorohoi, colt cu... Focsani. Nu degeaba se spune c& sopirlele aduc noroc. Totul ¢ s& stii cum dai gopirla, cum o oferi. Unii nu-i acorda nici o important. Vin cu licitelul sau cu inimioara, ti le prind la rever si gata, s-au dus. Eu, nu. Eu, cind e si mi duc la cineva cu sopirla, apoi stau. $i stau. $i povestesc... ba de lantigor... ba de fa- Las sopirla si plec... Am devenit specialist in sopirle. Toti mA cunosc, mé alinti. Nu mai imi spun Paulicd... Imi spun Sopirlicd... Sopirlache... Cind a venit controlul financiat m-am dus la ei si le-am prins la rever 0... sopirliti mica — despre Popescu, casierul. Dar mi-a scipat. I-au verificat conturile si !-au gisit in regula! Mai exist si sopirle benigne. Sopirla e gingasi, se strecoardi cu atita... poezie! Chiar ma mir de ce nu se fac si rubrici pentru iubitorii de sopirle: «0 sopirli pe adresa dumneavoastriv. Sopirla, de altfel, e un animal domestic. ‘Triieste pe linga casa omului, pe ling’ biroul omului, pe ling’ serviciul personal al omului. S-au gisit urme de sopirle incd din antichitate. Numai ci atunci erau desenate pe piatri, iar acum sint desenate pe hirtic... cu semnatura indescifrabil& a pictorului. De ce nu m-am nascut eu in epoca dinosaurilor! Alea zic si eu sopirle. Cind dideai unuia ca mirfisor un dinosaur cu snur, il transfera din sef de pester in referent pester a Il-a. Dar nu stiu cum se face ci tocmai eu, cu atitea calitifi... de sopirle, m-am trezit aruncat la un centru de marochinirie. S-o fi auzit ci umblam cu sopirle ? Cum sd se audi? Doar sopirla e o reptila Uicuti! Nu face zgomot. Ca sopirlele cu clopotei... Dar, nu-i nimic. $i aici, la marochindrie, e bine. Lucram cu sopiria... asta, cu materialul clientului. Ci doar se stie ci din sopirle se fac pantofi, cordoane, posete si... anonime! GRIGORE POP@ Invatdtoarea o intreaba pe Ani- oara: — Ce contribaie ca totul in na- turd si creasci? — Ploaia. — Dacé ar fi asa, atunci si eu ar trebui sa cresc. — Da, ins’ dumneavoastra aveti fis. FLORI TOMBALE @ — Popescule, cind a avut loc lupta de la Plevna? => @ — Nu stii, n-ai invatat. In cazul acesta am si-1 chem pe tatdl t&u. — De geaba, nici el nu stie! @ Cind Columb a descoperit America a ridicat miinile in sus gi a strigat: «Ce bucuroasi 0 si fie ma- mar. @ Ionescu a accidentat un trecd- tor cu masina. Se opreste, coboari gi se holbeazA la nenorocit, care sti sub masini’. — Ai putea si mi ajuti si ies de aici, ce pirere ai? — strigi nenoro- citul trecitor. — Indata am si te ajut — spuse Ionescu — dar fiindcA tot esti de- desubt, ia vezi din ce cauzi huruie neinsetat motorul ? @— Spunefi c& baiatul nostra areidei originale? — intreab& mama plina de mindrie. —Da, are — oft invipitoarea. Mai ales Ia caligrafie. ‘ > e@— Fiule, si stii ‘viata numai statornicia si infel junea au importanfi, A INCETAT DIN VIATA UN VECHI SI INCERCAT SLUJITOR AL BRESLE] NOASTRE, ALEXANDRU BALTES, SECRETARUL DE REDAC- TIE RESPONSABIL AL cURZICIt», ZIARIST DE INALTA TINUTA PRO- FESIONAI PRESEI. SAPTESPREZECE ANI PREZENTA LUI iN 1 UN STIMULENT SI UN INDEMN, OMUL ACESTA DE O ADINCA MO- DESTIE STIIND SA IMBINE PERSEVERENTA SUB SEMNUL UNE! PROFUNDE DEMNITATI you A MORTII LUI NE iN- DUREREAZA, CONDEIELE NOASTRE PL! U-SE IN FATA AMIN- TIRI LUI CU PIETATE. \ NICIRII SALE. NOBLETE. iN ACEST INCEPUT DE PRIMAVARA a. Revizorul de la judet picase in control cu un sfert de ord inainte de sfirsitul programului. Era un om rotofei, nu prea inalt gi cu fata numai zimbet. Igi stergea fruntea si fata cu o batist’ mare, albastri, Pe care 0 scotea din buzunarul de la piept. —Cald, mai tovarisi, teribil. In birou era ricoare: Cind veneai de-afari era o pliicere. Revizorul se risturnd intr-un fotoliu gi respird adinc: — Pliicut aici, nici nu-ti vine si LA, EXEMPLU VIU DE MUNCA DEVOTATA IN SERVICIUL EDACTIE A FOST ENTA, TOTUL ‘DADEA INDELET- AUREL BARANGA MPOnTANT S& vedeti, tovarise revizor, miine total are si fie limpede... Eu, cum s& va spun, nu lucrez la con- tabilitate. Sint magaziner. L-am in- locuit jumitate de ori pe contabilul Lulescu. Joaci stoper in echipa noastri de fotbal ¢Avintul local. Poimiine avem cel mai important meci din campionatul judetean cu «Elanul soimilor. $i s-a fixat un antrenament suplimentar... — A, dar cum se poate?! Chea- mi-l, te rog, pe contabilul-sef. Funcfionarul se intoarse imediat — Dar ce intelegi tu, tat’, prin mai pleci! cu un bitrinel. statornicie? Si pentru c& ziua de lucru era pe + — Tovarigul contabil-sef? Po- = Séi i covinieal ae stirsite, se adres functionarului ca~_pescu, se recomandA revizorul. ai age re-l invitase si ia loc: — Imi pare bine, zise batrinelul — Si prin ingelepciune? — Sti ceva, tovarise? Revizia o zimbind. Numai ci eu nu sint con- — Sa nu-ti dai cuvintul nimanui. @ — Scuzati, as dori si-mi dati o informatie. Lucreazi aici un tovarig care are un singur ochi, numit Ispas? —Nu tiv. Poate dact mi-afi spune cum se numeste si celalalt ochi. Culese de TEODOR HOLBAN s-o facem miine. Acum hai si }, aruncim totusi o scurté privire in ‘Evidenta materialelor. Funclionarul se indrept spre un raft, cfutd neindeminatec gi scoase un registru cu scoarte liliachii. — Bun, spuse revizorul. $iincepu si-1 risfolascd... Aga..., asa... Ei, dar Asta-i un registra de la «Chel- tuieliv. Ziceam de evidenfa mate- rialelor. Functionarul puse inapoi in raft registrul liliachiu, si, fri graba, scoase altul. {I intinse revizorului, dar nici acesta nu era registrul ciu- tat. Pe eticheta ca colturi rotunjite © mind rébdatoare scrisese «Repa- ative — Hm, ficu revizorul, ce, av-i & de gist? Ceasul arta ora de plecare. tabilul-sef: 11 inlocuiesc pentru o jumitate de ord. Poimiine avem cel mai important meci din campiona- tal judejean. Contabilul-sef este por- tar. Asta, cum si vi explic, numai la fotbal, c& in rest e contabil-sef. S-a fixat un antrenament ceva mai devreme si de asta... intelege{i?... Revizorul isi stergea fruntea ni- dusita gi se uita Ja ceas. Ei, in sfirgit, azi oricum este tirziu. Numai si stiti c¥ aveti noroc. Dacé venea in locul meu tovarigul Ursu, se supiira foc. Norocul vostru c& m-a ragat’si-l inlocuiese. $titi.. el joacd extrem dreapta in echipa noastri «Elanul soimilor... si poi- miine are meciul cel mai greu cu -Avintul local. Mare noroc aveti. DOREL SORAAltruism cu portocale A: (cdtre cumpardtorul B, din spatele sdu) Cite portocale luati? B: Un kilogram. A: Si stati la rind pentru un kilogram? B: Ce s& fac? A: Trecefi inaintea mea! Iau 5 kilograme! B: Mulfumese, domnule. Sinteti foarte amabil. A: Toti trebuie si fim! (cdire cumpérdtorul C din spatele su) Cite Kilograme luati? C: Doua! A: Dowd? E o crima s& stati la rind numai pentru dow’. Treceti inaintea mea. Iau 5 kilograme, Face s& astept, nu? C: Face! Multumesc pentru al- truismul dv. A: N-aveti pentru ce! Toti tre- buie si fim! (cdtre cumpdrdtorul D ADRIAN LUCACI de VASILE RADULESCU din spate). Cite luati? D: Un kilogram. A: V& rog, va rog respectuos, treceti inaintea mea! D: Mulfumesc, tovaraige! Gestul dumitale m& copleseste. A: Tofi trebuie s& ne coplesim! Scuzati, si ne ajutém. Cine-i mai gribit si treact inainte! (cdtre cum- pardtoarea E din spatele séu) Duduie, cite portocale luati? E: Zece. A: Zece? E chiar de neinchipuit sa stati la coada numai pentru zece! Treceti inaintea mea! E: Domnule, pind acum ai cedat locul la trei persoane. A: Exact la trei persoane. Cu dumneavoastra, patru. E-: Estiprea bun sauaiavut gripa? A: De ce ma jigniti? Am citeva minute disponibile si le cedez se- HAR Ta ui i? Cu al a : * Ajuns la an je mediteazd (Poetul nost nu e doar un prost) si ill imperecheaza re n-are nici un rost. ’azind cd treaba-i merge strund - ¥ Ce; la dictionar, - Apoi i S-apucd-n noapte si-mpreund menilor mei mai gribiti. Pacat, doamnd, cA rasplititi altruismul cu asemenea suspiciuni. £: Scuzi-mi, domnule. N-am vrut s& te jignesc. A: Probafi-mi asta si treceti in- aintea mea. £: Multumesc, domnule... ‘A: Eu mulumesc, doamni! $i respectele mele! (A a ajuns la cumpardtorul S. Sofia lui A vine spre sopul ei si-i sopteste) SOTIA: Vasile, esti timpit? De un sfert de ora de cind stau la vitrina te observ cum tot cedezi locul tu. Unde vrei si ajungi, destept: \ A: (soptit) La gramada de lizi, mamy! Mi-a facut semn Fane, vinzatorul, s-ast in gri- mada urmatoare sint portocale mai coapte si foarte eae SS = GS GRAD —Cuvinte pentru stihuri, in zadar. Nu mised-n el un fir de har poetic. E doar limbut din fire si atit. De versu-i «liber» impietrit, ermetic, Chiar el se mira cit e de writ. $i tot asa, in siruri alandala, Cu vorbe scrise fard de talent, Poetul nostru isi mentine fala Pe falsul piedestal : «EXPERIMENT». MEDICUL — E un inceput de reuma- tism! Sa te feresti de umezeala Cc. ATOMII V- CRAITA-MINDRA1, DAVIDESCU URZICUTO, : De la o vreme se remarca mai peste tot (faptul mi-a fost cot si de o serie de amici de prin vincie) c& foarte deseori, cind cineva la un atelier de reparat cea- suri cu un desteptator marca «Vic toriavArad, mesterii cu care clientul ia contact, dupi ce iti las impresia c& examineazi ceasul, dau un ver- dict categoric: defect grav de fa- bricatie, returnafi-1 intreprinderii si cereti altul! Sistemul este folosit de.ceasorni- cari deoarece majoritatea dintre ei nu consider rentabil repararea u- nui simplu desteptator, cind in acel timp ar putea repara un ceas mai de pret, dar stricat de-a binelea. Astfel, in loc si se treaci la remedie- rea unui mic defect, se trece la nigte FU CIVLIZAT $i TRECI LA RinD/ ¢ mai poate face nimic. Dacd va continua sistemul, in- scamni ci, apelind la ceasornicari sd ne repare un éceas cu cuo, riscim si ni se rispundi: ...adresati-vi veterinarului!... J. Tomescu, Loco DRAGA URZICO, In orasul Sfintu Gheorghe exist’ © intreprindere pe nume «Spi- cub, Au cei de la aceasta fabri- c& un obicei cum mai rar se intilneste. Ori de cite ori expediaza beneficiarilor produsele comandate de acestia, una trec in acte gi alta trimit. Adici, in documente men- Pata icate forme de returnare. Ar ca asemenea cazuri si se cd numai cind intr-adevar nu PRSLERY tioneaz o anumiti cantitate, de re- guld mai mare, iar in ambalaje (tot de regula) pun o cantitate mai mica Bincinteles c& de la asemenea situat Pornesc tot soiul de discutii telefo- nice, proteste, schimburi de cores- pondente, deplastri si litigii. Dar degeaba! Obiceiul furnizorului ra- mine neschimbat. De unde se poate trage concluzia ci la «Spicub sint necesare niscaiva... lucriri agricole. Trebuie ales griul de neghina!... Fane M. Sfintu Gheorghe, jud. Covasna URZICO, La Intreprinderea de constructii industriale si montaje din Brasov se pare ci in materie de gura-casci avem de-a face cuniste recordmani... Doar astfel se poate explica cum APROPO DE SEMN Cum se-araté primavara, Am ca omul o placere: Merg la promenadé seara Si-mi sting setea cu o bere. Joi deci, intru pe la noua La Bufet in colt si, iata, Peste o secunda, doud, Dau comanda preferata. Os} n haind alba C voalul de mireasd rezinta cu o halba ‘mi-o pune-ncet pe masd. Berea insé are spuma De trei degete mai groase $i imi zic: «Parca-i 0 glumd, Ca doar glumele-s spumoase!>. Natural, ii ceri parerea Omului cu haind alba : — Pentru ce nu puneti berea Pin’ la semnul de pe halbd? El mé-mpunge cu privirea Dindu-si aere solemne. — Sintefi om in toata firea $i mai credeti inca-n semne?! V.D. POPA a fost posibil ca pe baza unei extrem de sumare identificiri si se elibereze unui asa-zis delegat, sosit din partea unui santier oarecare, chipurile din Turnu Severin, — dar care venise Ia fata Jocului cu un autocamion cu numir de Capital — un stoc de 0 toni si jumitate de tabli galvanizati. Constatind ci poate cu atita usurints picili pe reprezentantii I.C.LM= ului brasovean, escrocul a ineiircat tabla si a plecat cu ea, demarind puternic. Din patania intreprinderii de la poalele Timpei vor invita, sper, gi altii. Ci uite, de cind cu povestea cu tabla, I.C.1.M.-ul si-a legat sin- gur tinicheaua. A. Mitescu, Brasov Rubric realizata de DAN MANOLESCUUnul e Ion, in_prezent emina- mente John, altul Gheorghe, repro- filat elegant in Jorj, si a treia, 0 oarecare Aurica, ce printr-o curioasi metamorfozi a devenit «madam Bea- trices Trei doamne si toti trei, ajunsi undeva departe, dincolo de hotarele tari. John cra flasnetar si vindea. «zodia, norocul-; Jor), facea reclama unei_asa-zis e de mode, iar Beatrice se aciuise pe undeva, vin- zitoare de bilete la o loterie. Toti fiind oameni cu... «papagal, s-au trezit invitati inteles, functionau ca redactori plini (si nu se creadi cumva ci ar fi tt stagiari. Nu, doamne fereste!), ai emisiunii in limba romani. Flasneta de acum le cere ins si alte sarcini: de a se documenta si a redacta ma- terialele care si fie difuzate. Cum realizeazi documentarea ? Asta-i pro- blema! ...Pornise un oarecare Ionescu si viziteze Occidental. In gar l-a va- gitat «iaristul John, la hotel «pam- fletarub Jorj, iar la un local... su- perba dizeozi, coana Beatrice. Nuc nici o confuzie. Beatrice, pentru a se documenta, indeplineste si 0 ase- menea functie. Poate si altele... Ma rog, fiecare se documenteaz dupa posibilititi si inclinatii. Peste putin timp, cei trei s-au intilnit la masa de lucru. — Ei, ce-ai stabilit ? intreab’ John. — Aproape nimic, rispund simul- tan cei doi. — Atunci ce facem? — Redactim reportajul, propune Beatrice. ...Seara, vooea cristalin a super- i apoi incadrati dre} crainici ai unui post de radio. Bin PANiCA © SA Tet OR SA AFLE DAN HAYON cA NU MAi bei Beatrice (care devenise si ci emisiunii) se revarsa in k ascultatorilor. Titlul pretinsi portaj: «Realititi...» in Ri asa i pe dincolo, pe lor sint... sanfuri ; oamé imbracati, mai si umbli in... .” ‘LW able aproape goi Petre HLADCHI- BUCOVINEANU weal “\ SFATURI NECONSERVATE Este inexact. Inexact ¢i chiar o calomnie si se spund despre Dumitrescu Gheorghe de la Intreprinderea judetean’ de legume gi fructe Bihor c& era un simplu consilier juridic. Ciuntindu-i prodigioasa activitate in probleme de legume gi fructe, ar insemna s& se des- hidrateze complexa lui personalitate. Omul, ce-i drept era un abil consilier juridic, dar gi un extraordinar. acrobat. Cum se vede, $i intr-un caz si in celélalt, prin- cipiul lui de viata si de legumiculturd tot pe lingd legi se invirtea. Suflet gingas, el nu ataca frontal. El actiona de jos in sus, criteriul lui de promovare a sarlataniilor find... sfaturile. El nu dadea, bineingeles, sfaturi pe linie de ceapi verde, ind sau varzi. Sfaturile lui repre- zentau mist iativei si capacititii sale creatoare. «Care va si zicd, iubitii si scumpii mei gestionari vegetarieni, ati stiut s& furati. Eu am si va invat si sci- pati» a stimabilii gestionari éaprovizionati» cu cunostin- “te juridice chiar de la surs, actionau reprofilindise In scripte. $i dumnealui, consilie- rul, cu o vorbulifa dowd si chiar cu mai multe se invir- tea pe ling lege, cursa cu obstacole find cistigat’. a> in oameni cinstiti Dosarele se clasau, vinovatii fara... vind plateau con- silierul pentru acrobatiile sale juridice si tot ghiveciul era gata pregitit. eo ee Acum s-a pregatit propriul lui dosar. $i, uite-asa, care iarna de la intreprinderea «Legume si fructe a dispirut o ine vara si poami... a FRED GHENADESCU «@RENTABILITATE». CBr Rou AN 1 /\- — As yrea sa vad si eu o data lume in localul asta! — Veniti diseara: avem sedinta.MARIN IONESCU, Briila Indescifrabil! Ginditi-v putin si la munca noastri, nu numai la a dv. IULIAN GHINDARU, com. Nucet, jud. Dimbovita Portretul pe care il faceti prietenului dv. S.M. este destul de ciudat: Prieten drag, cu ochi de pietre Cu nas de foc Cu mutra de perete... Ne pare ru, dar oricit ne-am stridui, nu ne putem imagina fizionomia prietenului dv. ALL CRISTIAN, Loco Nu vi mai comparati cu alfii. Cind spuneti: «Sint altii care deseneazi mai prost decit mine, comparatia nu va avantajeazi. Ar fi ideal s& desenati mai bine decit alfii, si chiar decit dv. TOMA CIBILICA, Constanta Revolta dv. impotriva unui poet modern © exprimati astfel: Frumosul, cit as vrea sa-1 sorb Din strofa ta inferna $i prin finuta ei moderna Ma face ca sa fiu si surd $i orb. Nu stiu cit de inferna e poezia la care vi referiti, dar nici a dv. nu este lipsiti de. picate. SANDA CARP, Loco Interesanta, dar prea formal’. Tema a mai fost de altfel intrebuintat4. Reveniti cu altceva. VIRGINIA POPOVICI, Botosani Una din epigrame are 0 idee cu haz. Paicat c& Tucrafi neglijent. O reproduc tocmai pen- tru a arita ce inseamni o idee bund, ratati din cauza exprimarii ficuti in grab’. Unui motociclist Pe tofi ne-ar interesa Sa ne spui: cind mergi mata Cu 0 vitezd majoré Cu cigi cfini si curci pe... ord? MIHAI BURLACU, com. Iacobeni, jud. Suceava ‘Vi multumim pentru cuvintele bune adre- sate redactiei. In ceea ce priveste ea unor idei pentru desene, am prefera ca si ideile si desencle si fie ale AN > ) \ we PETRE DULUTA, Loco ? Nu vi ingeleg. Ne mirturisiti ci sinteti, in materie de arti poeticl, foarte nelinistit: Dar mu cade, nici nu vine ‘Stilul in care pot sd scriu RODICA TOTT REDACTiti Umblu ca néuc prin cast Dar erou tot vreau sd fiu... Sa stiti cd stilul nici nu cade, nici nu vine. Se formeaza datoriti unei sericase lecturi si talentului. MA indoiesc, deci, ci puteti deveni erou asteptind si pice din senin. DOREL GAGEA, Timisoara Sint ‘Semne bune. Din picate problema are un caracter prea personal. Poate reusiti si © generalizati. ANATOLI BRICOV, Brasov — VALEN- TIN MALAELE, Tg. Jiu — ION GOPU, Calarasi — FLORIN $TEFANESCU, Su- ceava — elevi Ce pot si vi spun? Nu poate fi vorba de lips& de talent, ci de stingiciile inerente virstei. ‘Trebuie si invitati si sA faceti cit mai multe exercitii. Examenul e greu, deoarece intrati in competitie cu cei maturi. Asadar: munci si perseverenti. Dup3 cum vedeti, nici in acest domeniu nu scdpati de scoalii... A. MOSCU, Loco «A cazut o frunzis a... ciizut! Poezia dv. nu este umoristicd. De altfel, ciderea unei frunze e destul de neinteresanta cind puneti aseme- nea intrebari naive: A cazut o frunza ‘$i mii or sd mai cada... oo De ce oare? t © NICOLAE FEKETE, Simeria «Muribundub si-a dat oe te! LAURENTIU COLBAN, Low Deoarece ma anunt Daca s-0-1 ; ca ton Ori mre fi placa Voi intoarce patefonul i alta placa folositi magnetofonul, fiind jodern. Vreau si spun c& cele e sint cam de pe vremea... pate- IMIR BARCA, Loco _ Nu publicim epigrame la adresa redactiei si nici a colaboratorilor nostri (chiar daci sint laudative). Reveniti cu altceva. DEOCAMDATA, NU! Zaharia Zlatescu, Sighisoara — Grigore Balupi, Cugir — Horea Sandu, Cluj — Dora ‘Thurman, Cluj — Constantin Turciuc, Iasi — Palkovacs Sandor si Ernest Denes, Deta — Pavel Ionescu, Timisoara — Marian, Loco — Stelian I. Nip, Bactu, M. PINZARU o N. CORNELIU CAPUL PLECAT SABIA NU-LTAIE —Féarte buna carte! Multe pagini le-am udat cu lacrimi... —Se vede! Probabil, pe urma le-ati sters!1. DOGAR-MARINESCU A. DRAGOMIRESCU i =CUME VITICULTORII DE LA SIBOT La C.AP. Sibot, judetul Alba, inci din anul 1964 s-a plantat o suprafaya de 11 hectare de vie altoiti, lucrare care a costat 309 000 de lei si care trebuia si product in anul 1968. Pind acum, insti, respectiva vie n-a produs celor de la CAP. decit... dureri de cap. Se precizeazd ci si in anul 1969 migrenele vor continua s& tind locul strugurilor. De ce n-a produs via?... Pentru ci n-a fost ridicati pe spalieri. Dar poate ci n-au avut bulumacii si sirma necesari? Ba da! Au gi sirmi, au si bulumaci, dar acestea zac aruncat curtea C.A.P.-ului si prin vie degradindu-se, fapt ca acum s& nu se mai cinte: «A ruginit frunza d ci: «A ruginit sirma din vii. Tar ca cag ri si bulumacii din vii. ce Deci bundtatea de vie altoitd se intinde pe pamint precum vrejul de la dovleac. De cae he 0 fi... Sec! Vorba e, cui apartin dovlecii 2 af . Noi nu ne amestectim, spre a nu biga zizanii. Se spune c& un cetat dela C.A.P. Sibot, in ar fi exclamat: — Dati-mi un par sii... Altul, considerind ci exclamatia, desi se potriveste, nu prea este pedagogici, a completat: 2 cael isprava celor fur cu bulumacii gi cu via altoiti, altoiesc! — Dati-mi o planta st-i... urzic! Si s-a dat. URZICA

S-ar putea să vă placă și

• Revista Urzica, nr.6 (130) Din 31 Martie 1955

  

  Document16 pagini

  Revista Urzica, nr.6 (130) Din 31 Martie 1955

  Revista Urzica

  100% (2)
• Revista Urzica, nr.11 (701) Din 15 Noiembrie 1983

  

  Document16 pagini

  Revista Urzica, nr.11 (701) Din 15 Noiembrie 1983

  Revista Urzica

  100% (2)
• Revista Urzica, nr.47 Din 15 Februarie 1951

  

  Document16 pagini

  Revista Urzica, nr.47 Din 15 Februarie 1951

  Revista Urzica

  100% (4)
• • Reviste
  • Podcast-uri
  • Partitură
• Perpetuum Comic Nr.11 (1985)

  

  Document260 pagini

  Perpetuum Comic Nr.11 (1985)

  adlog

  100% (3)