Țesuturile

Histologia -stiinta care studiaza tesuturile;

Def. : Tesuturile sunt grupari de celule interdependente care au aceeasi forma, structura, functie si
origine.

Tesuturile vegetale
Se clasifica dupa gradul de diferentiere(specializare):
1.Tesuturi meristematice (embrionare) - nediferentiate si se divid;
2.Tesuturi definitive - se formeaza din cele meristematice - specializate si nu se divid.

Tesuturi meristematice

- celule mici, cu nucleu mare si mare capacitate de diviziune.

Clasificare: 1.Meristeme primordiale- alcatuiesc embrionul plantei;

2.Meristeme primare- asigura cresterea plantei in primul an de viata:
a) Meristeme apicale (apex=varf) - localizate in varful tulpinii si
radacinii si in muguri;
b) Meristeme intercalare - localizate deasupra nodurilor la tulpinile
cerealelor.

3.Meristeme secundare- functioneaza incepand cu al doilea an de viata

- celule definitive care isi redobandesc capacitatea de diviziune;
- asigura cresterea in grosime a radacinii si tulpinii.
a) Felogen (cambiu suberofelodermic)- se afla in scoarta si functioneaza bifacial - spre
exterior elimina suber (celule moarte) cu pereti impermeabili cu suberina -
spre interior elimina feloderm (celule vii) cu rol de depozitare.
b) Cambiu liberolemnos- se afla in cilindrul central si formeaza vase liberiele spre exterior si
lemn secundar spre interior.
Structura primara a radacinii

-Rizoderma- are celule alungite numite peri absorbanti;

-Exoderma- are 2-3 straturi de celule cu peretii ingrosati ce protejeaza radacine dupa exfolierea
rizodermei;
-Scoarta- are celule cu pereti subtiri si rol de depozitare;
-Cilindrul central -periciclu - un strat;
-fascicule lemnoase;
-fascicule liberiene;
-maduva.

Structura primara a tulpinii

-Epiderma;
-Scoarta - mai subtire decat la radacina si contine cloroplaste;
-Cilindrul central - fascicule libero-lemnoase asezate cu liberul spre exterior si cu lemnul spre
interior;
- maduva sau o lacuna medulara.

Tesuturi definitive
-tesuturi specializate ce nu se divid.

1.Parenchimuri- celule izodiametrice (celule parenchimatice);

2.Prozenchimuri- celule alungite (celule prozenchimatice).
1.Tesuturi de aparare:- la exteriorul plantei;
- celule fara spatii;
- epiderma, rizoderma, exoderma, suber.
Epiderma- un singur strat de celule acoperit cu un strat de ceara (cuticula);
- nu are cloroplaste;
- prezinta stomate din loc in loc;
- stomata este formata din 2 celule reniforme - cu scobitura fata in fata lasand un spatiu
(ostiola) prin care frunza face schimb cu aerul de oxigen, dioxid de carbon si apa.

2.Tesuturi fundamentale - in interiorul plantei si au roluri diferite

- hranire - tesut asimilator / depozitare - amidon;
- apa (acvifer);
- aer (aerifer).
3.Tesuturi conducatoare - celule alungite (vase);
- vase lemnoase - seva bruta (apa+saruri minerale);
- ascendent;
- formate din celule moarte la maturitate cu peretii ingrosati;
- se numesc trahei la angiosperme.
- vase liberiene - formate din celule vii care isi pierd nucleul la maturitate
si sunt separate prin placi ciuruite;
- conducerea sevei elaborate se face in ambele sensuri fiind o conducere
lenta.
- seva elaborata (apa+substante organice).

4.Tesuturi mecanice - formate din celule cu pereti ingrosati;

- confera rezistenta si elasticitate plantei;
- de 2 tipuri: - colenchim - perete ingrosat la colturi
- celulele sunt vii.
- sclerenchim - celule moarte;
-pereti ingrosati uniform.

5.Tesuturi secretoare - secretie=a produce si a elimina substante;

-exemple: latex; rasina; nectar; uleiuri volatile.
Tesuturi animale

Tesuturi epiteliale
1.Epitelii de acoperire - localizate la exteriorul corpului;
 - formeaza epiderma/la interior captuseste organele cavitare formand
mucoase (bucala/gastrica/intestinala etc.);
- formate din unul sau mai multe straturi de celule asezate pe o membrana
bazala care le separa de tesutul conjunctiv de dedesubt;
- nu contin vase de sange si se hranesc prin difuziune din tesuturile
invecinate.
2.Epitelii secretoare - formeaza glandele;
a) glande exocrine (secretie externa) - varsa produsul de secretie la
exteriorul corpului (sudoripare/lacrimale/sebacee) sau
in cavitati (digestive/salivare);
b) glande endocrine - cu secretie interna;
- produsii - hormonii - sunt eliberati in sange

(hipofiza/epifiza/tiroida/paratiroida/timus/
suprarenale);
c) glande mixte - secretie interna si externa (pancreas/testicul/ovar).
3.Epitelii senzoriale -in alcatuirea organelor de simt, formand receptorii in urechea interna si
mugurii gustativi.

Tesutul conjunctiv

- este format din 3 componente - celule conjunctive distantate;

- fibre conjunctive - de colagen;
- de elastina;
- de reticulina.
- substanta fundamentala - solidarizeaza celelalte componente.
- dupa consistenta substantei fundamentale, tesuturile conjunctive sunt:

1.Tesuturi conjunctive moi - contin cele 3 componente in proportii aproxiamtiv egale si sunt de
mai multe tipuri: -lax-insoteste alte tesuturi;
-adipos- are celule globulare pline cu grasime;
- formeaza grasimea subcutanata si are rol
protector;
-elastic- localizat in peretii arterelor si in plamani;
-reticular- produce elementele figurate ale sangelui;
(maduva rosie/ganglioni limfatici/splina)

-fibros- contine multe fibre de colagen;

- este rezistent;
- formeaza tendoane si ligamente (leaga
oasele intre ele), aponevroze
(tendoanele muschilor lati);
2.Tesuturi conjunctive semi-dure - tesut cartilaginos si formeaza cartilaje;
- nu contine vase de sange;
- se hraneste din vasele de sange ale membranei care il
inconjoara (pericondru);
- substanta fundamentala este impregnata cu saruri de calciu si
sodiu;
- clasificare- cartilaj hialin- intalnit la scheletul embrionului
uman/cartilajele laringeale/
cartilajele
traheale/cartilajele
articulare);
- cartilaj elastic- pavilionul urechii/septul nazal/
epiglota;
- cartilaj fibros- formeaza discurile intervertrebrale/
meniscuri articulare.
3.Tesuturi conjunctive dure - tesutul osos
- alcatuit din celule osoase de 3 tipuri si o masa fundamentala numita
oseina formata din fibre de colagen si substanta
fundamentala care se impregneaza cu saruri de calciu si fosfor
Celulele osoase - osteoblaste- celule tinere care formeaza oseina;
- osteocite- celule mature fostele osteoblaste existente in interiorul tesutului osos;
- osteoclaste- celule mobile, au pseudopode si au rolul de a degrada substanta
osoasa, demineralizand oasele.
Clasificare - tesut osos compact- format din lame osoase concentrice care formeaza osteoane in
jurul canalelor Havers.
- intalnit in diafizele oaselor lungi si la exteriorul oaselor scurte si
late;
- tesut osos spongios- lame ososase intretaiate - trabecule;
- lasa intre ele spatii numite areole pline cu maduva rosie hematogena;
- localizat in interiorul oaselor late si scurte si in epifizele oaselor lungi;

Tesutul muscular

-este format din celule care au proprietatea de a se contracta;

-contin organite specifice numite miofibrile care reprezinta baza anatomica a contractiei;

1.Tesut muscular striat - are celule numite fibre; sunt cilindrice; multinucleate si au contractie
voluntara;

2.Tesut muscular neted - format din celule fusiforme, mononucleate, cu contractie involuntara;

3.Tesut muscular striat de tip cardiac - formeaza muschiul inimii numit Miocard si are fibre
striate uninucleate cu legaturi intre ele.
Contractia miocardului este automata (independent de sistemul nervos) si ritmica. Frecventa
cardiaca de repaus este intre 70-80 de batai pe minut.

Tesutul nervos

-este format din 2 tipuri de celule- neuroni si celule gliale

-formeaza toate organele sistemului nervos- encefal; maduva spinarii; nervi si ganglioni nervosi;

Neuronii - au proprietati speciale: - excitabilitate- proprieateta de a genera impuls nervos sub

actiunea unui stimul;
- conductibilitatea- proprietatea de a conduce impuls nervos.

Alcatuire - corp celular- formeaza substanta cenusie a sistemului nervos;

- prelungiri- formeaza substanta alba a sistemului nervos;
- de 2 tipuri a)dendrite- prelungiri multiple, pot lipsi;
- conduc impulsul nervos centirpet.
b)axon- prelungire unica obligatorie;
- conduce centrifug si este invelit cu 3 teci
 -teaca de mielina
-teaca Schwann
-teaca Henle

Structura si functiile orgenismelor vii

-Functiile fundamentale ale organismelor vii sunt:

1.Functia de nutritie - cuprinde - hranirea (nutritia in sens restrans)

- respiratia
- circulatia
- excretia

2.Functia de relatie - cuprinde - sensibilitatea

- miscarea

3.Functia de reproducere - cuprinde - perpetuarea speciei

Functia de nutritie
Nutritia

Dupa sursa de C, nutritia poate fi-Autrotofa- utilizeaza drept sursa de C, CO₂ atmosferic
-Heterotrofa- sursa de C este substanta organica preluata
din mediu

Nutritia autrotofa

Dupa sursa de energie folosita pentru sinteza substantelor organice, nutritia autotrofa se
clasifica: 1.Fotosinteza - utilizeaza energia luminii
2.Chemosinteza - utilizeaza energia chimica

Fotosinteza

Procesul prin care organismele care contin clorofila (bacterii fotosintetizante, alge si plante)
sintetizeaza substantele organice din CO₂ ; H₂ 0 si saruri minerale in prezenta luminii cu eliberare
de O.

Frunza - organul vegetativ specializat pentru hranire

- alcatuire - limb
- petiol
- teaca
Cloroplastul - sediul fotosintezei ce contine pigmenti asimilatori
-2 tipuri de clorofila - a
-b
 -2 tipuri de pigmenti carotenoizi - caroten (galben-portocaliu)
- fucoxatina (galben-brun)
Fazele fotosintezei - se desfasoara in 2 etape
1.Faza de lumina - necesita prezenta luminii
- procese:- datorita energiei luminoase, moleculele de clorofila elibereaza
electroni incarcati energetic
- are loc fotoliza apei- descompunerea apei in elemente
componente
- energia eliberata prin descompunerea apei este folosita pentru
sinteza de ATP(adenozintrifosfat) ADP+P+energie⇌ATP
2.Faza de intuneric - nu necesita prezenta luminii
- are loc in stroma cloroplastului si printr-o serie de reactii chimice
complexe CO₂ este redus cu ajutorul H; ATP si electronii din
faza de lumina , obtinandu-se substante organice, mai intai
simple cu 3 atomi de C, apoi glucoza cu 6 atomi de C, ulterior
prin implicarea sarurilor minerale, sunt sintetizate toate tipurile
de subtante organice

Influenta factorilor de mediu asupra intensitatii fotosintezei

Influenta luminii
Lumina reprezinta sursa de energie pentru fotosinteza. Fotosinteza are loc chiar si la lumina
foarte slaba. In realitatea, la lumina minim plantele nu elimina O₂ deoarece consuma O₂ prin
respiratie, de aici rezultand impresia ca fotosinteza nu are loc. Pe masura ce intensitatea luminii
creste, creste si fotosinteza la inceput mai lent, pana al o valoare a iluminarii de circa 50.000 de
lucsi.

Influenta temperaturii
Peste temperatura optima, fotosinteza scade din cauza alterarii enzimelor si structurii
cloroplastelor. Diferite specii sunt adaptate la regimuri termice diferite, caracteristice regiurilor
geografice de origini.

Influenta umiditatii
Deficitul de apa creste vascozitatea citoplasmei, incetinind circulatia moleculelor necesare
fotosintezei. La plantele ofilite stomatele se inchid impiedicand patrunderea CO₂ in frunze.
Excesul de apa mareste volumul celulelor micsorand spatiile intercelulare, limitand circulatia
gazelor in frunze si scazand fotosinteza.

Influenta concentratiei de CO₂

Limita inferioara a concentratiei de CO₂ la care fotosinteza poate avea loc este in jur de
0,01%. Cresterea concentratiei de CO₂ peste valoarea medie atmosferei duce la sporirea
fotosintezei.

Influenta sarurilor minerale

Ionii minerali participa direct sau indirect la sinteza substantelor organice. De exemplu fara
ioni azotati nu se pot sintetiza proteine, fara fosfati nu se pot produce acizi nucleici.

Chemosinteza

-este cea mai veche forma de nutritie autotrofa si este intalnita la unele bacterii.
1,Bacteriile sulfuroase - traiesc pe fundul apelor si oxideaza hidrogenul sulfurat- au formare de
sulfati. Energia eliberata in urma oxidarii este utilizata pentru sinteza de substante organice. In
acelasi timp este inlaturata toxicitatea hidrogenului sulfurat, iar pe fundul apelor statatoare se
formeaza depozite de gips.

2.Bacteriile nitrificatoare - traiesc in ape si soluri si oxideaza amoniacul (NH₃ ) are formare de
nitriti si nitratiutilizabili de plante. Ele contribuie la circuitul azotului in natura.

3.Bacterii metanogene - traiesc in namoluri, mlastini, dar si in stomacul unor rumegatoare si reduc
CO₂ la metan.

Nutritia heterotrofa

1.Nutritia organismelor saprofite

-majoritatea saprofitelor sunt bacterii si ciuperci. Ele absorb substantele organice dizolvate
in apa. Pentru a fi absorbite, substantele organice cu molecule mari sunt descompuse
cu enzime pe care saprofitul le elibereaza in mediu.
-saprofitele sunt importante pentru descompunerea resturilor vegetale si animale pe care le
mineralizeaza
-alimentele pot fi protejate de saprofite prin sterilizare, congelare, deshidratare etc.

2.Nutritia organismelor parazite

-preiau substantele organice din organisme vii carora le produc boli
-bacterii parazite- produc boli numite bacterioze (TBC; meningita; infectii respiratorii etc.)
-ciuperci parazite- produc micoze- majoritatea la plante (mana; taciunele porumbului)
-plantele superioare parazite nu au clorofila ci absorb seva elaborata din vasele liberiene ale
plantei gazda cu ajutorul unor formatiuni numite haustori

Nutritia mixotrofa

-intalnita la organismele care se hranesc si autotrof si heterotrof

1.Plante semiparazite- vascul- se dezvolta pe tulpinile unor arbori din care absoarbe seva bruta cu
ajutorul haustorilor si face fotosinteza

2.Plante carnivore- traiesc pe soluri acide, sarace in N

- au frunze transformate in capcane, cu ajutorul carora captureaza si digera insecte
completandu-si astfel nutritia

Nutritia simbionta

-simbioza=asociere permanenta si obligatorie intre 2 organisme din specii diferite cu scopul unei
hraniri mai eficiente
-ex.: -lichenii (alga verde unicelulara/cianobacterii+ciuperca)
-micorize (micos=ciuperca/rizo=radacina)
-bacterii fixatoare de azot+ radacinele leguminoaselor