[1r$I[ln

in aceasti serie:
tilfi[um
TunuriLe din Navarone
ACOIO UNDE
Forla 10 din Navarone
SE AVANTA
Acolo und.e se avdnt&

HIi{S lllysses
vulturii
VUITURTT
Traducere din limba englezd. qi note
CATALIN GEORGESCU

*ik^aL
wt
,rtat=ral
2018 '
 I
Huruitul celor patru motoare imense ii cilca pe
nervi gi le asalta timpanele pini la limita suportabili-
tifii. Nivelul decibelilor, aprecie Smith, trebuie si fi
fost acelagi ca intr-o fabrici de cazane, gi inci una
care funcliona peste program, iar gerul inlepitor din
cabina aceea de zbor mici gi ticsiti de instrumente era,
in mod clar, de origine siberiani. Punindu-le in
balan!5, reflecti el, ar fi ales oricind fabrica siberiani
de cazane pentru c5, in pofida neajunsurilor ei, aceasta
nu prezenta riscul de a cidea din cer sau de a se izbi
de vreun munte, lucruri care, date fiind circumstan-
lele actuale, erau destul de probabile, daci nu chiar
iminente, oricit de mult ar fi finut pilotul bombardi-
erului lor de tip Lancaster si creadi contrariul. Smith
intoarse privirea de la lumea intunecati gi opaci de
dincolo de parbriz, unde gtergitoarele duceau o lupti
firi sorli de izbindi cu ninsoarea abundenti, apoi se
uiti din nou spre blrbatul aflat in scaunul din stinga,
cel al cipitanului.
CSpitan-comandorul Cecil Carpenter se simlea in
largul siu in acest mediu, mullumit ca o stridie in
cochilie. Orice comparalie cu o fabrici siberiani de
cazarLe ar fi fost, in ochii lui, doar plismuirea unei
minfi tulburate. Era destul de limpede faptul ci vibra-
lia aceea trepidanti era pentru el Ia fel de linigtitoare
J
 8 I ALISTAIR MACLEAN
precum serviciile celui mai priceput maseur, urletul
motoarelor - de-a dreptul soporific, iar temperatura
ambientali - perfect potriviti pentru un birbat cu
gusturi literare at6t de lejere ca ale sale. in fala lui,
la o distanli numai buni pentru citit, se afla o carte,
agezati pe o masi plianti deschisi dintr-o parte a
cabinei. Din ce vizuse Smith aruncind intAmplitor o
privire la coperta cu accente de senzafional, infiligAnd
un culit plin de singe infipt in spatele unei fete care
nu pirea si aibi haine pe ea, cipitan-comandorul
cam dispreluia romancierii contemporani mai seriogi.
Intoarse o pagini.
- Magnific, spuse el cu admiralie in glas. Trase
adinc dintr-o pipi veche ce mirosea a furnal. Cerule,
dar tipul ista chiar gtie si scrie! E interzis, desigur,
tinere Tremayne, zise el citre flic5ul imberb din sca-
unul copilotului, aga ci nu !i-o pot imprumuta decit
atunci cdnd o si cregti mare. Fluturi cu m6na prin
aerul incircat de fum pentru a-gi imbunitili vizibili-
tatea, apoi se uiti acuzator spre copilotul siu. Loco-
tenente Tremayne, iar ai expresia aia ingrijorati gi
suferindi pe chip.
-Da, si triili! Adici nu, si triili!
- Face parte din starea proasti de lucruri a vremu-
rilor noastre, zise Carpenter cu amiriciune. Tinerilor
de azi le lipsesc atitea, cum ar fi respectul pentru
tutunul bun de pipi sau increderea in ofilerii lor supe-
riori. Ofti adAnc, marcAnd cu griji pagina din carte, o
inchise gi o puse deoparte, apoi se indrepti in scaun.
Ai crede ci orice om ar trebui si aibi dreptul la un pic
de lini;te gi tihni in cabina lui de zbor.
Deschise hubloul din dreptul lui. O rafali de vAnt
rece amestecat cu zipadi nivili in carlingi, aducind cu
ea gi urletul brusc amplificat al motoarelor. Carpenter
ACoLo UNDE sE evANrA vurn-lnll I r
ficu o grimasi gi scoase capul afari, protejindu-gi
ochii cu mina dreapti inminugati. Cinci secunde mai
tirziu, scutura din cap abitut, strdngAnd din pleoape
ca gi cum ar fi fost cuprins de o durere puternici. igi
retrase capul, inchise hubloul, igi scuturi zipada din
pirul rotu ca focul gi de pe magnifica sa mustali cu
colgurile risucite in sus, apoi se intoarse spre Smith.
- Nu-i lucru pufin, domnule maior, si te riticegti
pe viscol, pe cerurile noplii deasupra Europei sfigiate
de rizboi.
-Ah, nu din nou, domnule, protesti Tremayne.
-Nimeni nu e infailibil, fiule.
Smith zimbi politicos.
-Vrefi si spuneli ci nu gtili unde suntem, domnule?
- De unde si gtiu? zise Carpenter gi se lisi din nou
in scaun, apoi inchise ochii pe jumitate gi cisci din
greu. Eu sunt doar un pilot. Avem un navigator, iar
navigatorul are un radar, dar eu n-am incredere nici
in unul, nici in celilalt.
- Of, of, spuse Smith scuturind din cap. inseamni
ci m-au minlit cei de la Ministerul Aviafiei. Mi-au
spus ci afi zburat in vreo trei sute de misiuni 9i ci
gtili continentul mai bine decit cunoagte un gofer de
taxi strizile Londrei.
- E doar un zvon tembel rispindit de nigte elemente
neprietenoase care incearci si mi impiedice si obgin
un post drigu! gi linigtit la un birou, in Londra, zise
Carpenter uitindu-se la ceas. i1i dau un avertisment:
te anun! cu exact treizeci de minute inainte si-!i facem
vint afari, in zona de paragutare. Urmi o a doua pri-
vire spre ceas gi o incruntare adinci. Locotenente
Tremayne, abaterea ta gravi de la datorie pune in peri-
col intreaga misiune.
-Domnule?
 10 | ALTSTAIR MACLEAN
Expresia de pe chipul lui Tremayne deveni gi mai
ingrijorati.
-Ar fi trebuit si-mi primesc cafeaua cu fix trei
minute in urmi,
-Da, domnule. Imediat, s; triifi!
Smith zimbi din nou, se ridici in picioare din pozi-
fia inghesuiti in care stltuse in spatele scaunelor de
pilotaj, pirisi carlinga gi traversi fuzelajul Lancasterului
spre partea din spate. Aici, in acest compartiment rece,
intunecat gi infricogltor care semina mai mult dec6t
orice cu o cripti din fier, senzafia de fabrici siberiani
de cazane era gi mai mare. Nivelul zgomotului era
aproape de nesuportat, frigul era cumplit, iar pere-
fii metalici ranforsafi, care musteau de condens, nu
ficeau nici o concesie confortului weunei vietifi. La
fel cum n-o ficeau nici cele tase scaune de pAnzi cu
cadre metalice prinse de podea * funclionalismul o
luase razna aici. Orice incercare de a introduce aceste
instrumente sadice de torturi in penitenciarele Maies-
tifii Sale ar fi stirnit un val de indignare nafionali.
in cele tase scaune stiteau ingheiuifi gase birbafi,
probabil cei mai amirdli pe care-i vizuse el vreodati,
se gindi Smith. La fel ca el, togi erau imbricali in uni-
forme ale trupelor germane de vinitori de munte. Tofi
tremurau de frig, tropiiau din picioare gi se biteau
peste brale, iar respirafir.le lor inghelate atirnau greu
in aerul rece ca gheafa. in fala lor, in partea de sus a
tribordului fuzelajului, se afla o sArmi bine intinsi,
care trecea pe deasupra ugii. De sArmi erau prinse nigte
cirlige, din care porneau in jos citeva corzilacapitul
cirora se aflau nigte paragute impachetate. La rindul
lor, acestea erau atezate peste niqte huse de diferite
forme, doar una dintre acestea tridindu-gi confinutul
prin vArfurile de schiuri care iegeau in afari.
Acolo UNDE sE evANrA vurruRll | 11
Paragutistul aflat cel mai aproape, un birbat dirz
gi negricios cu trisituri hispanice, ridici privirea cind
intri Smith, care se gindi ci nu-l vizuse niciodati pe
Edward Carraciola aritAnd atit de supirat.
-Ei bine? Vocea lui Carraciola era la fel de supirati
ca expresia de pe chip. Fac pariu ci nu are mai mult
habar decit mine unde suntem.
- Chiar pare ci-gi gisegte drumul pe deasupra Euro-
pei deschizind hubloul gi adulmecind aerul din cind
in cind, recunoscu Smith. Dar eu nu mi-ag face griji...
Se intrerupse cind un sergent mitralior intri la ei
din spatele avionului, aducAnd cu el un ibric cu cafea
fierbinte gi nigte cini emailate.
- Nici eu nu mi-ag face, domnule, zise sergentul
zimbind inlelegitor. Cipitan-comandorul are micile
lui trucuri. Cafea, domnilor? Cind suntem labazi
susline ci citegte tot timpul romane poliliste gi ci se
bazeazi pe vreunul dintre mitraliori si-i spuni din
cind in cind unde ne aflim.
Smith cuprinse cu miinile inghelate cana de cafea.
-Dar tu gtii unde suntem?
- Desigur, domnule.
Piru sincer surprins, apoi ariti cu un gest al capului
spre traversele de metal care urcau citre turela mitra-
Iierei de deasupra.
- Urcafi-vi pulin acolo, domnule, gi uitali-vi in
jos, spre dreapta.
Smith ridici intrebitor o sprinceani, ii pasi cana,
urci scara;i se uitiin jos, spre dreapta, prin cupola din
plexiglas a turelei. Timp de citeva secunde nu deslugi
nimic in intuneric, apoi, treptat, undeva departe dede-
subt gi abia vizibil prin ninsoarea abundenti, izbuti si
distingi o luminiscenfS fantomatici in noapte, care
dezvilui treptat o refea de strizi iluminate. Pentru o
 12 | ALISTAIR MACLEAN
clipi doar, chipul lui Smith fu cuprins de o neincre-
dere totali, apoi reveni rapid la imobilitatea lui sumbri
de zi cu zi.
-Ei bine, zise el recuperindu-gi cafeaua, cineva ar
trebui si le zici asta gi celor de la sol. Toati Europa ar
trebui si stea cu luminile stinse.
- Nu gi Elvefia, domnule, explici sergentul cu rib-
dare. Acela este oragul Basel.
-Basel? Smith se holbi la el. Basel! Sfinte Dum-
nezeule, s-a abitut cu o suti zece, o suti treizeci de
kilometri de la curs. Planul de zbor ne ducea pe la
nord de Strasbourg.
- Da, domnule, spuse sergentul imperturbabil.
Domnul cipitan-comandor spune ci el nu infelege
planurile de zbor. Afigi un rinjet pe jumitate vinovat.
S-o spunem pe-a dreapti, domnule, acesta este ruta
noastri obignuiti de intrare in Vorarlb erg. Zburim
spre est, de-a lungul granifei elveliene, apoi la sud de
Schaffhausen...
-Dar asta e pe deasupra teritoriului elvelian!
-Serios? in nopgile senine poli vedea luminile din
Zirich. Se spune ci domnul cipitan-comandor Car-
penter are o cameri rezervati permanent pentru el in
Baur-au-Lac.
-Poftim?
-Elzice ci daci ar avea de ales intre a fi prizonier
de rizboi intr-un lagir din Germania 9i a fi inchis
in Elvefia, gtie de care parte a frontierei va cobori...
Dupi asta vom zbura spre partea elveliani a lacului
Constanfa, apoi o luim spre est, la Lindau, urcim la
doui mii patru sute de metri ca si evitim munlii gi
de acolo Weissspitze e la o aruncituri de bi!
-Am inleles, spuse Smith pe un ton lipsit de vlagi.
Dar... Elvelia nu obiecteazi?
Acolo UNDE sE nvANrA wrruRII | 13
- in mod frecvent, domnule. Plingerile lor par
mereu si coincidi cu noplile cind aiungem noi prin
zoni. Domnul cipitan-comandor Carpenter spune ci
e vorba despre un pilot riuvoitor din Luftwaffe care
incearci si-l discrediteze.
-Altceva? mai intrebi Smith, dar sergentul se afla
deja pe drum spre carlingi.
Lancasterul se zgudui cind ajunse intr-un gol de aer,
ficindu-l pe Smith si se prindi de o bari pentru a-gi
pistra echilibrul, iar locotenentul Morris Schaffer de
la Biroul American pentru Servicii Strategice, secundul
lui Smith, injuri zdravin cind aproape toati cafeaua
i se virsi pe picior.
-Asta-mi mai lipsea, zise el cu amiriciune. Mi-a
scizut de tot moralul. Mi rog la Dumnezeu sine prd.-
buSim in Elvelia. GAndeqte-te la minunatele gnilele
vieneze gi la;trudelele cu mere. Dupi ciliva ani printre
voi, englezoii, cu carne de viti la conservi, praf de oui
gi un pic de margarini pe zi, asta-i tot ce gi-ar dori
biiefagul mamei Schaffer. Fortificare !
-in plus, ai gi trii ceva mai mult, amice, zise Car-
raciola pe un ton ursuz. Toati combinalia asta e dubi-
oasi, domnule maior.
- Mi tem ci nu infeleg, zise Smith incet.
- E sinucidere curati, asta am vrut si spun. Ce adu-
nituri! Uiti-te pulin la noi! Zicind aceasta, ficu un
gest citre cei trei birbali care stiteau cel mai aproape
de el, pe partea stAngi: Olaf Christiansen, un vir blond
de-al lui Leif Ericssonl, Lee Thomas, un galez bru-
net - ambii pireau u$or amuzafi - li Torrance-Smythe,
1
Leif Ericsson - explorator scandinav (cca. 97O - cca. 1020),
fiul lui Eric cel Rogu, considerat in prezent a fi primul om care
a descoperit America (cca. 999)
 14 | ALISTATR MACLEAN
care avea un aer la fel de aristocratic ca al unui conte
francez de vili veche in drum spre ghilotini sau de
fost profesor la Oxford care gi-ar dori si se afle mai
degrabi pe sub arcadele universitilii. Christiansen,
Thomas, bitrinul Smithy gi cu mine. Suntem doar o
adunituri de angajali civili, de funcfionari...
- $tiu prea bine ce sunteli, spuse Smith incet.
- Sau dumneavoastri. in huruitul desincro nizat al
motoarelor, intreruperea rostiti incet de Smith trecuse
neobservati. Un maior din Garda Neagril. Nu am nici
un dubiu ci ficeali furori cind cintafi la cimpoi la El
Alameinz, dar de ce naiba suntefi dumneavoastri cel
care ne comandi noui? FSri supirare, dar nu vi pri-
cepeli mai mult la treburile astea decit noi. Sau loco-
tenentul Schaffer, aici de fa!i. Un cowboy aeropurtat...
- Urisc caii, zise Schaffer tare. De aceea am fost
nevoit si pirisesc Montana.
- Sau George, gi el aici, zise Carraciola fluturind un
deget in direclia ultimului membru al grupului, George
Harrod, un sergent transmisionist mic gi indesat care
avea pe chip o expresie de profundi resemnare. Fac
pariu cI in viala lui n-a sirit cu paraguta.
-Am o veste pentru voi, zise Harrod cu stoicism
in glas. Nici nu am mai zburat vreodati cu avionul.
- Nici micar n-a zburat vreodati cu avionul, zise
Carraciola disperat. Dumnezeule, ce adunituri de
ratali! Tot ce ne trebuia era o echipi compusi din
alpinigti de specialitate, membri ai unor comandouri,
vAnitori de munte gi spirgitori de seifuri gi ce avem,
ln schimb? Scuturi din cap gi adiugi: Ne avem pe noi.
l Black Watch
- batalion de infanterie din Armata Regali
a Scoliei
2Aluzie la bitilia de la El Alamein (Egipt) din al Doilea
Rizboi Mondial, in 7942
ACoLo UNDE sE evANrA wrruRII I 15
Smith spuse cu blAndefe:
- Noi suntem tot ce a putut ob;ine colonelul. Fii
cinstit. Ne-a zis ieri ci singurul lucru pe care nu-l are
sub nici o formi este timPul.
Carraciola nu-i mai rispunse gi nici ceilal;i nu des-
chiseri gura, dar Smith nu trebuia si fie clarvizdtot ca
si gtie ce era in minlile tuturor. Se gdndeau la acelaqi
lucru ca el - la momentul cind se aflaserl cu tolii,
cu citeva ore in urmi gi la citeva sute de kilometri
depirtare, in biroul de operaliuni al Amiralitilii din
Londra, unde viceamiralul Rolland, care era' chipurile,
comandantul adiunct al operaliunilor navale, dar in
realitate era de multi weme geful MI6, divizia de con-
traspionaj a Serviciului Secret Britanic, impreuni cu
adjunctul siu, colonelul Wyatt-Turner, ii informaseri
pe un ton serios 9i firi tragere de inimi despre ceea ce
ei recunoscuseri, tot cu seriozitate 9i firi tragere de ini-
mi, a fi o misiune niscuti din cea mai puri disperare.
- Biieli, imi pare teribil de riu gi toate cele, dar de
data asta timpul e esenfial. Wyatt-Turner, colonelul
masiv, cu fala rogcovani qi mustala stufoasi, bitu cu
bastonul intr-o harti de perete a Germaniei, aritind
spre un loc aflat lingi granila de nord a Austriei 9i
pulin mai la vest de Garmish-Partenkirchen. Omul
nostru a fost adus aici in aceasti noapte la ora doui,
dar cei din SHAEF1, in nesfirqita lor infelepciune, nu
ne-au spus asta pAni Ia ota zece.ldioli nenorocili!
Sunt nigte idioli nenorocili, pentru ci nu ne-au spus
asta decAt tirziu, gi sunt nigte idioli de doui ori mai
nenorocili pentru faptul ci nu ne-au ascultat sfatul de
1
Supreme Headquarters Allied Expeditionary Force - Carti-
erul General Suprem al Forlelor Expedilionare Aliate
 16 I ALISTAIR MACLEAN
la bun inceput. Doamne, oare vor invi;a vreodati si ne
asculte gi pe noi? Scuturi furios din cap, apoi bitu din
nou in harti gi continui: in orice caz, e iici. Schloss
Adler. Castelul Vulturilor. Credeli-mi, igi meriti cu
prisosinli numele, doar vulturii ar putea ajunge acolo.
Misiunea noastri...
- Dar cum de sunteli aga de sigur ci se afli acolo,
domnule? il intrerupse Smith.
- Suntem siguri. Mosquito-ul in care se afla s-a
pribugit la doar gaisprezece kilometri. pilotul a reugit
si transmiti un mesaj chiar cdnd se apropia de el
o patruli germanS. Ficu o pauzi, zimbi sumbru gi
continui: Schloss Adler, domnule maior Smith, este
cartierul general comun al Serviciului Secret gi al Ges-
tapoului din sudul Germaniei. Unde altundeva l-ar fi
putut duce?
- Chiar aga, unde? Cum a fost doborit, domnule?
- Prin cel mai blestemat ghinion. Am intreprins
un raid de saturafiel asupra Ntirnbergului aseiri gi
n-ar fi trebuit si mai existe nici un avion de lupti
german pe o razd de o suti gaizeci de kilometri fali
de granila cu Austria. Dar l-a prins un Messerschmitt
care patrula pe acolo. Asta nu are importanfi. Ceea
ce e cu adevirat important este si-l scoatem de acolo
inainte de a vorbi.
-Va vorbi, zise Thomas pe un ton sumbru. Tofi fac
asta. De ce nu au luat in seami sfatul nostru, domnule?
Le-am zis asta cu doui zile in urmi.
- Nu mai conteazi de ce, zise Wyatt-Turner pe un
ton obosit. Nu acum. Insi faptul ci va vorbi conieazi.
Agadar, il scoatem de acolo. Voi il scoatefi de acolo.
l Atac de saturalie
- tactici militari prin care partea ata-
canti incearcl si ob;ini un avantaj prin bulversaiea capaci-
tililor-tehnice, fizice gi mentale de a reacfiona ale atacatului;
un asalt de for!5
Acolo UNDE sE evANrA vuLruRII | 17
Torrance-Smythe igi drese discret vocea.
- Existi gi paragutigti, domnule.
- Egti speriat, SmithYT
- Bineinleles, domnule.
- Schloss Adler este inaccesibil 9i de nepitruns. Ar
fi nevoie de un batalion intreg de paraqutigti ca si-l
cucerim.
- Desigur, zise Christiansen, faptul ci nu este sufi-
cient timp pentru a otganiza un atac masiv cu trupe
paragutate nu are nici o legituri cu problema.
Christiansen pirea binedispus, se vedea cu ochiul
liber ci ideea operafiunii il atrigea foarte mult.
Wyatt-Turner ii acordi onoarea unei priviri reci 9i
albastre, apoi se decise si-l ignore.
- Caracterul secret 9i discrelia sunt singurele noas-
tre speranle, continui el. Iar voi, domnilor, am toati
increderea ci puteli acfiona in secret 9i discret. Vi
pricepeli asta la fel cum vi pricepeli si supravieluili in
spatele liniilor inamice, acolo unde afi petrecut cu tolii
perioade considerabile de timp. Maiorul Smith, loco-
tenentul Schaffer gi sergentul Harrod aici, la posturile
lor, iar restul dintre voi in - hm - alte posturi. Cu...
- Dar asta a fost acum o sutl de ani, domnule, il
intrerupse Carraciola. Cel pulin pentru rnine, Smithy
gi Christiansen. Ne-am ieqit din mini. Nu suntem la
curent cu ultimele descoperiri in materie de armament
gi tehnici de lupti. $i numai bunul Dumnezeu gtie cAt
de mult ne-am pierdut antrenamentul. Dupi ciliva ani
petreculi in spatele biroului, acum scot limba de-un
cot gi daci alerg cincizeci de metri dupi autobuz.
-Asta inseamnS ci trebuie si vi reintrafi rapid in
formi, nu-i aga? zise Wyatt-Turner pe un ton rece. Pe
lingl asta, ceea ce conteazi cel mai mult este faptul
ci, cu exceplia maiorului Smith, toli cunoagteli foarte