Fascinanta Matematica

(Suma lui Gauss)

Biografie

Karl Friedrich Gauss (30 aprilie 1777, Braunschweig - 23 februarie 1855, Göttingen) a
fost un matematician, fizician și astronom german celebru pentru lucrările sale despre
integralele multiple, magnetismul și sistemul de unități, care îi poartă numele.

Este considerat unul dintre cei mai mari oameni de știință din lume.

Dupa ce a primit aprobarea de la ducele de Braunschweing pentru a studia la

Colegium Carolinum în 1792, descoperă legea lui Bode, teorema binomială și
teorema numerelor prime și îi studiază aprofundat pe Newton, Euler și Lagrange.

În 1798 pleacă din Göttingen, fără diplomă, dar se întoarce un an mai târziu. În acest
timp a făcut una dintre cele mai importante descoperiri ale lui, și anume construcția unui
poligon cu 17 laturi, folosind doar rigla si compasul.

Anii 1808-1809 au fost grei pentru Gauss, fiind lovit de trei decese consecutive. În 1808
a murit tatăl său, pentru ca apoi să moară și soția sa Johanna, la nașterea celui de-al
doilea copil, care de altfel și-a pierdut și el viața, la puțin timp după mamă. Gauss se
însoară pentru a doua oară anul următor cu Minna, prietena cea mai buna a Johannei,
cu care a avut trei copii.
Munca nu a fost foarte afectată de viața personală. El își publică cea de-a doua
lucrare, Theoria motus corporum coelestium in sectionibus conicis Solem ambientium,
în 1809, un tratat major de două volume despre mișcarea corpurilor cerești.
O mare parte din timp Gauss și-a petrecut-o la noul observator, terminat în 1816.
Publicațiile sale din această perioadă includ Disquisitiones generales circa seriem
infinitam, o tratare riguroasă a seriilor, Methodus nova integralium valores per
approximationem inveniendi, un eseu practic pentru aproximarea
integralelor, Bestimmung der Genauigkeit der Beobachtungen, o discuție despre
estimatorii statistici și Theoria attractionis corporum sphaeroidicorum ellipticorum
homogeneorum methodus nova tractata, operă inspirată de metodele geodeziei.

Matematica

Spirit precoce, a debutat de la 10-12 ani prin studiul seriei binomiale. De asemenea, și-
a uimit profesorii din școala primară prin găsirea unei metode de calcul a sumei
întregilor până la 100, astfel: 1 + 100 = 101, 2 + 99 = 101, 3 + 98 = 101, astfel încât e
nevoie doar de făcut calculul: 50 × 101 = 5050.

ALTFEL SPUS:
În analiza matematică, suma tuturor numerelor naturale, 1 + 2 + 3 + 4 + ... este
o serie divergentă. A n-a sumă parțială a seriei este „numărul triunghiular’ ce crește
nemărginit pentru n tinzând spre infinit.
Deși, la prima vedere, poate părea că seria nu are o valoare semnificativă, suma sa
poate fi manipulată pentru a produce o serie de rezultate interesante din punct de
vedere matematic, dintre care unele pot folosi în alte domenii, cum ar fi analiza
complexă, în teoria cuantică a câmpurilor, sau în teoria corzilor.
De exemplu, folosind funcția zeta Riemann se obține rezultatul paradoxal:nΣk = 1, k =
n(n+1)
2

În cazul particular al primelor n numere naturale, suma 1 + 2 + 3 + ... + n este ușor

n(n+1)
calculabilă nΣk = 1, k = 2
Suma respectivă este numită și suma lui Gauss, fiind un caz particular al sumei
termenilor unei progresii aritmetice cu rația 1.