TEMA NR.

Descrieţi câte trei avantaje şi dezavantaje ale globalizării şi internaţionalizării educaţiei (timp de
lucru o oră).

Astăzi, la început de nou mileniu şi de secol se manifestă o nouă şi viguroasă cuprindere a

spaţiilor de existenţă şi de activitate umană, în cadrul căreia fenomenul globalizării este tot mai
mult prezent şi simţit. Această nouă şi complexă realitate a lumii de azi, fie că o cunoaştem sau
nu, fie că ne place sau nu, fie că o susţinem sau o respingem înaintează tot mai mult, cuprinzând
spaţii sociale şi destine umane în continuă creştere.Internationalizarea este o componenta a
globalozarii.

„Globalizarea reprezintă procesul de transformare a unui fenomen local sau regional într-unul cu
conținut global. Poate fi definit ca un proces de amestec sau de omogenizare prin care populația
este unificată funcționând ca un singur sistem omogen” definiție furnizată de Wikipedia.
Obiectivele asumate pe agenda internațională constau în: conservarea, protejarea și îmbunătățirea
calității vieții; protejarea sănătății colectivității vieții umane; asigurarea utilizării raționale a
resurselor naturale; promovarea de măsuri la nivel internațional pentru tratarea problemelor
mediului la scară regională sau mondială.

Avantaje ale globalizării:

1. Dezvoltarea unor zone defavorizate și implicit viața și traiul elevilor în proiecte de

infrastructură;
2. Se dezvoltă în școli programe de protecție a mediului natural și social, de formare de
lideri, de dezvoltare a calității anteprenoriale care presupun în primul rând atitudini noi:
lupta împotriva discriminării, acceptarea multiculturalismului, schimbul intercultural,
respectarea drepturilor fiecăruia la existență și împlinire profesională;
3. metodele de învățare, de predare și de evaluare în cazul învățării pe tot parcursul vieții
propun un model diferit față de cel tradițional, în care rolurile actorilor principali –
profesori și elevi – au fost regândite.

Dezavantaje ale globalizarii:

1. Presaţi din toate părţile de o societate modernă, care încă nu dispune de toate mijloacele
de adaptare şi integrare rapidă şi eficientă, oamenii nu sunt pregătiţi pentru a juca un rol
important în noua situaţie mondializată. Se naşte un conflict de adâncă profunzime între
dorinţa de a manifesta loialitate faţă de diversele comunităţi locale şi necesitatea de a da
 un răspuns pozitiv solicitărilor complexităţii lumii moderne, care diluează puncte
fundamentale de susţi- nere, între care cele familiale rămân ca prioritate.
2. Sistemele informaţionale sunt încă relativ costisitoare, şi pentru multe ţări este dificil să
aibă acces la ele. Controlul asupra lor le pune la dispoziţie celor care le deţin pârghii
culturale şi politice reale, spre deosebire de cei ce nu au beneficiat de un tip de educaţie
care să le ofere şansa şi posibilitatea de a evalua informaţia pe care o primesc în funcţie
de importanţa sa, pentru ca apoi să o poată interpreta şi aprecia.
3. Migraţia internaţională, ca unul dintre procesele cele mai vizibile ale globalizării, are
influenţe şi urmări deosebite, uneori dramatice atât în ţările de origine, cât şi în ţările
gazdă, mai ales în domeniul educaţiei. Primirea favorabilă a emigranţilor şi capacitatea
acestora de a se integra într-un mediu nou reflectă măsura în care societatea modernă este
receptivă la elementele „străine“.

Globalizarea scoate în evidenţă dimensiunile, urgenţa şi caracterul interdependent al

problemelor cu care se confruntă comunitatea internaţională, faptul că acest proces este
ireversibil şi impune reacţii globale la a căror rezolvare este chemat să-şi aducă
contribuţia fiecare locuitor al planetei. În cadrul acestei reacţii globale, învăţământul şi
educaţia devin principalii responsabili în a forma oameni în măsură să facă faţă acum şi
în viitor acestei probleme