Sisteme şi

componente ale
autovehiculelor utilitare

Ediţia 2-a

© 2008 WABCO

Ne rezervăm dreptul de a efectua modificări

Versiunea 002/09.01(ro)
8151100033 815 110 003 3
 Cuprins

Modul de funcţionare al instalaţiei de frânare cu aer comprimat .... 4

1. Vehicul tractant
Schemele instalaţiei de frână ................................................................. 6
Echipamentele frânei – vehicul tractor.................................................... 7

2. Vehicule tractate
Schemele instalaţiei de frână................................................................ 64
Echipamentele remorcii ........................................................................ 66

3 Sistem antiblocare (ABS) .................................................................. 83

4. Instalaţii de frânare continuuă la vehiculul tractor.......................... 95

5. EBS - sistem de frână controlat electronic .................................... 101

6. Suspensia pneumatică, ECAS......................................................... 111

7. Servocomanda ambreiajului............................................................ 123

8. Instalaţii de frână cu aer comprimat la vehicule

destinate utilizării în agricultură...................................................... 127

9. ETS şi MTS comanda electronică a uşilor

pentru autobuze................................................................................ 137

10. Montajul conductelor şi racordurilor filetate ................................. 151

11. Lista aparatelor ................................................................................. 163

1 3

circuitele 2 cilindrului
cu arc
circuitele 1
Martori ABS
1. Asigurarea aerului
comprimat
Aerul comprimat debitat de compresor
(1) ajunge prin regulatorul de presiune
(2) care reglează automat presiunea în
instalaţie de ex. de la 7,2 până la 8,1 bar,
la uscătorul de aer (3). Aici se reţine
umiditatea conţinută în aerul comprimat,
care este eliminată în atmosferă prin
racordul de evacuare al uscătorului.
Aerul uscat ajunge apoi la supapa de
siguranţă cu 4 circuite. Supapa de
siguranţă cu 4 circuite (4) asigură în
cazul defectării unuia sau mai multor
circuite, circuitele rămase intacte contra
scăderii presiunii. În interiorul circuitelor I
şi II ale frânei de serviciu, aerul din
rezervoarele (6 şi 7) ajunge la supapa de
frână a vehiculului tractant (15). În
circuitul III aerul de la rezervorul (5)
pătrunde prin supapa cu 2/2 căi integrată
în supapa de comandă a remorcii (17) la
capul de cuplare automat (11), cât şi prin
supapa de reţinere (13), supapa frânei
de mână (16) şi supapa releu (20) în
partea de înmagazinare de forţă a
cilindrilor Tristop (19). Prin circuitul IV
sunt alimentaţi cu aer eventualii
consumatori auxiliari, care aici constau
din instalaţia frânei de motor pe conducta
de eşapament. Instalaţia de frână a
remorcii se asigură cu aer comprimat
prin capul de cuplare (11), dacă furtunul
4
Modul de funcţionare
al instalaţiei de frână cu aer comprimat
de alimentare este cuplat. Acesta ajunge
apoi prin filtrul pe conductă (25) şi
supapa de frână a remorcii (27) în
rezervorul de aer (28), pătrunzând şi în
racordurile de alimentare ale supapelor
releu ABS.(38).
2. Mod de acţiune:
2.1 Instalaţia frânei de serviciu
La acţionarea supapei de frână a
vehiculului tractant (15) aerul comprimat
pătrunde prin supapa electromagnetică
de control ABS (39) în cilindrii cu
membrană ai axei faţă (14) şi la
regulatorul automat al forţei de frânare
(18). Acesta îşi comută funcţia şi aerul
din rezervor ajunge prin supapa
electromagnetică de control ABS (40) în
partea frânei de serviciu (cu membrană)
a cilindrilor Tristop (19). Presiunea din
cilindrii de frână, care produce în frâna
de la roată forţa necesară, este în funcţie
de forţa piciorului care acţionează
asupra supapei de frână a vehiculului
tractant şi de starea de încărcare a
vehiculului. Această presiune de frânare
este reglată de regulatorul automat al
forţei de frânare (18), care este legat de
puntea spate printr-o timonerie. Distanţa
dintre şasiu şi punte, în permanentă
schimbare la încărcarea şi descărcarea
vehiculului, determină un reglaj fără
trepte al presiunii de frânare.
Concomitent, prin intermediul unei
conducte de comandă, regulatorul forţei
de frânare exercită influenţă asupra
supapei încărcat/gol integrată în supapa
de frână a vehiculului tractant. Prin
aceasta se realizează şi o adaptare a
presiunii de frânare de la axa faţă, la
starea de încărcare a vehiculului.
(mai ales la autocamion). Supapa de
comandă a remorcii (17), comandată de
ambele circuite ale frânei de serviciu,
transmite presiune prin capul de cuplare
(12) şi furtunul de legătură “Frână“, la
racordul de comandă al supapei de frână
a remorcii (27). Prin aceasta se deschide
calea aerului din rezervor (28), prin
supapa de frână a remorcii, supapa de
eliberare a frânei remorcii (32), supapa
de adaptare (33) spre regulatorul
automat al forţei de frânare (34) şi spre
supapa releu ABS (37). Supapa releu
(37) este amorsată de regulatorul ALB
(34) şi aerul comprimat pătrunde în
cilindrii cu membrană ai axei din faţă
(29). Prin regulatorul ALB (35) sunt
amorsate supapele releu ABS (38) şi se
deschide calea aerului comprimat spre
cilindrii cu membrană (30 şi 31).
Presiunea de frânare a remorcii, care
corespunde presiunii comandate de
vehiculul tractant, va fi adaptată stării de
încărcare a remorcii de către
regulatoarele automate ale forţei de
frânare (34 şi 35).
 Modul de funcţionare
al instalaţiei de frână cu aer comprimat
Alimentare
(rosu)
Frana
(galben)
Alimentare electrica ABS
conform ISO 7638
Cablu diagnostic
În scopul evitării suprafrânării roţilor axei
din faţă în domeniul frânărilor parţiale,
presiunea de frânare va fi redusă de
supapa de adaptare (33). Supapele
releu ABS (în remorcă) şi supapele
electromagnetice de control ABS
(în vehiculul tractant) servesc la reglarea
presiunii de frânare în cilindri (creşterea
presiunii, menţinerea presiunii sau
scăderea acesteia). În măsura în care
supapele sunt activate de centralele
ABS (36 sau 41), comanda se
desfăşoară independent de presiunile
transmise de supapa de frână a
vehiculului tractant, respectiv supapa de
frână a remorcii. În stare de
nefuncţionare (magneţii fără curent)
supapele îndeplinesc rolul unor supape
releu, servind la umplerea şi golirea
rapidă a cilindrilor de frână.
2.2 Instalaţia frânei de imobilizare
La acţionarea supapei pentru frâna de
mână (16) în poziţia de indexare din
cilindrii Tristop (19) se elimină aerul
complet. Forţa necesară pentru frâna din
roată se realizează acum de către
arcurile puternic pretensionate din
cilindrii Tristop. Concomitent este
eliminat aerul şi din conducta de la
supapa frânei de mână (16) spre supapa
de comandă a remorcii (17). Frânarea
remorcii se va produce prin transmitere
de presiune în furtunul de legătură
“Frână“. Deoarece în Recomandarea
Consiliului “Comunităţii Europene“
(RREG) se solicită ca un autotren trebuie
să se poată ţine pe loc numai de
vehiculul tractant, din instalaţia de frână
a remorcii se poate elimina aerul din nou,
aducând maneta frânei de mână în
“poziţia de control“. Se poate verifica
astfel dacă instalaţia frânei de
imobilizare a vehiculului tractant
îndeplineşte condiţiile cerute de RREG.
2.3 Instalaţia frânei auxiliare
Prin posibilitatea acţionării graduale a
supapei frânei de mână (16) se poate
frâna autotrenul în cazul defectării
circuitelor I şi II ale frânei de serviciu cu
ajutorul compartimentelor de
înmagazinare de forţă ai cilindrilor
Tristop (19). Producerea forţei necesare
pentru frâna din roţi se realizează după
cum s-a descris la instalaţia frânei de
imobilizare, prin forţa arcurilor
pretensionate din cilindrii Tristop (19),
dar din cilindri nu se elimină aerul
complet, ci numai corespunzător
efectului de frânare dorit.
3. Frânarea automată a
remorcii
La ruperea furtunului de legătură
”Alimentare” presiunea scade brusc şi
supapa de frână a remorcii (27)
comandă frânarea totală a remorcii. În
cazul ruperii furtunului de legătură
”Frână”, la acţionarea frânei de serviciu
supapa cu 2/2 căi integrată în supapa de
comandă a remorcii (17) strangulează
trecerea aerului spre capul de cuplare
(11) a furtunului de alimentare în aşa fel,
că dacă se rupe furtunul de frână, se
produce o scădere bruscă a presiunii în
furtunul de alimentare şi în intervalul de
timp prescris de lege de max. 2 sec.
supapa de frână a remorcii (27)
comandă automat frânarea acesteia.
Supapa de reţinere (13) asigură
instalaţia frânei de imobilizare contra
acţionării neintenţionate la o scădere a
presiunii în furtunul de alimentare a
remorcii.
4. Componente ABS
Vehiculul tractant este prevăzut, în mod
normal, cu trei becuri de control
(la ASR încă unul), pentru recunoaşterea
funcţionării şi pentru supravegherea pe
parcurs a sistemului, cât şi cu relee,
infomodul şi priză ABS (24). După
cuplarea contactului se aprinde becul de
control galben dacă vehiculul tractat nu
dispune de ABS sau legătura este
întreruptă. Becul de control roşu se
stinge când vehiculul depăşeşte viteza
de cca.7 km/h şi circuitul de siguranţă al
unităţii electronice ABS nu a recunoscut
vreo defecţiune.
5
 Instalaţia de frânare cu aer comprimat dublu-
circuit cu două conducte cu ABS/ASR (4S/4M)

4,5
36
21
2 38
3 7
12

8 20 22
1

10
14

13
37 11
9 16
17

33

6
23

28

18
24
27
29,30 19 15
31,32
25

34 35 26

Legendă:
Poz. 11 supapă releu 26 priză ABS pentru remorcă
1 compresor 12 cilindru cu piston 27 cablu prelungitor pentru senzor
2 uscător de aer cu regulator de 13 cilindru cu membrană 28 cablu magnet
presiune 14 cilindru de acţionare ASR 29 bucşă
3 supapă de protecţie cu 4 15 supapă electromagnetică 30 suport senzor
circuite cu 3/2 căi 31 senzor cu cablu
4 rezervor de aer 16 cilindru Tristop® 32 rotor cu poli
5 bandă de fixare 17 supapă de eliberare rapidă 33 supapă regulatoare
6 racord pentru verificare 18 regulator ALB electromagnetică ABS
7 supapă pentru evacuarea apei 19 corp de amortizare 34 electronică
8 supapă de reţinere 20 supapă de comandă a remorcii 35 modul info
9 supapă de frână a vehiculului 21 cap de cuplare, rezervă 36 comutator manometric
tractant cu regulator integrat 22 cap de cuplare, frână 37 supapă proporţională
pentru axa faţă 23 supapă cu două căi 38 supapă cu 3/2 căi
10 supapă a frânei de mână cu 24 becuri de control ABS
comandă pentru remorcă 25 bec info

6
 1.

Echipamente de frânã vehicul tractant

7
1. Filtru de aspiraţie

Filtru de aer umed

432 600 ... 0 până la
432 607 ... 0

Filtrul de aer cu baie de ulei

432 693 ... 0 până la
432 699 ... 0

Filtru de aer umed Filtru de aer cu baie de ulei

Scop:
Împiedicarea pătrunderii impurităţilor din
aerul comprimat în compresoare (prin
filtrul de aspiraţie), respectiv în
deschiderile de aerisire ale
echipamentelor pentru aer comprimat
(prin filtrul de aerisire); iar în afară de
aceasta, amortizarea zgomotelor de
aspiraţie şi purjare.
Mod de acţiune:
Filtru de aer umed (pentru condiţii
normale de exploatare) Aerul este
aspirat printr-un orificiu din capac, trece
prin masa de filtrare şi ajunge purificat în
ştuţul de aspiraţie al compresorului.
Mod de acţiune:
Filtru de aer cu baie de ulei (pentru aer
cu conţinut mare de praf).
Aerul este aspirat prin sita din partea de
jos a capacului şi tubul central şi condus
pe suprafaţa uleiului, în care particulele
de praf antrenate se pot depune. Aerul
de pe oglinda uleiului este dirijat în sus,
trece printr-o masă de filtrare, care
reţine eventualele impurităţi conţinute
încă în aer cât şi particulele de ulei şi
ajunge apoi în ştuţul de aspiraţie al
compresorului.

8
 Compresor
1.
Compresor monocilindru
411 1.. ... 0 şi
911 ... ... 0

Compresor cu doi cilindri

411 5.. ... 0 şi
911 5.. ... 0

Scop: La coborârea pistonului prin racordul 0 şi

Producerea aerului comprimat în
vehicule şi instalaţii staţionare.
Mod de acţiune:
Arborele cotit antrenat de motorul
vehiculului prin curea şi fulie transmite
mişcarea prin intermediul bielei asupra
pistonului.
supapa de admisie este aspirat aer
atmosferic purificat cu filtrul de aer al
motorului sau cu un filtru umed, respectiv
cu baie de ulei, care este comprimat la
mişcarea în sus a pistonului şi prin
supapa de evacuare şi racordul 2
pompat în rezervoare.
Ungerea se realizează funcţie de tip prin
barbotaj sau sub presiune.

9
1. Epurator pentru aer comprimat
Epurator de aer comprimat
432 511 ... 0
Scop:
Epurarea aerului debitat de compresor
cât şi condensarea vaporilor de apă
conţinuţi în aer.
Mod de acţiune:
Aerul care pătrunde prin fanta inelară A
ajunge în compartimentul B. Străbătând
fanta A aerul se răceşte şi o parte din
vaporii de apă conţinuţi în el se
condensează. Aerul trece apoi prin filtrul
(a) spre racordul 2.
Concomitent presiunea din
compartimentul B deschide admisia (e)
10
a corpului supapei (d), iar apa de
condens curge prin filtrul (f) în
compartimentul C.
Dacă presiunea din compartimentul B
scade, admisia (e) se închide şi
evacuarea (b) se deschide. Apa de
condens este acum suflată în atmosferă
de presiunea din compartimentul C.
Dacă se egalizează presiunile din
compartimentele B şi C se închide
evacuarea (b).
Cu ştiftul (c) se poate verifica
funcţionarea supapei de purjare
automată.

Uscător de aer
432 410 ... 0 şi
432 420 ... 0
Scop:
Uscarea aerului debitat de compresor
prin extragerea vaporilor de apă conţinuţi
în aer. Aceasta se realizează printr-o
uscare de absorbţie cu regenerare la
rece, la care aerul comprimat de
compresor este condus printr-un
granulat (substanţă absorbantă), care
este capabil să preia vaporii de apă
conţinuţi în aer.
Mod de acţiune:
Varianta 1 (comanda prin regulator de
presiune separat 432 420 ... 0
În faza de pompare aerul pompat de
compresor trece prin racordul
1 în compartimentul A. Aici se
acumulează ca urmare a scăderii
temperaturii apa de condens, care
ajunge la evacuarea (e) prin canalul C.
Aerul pătrunde prin filtrul fin (g) integrat
în cartuş şi compartimentul inelar (h)
spre partea superioară a cartuşului cu
granulat (b). Parcurgând granulatul (a)
se extrage umiditatea din aer, aceasta
fiind preluată de suprafaţa granulatului
Uscătorul de aer
432 420
(a). Aerul uscat ajunge prin supapa de
reţinere (c), racordul 21 şi aparatele
conectate, la rezervoarele de aer.
Concomitent pătrunde aer uscat prin
orificiul cu obturare şi racordul 22 la
rezervorul de regenerare.
La atingerea presiunii de decuplare din
instalaţie regulatorul de presiune face ca
prin racordul 4 să ajungă presiunea în
compartimentul B. Pistonul (d) se
deplasează în jos şi deschide evacuarea
(e). Aerul din compartimentul A ajunge
prin canalul C şi evacuare (e) în
atmosferă.
Din rezervorul de regenerare pătrunde
aer acum prin orificiul cu obturare spre
partea inferioară a cartuşului cu granulat
(b). La expandarea şi parcurgerea de jos
în sus a cartuşului cu granulat (b),
umiditatea existentă pe suprafaţa
granulatului (a) este preluată de aer şi
prin canalul C prin evacuarea (e)
deschisă, purjată în atmosferă la
racordul 3.
La atingerea presiunii de cuplare a
regulatorului de presiune, din
compartimentul B se elimină din nou
aerul în atmosferă. Evacuarea (e) se
închide şi începe procesul de uscare
după cum a fost descris mai înainte.
1.
432 410
Prin montarea unui element de încălzire
(f) în apropierea pistonului (d) se elimină
deficienţa în funcţionare cauzată de
formarea gheţii în condiţii extreme.
Varianta 2 (comanda prin regulator de
presiune separat 432 410 ... 0
Uscarea aerului se produce conform
celor descrise la varianta 1. Presiunea
de decuplare apare la această variantă
prin orificiul (l) în compartimentul D şi
acţionează asupra membranei (m).
După învingerea forţei arcului se
deschide admisia (n) şi pistonul (d) sub
acţiunea presiunii deschide evacuarea
(e).
Aerul debitat de compresor curge prin
compartimentul A, canalul C şi aerisirea
3 în atmosferă. Pistonul (d) preia în
acelaşi timp şi funcţia de supapă de
suprapresiune. La suprapresiune
pistonul (d) deschide automat evacuarea
(e).
Dacă presiunea de alimentare din
instalaţie scade ca urmarea consumului
de aer sub presiunea de cuplare, se
închide admisia (n) iar presiunea din
compartimentul B scade prin evacuarea
regulatorului de presiune. Evacuarea (e)
se închide şi procesul de uscare începe
din nou.
11
1.
Uscătorul de aer cu supapă
de limitare a
contracurentului
432 413 ... 0 şi
432 415 ... 0
Uscătoarele de aer cu 1 element din
această serie constructivă oferă
posibilitatea prin supapa de limitare a
contracurentului integrată ca aerul
necesar pentru regenerare să se ia din
rezervorul de aer principal, în cazul în
care supapa de siguranţă multicircuit
folosită permite curentul invers. Prin
aceasta se elimină necesitatea unui
rezervor de regenerare separat.
Mod de acţiune:
Varianta 1 (comanda prin regulator de
presiune separat 432 413 ...0)
În faza de pompare aerul comprimat
pompat de compresor trece prin racordul
1, deschide supapa de reţinere (i) şi
ajunge în compartimentul A. Aici se
acumulează ca urmare a scăderii
temperaturii apa de condens, care ajunge
la evacuarea (e) prin canalul C.
Uscarea aerului se produce după cum s-
a descris la 432 420. Concomitent
pătrunde aer uscat şi în compartimentul E
şi acţionează asupra membranei (o).
Aceasta se deformează spre dreapta şi
face posibilă legătura dintre
compartimentele E şi G prin orificiul cu
12
Uscătorul de aer
432 413
obturare (s).
Prin filtrul (l) ajunge aer din rezervor şi în
compartimentul H şi acţionează asupra
supapei (q). După învingerea forţei
arcului reglabilă cu şurubul (r) se ridică
supapa (q). Aerul din rezervor ajunge
acum în compartimentul F şi acţionează
asupra membranei (o) pe partea cealaltă
cu o presiune ceva mai mică
corespunzătoare reţinerii supapei (q).
La atingerea presiunii de decuplare din
instalaţie regulatorul de presiune face ca
prin racordul 4 să ajungă presiunea în
compartimentul B. Pistonul (d) se
deplasează în jos şi deschide evacuarea
(e). Supapa de reţinere (i) opreşte
trecerea aerului spre racordul 1 şi aerul
din compartimentul A ajunge prin canalul
C şi evacuarea (e) în atmosferă.
Ca urmare a scăderii presiunii din
compartimentul G supapa de reţinere (c)
se închide. Aerul de regenerare se ia
acum din rezervoarele de alimentare,
pentru aceasta trebuie să existe o supapă
de siguranţă multicircuit care permite
curentul invers. Aerul din rezervor aflat la
racordul 21 pătrunde prin compartimentul
E, orificiul cu obturare (s), acesta
destindu-se în compartimentul G şi astfel
la partea inferioară a cartuşului (b).
În timp ce străbate cartuşul cu granulat
(b) de jos în sus aerul preia umiditatea de
pe suprafaţa (a) a cartuşului şi prin
canalul C, evacuarea deschisă (e),
purjând-o în atmosferă prin racordul 3.
Scurgerea inversă se încheie când
432 415
presiunea din stânga membranei (q)
scade în aşa măsură, încât ajunge în
poziţie închisă.
La atingerea presiunii de cuplare a
regulatorului de presiune, din
compartimentul B se elimină din nou
aerul în atmosferă. Evacuarea (e) se
închide şi începe procesul de uscare
după cum a fost descris mai înainte.
Ieşirea 31 este prevăzută suplimentar pe
partea de debitare cu o supapă de
siguranţă.
Varianta 2 (comanda prin regulator de
presiune integrat 432 415 ...0)
Presiunea de decuplare ajunge la
această variantă prin orificiul de legătură
în compartimentul J şi acţionează asupra
membranei (m). După învingerea forţei
arcului se deschide admisia (n) şi pistonul
(d) sub acţiunea presiunii deschide
evacuarea (e).
Aerul debitat de compresor curge prin
compartimentul A, canalul C şi aerisirea 3
în atmosferă. Pistonul (d) preia în acelaşi
timp şi funcţia de supapă de
suprapresiune. La suprapresiune pistonul
(d) deschide automat evacuarea (e).
Dacă presiunea de alimentare din
instalaţie scade ca urmarea consumului
de aer sub presiunea de cuplare, se
închide admisia (n) iar presiunea din
compartimentul B scade prin evacuarea
regulatorului de presiune. Evacuarea (e)
se închide şi procesul de uscare începe
din nou.

432 431
Uscător de aer cu 2 elemenţi
432 431 ... 0 şi
432 432 ... 0
Mod de acţiune:
a) Comanda fără regulator de
presiune integrat
Aerul comprimat pompat de compresor
trece prin racordul 1 în orificiul E. Ca
urmare a scăderii temperaturii se poate
forma condens în orificiul E, care ajunge
la supapa de mers în gol (m) prin orificiul
L. Din orificiul E aerul pătrunde prin
supapa (k) deschisă în compartimentul B
cât şi mai departe prin filtrul fin (e)
integrat în cartuş, cât şi compartimentul
inelar A la partea superioară a cartuşului
(c).
Aerul purificat trece prin sita (a)
traversând de sus în jos granulatul (b) al
cartuşului (c) cusut într-o pungă filtrantă
şi ajunge prin sita (d) şi supapa de
reţinere (f) în orificiul G.
În timpul parcurgerii granulatului (b)
umiditatea conţinută în aer este reţinută
în canalele fine ale granulatului foarte
poros. După deschiderea supapei de
reţinere (g) aerul comprimat pătrunde din
orificiul (G) prin racordul (2) la
rezervoarele de aer. Prin orificiile cu
obturare ale supapelor (f şi p) destinate
Uscătorul de aer
pentru faza de debitare a compresorului
o parte din aerul uscat ajunge din orificiul
(G) la partea inferioară a cartuşului (s) şi
parcurge granulatul de jos în sus
(spălare în contracurent). Aerul uscat
preia cu această ocazie umiditatea
existentă în canalele fine ale granulatului
foarte poros (r) spre aerisirea 3, trecând
prin compartimentul inelar (K),
compartimentul (H) şi partea deschisă a
supapei (o).
Supapa unisens suplimentară (h)
permite ca la începutul umplerii
instalaţiei supapele de comandă (k şi o)
să nu se amorseze. Supapa (h) se
deschide numai la o presiune de
acumulare la racordul 2 > 5 bari, iar aerul
comprimat ajunge în compartimentul C.
Dacă trecerea aerului spre bobina
electromagnetului (j) este deschisă
acum de elementul temporizat integrat în
supapa electromagnetică, indusul (i)
este atras. Aerul comprimat pătrunde
acum din compartimentul C în
compartimentul D cât şi prin orificiul F în
compartimentul M şi deplasează în
poziţia lor limită spre stânga supapele de
comandă împotriva forţei arcului.
Trecerea de la orificiul E spre
compartimentul B este închisă. Aerul
comprimat aflat în compartimentul B se
evacuează în atmosferă prin racordul 3
1.
la partea deschisă a supapei de
comandă (k) prin canalul N. Supapa de
reţinere (g) se închide şi presiunea din
instalaţie rămâne asigurată. Ca urmare a
scăderii presiunii în compartimentul B se
închide şi supapa de reţinere (f).
Aerul debitat de compresor pătrunde
acum din orificiul E prin compartimentul
H, compartimentul inelar K şi prin
granulatul (r) al cartuşului (s). Procesul
de uscare a aerului comprimat decurge
după cum a fost descris deja. Aerul uscat
ajunge după deschiderea supapei (p) şi
a supapei de reţinere (g) prin racordul 2
la rezervoarele de aer. Prin orificiul cu
obturare al supapei (f) aerul uscat ajunge
la partea inferioară a granulatului (b), aşa
încât şi aici va avea loc o spălare în
contracurent.
După cca. 1 minut temporizatorul
întrerupe curentul spre electromagnet.
Indusul (i) închide trecerea din
compartimentul C şi deschide
evacuarea, prin care presiunea din
compartimentul D şi compartimentul M
se poate anihila. Forţa arcului şi
presiunea din orificiul G deplasează
supapele de comandă spre poziţia lor
limită pe dreapta. Supapa de comandă
(o) închide trecerea spre compartimentul
H şi supapa de comandă (k) deschide
trecerea spre compartimentul B.
13
1.
432 432
Aerul comprimat debitat de compresor
este condus acum din nou spre
granulatul (b) şi procesul de uscare
decurge după cum s-a descris deja, în
continuare alternarea cartuşelor
făcându-se la fiecare minut.
Dacă regulatorul de presiune cuplează
pe mers în gol la presiunea anterior
stabilită, în racordul 4 se introduce
presiune, pistonul (m) sub acţiunea
presiunii se deplasează în jos,
deschizându-se supapa de mers în gol.
Apa de condens existentă şi impurităţile
se elimină în faza de mers în gol,
împreună cu aerul debitat în atmosferă,
prin racordul 3. Dacă regulatorul de
presiune cuplează pe mers în sarcină din
racordul 4 dispare presiunea şi supapa
de mers în gol închide trecerea spre
racordul 3.
Prin montarea unui element de încălzire
(l), care se cuplează la coborârea
temperaturii sub cca. 6° şi se decuplează
din nou la depăşirea temperaturii de cca.
30°C, se poate evita un deranjament în
funcţionare în condiţii extreme, prin
formarea gheţii în zona pistonului (m).
14
Uscătorul de aer
b) Comanda prin regulator de
presiune integrat
Uscarea aerului se produce după cum s-
a descris la a). Presiunea care se crează
la umplerea instalaţiei în racordul 2
apare şi în compartimentul P şi
acţionează asupra părţii de jos a
membranei (t). Imediat după ce forţa
rezultantă este mai mare decât forţa
arcului (n) reglată cu şurubul (y),
membrana (t) se curbează şi antrenează
şi pistonul (q). Prin aceasta se deschide
admisia (u) şi pistonul (m) sub acţiunea
presiunii se deplasează în jos, astfel se
deschide supapa de mers în gol. Apa de
condens existentă şi impurităţile se
elimină în atmosferă, împreună cu aerul
debitat în faza de mers în gol, prin
evacuarea 3.
Compresorul funcţionează în mers în gol
până când presiunea din instalaţie
coboară sub presiunea de cuplare a
regulatorului de presiune. În paralel se
anihilează şi presiunea din
compartimentul P de sub membrana (t).
Arcul (n) deplasează pistonul (q) cât şi
membrana (t) în poziţia lor iniţială înapoi.
Admisia (u) se închide şi presiunea din
compartimentul O se anihilează prin
evacuarea regulatorului de presiune.
Supapa de mers în gol cu pistonul (m) se
închide din nou.
Aerul comprimat pătrunde acum din nou
în orificiul E şi ajunge printr-unul din
cartuşele uscătorului (b sau r) cât şi
racordul 2 uscat, în rezervoarele de aer.
Instalaţia se va umple în încheiere iarăşi
până la presiunea de decuplare a
regulatorului de presiune.
Utilizare:
În funcţie de necesităţi de la WABCO
sunt disponibile uscătoare cu 1 element
sau cu 2 elemenţi. Decizia de a utiliza un
uscător cu 1 element sau uscător cu 2
elemenţi se orientează după debit şi
durata de funcţionare cuplată a
compresorului.
Compresoarele cu 1 element
pot fi utilizate în mod normal până la un
debit de ~ 500 l/min şi durata de
funcţionare cuplată a compresorului
până la ~ 50 %. Abateri de la valorile
recomandate mai sus vor trebui să fie
verificate în exploatare.
Uscător de aer cu 2 elemenţi
acoperă domeniul > 500 l/min şi
> 50 % până la 100% din timpul de
cuplare. Debite de peste 1000 l/min
trebuie verificate în exploatare.
 Regulatoare de presiune
Regulator de presiune cu
filtru şi racord de umflat
anvelope 975 303 ... 0
Scop:
Reglarea automată a presiunii de
funcţionare a unei instalaţii de frână cu
aer comprimat, cât şi asigurarea
conductelor şi supapelor contra
murdăririi. În funcţie de variantă
comanda pompei antiîngheţ automată
sau a uscătorului de aer cu 1 element,
conectate.
Mod de acţiune:
a.) Regulatoare de presiune
Aerul comprimat pompat de compresor
trece prin racordul 1 şi filtrul (g) în
compartimentul B. După deschiderea
supapei de reţinere (e) aerul comprimat
ajunge prin conducta care porneşte de la
racordul 21 la rezervoarele de aer şi în
compartimentul E. Racordul 22 este
prevăzut pentru comandarea unei
pompe antiîngheţ postcomutate.
În compartimentul E ia naştere o forţă
care acţionează pe partea inferioară a
membranei (c). Imediat după ce forţa va
fi mai mare decât cea a arcului (b), care
se poate regla cu şurubul (a), membrana
(c) se curbează în sus, antrenând cu ea
şi pistonul (m). Evacuarea (l) se închide
şi admisia (d) se deschide, aşa încât
presiunea din compartimentul E se
propagă în compartimentul C şi
deplasează în jos pistonul (k) împotriva
forţei arcului (h). Evacuarea (i) se
deschide şi aerul debitat de compresor
se evacuează în atmosferă prin racordul
3. Prin scăderea presiunii din
compartimentul B se închide supapa de
reţinere (e) iar presiunea din instalaţie
rămâne asigurată.
Compresorul funcţionează acum în mers
în gol până când presiunea din instalaţie
coboară sub cea de cuplare a
regulatorului. În paralel coboară
presiunea şi în compartimentul E de sub
membrana (c). Totodată forţa arcului (b)
împinge membrana împreună cu
pistonul (m) în jos. Admisia (d) se
închide, evacuarea (l) se deschide, iar
aerul din compartimentul C se
evacuează în atmosferă prin
compartimentul F şi orificiul de legătură
de la racordul 3. Arcul (h) deplasează
pistonul (k) în sus şi evacuarea (i) se
închide. Aerul comprimat debitat de
compresor pătrunde din nou prin filtrul
(g) în compartimentul B, deschide
supapa de reţinere (e) şi instalaţia va fi
umplută iarăşi până la presiunea de
decuplare a regulatorului de presiune.
b.) Regulator de presiune cu
racord de comandă 4 şi
racord 23.
Această variantă de regulator de
presiune diferă faţă de cea descrisă la
punctul a doar prin modul de comandă al
presiunii de decuplare. Aceasta se ia aici
nu din interiorul regulatorului de
presiune, ci din conducta de alimentare,
după uscătorul de aer. Legătura de la
compartimentul B la compartimentul E
este închisă iar supapa de reţinere (e)
1.
lipseşte. Aerul de alimentare ajunge prin
racordul 4 şi compartimentul A în
compartimentul E şi acţionează asupra
membranei (c). Desfăşurarea în
continuare a procesului are loc în mod
analog punctului a. Conexiunea dintre
compartimentul C spre compartimentul
D este deschisă, astfel încât presiunea
de comandă din compartimentul C poate
fi utilizată prin racordul 23 şi pentru
comandarea uscătoului de aer cu un
element.
c.) Racordul pentru umflarea
anvelopelor
După scoaterea capacului de protecţie şi
înşurubarea piuliţei olandeze a furtunului
de umflat pneuri, tija (f) se mişcă spre
stânga. Legătura dintre compartimentul
B şi racordul 21 se întrerupe. Aerul
comprimat debitat de compresor
pătrunde acum din compartimentul B pe
lângă tija (f) în furtunul de umflat pneuri.
Dacă presiunea din instalaţie depăşeşte
valoarea de 12+2 bari resp. 20 +2 -1 bari,
pistonul (k) care este conceput ca
supapă de siguranţă, deschide
evacuarea (i) şi aerul iese în atmosferă
prin racordul 3.
Înainte de a începe umflarea pneurilor
trebuie ca în rezervor să se coboare
presiunea sub cea de cuplare a
regulatorului de presiune, pentru ca în
timpul mersului în gol să nu se poată lua
aer.
15
1. Supape de siguranţă

Supapă de siguranţă
434 6.. ... 0 şi
934 6.. ... 0

434 612 ... 0

434 608 ... 0 934 601 ... 0

Scop: compresiune (a), supapa (c) cu pistonul

Limitarea presiunii într-o instalaţie cu
aer comprimat la o valoare maximă
admisă.
Mod de acţiune:
Aerul comprimat ajunge prin racordul 1
sub supapa (c). Dacă forţa rezultată din
presiunea x suprafaţa este mai mare
decât forţa reglată a arcului de
(b) vor fi împinse în sus.
Aerul comprimat suplimentar se
evacuează în atmosferă prin racordul 3,
până când forţa arcului învinge şi
închide supapa (c).
Prin ridicarea pistonului (b) se poate
verifica funcţionarea supapei de
siguranţă.

16

Pompă antiîngheţ
932 002 ... 0
Scop:
Injecţia automată a substanţei antiîngheţ
în instalaţia de frână, în vederea
protejării conductelor şi aparatelor
conectate împotriva formării gheţii.
Mod de acţiune:
Pompa antiîngheţ se poate monta
înainte sau după regulatorul de presiune,
în funcţie de tip.
În timp ce la pompa antiîngheţ montată
înaintea regulatorului de presiune
impulsul de comandă pentru cuplarea
regulatorului de presiune de la mers în
gol la mers în sarcină se ia printr-un
orificiu interior direct din conducta de
alimentare, la pompa antiîngheţ montată
după regulatorul de presiune acesta
trebuie luat printr-o conductă separată.
În ambele cazuri agentul antiîngheţ se va
injecta în instalaţie după ce regulatorul
de presiune a cuplat compresorul pe
mers în sarcină, deci pe debitare în
instalaţie.
Aparate antiîngheţ
Fig. 1
Fig. 2
1. Fără racord separat pentru
comandă (fig. 1)
Aerul comprimat debitat de compresor
străbate pompa antiîngheţ de la racordul
1 la racordul 2 (orificiul J). Presiunea
creată prin orificiul (H) în compartimentul
(F) deplasează pistonul (E) spre stânga.
Scurgerea substanţei antiîngheţ în
compartimentele (C) şi (R) se intrerupe
ca urmare a închiderii orificiului (K).
Lichidul aflat în compartimentul (R) este
dislocat ca urmare a mişcării pistonului
(E) în continuare. Acesta trece pe lângă
scaunul de supapă (N) în orificiul (J) şi va
fi antrenat în instalaţia de frână de
curentul de aer.
Dacă presiunea din rezervor atinge
valoarea de funcţionare, regulatorul de
presiune cuplează pe mers în gol.
Presiunea din orificiul (J) şi prin orificiul
(H) şi în compartimentul (F) se
micşorează. Arcul (G) împinge pistonul
(E) înapoi în poziţia sa iniţială. Prin
orificiul (K) de alimentare curge
substanţa antiîngheţ din rezervor în
compartimentul (R).
Aceste procese se repetă la fiecare
cuplare şi decuplare a regulatorului de
presiune.
1.
2. Cu racord separat pentru
comandă (fig. 2)
Modul de funcţionare este acelaşi ca cel
descris la 1. Presiunea de comandă la
această variantă de aparat este adusă
prin racordul 4 de la un aparat extern, de
ex. regulatorul de presiune.
Utilizare şi întreţinere:
La temperaturi sub 5°C aparatul trebuie
pus în funcţiune prin rotirea manetei (B)
în poziţia I. Nivelul lichidului antiîngheţ
trebuie controlat zilnic.
La temperaturi peste 5°C aparatul poate
fi decuplat prin rotirea manetei (B) în
poziţia 0.
În anotimpul cald nu este necesar să fie
lichid în rezervor. Poziţia manetei (B)
este atunci indiferentă.
Pompa antiîngheţ nu necesită o
întreţinere specială.
17
1.
Supapă de siguranţă cu trei
circuite 934 701 ... 0
Scop:
Asigurarea presiunii în circuitele rămase
intacte în cazul defectării unuia din
circuite, într-o instalaţie de frână cu aer
comprimat cu mai multe circuite.
Construcţia:
Varianta constructivă I
Supapele(c şi j) sunt ţinute închise în
permanenţă la circuitele intacte de
arcurile acţionând în sensul de închidere
(spre în jos), cu excepţia procesului de
umplere a instalaţiei.
Supapele (c şi j) sunt ţinute deschise la
circuitele intacte la presiuni superioare
presiunii de deschidere reglate de
arcurile acţionând în sensul de
deschidere (spre în sus), aşa încât la o
mică scădere a presiunii în circuitul 1 sau
2 este posibilă o scurgere de aer din
circuitul cu presiune mai mare spre
celelalte, prin aceasta micşorându-se
frecvenţa de cuplare a regulatorului de
presiune.
18
Supape de siguranţă multicircuit
Mod de acţiune:
Aerul de la regulatorul de presiune
pătruns în supapa de siguranţă prin
racordul 1 deschide supapele (c şi j),
după atingerea presiunii de deschidere
reglate (= presiune de siguranţă), în timp
ce membranele (b şi k) vor fi ridicate
împotriva forţei arcurilor (a şi l). Apoi
aerul comprimat trece prin racordurile 21
şi 22 în rezervorul de aer al circuitelor 1
şi 2. Pe lângă aceasta ajunge după
deschiderea supapelor de reţinere (d şi
h) în compartimentul A, deschide supapa
(e) şi trece prin racordul 23 în circuitul 3.
De la circuitul 3 sunt alimentate cu aer
instalaţiile frânei auxiliare şi de
imobilizare şi instalaţia remorcii.
Dacă se defectează ca urmare a unei
neetanşeităţi de ex. circuitul 1, aerul
venind de la regulatorul de presiune iese
în atmosferă mai întâi prin circuitul
defect. Imediat dacă se produce o
scădere de presiune în circuitele 2 sau 3
după o frânare, se închide supapa (j) de
către arcul (l), şi urmează o reumplere a
circuitului intact respectiv până la
Varianta I
Varianta II
presiunea de deschidere a supapei (j)
(presiunea de siguranţă a circuitului
defect). Această reumplere face posibil
ca presiunea încă rămasă după o frânare
să dezvolte o forţă prin membrana
(b resp. f) care se opune forţei arcului
(a resp. g). Astfel se poate deschide deja
o supapă (c, respectiv e) când presiunea
de deschidere a supapei (j) încă nu a fost
atinsă. Asigurarea presiunii circuitelor 1
şi 3 în cazul defectării circuitului 2 se
realizează în mod similar. La defectarea
circuitului frânei auxiliară se produce mai
întâi o scurgere de aer din rezervoarele
circuitelor 1 şi 2 în circuitul 3, până când
supapa (e) nu se mai poate menţine
deschisă ca urmare a scăderii presiunii
curentului şi care la presiunea de
deschidere reglată se închide. Presiunile
celor două circuite principale de frână
rămân asigurate la valoarea presiunii de
deschidere a circuitului 3 defect.
Supapele de reţinere (d şi h) asigură la
defectarea circuitelor 1, respectiv 2 sub
presiunea de deschidere a supapelor
(c, respectiv j) circuitul intact faţă de cel
defect.
 Supape de siguranţă multicircuit
934 702
934 713
Supapă de siguranţă 4
circuite 934 702 ... 0
934 713 ... 0 / 934 714 ... 0
Scop:
Asigurarea presiunii în circuitele intacte
de frână la defectarea unuia sau mai
multor circuite într-o instalaţie de frână
cu aer comprimat cu 4 circuite.
Mod de acţiune:
În funcţie de variantă cele 4 circuite sunt
legate în paralel şi se produce o umplere
simultană a celor 4 circuite, sau circuitele
3 şi 4 sunt umplute după circuitele 1 şi 2.
Supapa de siguranţă cu 4 circuite
dispune în funcţie de variantă de nici
unul sau maximum pentru toate
circuitele, orificii bypass, care în cazul
defectării unui circuit permit umplerea
instalaţiei de frână de la 0 bar.
Aerul comprimat de la regulatorul de
presiune care intră în supapa de
siguranţă prin racordul 1 ajunge prin
orificiile Bypass (a, b, c şi d) trecând pe
lângă supapele de reţinere (h, j, q şi r)
ajunge în cele 4 circuite ale instalaţiei de
frână cu aer comprimat. Concomitent se
creează o presiune sub supapele (g, k, p
şi s), care la atingerea presiunii de
deschidere ( = presiunea de siguranţă) le
deschide pe acestea. Membranele (f, l, o
şi t) se ridică ca urmare a forţei arcurilor
(e, m, n şi u). Aerul comprimat trece prin
racordurile 21 şi 22 spre rezervoarele de
aer ale circuitelor 1 şi 2 ale instalaţiei
frânei de serviciu şi prin racordurile 23 şi
24 în circuitele 3 şi 4. De la circuitul 3
sunt alimentate cu aer comprimat
instalaţiile frânei auxiliare şi de
imobilizare ale vehiculului tractant şi
instalaţia remorcii, iar de la circuitul 4 alţi
consumatori secundari.
Dacă se defectează un circuit (de ex.
circuitul 1), aerul pătrunde din celelalte
trei circuite în cel defect, până la
atingerea presiunii dinamice de
închidere a supapelor. Prin forţa arcurilor
(e, m, n şi u) se închid supapele (g, k, p
1.
şi s). Ca urmare a consumării aerului din
circuitele 2, 3 sau 4, care provoacă o
scădere de presiune, acestea se vor
umple din nou până la presiunea de
deschidere reglată a circuitului defect.
Asigurarea presiunii a circuitelor rămase
intacte se realizează în acelaşi mod.
La defectarea unui circuit (de ex. circuitul
1) şi scăderea presiunii în circuitele
intacte la 0 bar (la staţionarea
indelungată a vehiculului), la umplerea
instalaţiei de frână aerul pătrunde mai
întâi prin supapele bypass (a, b, c şi d) în
toate cele 4 circuite. În circuitele intacte
se creează presiune sub membranele
(f, l şi o), care coboară presiunea de
deschidere a supapelor (g, k şi p). La
creşterea în continuare a presiunii în
racordul 1 aceste supape se deschid.
Circuitele 2, 3 şi 4 se vor umple la
presiunea de deschidere reglată a
circuitului defect şi asigurată la această
valoare.
19
1.
APU - unitatea de tratare a
aerului 932 500 ... 0
Construcţia:
APU (Air-Processing Unit) este un
aparat multifuncţional, ceea ce
înseamnă o combinaţie a mai multor
aparate. Este inclus în această unitate
un uscător de aer cu regulator de
presiune, în funcţie de variantă cu sau
fără încălzire, inclusiv o supapă de
siguranţă şi un racord de umflare pentru
pneuri. Flanşată la acest uscător este o
supapă de siguranţă multicircuit cu una
sau două supape de limitare a presiunii
integrate şi două supape de reţinere
integrate.
Suplimentar la unele variante, pe supapa
de siguranţă multicircuit este montat un
senzor de presiune dublu pentru
măsurarea presiunii de acumulare din
circuitele frânei de serviciu.
Scop:
Uscătorul de aer serveşte la extragerea
umidităţii din aerul debitat de compresor
cât şi curăţirii acestuia, precum şi la
reglarea presiunii din rezervoare.
Supapa de siguranţă multicircuit flanşată
20
APU – unitate de tratare a aerului
serveşte la limitarea presiunii şi
asigurarea presiunii în instalaţii de frână
cu mai multe circuite.
Mod de acţiune:
Aerul comprimat produs de compresor
ajunge prin racordul 11 şi un filtru la
cartuşul cu granulat. La parcurgerea
acestuia aerul este filtrat şi uscat
(vezi pentru aceasta uscătorul de aer
432 410 . . . 0 la pagina 11). Aerul uscat
pătrunde prin racordul 21 la racordul de
alimentare 1 al supapei de siguranţă
multicircuit flanşată. După atingerea
presiunii de alimentare a instalaţiei,
regulatorul de presiune integrat cuplează
supapa de mers în gol şi compresorul
debitează acum în atmosferă. În faza de
mers în gol granulatul este regenerat în
contracurent cu aer deja uscat, prin
racordul 22.
Uscătorul de aer este echipat cu o
supapă de siguranţă care se deschide la
suprapresiune. În vederea evitării
deranjamentelor de funcţionare iarna, pe
supapa de mers în gol există suplimentar
o încălzire integrată. Prin racordul pentru
umflarea pneurilor sau racordul 12 este
posibilă umplerea instalaţiei dintr-o sursă
exterioară (atelier). La racordul 24 se vor
conecta rezervoarele de alimentare
pentru suspensia pneumatică.
Presiunea aflată la racordul 1 al supapei
de siguranţă multicircuit este redusă în
prima treaptă la (10 ± 0,2 bari) necesară
circuitelor frânei de serviciu şi în a doua
0
treaptă (8,5 –0, 4 bari) necesară pentru
instalaţia de frână a remorcii.
La defectarea unui circuit presiunea din
celelalte circuite scade mai întâi până la
presiunea dinamică de închidere
(în funcţie de instalaţie), crescând apoi
însă până la presiunea de deschidere
(9,0 –00, 3 bari circuitele 1 + 2 şi 7,5
0
– 0, 3 bari circuitele 3 + 4) a circuitului
defect (= presiunea de siguranţă).
Premisa pentru aceasta este ca
compresorul să fie în faza de debitare.
Aerul debitat peste această presiune se
evacuează în atmosferă prin circuitul
defect.
O unitate de senzori electronici permite
afişarea continuă a presiunilor din
circuitele frânei de serviciu. Circuitele 3
şi 4 au ieşiri suplimentare asigurate cu
câte o supapă de reţinere (25 şi 26).
La umplerea instalaţiei de frână de la 0
bari se vor umple cu prioritate circuitele
frânei de serviciu (1 şi 2) conform
Recomandării C.E. nr.c 71/320.
 Rezervor de aer
Rezervor de aer 950 ... ... 0
Scop:
Înmagazinarea aerului comprimat
produs de compresor.
Construcţia:
Rezervorul constă dintr-o piesă mediană
cilindrică, capace ambutisate sudate şi
bucşi filetate pentru racordarea
conductelor. Utilizarea oţelurilor de
înaltă rezistenţă permite presiuni de
regim de până la 10 bari, la rezervoare
sub 60 litri volum, folosind aceeaşi
grosime de material pentru toate
mărimile de rezervor.
Eticheta tipului este lipită şi trebuie să
conţină, conform normei EN 286 : 2
următoarele informaţii: Numărul şi data
normei, numele fabricantului, numărul
Verificaţi regulat fixarea pe rama şasiu şi colierele rezervorului
1.
fabricii, modificările, data fabricaţiei,
numărul de omologare, volumul în litri,
presiunea de regim admisă, temperatura
minimă şi maximă de funcţionare,
semnul CE în cazul conformităţii cu
87/404/EG.
Plăcuţa de tip este acoperită cu un
autocolant cu numărul WABCO. După o
revopsire a rezervorului, dacă este cazul
de producătorul vehiculului, autocolantul
trebuie îndepărtat pentru ca plăcuţa de
tip să fie vizibilă.
Apa de condens din rezervor trebuie
purjată regulat. Se recomandă folosirea
supapelor de purjare, care pot fi livrate
pentru acţionare manuală sau automată.
Verificaţi regulat fixarea pe rama şasiu şi
colierele rezervorului.
21
1. Supape de evacuare a apei
Supapa automată pentru
evacuarea apei
434 300 ... 0
Scop:
Prevenirea pătrunderii apei de condens
în supape, conducte şi cilindri prin
purjare automată a rezervorului.
Mod de acţiune:
Presiunea care vine din conducta dintre
compresor şi regulator ajungând la
racordul de comandă 4 împinge pistonul
de cuplare (a) în poziţia lui limită de jos.
Apa care vine din rezervor ajunge prin
racordul 1 la frezările pistonului de
comandă (a) în compartimentul pentru
colectare A.
Apa de condens aflată în conducta de
comandă este împinsă de asemenea
prin orificiul din peretele pistonului de
comandă (a) gol în compartimentul de
colectare A.
Supapa pentru evacuarea
apei 934 300 ... 0
Scop:
Evacuarea apei de condens din
rezervorul de aer şi la nevoie aerisirea
conductelor de aer comprimat şi
rezervoarelor.
Mod de acţiune:
Supapa va fi menţinută în stare închisă
22
La decuplarea compresorului dispare
presiunea din conducta de comandă, iar
presiunea din rezervor aflată în
compartimentul inelar B deplasează
pistonul de comandă (a) în poziţia sa
limită de sus. Apa adunată în
compartimentul de colectare A poate să
se evacueze în atmosferă pe lângă
frezările (b).
O deversare a condensului aflat în
compartimentul de colectare (a) cât şi o
scăpare parţială a presiunii din rezervor
prin orificiul din peretele pistonului de
comandă – care ar fi posibilă în cazul
opririi motorului în momentul când
acesta este în faza de debitare a
compresorului – este prevenită printr-un
O-ring aflat în dreptul orificiului care
acţionează ca supapă de reţinere.
prin arcul (a) şi presiunea din rezervor.
Prin tragerea sau presarea bolţurilor de
acţionare (c) în direcţie laterală, supapa
basculantă se deschide (b) . Aerul
comprimat şi apa de condens sunt
eliminate din rezervoare.
În cazul lipsei de presiune sau de
tracţiune, supapa basculantă (b) se
închide.
 Supapă de evacuare a apei şi manometru
pentru aer
Supapă automată pentru
evacuarea apei
934 301 ... 0
Scop:
Protejarea instalaţiei de frână cu aer
comprimat împotriva pătrunderii apei de
condens prin eliminare automată a
acesteia din rezervor.
Mod de acţiune:
La umplerea rezervorului ajunge aer prin
filtrul (a) în compartimentul B şi pe corpul
de supapă (c). Acesta părăseşte admisia
pe circumferinţa exterioară (b). Aerul
comprimat pătrunde împreună cu
eventuală apă de condens din rezervor
în compartimentul A, apa de condens
adunându-se în partea de sus a
evacuării (d). După egalizarea presiunilor
în cele două compartimente corpul de
supapă (c) închide admisia (b).
Dacă scade presiunea în rezervor – de
Manometru de aer
453 ... ... 0
453 002
Scop:
Manometrele de aer servesc la su-
pravegherea presiunii în rezervoarele de
aer cât şi în conductele de frână.
Mod de acţiune:
La manometrul simplu 453 002 aerul
venind din rezervor îndreaptă tubul Bour-
don aflat în carcasă. Prin pârghie şi cre-
malieră acesta roteşte acul indicator
negru fixat pe un ax.
1.
ex. prin frânare – se micşorează
presiunea şi în compartimentul B, în timp
ce în compartimentul A se menţine mai
întâi presiunea întreagă. Presiunea mai
mare din compartimentul A acţionează
pe corpul de supapă de jos (c) ridicându-
se de pe partea de evacuare (d). Apa de
condens va fi expulzată acum de perna
de aer aflată în compartimentul A. Când
presiunea din compartimentul A a scăzut
atât de mult, încât s-a restabilit egalitatea
de presiune între compartimentul A şi
compartimentul B, corpul de supapă (c)
închide evacuarea (d).
În scopul verificării funcţionalităţii
supapei de purjare aceasta se poate
deschide împingând cu mâna spre
înăuntru ştiftul (e) aflat la deschizătura
evacuării.
453 197
La scăderea presiunii acul indicator este
readus printr-un arc de torsiune la valoar-
ea încă existentă.
La manometrul dublu 453 197 există un
al doilea ac indicator, roşu, care la
frânare arată presiunea aerului care a
pătruns în cilindrii de frână. La eliberarea
frânei acesta este readus în poziţia lui “0“
de un arc de torsiune. Valorile presiunilor
din rezervoare şi cele de frânare se pot
citi pe o scală de la 0-10 resp. 0-25 bar.
23
1. Supape de reţinere
Supapă de reţinere
434 01. ... 0
434 014
434 019
Scop:
Asigurarea conductelor aflate sub
presiune împotriva ieşirii neintenţionate
a aerului în atmosferă.
Mod de acţiune:
Trecerea aerului este posibilă numai în
direcţia săgeţii marcate pe carcasă.
Supapă de reţinere cu drosel
434 015 ... 0
Scop:
obturarea curentului de aer, după
dorinţă la umplere sau golire a
conductei conectate.
Mod de acţiune:
La intrarea aerului în sensul săgeţii
supapa de reţinere din carcasă (a) se
ridică de pe scaun şi în conducta
conectată pătrunde aerul fără obturare.
La golirea conductei de aducţiune
Supapă de reţinere
434 021 ... 0
Scop:
Asigurarea conductelor aflate sub presi-
une faţă de aerisire nedorită.
Mod de acţiune:
Presiunea aerului comprimat din con-
ducta de alimentare deschide supapa
(a) şi pătrunde în rezervor, dacă aceas-
ta este mai mare decât cea existentă în
rezervor. Supapa (a) rămâne atâta timp
deschisă, până când se egalizează pre-
24
Sensul de scurgere
Datorită supapei de reţinere se evită
returul aerului, supapă care va închide
alimentarea în cazul reducerii presiunii
în conducta de alimentare.
La creşterea presiunii în conducta de
alimentare, supapa de reţinere supusă
unei sarcini va elibera din nou calea,
astfel că poate să aibă loc o
compensare a presiunii.
Sensul de scurgere fără obturare
supapa de reţinere se închide, iar
golirea racordului 2 se realizează prin
orificiul cu obturare (b). Secţiunea cu
obturare poate fi modificată cu şurubul
de reglaj (c). Rotirea spre dreapta
reduce secţiunea, întârzie deci golirea,
rotirea spre stânga măreşte secţiunea.
Prin racordarea aerului comprimat
invers sensului săgeţii poate fi laminată
umplerea iar golirea se va face atunci
fără obturare.
siunea din conducta alimentare şi presi-
unea din rezervor.
Scurgerea aerului din rezervor este
împiedicată de supapa (a), deoarece la
scăderea presiunii în conducta de ali-
mentare aceasta se închide prin arcul
(b), cât şi prin presiunea din rezervor
devenită de acum mai mare.
Trecerea aerului prin supapa de reţinere
este posibilă numai din conducta de ali-
mentare spre rezervor.

Supapă de preaplin
434 100 ... 0
Scop:
Supapa de preaplin cu contracurent
Eliberearea trecerii pentru aerul
comprimat spre al 2-lea rezervor de aer
comprimat numai după atingerea unei
presiuni de calcul a instalaţiei de frânare
în primul rezervor; iar prin aceasta
amorsarea mai rapidă a instalaţiei frânei
de serviciu.
În cazul scăderii presiunii în primul
rezervor are loc reacumularea aerului
comprimat din al 2-lea rezervor.
Supapa de preaplin fără contracurent
Eliberarea trecerii pentru aerul
comprimat către consumatorii secundari
(acţionarea uşii, instalaţia frânei auxiliare
şi de imobilizare, servoambreiaj etc.)
numai după atingerea presiunii de calcul
a instalaţiei de frânare în ultimul rezervor
de aer.
Supapa de preaplin cu contracurent
limitat
Eliberarea trecerii pentru aerul
comprimat spre remorcă sau
consumatorii secundari (de ex. instalaţia
Supapă de preaplin
fără contracurent
frânei auxiliare şi de imobilizare) numai
după atingerea presiunii de calcul a
instalaţiei de frânare în ultimul rezervor
de aer. Afară de aceasta asigurarea
presiunii de aer în vehiculul tractor la
întreruperea conductei de alimentare a
remorcii.
La scăderea presiunii din rezervoarele
instalaţiei frânei de serviciu se produce o
scurgere parţială a aerului comprimat în
sens invers până la presiunea de
descărcare care este dependentă de
presiunea de închidere.
Mod de acţiune:
La toate supapele unisens aerul
comprimat ajunge în carcasă în direcţia
săgeţii şi prin orificiul (g) sub membrana
(d), care este apăsată pe scaunul ei de
arcul de reglaj (b) şi pistonul (c). La
atingerea presiunii de descărcare forţa
arcului de reglaj (b) va fi depăşită, astfel
încât membrana (d) părăseşte scaunul ei
şi eliberează trecerea (e). Aerul ajunge
direct, respectiv după deschiderea
supapei de reţinere (h) la rezervoarele
sau consumatorii aflaţi în direcţia săgeţii.
1.
cu contracurent
cu contracurent limitat
La supapa de preaplin cu contracurent
aerul comprimat din al 2-lea rezervor se
poate întoarce după deschiderea
supapei de reţineres (f), dacă presiunea
în primul rezervor a scăzut cu mai mult
de 0,1 bari.
La supapa de preaplin fără contracurent
revenirea nu este posibilă, deoarece
supapa de reţinere (h) este ţinută în stare
închisă din cauza presiunii mai mari a
celui de-al doilea rezervor.
La supapa de preaplin cu curent invers
limitat, revenirea aerului poate avea loc
până la presiunea de închidere a
membranei (d). Dacă această situaţie se
realizează, arcul reglaj (b) va presa
membrana (d) prin intermediul pistonului
(c) şi va anula o altă compensare a
presiunii în direcţia opusă săgeţii.
Presiunea de descărcare poate fi
corectată la toate variantele de execuţie
prin rotirea şurubului reglaj (a). Rotirea
spre dreapta are ca efect mărirea
presiunii curentului de preaplin; iar
rotirea spre stânga are ca rezultat efectul
contrar.
25
1.
Supapă de limitare a
presiunii
475 009 ... 0
Seria constructivă 475 010 ... 0
este prezentată în Partea a 2-a la
pagina 71
Scop:
Limitarea presiunii de ieşire.
Mod de acţiune:
Aerul comprimat introdus pe partea de
înaltă presiune la racordul 1 trece prin
admisia (e) şi compartimentul B spre
racordul de joasă presiune 2. În acest
mod este alimentat cu aer comprimat
prin orificiul A şi pistonul cu membrană
(c), care în prealabil este menţinut de
către arcul de presiune (b) în poziţia sa
cea mai de jos.
Când presiunea din compartimentul B
atinge valoarea presiunii reglate pentru
Supapă de limitare a
presiunii
475 015 ... 0
Scop:
Limitarea presiunii de ieşire la o valoare
reglată.
Mod de acţiune:
Supapa de limitare a presiunii este astfel
reglată, că pe partea cu joasă presiune
(racordul 2) transmite numai o presiune
bine determinată. Arcul (a) acţionează
permanent pe pistoanele (c şi d), prin
aceasta pistonul (c) este menţinut în
poziţia sa limită de sus, stând aşezat pe
carcasa (h). Admisia (b) este deschisă.
Aerul din rezervor care pătrunde prin
racordul 1 pătrunde din compartimentul
C în compartimentul D şi ajunge prin
26
Supape de limitare a presiunii
partea de joasă presiune, pistonul
membrană (c) învinge forţa arcului (b) şi
se deplasează împreună cu supapa (d)
pe care acţionează presiunea -în sus -,
prin care admisia (e) se închide.
Dacă presiunea din compartimentul B
creşte peste valoarea reglată, pistonul
membrană (c) se mişcă mai departe în
sus părăsind supapa (d). Aerul
comprimat excedentar se evacuează în
atmosferă prin orificiul din tija pistonului
membrană (c) şi aerisirea (a).
În cazul apariţiei unei neetanşeităţi în
racordul 2 la aparatele conectate.
Dacă presiunea din compartimentul D
depăşeşte forţa arcului (a), pistoanele
(c şi d) se deplasează în jos. Supapa (g)
închide admisia (b) şi este atinsă o
poziţie de încheiere.
Ca urmare unui consum de aer pe partea
de presiune joasă încetează echilibrul de
forţe asupra pistonului (c). Arcul (a)
împinge pistoanele (c şi d) din nou în
sus. Admisia (b) se deschide şi se
produce o completare a aerului până
când presiunea atinge valoarea reglată
şi se restabileşte echilibrul de forţe din
nou.
Dacă presiunea pe partea de joasă
conducta de joasă presiune racordul 2,
pistonul membrană (c) eliberat de
presiune în coborâre deschide supapa
(d). O cantitate de aer comprimat egală
cu pierderea va fi completată prin
admisia (e). La golirea conductei de
înaltă presiune mai întâi presiunea mai
mare din compartimentul B deschide
admisia (e) a supapei (d). Ca urmare a
eliberării de sub presiune a pistonului
membrană (c) acesta se deplasează în
jos şi ţine supapa (d) deschisă. Din
conducta de joasă presiune aerul se va
evacua în atmosferă prin aparatul
conectat la conducta de înaltă presiune.
presiune depăşeşte valoarea reglată,
pistonnul (c) care este conceput ca
supapă de siguranţă deschide
evacuarea (e). Presiunea excedentară
se evacuează în atmosferă prin
racordul 3.
Dacă în compartimentul C presiunea
scade sub valoarea celei aflată în
compartimentul D, aceasta deschide
supapa (f). Aerul comprimat din
compartimentul D pătrunde prin orificiul
B spre racordul 1 înapoi, până când forţa
arcului (a) devine dominantă şi se
deschide admisia (b). Urmează o
egalizare a presiunilor între racordul 2
şi 1.
 Supape de frână ale vehiculului tractant
Supapa de frână a
vehiculului tractant pentru
instalaţii de frânare cu
circuit simplu
461 111 ... 0
cu pedală
461 113 ... 0
461 111
Scop:
Transmiterea şi evacuarea graduală în
atmosferă a aerului în instalaţia frânei de
serviciu cu 1 circuit a vehiculului tractant.
Mod de acţiune:
La acţionarea tijei din rondela de arc (a)
pistonul (c) se deplasează în jos, închide
evacuarea (d) şi deschide admisia (e).
Aerul din rezervor aflat la racordul 11
pătrunde prin compartimentul A şi
racordul 21 la aparatele de frână din
circuitele frânei de serviciu conectate.
Presiunea care se formează în
compartimentul A acţionează şi pe
partea de jos a pistonului (c). Acesta se
deplasează împotriva forţei arcului din
cauciuc (b) în sus, până când pe cele
două feţe ale pistonului (c) se stabileşte
1.
461 113
un echilibru de forţe. În această poziţie
admisia (e) cât şi evacuarea (d) sunt
închise, şi s-a ajuns într-o poziţie de
încheiere.
La o frânare totală pistonul (c) se mişcă
până la poziţia sa limită de jos iar
admisia (e) rămâne permanent
deschisă.
Eliminarea în atmosferă a aerului din
circuitul frânei de serviciu se face în
ordine inversă şi se poate realiza de
asemenea gradual. Presiunea de
frânare din compartimentul A
deplasează pistonul (c) în sus. Prin
admisia (d) în curs de deschidere şi prin
aerisirea 3 instalaţia de frână este
aerisită în funcţie de poziţia tijei, parţial
sau complet.
27
1.
Supapa de frână cu pedală a
vehiculului tractant
461 307 ... 0
Scop:
Transmiterea şi evacuarea graduală în
atmosferă a aerului în instalaţia frânei de
serviciu cu 2 circuite a vehiculului
tractant.
Mod de acţiune:
Prin acţionarea pedalei (r) pistonul de
dozare (a) se mişcă în jos, închide
evacuarea (p) şi deschide admisia (o).
Astfel prin racordul 11 se transmite aer
din rezervor la circuitul 1 cât şi la supapa
de comandă a frânei remorcii prin
racordul 21 - în funcţie de intensitatea de
frânare – la presiune parţială sau totală.
În compartimentul A se creează presiune
o dată sub pistonul de dozare (a) şi în
acelaşi timp prin orificiul (n) în
compartimentul B pe pistonul releu (b) al
celui de al 2-lea circuit. Pistonul releu (b)
se mişcă împotriva forţei arcului (l) în jos
şi antrenează cu el pistonul (c). Prin
aceasta se închide şi evacuarea (j) şi se
deschide admisia (k). Aerul comprimat
pătrunde de la racordul 12 prin racordul
22 în cilindrii de frână ai circuitului 2, care
vor primi presiune în funcţie de
presiunea de comandă din
compartimentul B.
Presiunea din compartimentul C se află
datorită forţei arcului (l) totdeauna ceva
sub presiunea din compartimentele A şi
B.
28
Supape de frână ale vehiculului tractant
Presiunea care se formează în
compartimentul A acţionează şi asupra
părţii de jos a pistonului de dozare (a),
care prin aceasta se va deplasa în sus
împotriva forţei arcului din cauciuc (q),
până când pe cele două feţe ale
pistonului (a) se stabileşte un echilibru
de forţe. În această situaţie admisia (o) şi
evacuarea (p) sunt închise (poziţie de
încheiere).
În mod corespunzător ca urmare a
presiunii crescânde din compartimentul
C, care împreună cu arcul (l) acţionează
de jos asupra pistoanelor (b) şi (c),
aceste pistoane se deplasează în sus,
până când se atinge şi aici poziţia de
încheiere, ceea ce înseamnă până când
admisia (k) şi evacuarea (j) se vor
închide.
La o frânare totală pistonul (a) se mişcă
în poziţia sa limită de jos, iar admisia (o)
rămâne permanent deschisă. Presiunea
întreagă, care există acum şi în
compartimentul B, aduce pistonul releu
(b) în poziţia sa limită de jos iar pistonul
(c) ţine admisia (k) deschisă. Presiunea
întreagă din rezervor pătrunde fără
diminuare în ambele circuite ale frânei de
serviciu. Eliberarea frânei, ceea ce
înseamnă evacuarea aerului din ambele
circuite se face în ordine inversă şi se
poate realiza de asemenea gradual. Din
ambele circuite aerul iese prin supapa de
aerisire (h).
La defectarea circuitului II circuitul I
funcţionează mai departe după cum s-a
cu pârghie 461 491 ... 0
descris. În cazul defectării circuitului I nu
mai funcţionează comandarea pistonului
releului (b; circuitul II este pus în
funcţiune mecanic după cum urmează:
La acţionarea frânei pistonul (a) este
împins în jos. Deîndată ce atinge
elementul (m), fixat de pistonul (c), la
continuarea cursei înapoi este deplasat
şi pistonul (c) în jos; Evacuarea se
închide (j) şi admisia (k) se deschide.
Circuitul II este deci complet funcţional
cu toate că circuitul I este defect,
deoarece pistonul (c) preia acum funcţia
unui piston de dozare.
Diferitele variante ale supapelor frânei
de serviciu dispun de o dotare
suplimentară, cu care este posibil să se
realizeze un avans de frânare al
circuitului I faţă de circuitul II, printr-o
reţinere de presiune din circuitul II,
reglabilă fără trepte într-un domeniu
determinat. Pentru aceasta cu ajutorul
capacului (g) se poate modifica
pretensionarea arcului (f). La deplasarea
în jos a pistonului (c) piesa intermediară
(m) solidar legată de el atinge mai întâi
tija (e) care este presată de arc, înainte
ca el să închidă evacuarea (j) şi să
deschidă admisia (k). Pretensionarea
reglată a arcului detemină acum, la ce
presiune din compartimentul C pistonul
(c) va fi împins în sus din nou de tachetul
(e) şi când se va ajunge la poziţia de
încheiere.
 Supape de frână ale vehiculului tractant
461 315 ... 0
461 317 ... 0
Supapa de frână a
vehiculului tractant
461 315 ... 0
cu pedală
461 317 ... 0
Scop:
Transmiterea şi evacuarea graduală în
atmosferă a aerului în instalaţia frânei de
serviciu cu 2 circuite a vehiculului
tractant.
Unele variante din seria constructivă
461 315 ... 0 sunt echipate cu un
amortizor de zgomot integrat pentru
optimizarea lungimii de montare.
Mod de acţiune:
La acţionarea tijei din rondela de arc (a)
pistonul (c) se mişcă în jos, închide
evacuarea (d) şi deschide admisia (j).
Aerul de acumulare aflat la racordul 11
pătrunde prin compartimentul A şi
racordul 21 la echipamentele de frână
postconectate ale circuitului I al frânei de
serviciu. În acelaşi timp aerul comprimat
trece prin orificiul D în compartimentul B
şi acţionează partea superioară a
pistonului (f). Acesta va fi deplasat în jos,
închide evacuarea (h) şi deschide
alimentarea (g). Aerul din rezervor de la
racordul 12 pătrunde prin
compartimentul C şi racordul 22 în
aparatele conectate din circuitul II al
frânei de serviciu.
Presiunea care se creează în
compartimentul A acţionează pe partea
de jos a pistonului (c). Acesta se va
mişca în sus împotriva forţei arcului din
cauciuc (b) – la varianta. 180 împotriva
forţei arcurilor – până când forţele care
acţionează pe cele două feţe ale
pistonului (c) se echilibrează. În această
poziţie admisia (j) cât şi evacuarea (d)
sunt închise, şi a fost atinsă o poziţie de
încheiere.
În mod corespunzător presiunea
crescândă în compartimentul C
deplasează pistonul (f) din nou în sus,
până când se atinge şi aici o poziţie de
încheiere. Admisia (g) şi evacuarea (h)
sunt închise.
La o acţionare totală a frânei pistonul (c)
se mişcă până la poziţia sa limită de jos
şi admisia (j) rămâne permanent
deschisă. Presiunea care acţionează
prin orificiul D în compartimentul B
deplasează de asemenea pistonul (f) în
1.
Varianta 461 315 180 0
- amortizare de zgomot integrată -
poziţia sa limită de jos şi menţine admisia
(g) deschisă. Presiunea întreagă din
rezervor pătrunde fără diminuare în
ambele circuite ale frânei de serviciu.
Evacuarea aerului din ambele circuite
ale frânei de serviciu se face în ordine
inversă şi se poate realiza de asemenea
gradual. Presiunea de frânare aflată în
compartimentul A şi C deplasează
pistoanele (c şi f) în sus. Prin evacuările
(d şi h) în curs de deschidere, cât şi prin
aerisirea 3 se elimină aerul din cele două
circuite ale frânei de serviciu în
atmosferă parţial sau total în funcţie de
poziţia tijei de acţionare.
În scopul reducerii zgomotului de purjare
la varianta 180 există un amortizor de
zgomot în racordul 3.
La defectarea unui circuit, de ex. II,
circuitul I funcţionează mai departe după
modul cum a fost descris. Dacă
dimpotrivă se defectează circuitul I, la
acţionarea frânei pistonul (f) va fi
deplasat în jos de către corpul de supapă
(e). Evacuarea (h) se închide, şi admisia
(g) se deschide. Se va atinge o poziţie de
încheiere, după cum s-a descris mai
înainte.
29
1. Supape de frână ale vehiculului tractant
Supapa de frână a Scop:
vehiculului tractant cu Transmiterea şi evacuarea în atmosferă
a aerului graduală în instalaţia frânei de
întrerupător electric sau
serviciu cu 2 circuite a vehiculului tractant
senzor şi comanda electrică a retarderului
461 318 ... 0
Mod de acţiune:
La acţionarea pedalei (a) la cursa în gol
va fi acţionat mai întâi întrerupătorul I iar
după învingerea punctului de presiune
mecanic va fi acţionat întrerupătorul II.
Prin aceasta se cuplează treapta întâia
respectiv a doua de frânare a
retarderului, fără ca în instalaţia frânei de
serviciu să ajungă aer comprimat.
La deplasarea în continuare a pedalei
(a) se va cupla întrerupătorul III şi cu
30
Fig. 2
aceasta cea de a treia treaptă de frânare
a retarderului. Concomitent se mişcă în
jos pistonul (c).
Modul de acţionare al supapei de frână
este similar celui deja descris la 461 315
(v. pagina 29).
La deplasarea în sus a pedalei (a) în
poziţia iniţială se va evacua aerul din
cele două circuite ale frânei de serviciu
iar treptele de cuplare ale retarderului se
vor deconecta din nou.
În fig. 2 în pedală este integrat un
comutator de proximitate, care este
comutat la o cursă a pedalei de cca.
2 grade.
 Supape de frână ale vehiculului tractant
Supapa de frână a
vehiculului tractant
461 319 ... 0
Scop.
Transmiterea şi evacuarea graduală în
atmosferă a aerului în instalaţia frânei de
serviciu cu 2 circuite a vehiculului
tractant.
Reglarea automată a presiunii în circuitul
de frână al axei faţă, în funcţie de
presiunea de comandă transmisă de
regulatorul ALB în circuitul de frână a
punţii spate, în scopul satisfacerii
condiţiilor cerute de Recomandarea C.
E. “Instalaţii de frână“ cât şi a
normativelor de adaptare la aceasta.
Mod de acţiune:
La acţionarea tijei din rondela de arc (a)
pistonul (c) se mişcă în jos, închide
evacuarea (d) şi deschide admisia (j).
Aerul de acumulare aflat la racordul 11
pătrunde prin compartimentul A şi
racordul 21 la echipamentele de frână
postconectate ale circuitului I al frânei de
serviciu. În acelaşi timp aerul comprimat
trece prin orificiul E în compartimentul B
şi acţionează suprafaţa X1 a pistonului
(f). Acesta va fi deplasat în jos, închide
evacuarea (h) şi deschide alimentarea
(g). Aerul din rezervor de la racordul 12
pătrunde prin compartimentul C şi
racordul 22 în aparatele de frână
conectate din circuitul II al frânei de
serviciu.
Valoarea presiunii care intră în circuitul II
este în funcţie de presiunea transmisă de
regulatorul ALB. Această presiune
ajunge prin racordul 4 în compartimentul
D, acţionează pe suprafaţa X2 a
pistonului (f) sprijinind astfel forţa care
acţionează pe suprafaţa de sus a
pistonului (f).
Presiunea care se crează în
compartimentul A acţionează pe partea
de jos a pistonului (c). Acesta se
deplasează împotriva forţei arcului din
cauciuc (b) în sus, până când pe cele
două feţe ale pistonului (c) se stabileşte
un echilibru de forţe. În această poziţie
admisia (j) cât şi evacuarea (d) sunt
închise. S-a asigurat o poziţie de
închidere.
În mod similar presiunea crescândă în
compartimentul C deplasează din nou
pistonul (f) în sus, până când şi aici se
ajunge la o poziţie de încheiere. Admisia
(g) ca şi evacuarea (h) sunt închise.
La o acţionare totală a frânei pistonul (c)
se mişcă până la poziţia sa limită de jos
şi admisia (j) rămâne permanent
deschisă. Presiunea de acumulare care
acţionează prin orificiul E în
compartimentul B pe suprafaţa X,1
sprijinită de presiunea totală de frânare a
1.
circuitului punţii spate din
compartimentul D pe suprafaţa X,2
deplasează pistonul (f) în poziţia sa limită
de jos. Admisia (g) este deschisă şi
presiunea din rezervor pătrunde în
ambele circuite ale frânei de serviciu fără
să fie redusă.
Evacuarea aerului din ambele circuite
ale frânei de serviciu se face în ordine
inversă şi se poate realiza de asemenea
gradual. Presiunea de frânare aflată în
compartimentul A şi C deplasează
pistoanele (c şi f) în sus. Prin evacuările
(d şi h) în curs de deschidere, cât şi
aerisirea 3 se elimină aerul din cele două
circuite ale frânei de serviciu în
atmosferă parţial sau total în funcţie de
poziţia tijei de acţionare. Presiunea din
compartimentul D se micşorează prin
regulatorul ALB montat în amonte.
La defectarea unui circuit, de.ex. circuitul
II, circuitul I va funcţiona mai departe
după cum s-a descris deja. Dacă
dimpotrivă se defectează circuitul I, la
acţionarea frânei pistonul (f) va fi
deplasat în jos de către corpul de supapă
(e). Evacuarea (h) se închide, şi admisia
(g) se deschide. Se ajunge într-o poziţie
de încheiere după cum a fost descris mai
înainte.
31
1. Supape de frână ale vehiculului tractant
Supapa de frână a
vehiculului tractant
461 324 ... 0
Scop:
Transmiterea şi evacuarea în atmosferă
a aerului graduală, în instalaţia frânei de
serviciu cu 2 circuite ale vehiculului
tractor, ca şi comanda pneumatică a
retarderului prin supapă de reglaj
presiune integrată.
Mod de acţiune:
La acţionarea pedalei (a) la cursa în gol
prin pârghia (b) mai întâi se deplasează
supapa (g) în jos. Evacuarea (d) se
închide, şi admisia (f) se deschide. Aerul
din rezervor aflat la racordul 13 pătrunde
prin compartimentul A şi racordul 23 la
retarderul conectat. Presiunea care se
creează în compartimentul A acţionează
asupra pistonnului (e). Imediat după ce
forţa rezultantă va fi mai mare decât cea
a arcului (c), pistonul (e) va fi împins în
jos. Admisia (f) se închide şi se se ajunge
la o poziţie de încheiere. La mişcarea în
Supapa de frână a
vehiculului tractant cu levier
461 482 ... 0
32
continuare a pedalei (a) în jos presiunea
din racordul 23 se va mări proporţional
cu cursa pedalei. La capătul cursei în gol
predomină presiunea din
compartimentul A şi o creştere în
racordul 23 nu se va mai produce la
acţionarea frânei de serviciu a
vehiculului tractor.
Modul de acţionare al supapei de frână
este similar celui deja descris la 461 315
(v. pagina 29).
După evacuarea aerului din cele două
circuite ale frânei de serviciu supapa (g)
la cursa în gol a pedalei (a) se va
deplasa din nou în sus. Evacuarea (d) se
deschide şi presiunea aerului comprimat
în racordul 23 va descreşte ieşind prin
evacuarea 3 a supapei de reglaj
presiune.
 Cilindru de frână
1.
Cilindru cu piston
421 0.. ... 0 şi
921 00. ... 0

Cilindru cu membrană
423 00. ... 0 şi
423 10. ... 0

Pentru frânã-disc

Cilindru cu membrană
pentru
frâne cu depărtător
423 0.. ... 0 şi
423 14. ... 0

Scop: Mod de acţiune:

Producerea forţei de frânare pentru
frâna din roată cu ajutorul aerului
comprimat.
În funcţie de variantă se pretează la
transmiterea forţei mecanic sau
hidraulic.
Imediat după ce aerul comprimat ajunge
în cilindru, forţa pistonului care se crează
acţionează prin tija acestuia pârghia de
frână resp. pompa hidraulică de frână.
La evacuarea aerului arcul care a fost
montat cu pretensionare împinge
pistonul resp. membrana înapoi în
poziţia lor iniţială.

33
1.
Cilindru de pretensionare cu
piston
421 30. ... 0
Cilindru de pretensionare
cu membrană
423 0.. ... 0
Mod de acţiune:
La acţionarea frânei de serviciu aerul
comprimat venind de la supapa de frână
a vehiculului tractant prin racordul A
pătrunde în compartimentul B.
Presiunea care se crează aici
acţionează asupra membranei (a) şi o
deplasează pe aceasta împreună cu
pistonul (b) împotriva forţei arcului (d)
spre dreapta. Astfel forţa F rezultată din
presiunea x suprafaţa se transmite prin
tija (c) pe pistonul pompei hidraulice de
frână flanşate.
34
Cilindru monocameră
Scop:
Acţionarea pneumatică a pompei
hidraulice de frână flanşată, în instalaţii
de frână hidropneumatice
Mod de acţiune:
La acţionarea frânei de serviciu aerul
comprimat venind de la supapa de frână
a vehiculului tractant prin racordul A
pătrunde în compartimentul B.
Presiunea care se creează aici
La sfârşitul procesului de frânare din
compartimentul B se evacuează aerul
prin supapa de frână a vehiculului
tractant din amonte. Concomitent arcul
(d) deplasează pistonul (b) cât şi
membrana înapoi în poziţia lor iniţială.
Un filtru (f) montat în orificiul de aerisire
din capacul cilindrului împiedică
pătrunderea în interiorul cilindrului a
murdăriei şi prafului la retragerea
pistonului (b).
deplasează pistonul (a) împotriva forţei
arcului (c) spre dreapta. Astfel forţa F
rezultată din presiunea x suprafaţa, se
transmite prin tija (b) pe pistonul pompei
hidraulice de frână flanşate.
La sfârşitul procesului de frânare din
compartimentul B se evacuează aerul
prin supapa de frână a vehiculului
tractant din amonte. Concomitent arcul
(c) deplasează pistonul (a) înapoi în
poziţia sa iniţială.
Cilindrii monocameră cu membrană pot
fi prevăzuţi cu un indicator de uzură şi/
sau cursă, care arată conducătorului
starea de uzură a frânelor din roţi.
Indicatorul de uzură mecanic este
realizat ca indicator cu fricţiune, ceea ce
înseamnă că nu revine automat. Se
activează la peste 50% a cursei totale şi
conţine marcaje, din care conducătorul
poate recunoaşte starea de uzură a
garniturilor de frână.

425 ... 0
925 ... 0
Cilindru Tristop®
425 3.. ... 0 pentru frâne cu
depărtător şi
925 ... ... 0 pentru frâne cu
came
Scop:
Cilindrii combinaţi cu membrană şi
înmagazinare de forţă (cilindri Tristop ®)
servesc la producerea forţei de frânare la
frânele din roţi. Aceştia se compun din
partea cu membrană pentru frâna de
serviciu şi din compartimentul de
înmagazinare de forţă pentru frâna
auxiliară şi de imobilizare
Mod de acţiune:
a) Instalaţia frânei de serviciu:
La acţionarea frânei de serviciu aerul
comprimat pătrunde din racordul 11 în
compartimentul A, acţionează pe
membrana (d) şi împinge pistonul (a)
împotriva forţei arcului (c) spre dreapta.
Forţa creată acţionează asupra pârghiei
de frână şi prin aceasta asupra frânei din
Cilindru Tristop®
roată. La evacuarea aerului din
compartimentul A forţa arcului (c)
deplasează pistonul (a) cât şi membrana
(d) în poziţia lor iniţială. Partea cu cilindru
cu membrană a cilindrului Tristop este
din punct de vedere funcţional complet
independentă de compartimentul de
înmagazinare de forţă.
b) Instalaţia frânei de imobilizare:
La acţionarea instalaţiei frânei de
imobilizare din compartimentul B aflat
sub presiune, se evacuează aerul în
atmosferă total sau parţial. Forţa arcului
(f) în curs de destindere acum
acţionează asupra frânei din roată prin
pistonul (e) şi tija (b).
Forţa maximă de frânare a părţii de
înmagazinare de forţă se obţine la
evacuarea completă a aerului din
compartimentul B. Deoarece în acest
caz forţa de frânare a arcului se
transmite exclusiv mecanic,
compartimentul de înmagazinare de
forţă poate fi utilizat pentru instalaţia
frânei de imobilizare. În vederea
eliberării frânei în compartimentul B se
transmite din nou aer prin racordul 12.
1.
c) Dispozitiv mecanic de eliberare:
Cilindrul Tristop este dotat, pentru
cazurile de urgenţă, cu un dispozitiv de
eliberare mecanic pentru partea de
înmagazinare de forţă. În cazul pierderii
totale a aerului din racordul 12, frâna de
imobilizare poate fi eliberată prin
deşurubarea şurubului cu cap hexagonal
(g) (deschiderea cheii 24).
d) Instalaţia de eliberare rapidă
(numai 425 ... ... 0)
Pentru declanşarea funcţiei de eliberare
rapidă este necesar să fie acţionat capul
bolţului (h) printr-o lovitură de ciocan.
Prin aceasta se eliberează din indexare
bilele (i) şi tija (j) se va retrage de forţele
de revenire ale arcurilor de rapel din
frâna din roţi.
După eliminarea pierderii de aer în
racordul 12 va apărea din nou presiunea.
Pistonul (e) în retragere pretensionează
din nou arcul (f). În acelaşi timp se
reîntroduc bilele (i) iarăşi în locaşul lor şi
se indexează.
35
1.
Pârghie de acţionare
433 50.. . . 0
Pârghia de acţionare
automată
433 54 . . . . 0 şi
433 57. . . . 0
Scop:
Transmiterea forţei de frânare în frâna
din roată. Reglarea automată a arborelui
de frână în vederea compensării uzurii
garniturilor, în aşa fel ca cilindrul să
funcţioneze tot timpul aproximativ în
acelaşi domeniu al cursei.
Mod de acţiune:
În poziţia liberă a instalaţiei de frână
muchia de jos a fălcii de reglaj stă
aşezaţă pe bolţul (e) acesta servind
drept punct fix. La acţionarea frânei falca
de reglaj (b) parcurge cel mult distanţa
de la bolţul (e) până la muchia de sus a
fălcii de reglaj.
Dacă s-a mărit cursa cilindrului ca
urmare a uzurii garniturilor, muchia de
36
Pârghii de acţionare
Scop:
Reglarea uşoară, rapidă şi fără trepte a
arborelui de frână în vederea
compensării uzurii garniturilor, în aşa fel
ca cilindrul de frână să funcţioneze tot
timpul aproximativ în acelaşi domeniu al
cursei.
(deosebit de important în cazul
garniturilor ferodo dure şi al
servofrânelor; precum şi la utilizarea
cilindrilor cu membrană datorită cursei
mici a pistonului).
sus a fălcii de reglaj (b) apasă pe bolţul
(e) şi îl ţine pe acesta fix. Prin aceasta se
roteşte împreună cu falca de reglaj (b)
piesa de cuplare (g) fiind solidară cu
aceasta în sensul de înfăşurare a arcului
dreptunghiular (c) pe axa melcului (f).
După terminarea procesului de frânare
pârghia de reglaj se roteşte înapoi în
poziţia ei iniţială. Astfel muchia de jos a
fălcii de reglaj se aşează din nou pe
bolţul (e) şi roteşte piesa de ambreiaj (g)
pe axa melcului (f) împotriva sensului de
înfăşurare a arcului dreptunghiular. Prin
această mişcare de rotaţie se
tensionează arcul dreptunghilar (c) şi se
aşează ferm pe alezajul piesei de
ambreiaj (g) şi pe inelul de reglaj (d). Ca
urmare a coeficientului de frecare mare
inelul de reglaj (d) antrenează cu el axul
melcului (f), fiind solidar cu acesta.
1
Mod de acţiune:
În vederea reglării se aşează o cheie
inelară pe hexagonul (b) al dispozitivului
de reglaj şi prin rotire se învârteşte
melcul (a). Prin roata melcată (d) se
produce reglarea arborelui de frână şi cu
aceasta a camei de frână. Indexarea cu
bilă (c) a hexagonului (b) în interiorul
dispozitivului de reglaj împiedică o
dereglare neintenţionată a pârghiei de
frână.
Prin axul melcului (f) cât şi roata melcată
(h) arborele de frână este rotit în sensul
de acţionare, obţinându-se astfel
reglarea optimă a frânei din roată.
Pentru ca piesa de cuplare (g) să nu se
rotească faţă de axa melcului (f) ca
urmare a trepidaţiilor, aceasta este
apăsată de arcul (a) axial pe inelul de
reglaj (d), fiind ţinută astfel în poziţia ei
tot timpul.
Afară de versiunea descrisă aici există şi
una cu sens de acţionare invers. La
aceasta bolţul (e) stă aşezat pe muchia
de sus a fălcii de reglaj (b). Reglarea se
produce în acelaşi mod.
 Supapele frânei de mânã
Supapa frânei de mânã
961 721 . . . 0
Scop:
Acţionarea graduală a supapei pentru
comanda remorcii în vederea menţinerii
în stare întinsă a unui autotractor cu
semiremorcă sau a unui autocamion,
prin frânarea vehiculului tractat (frână de
întindere).
Mod de acţiune:
În poziţia de mers presiunea din
reyervoarele de aer aflată în racordul 1,
actionand pe arcul (i) menţine supapa
(g) închisă. În poziţia de repaus a
manetei (a) cama (c) nu transmite forţă
asupra pistonului (l). Arcurile menţin
pistoanele (k şi l) în poziţia lor limită de
sus şi racordul 2 este în legătură cu
evacuarea 3.
La acţionarea manetei (a) cama (c)
apasă pistonul (l) în jos. Arcurile (d şi e)
se comprimă, având ca urmare şi
deplasarea pistonului (k). Scaunul de
supapă (h) închide legătura dintre
compartimentul A şi evacuarea 3, după
care supapa (g) părăseşte scaunul de
supapă (j).
1.
Aerul de acumulare ajunge în
compartimentul A şi prin racordul 2 la
supapa pentru comanda remorcii, până
la valoarea presiunii corespunzătoare
pretensionării arcurilor (d şi e). Supapa
(g) închide scaunul de supapă de
admisie (j), fără a deschide scaunul de
supapă de evacuare (h). S-a asigurat o
poziţie de închidere.
Fiecare modificare a poziţiei manetei
prin noua pretensionare a arcurilor
determină o presiune de frânare, care
este proporţională cu forţa dezvoltată de
cama (c). În acelaşi mod este posibil să
se evacueze gradual în atmosferă aerul,
la o frânare parţială sau la golirea
completă a conductei de comandă spre
supapa pentru comanda remorcii.
Supapa frânei de mână poate fi
prevăzută cu un dispozitiv la care
maneta poate fi blocată în anumite
poziţii. Blocarea sau deblocarea acestui
dispozitiv se face cu un buton (b).
37
1. Supapele frânei de mână

Supapa frânei de mână Poziţia frâna de

961 722 1 . . 0 mână trasă
Feststellbremsstellung
PoziţiaFahrtstellung
de mers
Scop:
Acţionarea graduală a instalaţiei frânei a
auxiliare, cât şi a instalaţiei frânei de
imobilizare în conexiune cu cilindrii de
frână cu arc.

g
b

B 21
d

A e
11
3

Supapa frânei de mână

961 722 2 . . 0
Scop:
Acţionarea graduală a instalaţiei frânei
auxiliară cât şi a instalaţiei frânei de Poziţia frâna de
imobilizare în conexiune cu cilindrii de mână trasă
Feststellbremsstellung
frână cu arc. Poziţia de control în Poziţia de mers
Fahrtstellung
vederea verificării eficacităţii frânei de Punct de
Druckpunkt Poziţia de
imobilizare a vehiculului tractor. presiune Prüfstellung
control
a
Construcţia:
Supapa frânei de mână se compune
dintr-o supapă de bază pentru instalaţia
frânei auxiliare şi celei de imobilizare,
care în funcţie de variantă mai dispune
de o supapă cu comutator de siguranţă
(supapă de eliberare de urgenţă) şi/sau o
supapă de control.

b
g
22
H
B 21
d c
G
A e
11
F
3
Varianta I

38
 Supapele frânei de mânã
Mod de acţiune:
În poziţia de mers legătura de la
compartimentul A spre compartimentul B
este deschisă şi aerul comprimat aflat la
racordul 11 pătrunde prin racordul 21 în
compartimentul cu arc al cilindrilor
Tristop®. La acţionarea instalaţiei frânei
auxiliară cu maneta (a) supapa (e)
închide legătura dintre compartimentele
A şi B. Aerul comprimat din
compartimentul arcului se evacuează în
atmosferă la racordul 3 prin evacuarea
(d) în curs de deschidere. În paralel
scade presiunea şi în compartimentul B
şi pistonul (b) va fi deplasat în jos de forţa
arcului (g). Când evacuarea se închide în
toate poziţiile de frânare parţială se va
atinge poziţia de încheiere, astfel încât în
compartimentul arcului va exista o
presiune care corespunde totdeauna
deceleraţiei dorite.
La acţionarea în continuare a manetei (a)
peste punctul de presare, se ajunge în
poziţia frânei de imobilizare. Evacuarea
(d) rămâne deschisă, în consecinţă aerul
comprimat din compartimentul arcului
iese în atmosferă.
În domeniul frânei auxiliare, de la poziţia
de mers până la punctul de presare,
maneta (a) - după ce este lăsată liber -
revine automat în poziţia de mers.
Execuţia I (var. 252)
Prin supapa de bază combinată cu
supapa de control suplimentară se poate
verifica dacă forţele mecanice ale frânei
de imobilizare de la vehiculul tractant
sunt în stare să ţină pe loc întreg
autotrenul pe o anumită pantă de
coborâre sau de urcare, în situaţia frânei
remorcii libere.
În poziţia de mers compartimentele A, B,
F, G şi H sunt legate între ele şi
presiunea de acumulare ajunge prin
racordul 21 la compartimentul arcului,
cât şi prin racordul 22 la supapa pentru
comanda remorcii. La acţionarea
manetei (a) presiunea din
compartimentele B, F şi H scade, iar la
atingerea punctului de presare aceasta
se anihilează complet. La depăşirea
punctului de presare maneta (a) ajunge
într-o poziţie intermediară: acea a
poziţiei frânei de imobilizare blocată. Prin
continuarea mişcării manetei în poziţia
pentru verificare aerul comprimat aflat în
compartimentul A trece prin
compartimentul G şi supapa deschisă (c)
Poziţia de mers
Fahrtstellung
Punct de
Druckpunkt
presiune
a
g
23
E
D d
12
f
C 11
3
în compartimentul H. Prin ventilarea
racordului 22 este comandată supapa de
frână a remorcii, care acum suprimă din
nou în remorcă acţionarea pneumatică
efectuată în timpul frânării auxiliare sau
de imobilizare. Autotrenul va fi ţinut pe
loc numai de forţele mecanice ale
cilindrilor cu arc ai vehicului tractor.
Imediat după ce maneta (a) va fi lăsată
liber iarăşi, aceasta revine în poziţia de
frână de imobilizare, instalaţia de frână a
remorcii devenind din nou activă.
Execuţia II (var. 262)
pentru vehicule solo cu
dispozitiv pneumatic de
eliberare de urgenţă
În anexa V a Recomandării Consiliului
Comunităţii Europene se stabileşte că la
frânele cu arc trebuie să existe un
dispozitiv de eliberare de necesitate
mecanică sau pneumatică. La execuţia II
supapa de bază este combinată cu o
supapă cu comutator de siguranţă
suplimentară (supapă de eliberare de
necesitate), care este prevăzută cu
dispozitiv de eliberare de siguranţă
pneumatic.
1 39
1.
Poziţia frâna de
Feststellbremsstellung
mână trasă
b
B
21
A
e
Varianta II
Racordurile 11 şi 12 sunt alimentate cu
aer comprimat din circuite diferite.
Presiunile transmise din 21 şi 23 ajung la
cilindrii cu arc printr-o supapă cu 2 căi.
Dacă în circuitul cu arc într-un loc se
pierde presiune, nu se ajunge la o
frânare forţată necontrolată. Supapa de
eliberare de necesitate acţionează ca
siguranţă la ruperea conductei,
asigurând presiunea în cilindrii de
înmagazinare de forţă prin circuitul 2
intact. . Conducătorul auto este
atenţionat de defecţiunea produsă prin
iluminarea lămpii de control de eliberare,
însă cilindrul cu arc rămâne eliberat.
La acţionarea manetei (a) cu cca. 10°
supapa (f) închide conexiunea între
compartimentul E şi D. Aerul comprimat
existent la racordul 23 este eliberat prin
compartimentul C şi racordul 3 în
atmosferă. După aceasta începe funcţia
normală, graduală a supapei de bază
pentru frânarea şi parcarea vehiculului.
1.
Supapa frânei de mână
961 723 . . . 0
Scop:
Acţionarea instalaţiei frânei auxiliare cât
şi a frânei de imobilizare fără timonerie în
conexiune cu cilindrii cu arc pentru
funcţionare solo.
Supapa frânei de mână 961 723 1 . 0 se
utilizează la instalaţii de frână auxiliare şi
de imobilizare fără timonerie în
conexiune cu cilindri de înmagazinare de
forţă. Racordul suplimentar pentru
amorsarea supapei pentru comanda
remorcii permite transmiterea efectului
de frânare asupra remorcii. Poziţia de
control în vederea verificării efectului
frânei de imobilizare a vehiculului
tractant (frâna de parcare) este
integrată.
Mod de acţiune:
1. Frâna auxiliară
În poziţia de mers supapa (c) menţine
conexiunea dintre compartimentul A şi B
deschisă şi presiunea de acumulare de
la racordul 1 pătrunde prin racordul 21 în
compartimentul cilindrilor®-Tristop.
Concomitent ajunge aerul comprimat
prin supapa de control (b) şi
compartimentul C la racordul 22 şi
transmite aer în racordul 43 al supapei
pentru comanda remorcii.
40
Supapele frânei de mânã
961 723 0 . . 0
La acţionarea frânei auxiliare cu maneta
(a) supapa (c) închide legătura dintre
compartimentele A şi B. Aerul comprimat
din compartimentul cu arc iese în
atmosferă la racordul 3 prin evacuarea
(d) în curs de deschidere. În paralel se
micşorează presiunea şi în
compartimentul B şi pistonul (e) se va
deplasa în jos datorită forţei arcului (f).
Când evacuarea se închide în toate
poziţiile de frânare parţială se va atinge
poziţia de încheiere, astfel încât în
compartimentul cu arc va exista o
presiune care corespunde totdeauna
deceleraţiei dorite.
2. Poziţia de parcare
La acţionarea în continuare a levierului
(a) peste punctul de presare se ajunge în
poziţia de parcare. Evacuarea (d)
rămâne deschisă şi aerul comprimat din
compartimentul cu arc se evacuează în
atmosferă complet.
În domeniul frânei auxiliară, de la poziţia
de mers până la punctul de presare,
maneta (a) - după ce este lăsată liber -
revine automat în poziţia de mers.
Prin supapa de bază combinată cu
supapa de control suplimentară se poate
verifica, dacă forţele mecanice ale frânei
de imobilizare de la vehiculul tractant
sunt în stare să ţină pe loc întreg
autotrenul pe o anumită pantă de
coborâre sau de urcare, în situaţia frânei
remorcii libere.
961 723 1 . . 0
3. Poziţia de verificare
În poziţia de mers compartimentele A, B
şi C sunt interconectate şi presiunea de
acumulare ajunge prin racordul 21 la
compartimentul cilindrului de
înmagazinare de forţă, precum şi prin
racordul 22 la supapa pentru comanda
remorcii . La acţionarea manetei (a)
scade presiunea în compartimentele B şi
C, la atingerea punctului de presare
anihilându-se complet. La depăşirea
punctului de presare maneta (a) ajunge
într-o poziţie intermediară: poziţia
blocată a frânei de parcare.
Prin continuarea mişcării manetei în
poziţia pentru verificare aerul comprimat
aflat în compartimentul A trece prin
supapa deschisă (b) în compartimentul
C. Prin ventilarea racordului 22 este
comandată supapa de frână a remorcii,
care acum suprimă din nou în remorcă
acţionarea pneumatică efectuată în
timpul frânării auxiliare sau de
imobilizare. Autotrenul va fi ţinut pe loc
numai de forţele mecanice ale cilindrilor
cu arc ai vehicului tractant. Imediat după
ce maneta (a) va fi lăsată liber din nou,
aceasta revine în poziţia de frână de
imobilizare, instalaţia de frână a remorcii
devenind din nou activă.
 Supape electromagnetice
Supapã electromagneticã cu
3/2 cãi cu ventilare
472 07. . . . 0 şi
472 17. . . . . 0
Scop:
Transmiterea de aer într-o conductă de
lucru, la alimentare cu curent a
magneţilor.
Mod de acţiune:
Conducta de depozitare de la rezervorul
de aer este branşată la racordul 1.
Indusul magnetoului (b), realizat ca un
corp de supapă, va menţine alimentarea
(c) în stare închisă datorită forţei aerului
de presiune (d) .
Supapã electromagneticã cu
3/2 cãi cu aerisire
472 17. . . . 0
Scop:
Aerisirea unei conducte de lucru la
alimentarea magneţilor cu curent.
Mod de acţiune:
Conducta de la rezervor este conectată
la racordul 1 şi aerul comprimat pătrunde
prin compartimentul A şi racordul 2 în
conducta de lucru. Indusul de magnet
realizat sub formă de corp de supapă (b)
va menţine evacuarea (c) în stare
închisă datorită forţei arcurilor de
presiune (d).
1.
La alimentarea bobinei magnetului (e),
indusul (b) se va deplasa în sus,
evacuarea (a) va fi închisă şi alimentarea
(c) se deschide. Aerul depozitat trece de
la racordul 1 la racordul 2 şi aeriseşte
conducta de lucru.
După întreruperea alimentării cu curent
a bobinei magnetului (e), arcul de
presiune (d) va deplasa indusul (b) în
poziţia lui iniţială. În acest interval
alimentarea (c) este închisă, evacuarea
(a) este deschisă şi conducta de lucru va
fi aerisită prin compartimentul A şi
aerisirea 3.
La alimentarea bobinei magnetului (e),
indusul (b) se va deplasa în sus,
alimentarea (a) va fi închisă şi evacuarea
(c) se deschide. Aerul comprimat din
conducta de lucru se evacuează acum în
atmosferă prin racordul 3.
După întreruperea alimentării cu curent
a bobinei magnetului (e), arcul de
presiune (d) va deplasa indusul (b) în
poziţia lui iniţială. Evacuarea (c) va fi
închisă, alimentarea (a) va fi deschisă şi
aerul depozitat ajunge din nou în
conducta de lucru prin compartimentul A
şi racordul 2.
41
1.
Supapa releu
(supapa de protecţie la
suprasarcină)
473 017 . . . 0 şi
973 011 20 . 0
Scop:
Evitarea însumării forţelor de frânare în
combinaţia cilindrilor cu arc şi cilindrilor
cu membrană (cilindri®Tristop), la
acţionarea concomitentă a frânei de
serviciu şi a frânei de imobilizare, în
scopul protejării eficiente a elementelor
de transmitere mecanice împotriva
suprasolicitării. Cilindrul rezervorului
elastic al frânei trebuie aerisit rapid.
La seria constructivă 973 011 20. 0 când
conexiunile sunt cele obişnuite (supapa
frânei de serviciu la racordul 41 şi
supapa frânei de mână la racordul 42) şi
în poziţia de mers a supapei frânei de
mână, în cilindrul de înmagazinare de
forţă Tristop ® ajunge o presiune redusă
(p42 = 8 bari, p2 = 6,5 bari) (economisire
de energie în condiţii normale de mers).
42
Supape releu
473 017 ... 0
Mod de acţiune:
a) Poziţia de mers
În poziţia de mers compartimentul A
primeşte permanent presiune de la
supapa frânei de mână prin racordul 42.
Pistonul (a) acţionat de aerul comprimat
se află în poziţia lui de capăt inferioară,
evacuarea (e) este închisă, iar
alimentarea (d) este deschisă.
Presiunea de acumulare existentă la
racordul 1 ajunge prin racordul 2 (la
973 011 20. 0 redusă) la arcul cu
membrană al cilindrului Tristop®, iar
frâna de imobilizare este eliberată.
b) Acţionarea frânei de serviciu
La acţionarea supapei de frână a
vehiculului tractant aerul comprimat
pătrunde prin racordul 41 în
compartimentul B şi acţionează pe
pistonul (b). Datorită contraforţelor active
în compartimentele A şi C, nu se
realizează o comandă de inversare a
supapei releu.
973 011 20. 0
c) Acţionarea frânei de
imobilizare
Acţionarea supapei frânei de mână are
ca efect o aerisire parţială sau totală a
compartimentului A. Pistonul acum mai
mult sau mai puţin eliberat (a) este
deplasat în sus de pistonul (b), care este
acţionat de presiunea de acumulare din
compartimentul C. Evacuarea (e) se
deschide şi admisia (d) se închide ca
urmare a deplasării în sus a corpului
supapei următoare (c). Se produce o
eliminare a aerului din compartimentul
cu arc al cilindrilor dubli,
corespunzătoare poziţiei manetei frânei
de mână, prin evacuarea (e) şi
purjarea 3.
La frânare parţială după eliminarea
aerului, în urma stabilirii egalităţii de
presiune în compartimentele A şi C,
evacuarea (e) se închide. Odată cu
aceasta supapa releu a ajuns într-o
poziţie de încheiere. În schimb la o
frânare totală evacuarea (e) rămâne
permanent deschisă.

d) Acţionarea concomitentă a
frânei de serviciu şi a frânei
de imobilizare
1. Frânarea cu frâna de serviciu si
frana de imobilizare.
În cazul în care la cilindrii cu arc ai frânei
se va acţiona suplimentar frâna în
funcţiune, în compartimentul B va
pătrunde aerul comprimat prin racordul
41 şi va acţiona asupra pistonului (b).
Întrucât compartimentul C este aerisit,
pistonul va fi deplasat în jos. Evacuarea
(e) se închide şi admisia (d) se deschide.
Aerul comprimat existent la racordul 1
pătrunde în rezervorul cu arc al frânei
prin compartimentul C şi racordul 2. În
acest fel, frâna de oprire este eliberată,
dar numai în măsura în care se constată
creşterea presiunii de funcţionare. Deci
nu are loc însumarea celor două forţe de
frânare.
Dacă presiunea ce se instalează în
compartimentul C este mai mare decât
cea din compartimentul B, pistonul (b) va
fi mişcat în sus. Alimentarea (d) se
închide şi se instalează o poziţie de
închidere.
Supapă releu
(variantă constructivă din
material plastic)
973 006 . . . 0
Supape releu
2. Frâna de imobilizare si frâna de
serviciu acţionată.
Frâna de serviciu acţionată în domeniul
parţial. Deci în compartimentul B este
presiune. Dacă se acţionează acum
suplimentar frâna de imobilizare, ceea
ce înseamnă coborârea presiunii în
compartimentul A, presiunea de
acumulare din compartimentul C
deplasează pistoanele (a şi b) în sus.
Corpul de supapă (d) urmând mişcarea
deschide evacuarea (e). În funcţie de
mărimea presiunii frânei de serviciu, prin
evacuarea (e) şi aerisirea 3 se elimină
aerul comprimat din compartimentul cu
arc al cilindrilor dubli, până când
presiunea din compartimentul B devine
din nou dominantă şi pistonul (b) închide
evacuarea (e). S-a asigurat o poziţie de
închidere.
La acţionarea totală a supapei frânei de
mână din racordul 42 se elimină aerul
complet. Deoarece presiunea din
compartimentul C nu poate fi mai mică
decât cea din compartimentul B, se
ajunge în situaţia, că frâna cu arc va fi
activată numai în măsura în care o va
Scop:
Numai la comanda compartimentului cu
arc al cilindrilor Tristop, cât şi la
umplerea şi golirea mai rapidă a
instalaţiei frânei de mână.
Mod de acţiune:
Presiunea transmisă de la supapa frânei
de mână ajunge prin racordul 4 în
compartimentul A şi deplasează pistonul
(a) în poziţia sa limită de jos. Evacuarea
(b) va fi închisă şi alimentarea (c) se va
deschide. Aerul de acumulare aflat în
1.
permite presiunea frânei de serviciu. La
o acţionare totală nu va avea loc
însumarea celor două forţe de frânare.
La vehicule cu dispozitiv de eliberare de
necesitate seria constructivă 973 011 2..
0 nu este permisă utilizarea acestui mod
de conexiuni (diametre de piston a şi b
diferite). Pentru ca la supapa cu două căi
conectată să nu apară diferenţă de
presiune, comanda supapei frânei de
mână trebuie conectată la racordul 41 şi
a supapei de frână a vehiculului tractant
la racordul 42.
La eliberarea instalaţiei de frânare în
funcţiune (instalaţia de frânare de oprire
este în continuare acţionată),
compartimentul B va fi din nou aerisit. În
compartimentul C există presiune în
exces, aceasta mişcând pistonul (b) în
sus. Evacuarea (e) se deschide şi
rezervoarele elastice ale frânei vor fi
legate între ele prin intermediul aerisirii 3.
racordul 1 pătrunde în compartimentul B
şi prin racordul 2 în compartimentul cu
arc al cilindrilor Tristop® .
La acţionarea supapei frânei de mână
are loc o reducere parţială sau totală a
presiunii din conducta de comandă la
racordul 4. Pistonul (a) este din nou
deplasat în sus de presiunea din
compartimentul B şi presiunea în exces
de la racordul 2 este eliberată în
atmosferă prin evacuarea (b) şi
aerisirea 3.
43
1. Supape releu
Supapă releu cu
avans reglabil al frânării
973 003 000 0
Scop:
Umplerea şi golirea rapidă a aparatelor
cu aer comprimat cât şi scurtarea
timpului de răspuns şi de creştere în
instalaţii de frână pneumatice.
Mod de acţiune:
La acţionarea instalaţiei de frână, aerul
comprimat ajunge în compartimentul A
prin racordul 41 şi va deplasa în jos
pistoanele (a şi b). Evacuarea (c) va fi
închisă şi admisia (e) se va deschide.
Aerul de acumulare aflat în racordul 1
pătrunde prin compartimentul B la
racordurile 2 şi transmite aer în cilindrii
de frână conectaţi corespunzător
presiunii de comandă cu avans
dependent de pretensionarea arcului
(g).
Presiunea care se creează în
compartimentul B acţionează pe partea
de jos a pistoanelor (a şi b). Ca urmare
a efectului diferit al suprafeţelor
pistonului (a), se va deplasa în sus
44
numai pistonul (b), învingând presiunea
de comandă din compartimentul A şi
forţa arcului (g). Supapa (d) urmărind
mişcarea închide admisia (e) şi s-a
ajuns la o poziţie de încheiere.
Cu ajutorul şurubului de reglaj (f) poate
fi modificată pretensionarea arcului (g),
în aşa fel că se poate realiza un avans
de presiune a racordurilor 2 faţă de cea
din racordul 41 de maximum 1 bar.
Dacă presiunea în conducta de
comandă va fi redusă parţial, pistonul (a)
va fi deplasat din nou în sus, evacuarea
(c) se deschide şi presiunea excesivă la
racordul 2 se evacuează prin aerisirea 3.
La reducerea totală a presiunii de
comandă la racordul 41, în
compartimentul B presiunea existentă
va deplasa pistonul (a şi b) în poziţia sa
de capăt superioară şi evacuarea (c) se
deschide. Din cilindrii de frână conectaţi
se evacuează aerul complet prin
racordul 3.
 Regulator automat al forţei de frânare
în funcţie de sarcină (ALB)
Regulator automat al forţei
de frânare 468 402 . . . 0
Scop:
Reglarea automată a forţei de frânare la
cilindrii de frână hidraulici în funcţie de
starea de încărcare a autovehiculului.
Mod de acţiune:
Regulatorul ALB este fixat pe şasiul
vehiculului şi este comandat printr-un arc
de tracţiune (c) şi o pârghie de inversare,
care este fixată mecanic de punte. Pe
măsura încărcării vehiculului se modifică
distanţa dintre punte şi şasiul vehiculului.
Prin aceasta se pretensionează mai mult
arcul (c) şi forţa care se naşte se
transmite regulatorului prin pârghia (b),
bolţul (a) şi pistonul (l).
La acţionarea frânei de serviciu şi prin
acesta a cilindrului principal de frână,
presiunea hidraulică pentru frânare care
se formează în circuitul axei spate
ajunge prin racordul 11 în
compartimentul A.
Prin accesul deschis (d), compartimentul
D şi racordul 21, presiunea ajunge mai
departe la cilindrii de frână ai axei spate,
concomitent presiunea din circuitul axei
faţă ajunge prin racordul 12 în
compartimentul B şi deplasează pistonul
(h), împotriva forţei din compartimentul A
care acţionează pe spatele acestuia, în
poziţia de capăt din partea dreaptă. Dacă
presiunea hidraulică de frânare din
circuitul punţii spate şi cu aceasta şi în
compartimentul D creşte peste o
valoare, corespunzătoare forţei arcului
introdusă de pârghia (b), presiunea din
compartimentul D deplasează pistonul (l)
spre dreapta. Supapa (e) închide
trecerea (d) şi se ajunge la o poziţie de
încheiere.
Şi la creşterea în continuare a presiunii
din racordul 11 supapa (e) menţine
trecerea (d) închisă şi nu are loc o
creştere a presiunii de ieşire
(caracteristica de întretăiere).
1.
La scăderea presiunii hidraulice de
frânare în racordul 11 presiunea mai
mare din compartimentul D, care prin
orificiul C acţionează şi asupra supapei
de reţinere (f), o deplasează pe aceasta
împotriva forţei arcului (g) spre stânga.
Presiunea de frânare din circuitul punţii
spate scade mai întâi prin orificiul C, prin
trecerea (k) şi racordul 11. Forţa arcului
de tracţiune (c) împinge pistonul (l) din
nou spre stânga, supapa (e) deschide
trecerea (d) şi presiunea de frânare
scade prin racordul 11.
În cazul defectării circuitului axei faţă, la
acţionarea frânei de serviciu, presiunea
de frânare hidraulică se formează numai
în compartimentele A şi D. Prin aceasta
pistonul (h) este împins în poziţia sa
limită din stânga. Tija supapei (j) trage
după ea supapa (e) şi trecerea (d)
rămâne permanent deschisă. Presiunea
hidraulică de frânare ajunge fără
scădere în cilindrii de frână ai punţii
spate.
45
1. Regulatorul automat al forţei de frânare
în funcţie de sarcină (ALB)
Regulator automat al forţei
de frânare 468 404 . . . 0
Scop:
Reglarea automată a forţei de frânare la
cilindrii de frână hidraulici în funcţie de
starea de încărcare a autovehiculului.
Mod de acţiune:
Regulatorul ALB este fixat pe şasiul
vehiculului şi este comandat printr-un
arc de tracţiune (c) şi o pârghie de
inversare, care este fixată mecanic de
punte. În stare descărcată distanţa
dintre punte şi regulatorul ALB este cea
mai mare, pârghia de inversare aflându-
se în poziţia ei cea mai de jos. Dacă
autovehiculul va fi încărcat, această
distanţă se va micşora şi pârghie de
inversare va fi deplasată din poziţia fără
încărcătură în direcţia poziţiei cu sarcină
totală. Astfel arcul de tracţiune (c) este
tensionat mai mult şi forţa rezultată din
aceasta se transmite regulatorului forţei
de frânare prin pârghia (b), bolţul (a) şi
pistonul (f).
La acţionarea frânei de serviciu şi prin
acesta a cilindrului principal de frână,
presiunea hidraulică pentru frânare care
se formează în circuitul axei spate
ajunge prin racordul 1 în
compartimentul A. Prin supapa
deschisă (d) presiunea ajunge în
compartimentul B şi mai departe prin
racordul 2 la cilindrii de frână ai roţilor
46
axei din spate. Dacă presiunea
hidraulică de frânare din circuitul punţii
spate şi cu aceasta şi în compartimentul
B creşte peste valoarea
corespunzătoare forţei arcului
transmisă prin pârghia (b), presiunea
din compartimentul B deplasează
pistonul (f) spre dreapta. Supapa (d) se
închide şi se ajunge la o poziţie de
încheiere.
La creşterea în continuare a presiunii
din racordul 1 cât şi în compartimentul A
pistonul (f) se va deplasa din nou spre
stânga. Supapa (d) se deschide şi
presiunea mai mare ajunge prin
racordul 2 la cilindrii de frână din roţi.
Dacă presiunea din compartimentul B
devine din nou dominantă, se ajunge
iarăşi la o poziţie de încheiere.
La scăderea presiunii hidraulice de
frânare în racordul 1 şi cu aceasta şi în
compartimentul A, presiunea aflată în
compartimentul B deschide supapa (d).
Presiunea de frânare din circuitul punţii
spate scade acum prin racordul 1 şi
pompa hidraulică de frână montată în
amonte. Forţa acţionând pe bolţul (a)
transmisă de arcul (c) presează pistonul
(f) înapoi în poziţia sa limită din stânga
în timp ce presiunea din compartimentul
B scade. Supapa (d) se sprijină pe
carcasa (e) şi rămâne deschisă.
 Regulator automat al forţei de frânare
în funcţie de sarcină (ALB)
Regulator automat al forţei
de frânare 475 710 . . . 0
Scop:
Reglarea automată a forţei de frânare în
funcţie de săgeata suspensiei şi prin
aceasta de starea de încărcare a
vehiculului. Prin supapa releu integrată
se realizează umplerea şi golirea rapidă
a cilindrilor de frână.
Mod de acţiune:
Regulatorul forţei de frânare este fixat pe
şasiu şi se leagă de un punct fix de pe
axă prin intermediul unei timonerii resp. a
unui braţ arcuitor. În starea fără
încărcătură, distanţa dintre axă şi
regulatorul forţei de frânare este maximă,
pârghia (j) se află în poziţia ei inferioară.
Dacă autovehiculul va fi încărcat,
această distanţă se va micşora şi
pârghia (j) va fi deplasată din poziţia fără
încărcătură în direcţia poziţiei cu sarcină
totală. Discul cu camă deplasat în
aceeaşi direcţie cu pârghia (i), va mişca
tachetul supapei (h) într-o poziţie
corespunzătoare respectivei stări de
încărcare.
Aerul comprimat comandat de supapa
de frână a vehiculului tractant, respectiv
a remorcii, pătrunde prin racordul 4 în
compartimentul A şi acţionează pistonul
(b). Acesta va fi deplasat în jos, va
închide evacuarea (d) şi va deschide
alimentarea (m). Aerul comprimat
comandat prin racordul 4 pătrunde în
compartimentul C dedesubtul
membranei (e) şi acţionează asupra
suprafeţei de acţiune a pistonului cu
releu (f).
Simultan, aerul comprimat trece prin
supapa deschisă (a), cât şi prin canalul
E, ajungând în compartimentul D şi
acţionează asupra laturii superioare a
membranei (e). Datorită acestei
precomenzi a presiunii, demultiplicarea
se anulează în domeniul sarcinii parţiale
în cazul presiunilor mici de comandă
(până la max. 1,0 bari). Dacă presiunea
de comandă creşte în continuare,
pistonul (n) se va mişca împotriva forţei
arcului (o), şi supapa se închide.
Datorită presiunii create în
compartimentul C, pistonul releu (f) va fi
deplasat în jos. Evacuarea (g) se
închide, şi admisia (k) se deschide. Aerul
de la rezervor aflat în racordul 1 pătrunde
prin admisia (k) în compartimentul B şi
ajunge prin racordurile 2 în cilindrii de
frână pneumatici conectaţi. Simultan, se
instalează o presiune în compartimentul
B care va acţiona asupra părţii inferioare
a pistonului cu releu(f). Dacă presiunea
este mai mare decât cea existentă în
compartimentul C, atunci pistonul releu
(f) se deplasează în sus şi admisia (k) se
închide.
Membrana (e) se aşează pe discul sub
formă de evantai (l) la mişcarea în jos a
pistonului (b) şi astfel în mod curent va
mări suprafaţa de acţiune a membranei.
În momentul în care forţa existentă în
compartimentul C va acţiona asupra
laturii inferioare a membranei, forţă
egală cu cea care acţionează asupra
pistonului (b), acesta se va deplasa în
sus. Admisia (m) se închide ajungându-
se la o poziţie de încheiere.
O mărire în continuare a presiunii din
racordul 4 duce automat la o reducere
proporţională a presiunii de ieşire din
racordul 2.
1.
Poziţia tachetului supapei (h), care
depinde de poziţia pârghiei (j), trebuie
luată în consideraţie pentru presiunea de
frânare comandată. Pistonul (b) cu discul
sub formă de evantai (l) trebuie să
efectueze o cursă corespunzătoare
uneia dintre poziţiile tachetului supapei
(h), înainte ca supapa (c) să înceapă să
lucreze. Datorită acestei curse se
modifică şi suprafaţa activă a membranei
(e). În poziţia cu sarcină totală, presiunea
comandată la racordul 4 va fi :
comandată în compartimentul C în
proporţie 1 la 1. În timp ce pistonul cu
releu (f) este acţionat la presiune totală,
alimentarea (k) este continuu deschisă şi
nu are loc reglarea presiunii de frânare
comandate.
După scăderea a presiunii de comandă
din racordul 4 pistonul releu (f) datorită
presiunii din racordurile 2 şi pistonul (b)
datorită presiunii din compartimentul C
se vor deplasa în sus. Evacuările (d şi g)
se deschid şi aerul comprimat iese în
atmosferă prin racordul 3.
La ruperea timoneriei regulatorul trece
automat pe curba de comandă de
necesitate a camei (i), care transmite o
presiune egală cu jumătatea presiunii
frânei de serviciu corespunzătoare
vehiculului încărcat.
47
1.
Regulator automat al forţei
de frânare 475 711 . . . 0
Scop:
Reglarea automată a forţei de frânare în
cilindrii de frână cu aer comprimat la
suspensii pneumatice ale axelor în
funcţie de presiunea din pernele
suspensiei şi aceasta functie de starea
de încărcare a vehiculului.
Mod de acţiune:
Regulatorul forţei de frânare este
comandat de ambele circuite ale
burdufelor suspensiei prin racordurile 41
şi 42. Pistonul de comandă (i) împinge
pistonul de lucru (j) cu cama de comandă
(m) împotriva forţei arcului (l) spre
stânga. Cu aceasta tija de supapă (h)
este adusă de către cama de comandă
(m) în poziţia care corespunde stării de
încărcare dată a vehiculului.
Aerul comprimat comandat de supapa
de frână a vehiculului tractant pătrunde
în compartimentul A prin racordul 4 şi
acţionează asupra pistonului (b). Acesta
va fi deplasat în jos, va închide
evacuarea (d) şi va deschide
alimentarea (q). Aerul comprimat
comandat prin racordul 4 pătrunde în
compartimentul C dedesubtul
membranei (e) şi acţionează asupra
suprafeţei de acţiune a pistonului cu
releu (f).
Simultan, aerul comprimat trece prin
supapa deschisă (a), cât şi prin canalul
E, ajungând în compartimentul D şi
acţionează asupra laturii superioare a
membranei (e). Datorită acestei
precomenzi a presiunii, demultiplicarea
48
Regulator automat al forţei de frânare
în funcţie de sarcină (ALB)
se anulează în domeniul sarcinii parţiale
în cazul presiunilor mici de comandă
(până la max. 0,8 bari). Dacă presiunea
de comandă creşte, pistonul (r) va fi
deplasat în sus datorită forţei arcului de
presiune (s) şi supapa (a) se închide.
Datorită presiunii create în
compartimentul C, pistonul releu (f) va fi
deplasat în jos. Evacuarea (g) se
închide, şi admisia (o) se deschide. Aerul
de la rezervor aflat în racordul 1 pătrunde
prin admisia (o) în compartimentul B şi
ajunge prin racordurile 2 în cilindrii de
frână pneumatici conectaţi. Simultan se
instalează o presiune în compartimentul
B care va acţiona asupra părţii inferioare
a pistonului cu releu (f). Dacă presiunea
este mai mare decât cea existentă în
compartimentul C, atunci pistonul releu
(f) se deplasează în sus şi admisia (o) se
închide.
Membrana (e) se aşează pe discul sub
formă de evantai (p) la mişcarea în jos a
pistonului (b) şi astfel în mod curent va
mări suprafaţa activă a membranei. În
momentul în care forţa existentă în
compartimentul C va acţiona asupra
laturii inferioare a membranei, forţă egală
cu cea care acţionează asupra pistonului
(b), acesta se va deplasa în sus.
Alimentarea (q) va fi închisă şi astfel se
asigură o poziţie de închidere.
Poziţia tachetului supapei (h), care
depinde de poziţia cama de comandă
(m), trebuie luată în consideraţie pentru
presiunea de frânare comandată.
Pistonul (b) cu discul sub formă de
evantai (p) trebuie să efectueze o cursă
corespunzătoare uneia dintre poziţiile
tachetului supapei (h), înainte ca supapa
(c) să înceapă să lucreze. Datorită
acestei curse se modifică şi suprafaţa
activă a membranei (e). În poziţia
încărcat la sarcină maximă presiunea
introdusă la racordul 4 se transmite la
raportul 1:1 în compartimentul C. În timp
ce pistonul cu releu (f) este acţionat la
presiune maximă, admisia (o) este
deschisă în permanenţă şi nu are loc
reglarea presiunii de frânare introduse.
După scăderea a presiunii de comandă
din racordul 4 pistonul releu (f) datorită
presiunii din racordurile 2 şi pistonul (b)
datorită presiunii din compartimentul C
se vor deplasa în sus. Evacuările (d şi g)
se deschid şi aerul comprimat iese în
atmosferă prin racordul 3.
Dacă dispare presiunea dintr-una dintre
perne regulatorul trece automat într-o
poziţie care corespunde aproximativ
jumătăţii presiunii din circuitul rămas
intact. Dacă dispare presiunea din
ambele perne arcul mic din cilindrul de
lucru (k) aduce pistonul de lucru atât de
mult spre dreapta, încât tija este adusă
automat pe cama de comandă a
pistonului dincolo de punctul cel mai de
jos pe aceasta. Presiunea care se
transmite atunci este egală cu jumătatea
din presiunea frânei de serviciu
corespunzătoare vehiculului încărcat.
Racordul de control 43 face posibilă
verificarea regulatorului forţei de frânare
pe vehicul. Asupra pistonului de
comandă va acţiona acum presiunea
reglată de control, în timp ce presiunile
din burdufele de suspensie sunt automat
separate de regulator.
 Regulator automat al forţei de frânare
în funcţie de sarcină (ALB)
Regulator automat al forţei
de frânare 475 720 . . . 0
Scop:
Reglarea automată a forţei de frânare în
funcţie de săgeata suspensiei şi prin
aceasta de starea de încărcare a
vehiculului. Prin supapa releu integrată
se realizează umplerea şi golirea rapidă
a cilindrilor de frână.
Mod de acţiune:
Regulatorul forţei de frânare este fixat pe
şasiu şi se leagă de un punct fix de pe
axă prin intermediul unei timonerii resp. a
unui braţ arcuitor. În starea fără
încărcătură, distanţa dintre axă şi
regulatorul forţei de frânare este
maximă, pârghia (j) se află în poziţia ei
inferioară. Dacă autovehiculul va fi
încărcat, această distanţă se va micşora
şi pârghia (j) va fi deplasată din poziţia
fără încărcătură în direcţia poziţiei cu
sarcină totală. Ştiftul (i) înclinat în acelaşi
sens cu pârghia (j) deplasează prin came
de comandă din capacul lagăr (p) bara
(q) şi cu aceasta tija de supapă (g)
totdeauna în poziţia corespunzătoare
stării de încărcare a vehiculului.
Aerul comprimat comandat de supapa
de frână a vehiculului tractant (presiune
de comandă) pătrunde prin racordul 4 în
compartimentul A şi acţionează pistonul
(b). Acesta se va mişca spre stânga,
închide evacuarea (d) şi deschide
admisia (m). Aerul comprimat întrodus în
racordul 4 ajunge în compartimentul C în
stânga membranei (e), cât şi prin canalul
F în camera G şi acţionează pe suprafaţa
activă a pistonului releu (f).
Simultan, aerul comprimat trece prin
supapa deschisă (a), cât şi prin canalul
E, ajungând în compartimentul D şi
acţionează asupra părţii superioare a
membranei (e). Datorită acestei
precomenzi a presiunii, demultiplicarea
se anulează în domeniul sarcinii parţiale
în cazul presiunilor mici de comandă
(până la max. 1,4 bari). Dacă presiunea
de comandă creşte în continuare,
pistonul (n) se va mişca împotriva forţei
arcului (o), şi supapa se închide.
Datorită presiunii create în
compartimentul G, pistonul releu (f) va fi
deplasat în jos. Evacuarea (h) se închide
şi admisia (k) se deschide. Aerul de la
rezervor aflat în racordul 1 pătrunde prin
admisia (k) în compartimentul B şi
ajunge prin racordurile 2 în cilindrii de
frână pneumatici conectaţi.
Simultan se instalează o presiune în
compartimentul B care va acţiona asupra
părţii inferioare a pistonului cu releu(f).
Dacă presiunea este mai mare decât cea
existentă în compartimentul G, atunci
pistonul cu releu (f) se deplasează în sus
şi alimentarea (k) se închide.
La mişcarea spre stânga a pistonului (b)
membrana (e) se aşează pe şaiba în
evantai (l) mărind astfel suprafaţa activă
a membranei. În momentul în care forţa
existentă în compartimentul C va acţiona
asupra laturii inferioare a membranei,
1 49
1.
forţă egală cu cea care acţionează
asupra pistonului (b), acesta se va
deplasa în sus. Admisia (m) se închide
ajungându-se la o poziţie de încheiere.
Poziţia tijei de supapă (g), care este
dependentă de poziţia pârghiei (j),
determină mărimea suprafeţei active a
membranei şi cu aceasta presiunea de
frânare transmisă. Pistonul (b) cu discul
sub formă de evantai (l) trebuie să
efectueze o cursă corespunzătoare
uneia dintre poziţiile tachetului supapei
(g) înainte ca supapa (c) să înceapă să
funcţioneze. Datorită acestei curse se
modifică şi suprafaţa activă a membranei
(e). În poziţia încărcat mărimea
suprafeţei active a membranei (e) şi cea
a pistonului (b) sunt egale. În această
situaţie presiunea de intrare în racordul 4
se transmite cu raportul de 1:1 în
compartimentul C şi astfel şi în
compartimentul G. Deoarece pe pistonul
releu (f) acţionează toată presiunea,
supapa releu transmite mai departe tot
presiunea în raport 1:1. Deci nu are loc o
reducere a presiunii de frânare care intră
în aparat.
După scăderea presiunii de comandă din
racordul 4 pistonul (b) este împins spre
dreapta de presiunea din
compartimentul C şi pistonul releu (f) se
va deplasa în sus datorită presiunii din
racordurile 2. Evacuările (d şi h) se
deschid, şi aerul comprimat iese în
atmosferă prin racordul 3.
1.
Regulator automat al forţei
de frânare 475 721 . . . 0
Scop:
Reglarea automată a forţei de frânare în
funcţie de presiunea din pernele
suspensiei pneumatice şi aceasta
functie de starea de încărcare a
vehiculului. Prin supapa releu integrată
se realizează umplerea şi golirea rapidă
a cilindrilor de frână.
Mod de acţiune:
Regulatorul forţei de frânare este
comandat de ambele circuite ale
burdufurilor suspensiei prin racordurile
41 şi 42. Sub acţiunea presiunii din
burduful suspensiei pistonul de comandă
(i) aduce tija de supapă (g) împotriva
forţei arcului (j) în poziţia
corespunzătoare stării de încărcare a
vehiculului. Aici îşi face efect valoarea
medie aritmetică a presiunilor 41 şi 42.
Aerul comprimat comandat de supapa
de frână a vehiculului tractant (presiune
de comandă) pătrunde prin racordul 4 în
compartimentul A şi acţionează pistonul
(b). Acesta se va mişca spre stânga,
închide evacuarea (d) şi deschide
admisia (m). Aerul comprimat întrodus în
racordul 4 ajunge în compartimentul C în
stânga membranei (e), cât şi prin canalul
F în camera G şi acţionează pe suprafaţa
activă a pistonului releu (f).
Simultan aerul comprimat trece prin
supapa deschisă (a), cât şi prin canalul
E, ajungând în compartimentul D şi
acţionează asupra părţii superioare a
membranei (e). Datorită acestei
50
Regulator automat al forţei de frânare
în funcţie de sarcină (ALB)
precomenzi a presiunii, demultiplicarea
se anulează în domeniul sarcinii parţiale
în cazul presiunilor mici de comandă
(până la max. 1,4 bari). Dacă presiunea
de comandă creşte în continuare,
pistonul (n) se va mişca împotriva forţei
arcului (o), şi supapa se închide.
Datorită presiunii create în
compartimentul G, pistonul releu (f) va fi
deplasat în jos. Evacuarea (h) se închide
şi admisia (k) se deschide. Aerul de la
rezervor aflat în racordul 1 pătrunde prin
admisia (k) în compartimentul B şi
ajunge prin racordurile 2 în cilindrii de
frână pneumatici conectaţi.
Simultan se instalează o presiune în
compartimentul B care va acţiona asupra
părţii inferioare a pistonului cu releu(f).
Dacă presiunea este mai mare decât cea
existentă în compartimentul G, atunci
pistonul cu releu (f) se deplasează în sus
şi alimentarea (k) se închide.
La mişcarea spre stânga a pistonului (b)
membrana (e) se aşează pe şaiba în
evantai (l) mărind astfel suprafaţa activă
a membranei. În momentul în care forţa
existentă în compartimentul C va acţiona
asupra laturii inferioare a membranei,
forţă egală cu cea care acţionează
asupra pistonului (b), acesta se va
deplasa în sus. Admisia (m) se închide
ajungându-se la o poziţie de încheiere.
Poziţia tijei de supapă (g), care este
dependentă de poziţia pistonului de
comandă (i), determină suprafaţa activă
a membranei şi deci presiunea de
frânare transmisă. Pistonul (b) cu discul
sub formă de evantai (l) trebuie să
efectueze o cursă corespunzătoare
uneia dintre poziţiile tachetului supapei
(g) înainte ca supapa (c) să înceapă să
funcţioneze. Datorită acestei curse se
modifică şi suprafaţa activă a membranei
(e). În poziţia încărcat mărimea
suprafeţei active a membranei (e) şi cea
a pistonului (b) sunt egale. În această
situaţie presiunea de intrare în racordul 4
se transmite cu raportul de 1:1 în
compartimentul C şi astfel şi în
compartimentul G. Deoarece pe pistonul
releu (f) acţionează toată presiunea,
supapa releu transmite mai departe tot
presiunea în raport 1:1. Deci nu are loc o
reducere a presiunii de frânare care intră
în aparat.
După scăderea presiunii de comandă din
racordul 4 pistonul (b) este împins spre
dreapta de presiunea din
compartimentul C şi pistonul releu (f) se
va deplasa în sus datorită presiunii din
racordurile 2. Evacuările (d şi h) se
deschid, şi aerul comprimat iese în
atmosferă prin racordul 3.
Dacă dispare presiunea dintr-una dintre
perne regulatorul trece automat într-o
poziţie care corespunde aproximativ
jumătăţii presiunii din circuitul rămas
intact. Dacă dispare presiunea din
ambele perne regulatorul trece automat
în poziţia de descărcat.
Supapa de control din racordul 43 face
posibilă verificarea regulatorului forţei de
frânare pe vehicul. Cu această ocazie se
introduce presiune în circuitele de
comandă 41 şi 42 cu un furtun de control,
în timp ce presiunile pernelor de
suspensie se izolează de regulator la
conectarea furtunului de control.
 Braţ cu articulaţie
433 302
433 306
Braţ arcuitor Scop:
433 302. ... . . 0 şi Evitarea deteriorărilor la supapele de
433 306 . . . 0 reglare dependente de sarcină,
respectiv la regulatorul automat al forţei
de frânare.
Mod de acţiune:
În cazul vibraţiilor puternice ale axelor
care depăşesc domeniul de reglaj al
supapei de reglare în funcţie de sarcină,
respectiv al regulatorului de forţă de
frânare, pârghia basculantă aflată în
plan orizontal în stare de repaus (e) va fi
rabatată în jurul unui punct fix aflat în
carcasă (c).
1.
Bila (d) pusă sub sarcină datorită
arcurilor de compresiune (a şi b) asigură
o legătură cu contact ferm cu carcasa
(c), până când pârghia basculantă (e) va
reveni în poziţia ei normală orizontală şi
se va afla complet la peretele din faţă al
carcasei.
Îndoirea barei de legătură cu regulatorul
forţei de frânare este evitată în cazul
mişcărilor de basculare prin faptul că
bara de legătură este prinsă pe pârghia
basculantă (e) într-o articulaţie sferică
(f), respectiv o piesă de presiune din
cauciuc.
51
1.
Supapă încărcat/gol
473 300 . . . 0
Scop:
Reglarea concomitentă a circuitului
frânei axei din faţă asociată cu reglarea
automată a forţei de frânare în funcţie de
încărcare (ALB) a circuitului punţii spate
cât şi golirea rapidă a cilindrilor de frână.
Mod de acţiune:
La acţionarea frânei de serviciu aerul
comprimat de la supapa de frână a
vehiculului tractant ajunge prin racordul
1 pe faţa superioară a pistonului de
dozare (d) şi-l împinge pe acesta în jos la
maximum. Supapa dublă (a) urmărind
Supapă de reducere
473 301 . . . 0
Scop:
Reducerea presiunii comandate într-o
proporţie bine determinată, cât şi
aerisirea rapidă a aparatelor de frânare
postcomutate.
Mod de acţiune:
Prin racordul 1 aerul comprimat pătrunde
în compartimentul A şi va mişca pistonul
în trepte (d) împotriva forţei arcului (a) în
jos. Supapa de evacuare (b) va fi închisă
şi cea de admisie (c) va fi deschisă. Aerul
comprimat trece în aparatele de frânare
ataşate prin racordul 2.
52
Supapă încărcat/gol şi supapă reductor
deplasarea închide evacuarea (b) şi
deschide admisia (c). Aerul comprimat
pătrunde prin racordurile 2 în circuitul
axei faţă acţionând asupra cilindrilor axei
faţă.
În acelaşi timp regulatorul automat al
forţei de frânare transmite presiunea de
frânare mai mult sau mai puţin redusă, în
funcţie de starea de încărcare a
vehiculului pentru puntea din spate, prin
racordul 4 şi pe suprafaţa inelară a
pistonului de dozare (d). Se ajunge la
închiderea admisiei (c) când raportul
presiunilor introduse (racordurile 1 şi 4)
Simultan, în compartimentul B se
creează o presiune care va acţiona
asupra părţii inferioare a pistonului (d). În
momentul asigurării egalităţii de forţe la
partea inferioară şi partea superioară
mai mica ale pistonului în trepte (d),
pistonul va fi ridicat şi supapa de admisie
(c) va fi închisă. Raportul dintre presiuni
corespunde raportului dintre cele două
suprafeţe ale pistonului în trepte.
1
1
d
c
4
a
b
2 2
3
faţă de presiunile de ieşire (racordurile 2)
corespunde raportului suprafeţelor
pistonului de dozare (d).
Dacă scad presiunile de comandă în
racordurile 1 şi 4, presiunea mai mare a
cilindrilor de frână face ca să se ridice din
nou pistonul de dozare (d) împreună cu
supapa dublă (a). Evacuarea (b) se
deschide, şi prin aerisirea 3 se
efectuează o aerisire parţială sau totală
rapidă a cilindrilor de frână,
corespunzătoare presiunii de comandă.
1
d
c
a
b
2 2
3
Dacă la racordul 1 se reduce presiunea,
atunci, din cauza presiunii mai mari în
compartimentul B, pistonul în trepte (d)
va fi deplasat în sus. Supapa de
evacuare (b) se deschide, şi prin
intermediul aerisirii 3 va avea loc o golire
corespunzătoare parţială sau totală a
aparatelor de frânare ataşate, conformă
unei presiuni de comandă. Datorită
arcului de presiune (a), pistonul în trepte
va rămâne în poziţia superioară de capăt
chiar în absenţa presiunii:

Supapă încărcat/gol
473 302 . . . 0
Scop:
Reglarea circuitului de frână al axei din
faţă asociată cu reglarea automată a
forţei de frânare în funcţie de încărcare a
circuitului punţii spate, cât şi golirea
rapidă a cilindrilor de frână.
Mod de acţiune:
a) Poziţia frânei pentru vehicul
încărcat parţial
La acţionarea frânei de serviciu
presiunea de frânare pentru circuitul
punţii din spate, reglată în funcţie de
încărcare de regulatorul ALB (regulator
cu treaptă de amorsare), ajunge la
cilindrii punţii din spate şi ca presiune de
comandă la racordul 4 al supapei
încărcat/ gol. Prin orificiul E presiunea
ajunge în compartimentul C şi
acţionează pe partea superioară a
pistonului (d). Acesta se deplasează la o
presiune de 0,5 bar împotriva forţei
arcului (e) în poziţia sa limită de jos. În
paralel sub acţiunea arcului supapa (b)
închide admisia (c) şi se deschide
evacuarea (f). Presiunea de comandă
este prezentă de asemenea în
compartimentul B şi acţionează pe
suprafaţa circulară a pistonului (d).
Concomitent pătrunde aerul comprimat
transmis din circuitul 2 al supapei de
frână a vehiculului tractant cu 2 circuite
prin racordul 1 în compartimentul A şi
Supapă încărcat/gol
acţionează pe partea superioară a
pistonului (a).
Acesta se va mişca în jos, evacuarea (f)
se închide şi admisia (c) se deschide.
Aerul comprimat pătrunde prin
compartimentul D cât şi racordul 2 în
circuitul de frână al axei faţă şi
acţionează în cilindrii axei din faţă.
Presiunea care se formează în
compartimentul D deplasează pistonul
(a) din nou în sus. Admisia (c) se închide
şi se ajunge la o poziţie de încheiere.
b) Poziţia frânei pentru vehiculul
încarcat la sarcină maximă
Funcţionarea supapei încărcat/gol la
vehiculul încărcat la sarcina maximă
este precum cea descrisă anterior.
Presiunea de comandă din
compartimentul B ca urmare a acţionării
frânei acţionează pe suprafaţa inelară a
pistonului (a) acum cu valoarea întreagă
a presiunii de frânare. Pe suprafaţa
pistonului (a) predomină forţele care
acţionează în compartimentele A şi B (a),
iar reducerea de presiune se anulează.
Presiunea care intră în racordul 1 se
transmite în tot domeniul frânărilor
parţiale până la frânarea totală cu
raportul 1 : 1.
La eliberarea instalaţiei de frână
presiunea din racordurile 1 şi 4 se reduce
prin supapa de frână a vehiculului
1 53
1.
tractant 2 circuite, respectiv regulatorul
ALB. Concomitent presiunea de frânare
din compartimentul D deplasează
pistonul (a) în sus. Admisia (c) se
închide, evacuarea (f) se deschide şi
aerul comprimat din racordul 2 se
evacuează prin racordul 3 în atmosferă.
Până la o presiune reziduală de 0,5 bari
în racordul 4 pistonul (d) rămâne în
poziţia sa limită de jos şi evacuarea (f)
deschisă. La scăderea în continuare a
presiunii din compartimentul C arcul (e)
deplasează pistonul (d) în sus.
Evacuarea (f) se închide şi alimentarea
(c) se deschide. Presiunea rămasă în
racordul 2 se anihilează prin racordul 1.
c) Modul de acţionare în cazul
defectării circuitului frânei axei spate
În cazul defectării circuitului frânei axei
spate racordul 4 şi prin aceasta,
compartimentul C deasupra pistonului
(d), rămân fără presiune la acţionarea
instalaţiei de frânare. Pistonul (d) va fi
menţinut în poziţia sa de capăt
superioară datorită forţei arcului de
presiune (e). Admisia (c) rămâne
permanent deschisă. Aerul comprimat
transmis de la circuitul 2 al supapei de
frână a vehiculului tractant pătrunde prin
supapa încărcat/gol fără reducerea
presiunii la cilindrii de frână ai circuitului
axei din faţă.
1.
Supapă pentru comanda
remorcii cu avans
973 002 . . . 0
Scop:
Comanda instalaţiei de frână pentru
remorcă cu două conducte în legătură cu
supapa de frână a vehiculului tractant cu
două circuite şi cu supapa frânei de
mână pentru cilindrii de frana cu arc.
Mod de acţiune:
a) Comanda prin supapa de frână a
vehiculului tractant cu două circuite
La acţionarea supapei de frână a
vehiculului tractant aerul comprimat
trece din circuitul 1 de frână prin racordul
41 în compartimentul A şi acţionează
pistoanele (a şi i). Acestea se
deplasează împreună în jos. Prin
aşezarea pistonului (i) pe supapa (d) se
închide evacuarea (c) şi se deschide
admisia (h). Presiunea de acumulare
aflată în compartimentul C pătrunde prin
compartimentul B spre racordul 2 şi
acţionează în conducta de frânare a
remorcii corespunzător presiunii din
circuitul 1 al frânei de serviciu cu un
avans de frânare care depinde de
pretensionarea arcului (b).
Presiunea care se creează în
compartimentul B acţionează asupra
suprafeţelor inferioare ale pistoanelor (a
şi i). Din cauza diferenţei suprafeţelor
active ale pistonului (a), se va deplasa în
sus numai pistonul (i) împotriva presiunii
de comandă din compartimentul A şi a
forţei arcului (b). Supapa (d) urmând
mişcarea închide admisia (h) şi se
ajunge la o poziţie de echilibru. La o
54
Supape pentru comanda remorcii
frânare totală predomină presiunea care
acţionează pe partea superioară a
pistonului (i) şi admisia (h) rămâne
deschisă.
Cu ajutorul şurubului de reglaj (j) se
poate modifica pretensionarea arcului
(b), astfel încât avansul de presiune al
racordului 2 faţă de presiunea de la
racordul 41 să poată ajunge la maximum
1 bar.
Concomitent cu cele petrecute în
racordul 41 se transmite presiune de la
circuitul 2 al frânei de serviciu prin
racordul 42 care acţionează în
compartimentul E sub membrana (e). Cu
toate că apare presiunea în
compartimentele B şi D poziţia pistonului
(g) nu se modifică, deoarece presiunea
care acţionează pe suprafaţa superioară
a pistonului (g) şi asupra membranei (e)
este predominantă. Dacă în cazul unei
defecţiuni circuitul frânei de serviciu 1 nu
mai funcţionează, prin circuitul 2 are loc
numai o ventilare a racordului 42.
Presiunea care se formează în
compartimentul E sub membrană (e)
deplasează pistonul (g) şi supapa (d) în
sus. Pistonul (i) ţinut în poziţia sa limită
de sus închide evacuarea (c) şi deschide
admisia (h), astfel încât în conducta de
frânare a remorcii se transmite
presiunea corespunzătoare frânării
vehiculului tractant.
Presiunea care se crează în
compartimentul B la frânare parţială
deplasează pistonul (g) din nou în jos.
Admisia (h) se închide şi se ajunge la o
poziţie de încheiere. La o frânare totală
predomină presiunea din
compartimentul E şi admisia (h) rămâne
deschisă.
La comandarea prin cel de al 2-lea circuit
al instalaţiei frânei de serviciu se
realizează comandarea supapei de frână
a remorcii fără avans al frânării.
b) Comanda prin supapa frânei de
mână
Aerisirea gradată a cilindrului de frana cu
arc prin supapa frânei de mână duce la o
aerisire corespunzătoare a
compartimentului D prin racordul43.
Presiunea de acumulare dominantă de
acum în compartimentul C deplasează
pistonul (g) în sus. Transmiterea aerului
în racordul 2 se produce atunci în acelaşi
mod ca la comandarea compartimentului
E în cazul defectării circuitului 1 de frână.
La terminarea procesului de frânare din
racordurile 41 şi 42 se elimină aerul în
atmosferă resp. în racordul 43 presiunea
apare din nou. Prin aceasta pistoanele (a
şi i) ca şi pistonul (g) ca urmare a
presiunii din compartimentul B se vor
mişca înapoi în poziţiile lor iniţiale. Atunci
se deschide evacuarea (c) şi aerul
comprimat aflat în racordul 2 se elimină
în atmosferă prin orificiul pistonului (f) şi
racordul 3.
 Supape pentru comanda remorcii
Supapă pentru comanda
remorcii cu supapă cu 2/2
căi, fără avans la frânare
973 002 5 . . 0
Scop:
Comanda unei instalaţii de frână pentru
remorcă cu două conducte în legătură cu
supapa de frână a vehiculului tractant cu
două circuite şi supapa frânei de mână
pentru cilindrii de frana cu arc.
În cazul când s-a rupt conducta sau
conducta de frânare a remorcii nu este
cuplată, la acţionarea supapei de frână a
vehiculului tractant, se produce o
obturare a alimentării de la vehiculul
tractant spre remorcă, concomitent cu
scăderea presiunii din conducta de
alimentare de pe remorcă.
Mod de acţiune:
La umplerea instalaţiei de frână cu aer
comprimat aerul de acumulare pătrunde
prin racordul 11 în supapa cu 2/2 căi şi
acţionează pe pistonul (l). Acesta se va
mişca împotriva forţei arcului (n) în
poziţia sa limită de sus.
Prin compartimentul C şi racordul 12
aerul de acumulare pătrunde mai
departe la capul de cuplare automată
“Alimentare”.
a) Comanda prin supapa de frână a
vehiculul tractant cu două circuite
La acţionarea supapei de frână a
vehiculului tractant aerul comprimat
trece din circuitul 1 al frânei de serviciu
prin racordul 41 în compartimentele A şi
G şi acţionează pistoanele (c şi l).
Pistonul (c) se va mişca în jos. Prin
aşezarea pistonului (c) pe supapa (g) se
va închide evacuarea (e) iar admisia (f)
se va deschide. Presiunea de rezervă
existentă în compartimentul C trece prin
compartimentul B spre racordul 22 şi
ventilează conducta de frână a remorcii
în conformitate cu presiunea din circuitul
1 al frânei de serviciu 1. În acelaşi timp,
aerul comprimat pătrunde în
compartimentul F prin canal (k) şi
acţionează asupra părţii inferioare a
pistonului (l). La o presiune de comandă
de cca. 4 bari predomină presiunea de
deasupra pistonului (l) şi îl deplasează
pe acesta în jos până la umărul (m) al
carcasei (cursă de joc, în vederea evitării
blocării pistonului (l)).
Presiunea care se creează în
compartimentul B acţionează pe faţa
inferioară a pistonului (c) şi-l mişcă pe
acesta împotriva presiunii de comandă
din compartimentul A în sus. Supapa (g)
urmând mişcarea închide admisia (f) şi
se ajunge la o poziţie de încheiere. La o
frânare totală predomină presiunea de
comandă care acţionează pe faţa
superioară a pistonului (c) şi admisia (f)
rămâne deschisă.
Concomitent cu procesele care au loc în
racordul 41 se transmite aer din circuitul
2 al frânei de serviciu prin racordul 42 în
compartimentul E sub membrana (i). Cu
toate că apare presiunea în
compartimentele B şi D poziţia pistonului
(h) nu se modifică, deoarece presiunea
care acţionează pe suprafaţa superioară
a pistonului (h) şi asupra membranei (i)
este predominantă. Dacă în cazul unei
defecţiuni circuitul frânei de serviciu 1 nu
mai funcţionează, prin circuitul 2 are loc
numai o ventilare a racordului 42.
Presiunea care se formează în
compartimentul E sub membrană (i)
deplasează pistonul (h) şi supapa (g) în
sus. Pistonul (c) ţinut în poziţia sa limită
de sus închide evacuarea (e) şi deschide
admisia (f), astfel are loc ventilarea
corespunzătoare a conductei remorcii în
frânarea vehiculului tractat.
Presiunea care se crează în
compartimentul B la frânări parţiale
deplasează pistonul (h) din nou în jos.
Admisia (f) se închide şi se se ajunge la
o poziţie de încheiere. La o frânare totală
presiunea din compartimentul E este
dominantă şi admisia (f) rămâne
deschisă.
La ruperea conducetei de frână a
remorcii (racordul 22) acţionarea
instalaţiei frânei de serviciu nu duce la
1.
formarea presiunii în compartimentele B
şi F. Prin aceasta pistonul (l) se va mişca
mai departe înapoi ca urmare a presiunii
de comandă din compartimentul G,
astfel încât aerul de acumulare de la
racordul 11 va trece spre racordul 12
printr-un drosel. Concomitent scade
presiunea în conducta de alimentare a
remorcii (racordul 12) prin admisia (f)
deschisă în locul rupturii conductei de
frânare a remorcii conducând prin
aceasta la frânarea de urgenţă a
remorcii.
b) Comanda prin supapa frânei de
mână
Aerisirea gradată a cilindrului cu
membrană prin supapa frânei de mână
duce la o aerisire corespunzătoare a
compartimentului D prin racordul 43.
Presiunea de acumulare dominantă de
acum din compartimentul C deplasează
pistonul (h) în sus. Ventilarea racordului
22 se produce atunci în acelaşi mod ca la
comandarea compartimentului E în cazul
defectării circuitului 1 de frână. La
terminarea procesului de frânare din
racordurile 41 şi 42 se elimină aerul în
atmosferă resp. în racordul 43 presiunea
apare din nou. Prin aceasta pistoanele (c
şi h) se vor mişca înapoi în poziţiile lor
iniţiale ca urmare a presiunii din
compartimentul B. Cu aceasta se
deschide evacuarea (e) şi aerul
comprimat aflat în racordul 22 iese în
atmosferă prin orificiul pistonului (j) şi
racordul 3.
55
1. Supape pentru comanda remorcii
Supapă pentru comanda Scop:
remorcii cu avans Comanda unei instalaţii de frână a
remorcii cu două circuite în conexiune cu
973 008 . . . 0 supapa de frână a vehiculului tractant cu
două circuite şi supapa frânei de mână
pentru cilindrii de înmagazinare de forţă.
În cazul ruperii conductei sau a unei
conducte de frână a remorcii necuplate,
la acţionarea supapei de frână a
vehiculului tractant are loc o obturare a
aerului de rezervă de la vehiculul tractant
la remorcă cu reducere concomitentă a
presiunii în conducta pentru acumulare a
remorcii. Prin această desfăşurare
remorca se va frâna imediat automat.
Mod de acţiune:
a) Comanda prin supapa de frână a
vehiculului tractant cu două circuite
La acţionarea supapei de frână a
vehiculului tractant aerul comprimat
trece din circuitul 1 de frână prin racordul
41 în compartimentul B şi acţionează
pistonul (e). Acesta se deplasează în jos
şi prin aşezarea pistonului (e) pe supapa
(j) se închide evacuarea (g) iar admisia
(k) se deschide. Aerul de acumulare aflat
în racordul 11 pătrunde prin
compartimentul G la racordul 2 şi
transmite presiune în conducta de
frânare a remorcii corespunzător
presiunii din circuitul 1 al frânei de
56
serviciu cu un avans reglabil cu şurubul
de reglaj (f) (max. 1 bar).
Presiunea care se crează în
compartimentul D acţionează pe partea
inferioară a pistonului (e). Ca urmare a
diferenţei suprafeţelor active ale
pistonului (e), sprijinit de presiunea de
comandă care acţionează în
compartimentul C şi forţa arcului (l)
acesta se va mişca în sus. Supapa (j)
urmărind mişcarea închide admisia (k) şi
se ajunge la o poziţie de încheiere. La o
frânare totală predomină presiunea care
acţionează pe partea superioară a
pistonului (e) iar admisia (k) rămâne
deschisă.
La crearea presiunii în compartimentul B
pistonul (b) este împins în jos împotriva
forţei arcului de reglaj (d). Supapa (c) va
fi deschisă de şurubul de reglaj (f) şi
presiunea de comandă care se
formează în compartimentul C sprijină
procesul de reglaj al pistonului (e). Prin
aceasta presiunea transmisă la racordul
2 poate să fie mai mică decât presiunea
de comandă de la racordul 41. Dacă
şurubul de reglare (f) este de ex. rotit în
sens invers acelor de ceasornic,
presiunea din compartimentul C se
reduce, iar pentru menţinerea
echilibrului se măreşte presiunea
transmisă.
Supape pentru comanda remorcii
Concomitent cu procesele de la racordul
41 are loc o ventilare a compartimentului
A de către circuitul 2 al frânei de serviciu,
prin racordul 42. Cu toate că prin
ventilarea compartimentelor B şi C
predomină presiunea care acţionează
pe faţa superioară a pistonului (e),
poziţia pistonului (a) nu prezintă
importanţă. Dacă în cazul unei defecţiuni
circuitul frânei de serviciu 1 nu mai
funcţionează, prin circuitul 2 are loc
numai o ventilare a racordului 42.
Presiunea care se formează în
compartimentul A deplasează pistonul
(a) în jos şi îndepărtează pistoanele (e),
iar ventilarea conductei de frână a
remorcii se realizează după cum este
descris, dar cu toate acestea se
realizează fără avans la frânare al
remorcii.
b) Comanda prin supapa frânei de
mână
Aerisirea gradată a cilindrului de frana cu
arc prin supapa frânei de mână duce la o
aerisire corespunzătoare a
compartimentului F prin racordul 43.
Presiunea care acum este predominantă
de la racordul 11 deplasează pistonul (h)
în sus. Transmiterea aerului în racordul
22 decurge apoi în acelaşi mod ca la
amorsarea compartimentului A în cazul
defectării circuitului 1 al frânei de
serviciu.
La terminarea procesului de frânare din
racordurile 41 şi 42 se elimină aerul în
atmosferă, respectiv în racordul 43
presiunea apare din nou. Prin aceasta
pistoanele (a şi e) ca şi pistonul (h) se
vor deplasa înapoi în poziţiile lor iniţiale
1.
datorită presiunii din compartimentul D.
Atunci se deschide evacuarea (g) şi
aerul comprimat aflat în racordul 2 iese
în atmosferă prin pistonul găurit (h) şi
racordul 3.
c) Asigurarea împotriva ruperii
conductei de comandă
La umplerea instalaţiei de frânare cu aer
comprimat, aerul de rezervă trece prin
racordul 11 şi compartimentul G spre
racordul 12, iar de acolo spre capul de
cuplare automat „Rezervă“.
În procesul de frânare prin racordul 2 se
crează o presiune de comandă în
conducta spre capul de cuplare “frână”,
aerul comprimat necesar pentru aceasta
fiind adus de la racordul 11. Presiunea
de deasupra pistonului (i) scăzând uşor
prin aceasta. Concomitent sub pistonul
(i) prin canalul E se aduce aer comprimat
de la racordul 41 şi pistonul (i) se va
ridica din nou. Presiunea în
compartimentul G creşte iarăşi, prin care
pistonul este din nou împins în jos (cursă
de joc, în vederea evitării blocării
pistonului (i)).
În cazul în care ca urmare a ruperii
conductei de frână a remorcii nu se
formează presiune la racordul 2, pistonul
(i) rămâne în poziţia superioară şi
blochează trecerea spre compartimentul
G. Conducerea aerului de la racordul 11
spre racordul 12 este obturată şi
presiunea din conducta de acumulare a
remorcii (racordul 12) se reduce prin
evacuarea deschisă (k) la locul unde
este ruptura conductei de frână a
remorcii, astfel ducând la frânarea
forţată a remorcii.
57
1. Supape pentru comanda remorcii
Supapă pentru comanda Scop:
remorcii Comanda unei instalaţii de frână pentru
remorcă cu două conducte în legătură cu
cu avans la frânare şi supapa de frână a vehiculului tractant cu
supapă cu 2/2 căi două circuite şi supapa frânei de mână
973 009 . . . 0 pentru cilindrii de frana cu arc.
În cazul când s-a rupt conducta sau
conducta de frânare a remorcii nu este
cuplată, la acţionarea supapei de frână a
vehiculului tractant se produce o
obturare a alimentării de la vehiculul
tractant spre remorcă, concomitent cu
scăderea presiunii din conducta de
alimentare de pe remorcă. Prin această
desfăşurare remorca se va frâna imediat
automat.
Mod de acţiune:
La umplerea instalaţiei de frână cu aer
comprimat aerul din rezervor pătrunde
prin racordul 11 în supapa cu 2/2 căi şi
acţionează pe pistonul (k). Acesta va fi
deplasat în poziţia limită de sus de forţa
arcului (l) cu ajutorul şi al arcului (j). Prin
canalul (i) pătrunde aerul din rezervor în
compartimentul D şi ajunge prin racordul
12 la capul de cuplare automată
“alimentare”.
58
a) Comanda prin supapa de frână a
vehiculului tractant cu două circuite.
La acţionarea supapei de frână a
vehiculului tractant din circuitul 1 al frânei
de serviciu pătrunde aerul comprimat
prin racordul 41 în compartimentele A şi
F acţionând pe pistoanele (a şi k).
Pistonul (a) se mişcă în jos şi împinge
pistonul (b) în jos. Prin aşezarea
pistonului (b) pe supapa (g) evacuarea
(a) se închide iar admisia (f) se deschide.
Aerul de acumulare pătrunde prin
compartimentul B la racordul 22 creând
o presiune în conducta de frânare a
remorcii corespunzător presiunii din
circuitul 1 al frânei de serviciu cu un
avans de 0,2 ± 0,1 bari, care poate fi
modificat cu ajutorul şurubului de reglaj
(d).
Prin orificiul (c) pătrunde aerul
comprimat în acelaşi timp în
compartimentul G şi deplasează pistonul
(m) împotriva forţei arcului în jos.
Supapa (n) se aşează pe şurubul de
reglaj (d) şi eliberează trecerea spre
compartimentul E.
Supape pentru comanda remorcii
Aerul comprimat pătrunde în
compartimentul E şi sprijină forţele care
acţionează pe faţa inferioară a pistonului
(b).
Presiunea care se crează în
compartimentele B şi E acţionează pe
feţele active diferite ale pistonului (b) şi îl
deplasează pe acesta, împreună cu
pistonul (a) în sus împotriva presiunii de
comandă prezentă în compartimentul A.
Supapa (g) urmând mişcarea închide
admisia (f) şi se ajunge la o poziţie de
încheiere. La o frânare totală predomină
presiunea care acţionează pe partea
superioară a pistonului (a) iar admisia (f)
rămâne deschisă.
Concomitent cu procesele din racordul
41 se transmite presiune de la circuitul 2
al frânei de serviciu prin racordul 42 care
acţionează în compartimentul H
deasupra pistonului (b). Cu toate că prin
transmiterea presiunii în compartimentul
A predomină presiunea care acţionează
pe faţa superioară a pistonului (a),
poziţia pistoanelor (a şi b) nu se
modifică.
Dacă în cazul unei defecţiuni circuitul
frânei de serviciu 1 nu mai funcţionează,
prin circuitul 2 are loc numai o ventilare a
racordului 42. Presiunea care se
creează în compartimentul H sub piston
(a) deplasează pistonul (b) înapoi.
Acesta închide evacuarea (e) şi
deschide admisia (f), în aşa fel încât în
urma frânării vehiculului tractant se
transmite presiunea corespunzătoare
acesteia în conducta de frânare a
remorcii, însă fără avans.
În domeniul frânărilor parţiale presiunea
care se crează în compartimentele B şi E
deplasează pistonul (b) din nou în sus.
Admisia (f) se închide şi se se ajunge la
o poziţie de încheiere. La o frânare totală
predomină presiunea din
compartimentul H şi admisia (f) rămâne
deschisă.
1.
La ruperea conductei de frână a
remorcii (racordul 22) acţionarea
instalaţiei frânei de serviciu nu duce la
formarea presiunii în compartimentele B
şi E. Aerul de acumulare trece prin
admisia deschisă (f) şi racordul 22 la
locul rupturii în atmosferă. Prin aceasta
pistonul (k) se va mişca mai departe în
jos ca urmare a presiunii de comandă din
compartimentul F astfel încât aerul de
acumulare de la racordul 11 va trece
spre racordul 22 printr-un drosel.
Concomitent scade presiunea în
conducta de alimentare a remorcii
(racordul 12) prin admisia (f) deschisă în
locul rupturii conductei de frânare a
remorcii conducând prin aceasta la
frânarea de urgenţă a remorcii.
b) Comanda prin supapa frânei de
mână
Aerisirea gradată a cilindrului de frana cu
arc prin supapa frânei de mână duce la o
aerisire corespunzătoare a
compartimentului C prin racordul 43.
Presiunea de acumulare dominantă de
acum din compartimentul D deplasează
pistonul (h) în sus. Transmiterea aerului
în racordul 22 decurge apoi în acelaşi
mod ca la amorsarea compartimentului
A în cazul defectării circuitului 1 al frânei
de serviciu.
La terminarea procesului de frânare din
racordurile 41 şi 42 se elimină aerul în
atmosferă, respectiv în racordul 43
presiunea apare din nou. Prin aceasta
pistoanele (a şi b) în urma presiunii din
compartimentul B – pistonul (h) în urma
presiunii din compartimentul C – se vor
mişca înapoi în poziţiile lor iniţiale. Se
deschide în paralel evacuarea (b) şi
aerul comprimat aflat în racordul 22 iese
în atmosferă prin orificiul pistonului şi
racordul 3.
59
1. Racord cu furtun Wendelflex®
Racord cu furtun Wendelfelx ®
452 711 . . . 0
Scop:
1. Conectarea instalaţiei de frână cu aer
comprimat a autotractorului cu şa cu cea
a semiremorcii.
2. Legarea părţilor unei instalaţii cu aer
comprimat, care se află la distanţă
variabilă una de cealaltă.
Construcţia:
Wendelflex este un furtun spiralat, care
se lungeşte la creşterea distanţei dintre
elemente iar după încetarea tensionării
revine la lungimea sa iniţială.
Furtunul este rigidizat de la ştuţ până la
prima spiră cu o manta din sârmă de arc
înfăşurată, care previne ruperea lui în
această porţiune periculoasă.
60
Furtunele flexibile Wendelflex nu
necesită fixări suplimentare. Furtunul
flexibil Wendelflex se fabrică din
poliamidă 11 neagră. Pentru deosebirea
vizuală a furtunelor de legătură capetele
de cuplare sunt prevăzute cu capace
colorate.
Poliamida 11 este rezistentă la acţiunea
agenţilor care se întâlnesc la
autovehicule, de ex. produse petroliere,
uleiuri şi unsori. Afară de aceasta
tuburile sunt rezistente la baze,
dizolvanţi fără clor, acizi organici şi
anorganici şi agenţi de oxidare diluaţi.
(Folosirea materialelor pentru curăţire cu
conţinut de clor trebuie deci evitată.)
Rezistenţa la agenţi speciali se poate
obţine în caz de solicitare.

A1
A2
Capete de cuplare pentru
instalaţii de frână cu două
conducte 952 200. . . 0
Capete de cupare
B1
Scop:
Realizarea legăturii instalaţiei de frânare
pneumatice a autocamionului, respectiv
a autovehiculului cu semiremorcă cu
instalaţia de frânare a autovehiculului cu
remorcă conform cu prevederile
europene.
Capetele de cuplare corespund normei
ISO 1728.
Descrierea:
Variantele de capete de cuplare A1, B1
şi C1 sunt pentru conducta de
alimentare, au capac roşu şi o siguranţă
axială la inversare.
Variantele A2 şi B2 pentru conducta de
frânare au capac galben şi o siguranţă la
inversare laterală.
În variantele B şi C este totdeauna
montată o supapă, care blochează
trecerea aerului comprimat când
contrapiesa nu este cuplată.
Mod de acţiune:
La efectuarea cuplării, capul de cuplare
aflat pe furtunul de cuplare va fi legat de
capul de cuplare montat fix pe vehiculul
1.
C1
tractor, prin efectuarea unei rotaţii şi
întrepătrunderea simultană a ghidajelor
amplasate faţă în faţă. După blocare, în
urma rotaţiei, se asigură o legătură
strânsă a celor două capete de cuplare.
Datorită siguranţelor de inversare pot fi
cuplate între ele numai capete de
cuplare care sunt compatibile.
– Cuplarea C1 cu A1, B1 cu A1 şi B2
cu A2:
În timpul cuplării inelul de etanşare a
capului de cuplare tip A deschide
supapa capului de cuplare tip B sau
C, prin care se realizează legătura
pneumatică a conductelor etanşând
în acelaşi timp locul de producere a
cuplării. La decuplare supapa se
închide automat.
– Cuplarea A2 cu A2:
La capete de cuplare identice fără
supapă etanşarea se obţine prin
presarea celor două inele de
etanşare una pe cealaltă.
61
1. Cuplă rapidă Duo – Matic

Cuplă rapidă Duo-Matic

pentru remorcă
452 80. . . . 0
Scop:
Legarea instalaţiei de frână cu aer
comprimat a autocamionului cu instalaţia
de frână a remorcii.

Mod de acţiune:
La cuplarea remorcii se apasă maneta
(b) în jos, în timp ce capacele de
protecţie (a) şi (d) se deschid.
Componenta de pe remorcă a Duo-
Maticului se aşează sub capacele de
protecţie, iar maneta (b) se eliberează
din nou. Arcul de torsiune (e) acţionează
Partea de pe autotractor
asupra capacelor de protecţie (a) şi (d) şi 452 802 009 0
presează componenta de pe remorcă
către supapele de închidere automată
(c). Supapele automate (c) se deschid şi
astfel aerul comprimat ajunge la
remorcă.
Partea de pe remorcă
452 804 012 0

Cuplă rapidă Duo-Matic

pentru semiremorcă
452 80. . . . 0
Partea de pe autotractor
Scop: 452 805 004 0
Legarea instalaţiei pneumatice de frână
a autotractorului cu şa cu instalaţia de
frână a semiremorcii.

Mod de acţiune:
La cuplarea semiremorcii se apasă
maneta (b) în jos, în timp ce capacele (a)
şi (d) se deschid. Componenta de pe
autotractor a Duo-Maticului se aşează
sub capacele de protecţie, iar maneta (b)
se eliberează din nou. Arcul de torsiune
(e) acţionează asupra capacelor de
protecţie şi presează componenta de pe
autotractor către suprafaţa de aşezare.
Supapele automate de decuplare (c) se
deschid şi astfel aerul comprimat ajunge
la semiremorcă.

Partea de pe semiremorcã
452 803 005 0

62
 2.

Aparate de frână pentru remorci

63
2. Instalaţii de frânare cu aer comprimat cu
două conducte pentru remorci
Remorci conform RREG

Tipuri de supape regulatoare functie de sarcina utilizate

de la pernele
de suspensie
cu aer

Tipuri de supape regulatoare functie de sarcina utilizate

de la pernele
de suspensie
cu aer

Directivele "Comunităţii Europene" 71/320/EWG (RREG) şi ale Reglementării ECE 13 sunt cuprinse în broşura "Prevederi legale".

64
 Instalaţii de frânare cu aer comprimat cu
două conducte pentru remorci
2.
Semiremorci conform RREG

Tipuri de supape regulatoare functie de sarcina utilizate

de la pernele
de suspensie
cu aer

Tipuri de supape regulatoare functie de sarcina utilizate

de la pernele
de suspensie
cu aer

Legendă: 10. Unitate electronica ABS

1. Cap de cuplare 11. Supapa releu ABS
2. Filtru pe conductă 12. Priză ABS de parcare
3. Supapă dublă de eliberare a frânei cu supapă 13. Cap de cuplare falsă cu fixare
de reţinere 14. Regulator ALB cu braţ arcuitor integrat
4. Supapă de frână pentru remorcă 15. Regulator ALB cu supapă control integrată
5. Supapă cu 2 căi 16. Plăcuţă ALB „Valori de reglare“
6. Cilindru de frână 17. Cablu ABS spiralat
7. Rezervor de aer 18. Cilindru tip Tristop®
8. Supapă de evacuare a apei 19. Supapă limitatoare de presiune
9. Supapă de aerisire rapidă 20. Supapa raportului de presiune

65
2. Filtru pe conductă şi supapă de eliberare a
frânei remorcii
Filtru pe conductă
432 500 . . . 0
Scop:
Protecţia instalaţiei de frână cu aer
comprimat împotriva impurităţilor.
Mod de acţiune:
Aerul comprimat introdus în filtrul pe
conductă prin racordul 1 traversează
cartuşul de filtrare. Prin aceasta se reţin
eventualele impurităţi existente şi aerul
comprimat purificat ajunge de la racordul
2 la aparatele de frână conectate.
Supapă de eliberare a frânei
remorcii
963 006 00 . 0
Scop:
Eliberarea instalaţiei de frână, în
vederea deplasării remorcii în stare
decuplată.
Mod de acţiune:
La cuplarea semiremorcii la vehiculul
tractant aerul de acumulare trece în
compartimentul B prin racordul 11. Dacă
pistonul (a) s-ar afla încă în poziţia liberă,
el ar fi împins în afară în poziţia de mers
datorită presiunii depozitate. Presiunea
de alimentare ajunge apoi prin racordul 2
la supapa pentru frânarea remorcii şi mai
departe la rezervorul de alimentare al
semiremorcii.
66
În cazul unei insuficiente treceri
(înfundare), patronul filtrului va fi presat
în sus datorită forţei arcului de presare.
Aerul comprimat va trece prin filtrul pe
conductă în stare nepurificată. Dacă în
cazul patronului înfundat al filtrului,
racordul 1 va fi aerisit, atunci presiunea
în racordul 2 poate să preseze patronul
filtrului în jos, împotriva forţei arcului de
presare. Prin aceasta se asigură un retur
de la racordul 2 spre racordul 1.
În starea decuplată, atât racordul 11 cât
şi compartimentul B sunt aerisite. Pentru
eliberarea instalaţiei de frânare pistonul
(a) va fi împins cu mână până la capăt,
acţionând asupra butonului (b). Prin
aceasta se blochează trecerea de la
racordul 11 la racordul 2 şi se realizează
o legătură între compartimentul A şi
racordul 2.
Presiunea din rezervorul de alimentare
al semiremorcii aflată în racordul 12
pătrunde prin racordul 2 în supapa de
frânare al remorcii determinând
comutarea funcţiei acestuia în poziţia de
mers, din cilindrii de frână eliminându-se
aerul în atmosferă.
 Supapă de eliberare a frânei remorcii
Supapă de eliberare a frânei
remorcii
963 001 05. 0
Scop:
Evacuarea instalaţiei de frână (pentru
instalaţii cu cilindri Tristop®), în vederea
manevrării vehiculelor tractate în stare
decuplată.
Mod de acţiune:
La cuplarea remorcii de vehiculul tractor
trebuie urmărit dacă pistonul (a) se află
încă în poziţia de parcare; dacă da,
acesta trebuie împins cu mâna în poziţia
de mers. La conectarea capetelor de
cuplare aerul comprimat pătrunde prin
racordul 1-1 în compartimentul A. Dacă
pistonul (c) se află încă în poziţia liberă,
acesta va fi împins spre afară în poziţia
de mers, de către presiunea de
alimentare. Aerul depozitat ajunge la
supapa de frână a remorcii prin racordul
21 şi în continuare la rezervorul de
acumulare al autovehiculului cu
remorcă.
Din rezervor pătrunde aer comprimat
prin racordul 1-2 în compartimentul B,
deschide supapa de reţinere (b) şi
ajunge prin compartimentul C şi racordul
22 la supapa de golire rapidă cu două căi
şi în compartimentele de înmagazinare
de forţă ale cilindrilor Tristop montaţi în
aval.
2.
În stare decuplată în racordul 1-1, cât şi
în compartimentul A, nu este presiune. În
vederea eliberării instalaţiei frânei de
serviciu se va împinge cu mâna pistonul
(c) prin butonul de acţionare până la
refuz spre înăuntru. Prin aceasta
trecerea de la racordul 1-1 spre racordul
21 se va bloca, iar între compartimentul
A şi racordul 1-2 se va realiza o legătură.
Presiunea din rezervor aflată la racordul
1-2 face ca aerul să pătrundă prin
racordul 21 în supapa pentru frânarea
remorcii determinând comutarea funcţiei
acestuia în poziţia de mers, prin care din
cilindrii de frână se elimină aerul în
atmosferă.
La acţionarea frânei de imobilizare
pistonul (a) este tras spre în afară. Aerul
comprimat aflat în compartimentul C cât
şi în racordul 22 se elimină în atmosferă
prin evacuarea 3. Supapa de golire
rapidă montată în aval îşi comută funcţia
şi din compartimentele de înmagazinare
de forţă ale cilindrilor Tristop se elimină
aerul în atmosferă.
67
2.
Supapa de frână a remorcii
cu avans la frânare
971 002 150 0 şi supapă de
eliberare 963 001 012 0
Scop:
Reglarea instalaţiei de frână a remorcii
cu două conducte.
Mod de acţiune:
1. Supapa de frână a remorcii
Aerul comprimat venind de la vehiculul
tractor prin capul de cuplare "Alimentare"
ajunge prin racordul 1 al supapei de
frână a remorcii, trecând pe lângă inelul
canelat (c), la racordul 1-2 şi mai departe
la rezervorul de aer al remorcii.
La acţionarea instalaţiei de frânare a
vehiculului tractant, aerul comprimat
ajunge la partea superioară a pistonului
(a) prin capul de cuplare „Frână“ şi
racordul 4. Pistonul se deplasează în jos,
prin aşezarea lui pe supapa (f) va închide
evacuarea (b) şi deschide alimentarea
(g). Aerul comprimat din rezervorul de
depozitare al remorcii (racord 1 - 2)
pătrunde în supapele de frână ataşate în
compartimentul C prin intermediul
racordurilor 2 şi al canalului A şi la
supapa (k) se va instala o forţă.
Dacă în compartimentul C forţa
predomină, supapa (k) va fi deschisă
datorită forţei arcului de presiune (i).
Aerul comprimat trece în compartimentul
D prin canalul B şi acţionează asupra
părţii inferioare a pistonului (a). Prin
însumarea forţelor de acţionare din
68
Supape de frânã ale remorcii
compartimentele D şi E, presiunea de
comandă care acţionează asupra părţii
superioare a pistonului (a) va fi învinsă şi
pistonul (a) va fi deplasat în sus.
În zona de frânare parţială, următoarea
supapă (f) va închide alimentarea (g) şi
se instalează o poziţie de închidere. La o
frânare totală, pistonul (a) va menţine
alimentarea (g) deschisă pe toată durata
procesului de frânare.
Prin modificarea pretensionării arcului de
presiune (i) cu ajutorul ştiftului filetat (h),
se poate regla un avans de presiune al
racordurilor 2 faţă de racordul 4 până la
maxim 1 bar.
După încetarea frânării vehiculului
tractant şi astfel a aerisirii racordului 4,
pistonul (a) va fi deplasat în poziţia lui de
capăt superioară datorită presiunii
existente în racordurile 2. Ca urmare,
alimentarea (g) se închide şi evacuarea
(b) se deschide. Aerul comprimat
existent în racordurile 2 ajunge în
atmosferă prin supapa (f) şi aerisirea 3.
Aerul comprimat existent în
compartimentul D, datorită reducerii
presiunii în compartimentul C, va ajunge
din nou în compartimentul C şi de acolo
la aerisirea 3 prin orificiile (j) ale supapei
(k).
La decuplarea remorcii sau la ruperea
conductei de depozitare, racordul 1 va fi
aerisit şi pistonul (d) pe partea sa
superioară va fi descărcat de presiune.
Prin presiunea de depozitare existentă la
racordul 1 – 2 şi datorită forţei arcului de
presiune (e), pistonul (d) va fi deplasat în
sus şi supapa (f) va închide evacuarea
(b). Pistonul (d), continuând mişcarea lui
în sus, se ridică de pe supapă (f) şi
alimentarea (g) se deschide. Aerul
depozitat al remorcii existent în racordul
1 - 2 ajunge la supapele de frână prin
racordurile 2 la înălţimea completă.
2. Supapa de eliberare a remorcii
La utilizarea unei supape de frână pentru
remorcă în conexiune cu un regulator
automat al forţei de frânare în funcţie de
sarcină, respectiv cu un regulator al forţei
de frânare cu reglare manuală fără
poziţie de eliberare, supapa de eliberare
a frânei remorcii 963 001 . . . 0 permite
deplasarea remorcii în stare decuplată.
Pentru aceasta pistonul (l) va fi împins cu
mâna până la refuz prin intermediul
butonului de acţionare (m). Trecerea de
la racordul 11 al supapei de eliberare a
frânei remorcii la racordul 1 al supapei
remorcii va fi blocată şi se va instala o
conexiune între racordul 1 şi racordul 12
ale supapei de frână pentru remorcă .
Presiunea în rezervorul de depozitare al
remorcii existentă la racordul 12 trece în
racordul 1 al supapei de frână pentru
remorcă şi rezultă inversarea comenzii
în poziţie de mers, astfel că cilindrii de
frână vor fi aerisiţi.
În cazul recuplării remorcii la vehiculul
tractant, pistonul (l) nu va fi scos manual
la maxim, presiunea de depozitare
ajunsă prin racordul 11 de la vehiculul
tractant va împinge pistonul înafară.
După aceasta supapa de eliberare a
frânei se află din nou în poziţie normală,
racordul 11 al supapei de eliberare a
frânei şi racordul 1 al supapei de frână
pentru remorcă vor fi legate între ele.
 Supape de frână ale remorcii
Supapă de frână a remorcii
cu avans la frânare
971 002 152 0
Scop:
Reglarea instalaţiei de frânare a
semiremorcii cu două conducte la
acţionarea instalaţiei de frânare a
autovehiculului de tracţiune.
Declanşarea automată a frânării
semiremorcii în cazul reducerii parţiale
sau totale a presiunii în conducta de
depozitare.
Această supapă de frână pentru remorcă
trebuie să fie utilizată special la
semiremorcile lungi cu mai multe osii.
Mod de acţiune:
a) Frânarea cu frâna de serviciu
Aerul comprimat venind de la vehiculul
tractant prin capul de cuplare
„Alimentare“ ajunge prin racordul 1 al
supapei de frână a remorcii, trecând pe
lângă inelul canelat (b), la racordul 1-2 şi
apoi mai departe la rezervorul de
depozitare al semiremorcii.
Simultan, pistonul (c) se mişcă, datorită
acţiunii presiunii de depozitare, ca
urmare a forţei arcului de presiune d) se
deplasează în jos şi antrenează cu sine
şi supapa (e). Evacuarea (a) se deschide
şi racordurile 2 sunt legate de aerisirea 3.
La acţionarea instalaţiei de frânare a
vehiculului tractant, aerul comprimat va
ajunge la partea superioară a pistonului
(k) prin capul de cuplare „Frână“ şi
racordul 4. Acesta se va deplasa în jos,
prin aşezarea sa pe supapa (e) va
închide evacuarea (a) şi va deschide
alimentarea (f). Aerul comprimat din
rezervorul de depozitare al semiremorcii
(racord 1 - 2) va pătrunde în cilindrii de
frână ataşaţi prin racordurile 2.
Concomitent, prin canalul B pătrunde
aerul comprimat în compartimentul D şi
la supapa (i) se instalează o forţă.
Dacă în compartimentul D forţa este
predominantă, supapa (i) va fi deschisă
datorită forţei arcului de presiune (h).
Aerul comprimat pătrunde în
compartimentul E prin canalul C şi va
acţiona asupra părţii inferioare a
pistonului (k). Prin însumarea forţelor de
acţiune în compartimentul A şi E,
presiunea de comandă care acţionează
asupra părţii superioare a pistonului (k)
va fi învinsă şi pistonul (k) va fi deplasat
în sus.
În zona de frânare parţială, următoarea
supapă (e) închide alimentarea (f) şi este
asigurată o poziţie de închidere. La o
frânare totală, pistonul (k) va menţine
deschisă alimentarea (f) pe toată durata
procesului de frânare.
Prin modificarea pretensionării arcurilor
de presiune (h), se poate regla un avans
de presiune al racordurilor 2 faţă de
racordul 4 până la maximum un bar, prin
intermediul ştiftului filetat (g).
La eliberarea instalaţiei de frânare a
vehiculului tractant şi aerisirea racordului
4 legată de procesul de eliberare,
2.
pistonul (k) 2 va fi deplasat datorită
presiunii din racordurile 2 în poziţia sa de
capăt superioară. Alimentarea (f)
rămâne închisă şi evacuarea (a) se
deschide. Aerul comprimat existent în
racordurile 2 va pătrunde în atmosferă
prin orificiul de mijloc al supapei şi
aerisirea 3. Condiţionat de reducerea
presiunii în compartimentul A, aerul
comprimat existent în compartimentul E
va pătrunde din nou în compartimentul D
şi de acolo la aerisirea 3 prin intermediul
orificiilor (j) ale supapei (i).
b) Frânarea automată
La decuplarea sau ruperea conductei de
acumulare, racordul 1 va fi aerisit şi
pistonul (c) va fi descărcat de presiunea
de pe partea sa superioară. Datorită
forţei arcului de presiune (d) şi presiunii
existente în rezervorul de depozitare la
racordul 1 -2, pistonul (c) va fi deplasat în
sus. Supapa (e) închide evacuarea (a).
Pistonul (c), continuându-şi mişcarea în
sus, se ridică de pe supapa (e) şi
alimentarea (f) se deschide. Presiunea
rezervorului plin ajunge la cilindrii de
frânare prin racordurile 2.
La întreruperea conductei de frânare se
va declanşa frânarea automată, conform
descrierii de mai sus, întrucât presiunea
în conducta de depozitare se va reduce
datorită supapei de comandă a remorcii,
din cauza conductei defecte de frânare,
în momentul în care autovehiculul de
tracţiune efectuează o frânare.
69
2.
Supapă de frână a remorcii
cu avans la frânare
971 002 300 0
Scop:
Reglarea instalaţiei de frână a remorcii
cu două conducte.
Mod de acţiune:
Aerul comprimat venind de la vehiculul
tractant prin capul de cuplare
„Depozitare“ ajunge prin racordul 1 al
supapei de frână a remorcii, trece de
inelul cu canelură (c) până la racordul 1 -
2 şi în continuare la rezervorul de
depozitare al remorcii.
La acţionarea instalaţiei de frânare a
vehiculului tractant, aerul comprimat
ajunge la partea superioară a pistonului
(a) prin capul de cuplare „Frână“ şi
racordul 4. Pistonul se deplasează în jos,
prin aşezarea lui pe supapa (f) va închide
evacuarea (b) şi deschide alimentarea
(g). Aerul comprimat din rezervorul de
depozitare al remorcii (racord 1-2)
pătrunde în supapele de frână ataşate în
compartimentul B prin intermediul
racordurilor 2 şi al canalului C şi la
70
Supape de frânã ale remorcii
supapa (k) se va instala o forţă.
Dacă în compartimentul B forţa
predomină, supapa (k) va fi deschisă
datorită forţei arcului de presiune (i).
Aerul comprimat trece în compartimentul
D prin canalul A şi acţionează asupra
părţii inferioare a pistonului (a). Prin
însumarea forţelor de acţionare din
compartimentele D şi E, presiunea de
comandă care acţionează asupra părţii
superioare a pistonului (a) va fi învinsă şi
pistonul (a) va fi deplasat în sus.
În zona de frânare parţială, următoarea
supapă (f) va închide alimentarea (g) şi
se instalează o poziţie de închidere. La o
frânare totală, pistonul (a) va menţine
alimentarea (g) deschisă pe toată durata
procesului de frânare.
Prin modificarea pretensionării arcului de
presiune (i) cu ajutorul ştiftului filetat (h),
se poate regla un avans de presiune al
racordurilor 2 faţă de racordul 4 până la
maxim 1 bar.
După incetarea frânării vehiculului
tractant şi astfel a aerisirii racordului 4,
pistonul (a) va fi deplasat în poziţia lui de
capăt superioară datorită presiunii
existente în racordurile 2. Ca urmare,
alimentarea (g) se închide şi evacuarea
(b) se deschide. Aerul comprimat
existent în racordurile 2 ajunge în
atmosferă prin supapa (f) şi aerisirea 3.
Aerul comprimat existent în
compartimentul D, datorită reducerii
presiunii în compartimentul B, va ajunge
din nou în compartimentul B şi de acolo
la aerisirea 3 prin orificiile (j) ale supapei
(k).
La decuplarea remorcii sau la ruperea
conductei de depozitare, racordul 1 va fi
aerisit şi pistonul (d) pe partea sa
superioară va fi descărcat de presiune.
Prin presiunea de depozitare existentă la
racordul 1 – 2 şi datorită forţei arcului de
presiune (e), pistonul (d) va fi deplasat în
sus şi supapa (f) va închide evacuarea
(b). Pistonul (d), continuând mişcarea lui
în sus, se ridică de pe supapă (f) şi
alimentarea (g) se deschide. Aerul
depozitat al remorcii existent în racordul
1 - 2 ajunge la supapele de frână prin
racordurile 2 la înălţimea completă.
Supapa de frână a remorcii poate fi
comandă prin numărul de piesă
971 002 7.. 0 cu o supapă de eliberare
963 001 01. 0. Pentru modul de
funcţionare al supapei de eliberare a
frânei vezi pagina 68.
 Supape de limitare a presiunii
Supapă de limitare a
presiunii
475 010 . . . 0
475 010 0 . . 0
475 010 3 . . 0
Scop:
Limitarea presiunii de ieşire la o valoare
reglată.
Mod de acţiune:
Aerul comprimat comandat în
compartimentul A prin racordul 1
(presiune mare) pătrunde în
compartimentul B prin alimentarea (d) şi
mai departe la racordul 2 (presiune
mică). Simultan, pistonul (e) va fi
acţionat de presiune şi va fi menţinut în
poziţia superioară de capăt datorită
arcului de presiune (f).
Dacă presiunea în compartimentul B va
ajunge la valoarea reglată pentru partea
cu presiune mică, atunci pistonul (e) va fi
deplasat în jos împotriva forţei arcurilor
de presiune (f). Următoarele supape (a şi
c) închid alimentarea (b şi d). Dacă în
compartimentul B presiunea a crescut
peste valoarea reglată, pistonul (e) se va
deplasa în continuare în jos şi va
deschide evacuarea (h). Aerul
comprimat în exces ajunge în atmosferă
prin orificiul de mijloc al pistonului (e) şi
aerisirea 3. La obţinerea valorii reglate a
presiunii, evacuarea (h) va fi din nou
închisă.
2.
În cazul în care în conducta de presiune
joasă s-ar instala o pierdere de presiune
datorită neetanşeităţii, pistonul (e) va
ridica supapa (a) datorită descărcării de
presiune. Alimentarea (b) se deschide şi
se va alimenta, în completare, cu un
volum adecvat de aer comprimat. La
seria de fabricaţie 475 010 3 . . 0 ridică
pistonul (e) supapa (c) şi deschide prin
aceasta admisia (d).
La aerisirea racordului 1, presiunea mai
mare în compartimentul B va ridica
supapa (c), cât şi supapa (a) aflată pe
ea. Admisia (d) se deschise şi are loc
aerisirea conductei de joasă presiune
prin compartimentul A şi racordul 1.
Acum pistonul (e) este deplasat înapoi
prin forţa arcului de presiune (f) în poziţia
sa de capăt superioară.
Limita presiunii reglate poate fi
modificată prin intermediul unei
schimbări a pretensionării arcului de
presiune (f), prin intermediul şurubului
de reglare (g) în cadrul unor zone bine
determinate.
71
2. Supape releu

Supapă releu
973 001 . . . 0 şi
973 011 00 . 0

973 001 . . . 0 973 011 00 . 0

Scop: în compartimentul A, pistonul (a) se va

Umplerea şi golirea rapidă a
echipamentelor cu aer comprimat, cât şi
scurtarea timpului de răspuns în instalaţii
de frână pneumatice.
Mod de acţiune:
La acţionarea instalaţiei de frânare, aerul
comprimat ajunge în compartimentul A
prin racordul 4 şi va deplasa în jos
pistonul (a). Evacuarea (c) va fi închisă şi
alimentarea (b) se va deschide. Aerul
depozitat existent la racordul 1 trece în
compartimentul B şi prin racordurile 2 va
ajunge la cilindrii de frână ataşaţi.
Presiunea care se instalează în
compartimentul B va acţiona asupra
părţii inferioare a pistonului (a). Dacă
această presiune este puţin mai mare
decât presiunea de comandă existentă
deplasa în sus. Alimentarea (b) se
închide şi se instalează o poziţie de
închidere.
Dacă presiunea în conducta de
comandă va fi redusă parţial, pistonul (a)
va fi deplasat din nou în sus, evacuarea
(c) se deschide şi presiunea excesivă la
racordul 2 se evacuează prin aerisirea 3.
La reducerea totală a presiunii de
comandă la racordul 4, în
compartimentul B presiunea existentă va
deplasa pistonul (a) în poziţia sa de
capăt superioară şi evacuarea (c) se
deschide. Din cilindrii de frână conectaţi
se evacuează aerul complet prin
racordul 3.

72
 Supapă de blocare
şi supapă de aerisire rapidă 2.
Supapă de blocare
964 001 . . . 0

Scop: determinată, tachetul (b) va fi deplasat în

Limitarea cursei la autovehiculele cu
dispozitive de ridicare cu aer.
Mod de acţiune:
Supapa de blocare este fixată de cadrul
autovehiculului cu bolţul (c). Tachetul (b)
se află în legătură cu osia prin
intermediul unui cablu de oţel.
jos. Supapa (a) urmează şi închide
trecerea de la racordul 1 la racordul 2. La
o extragere în continuare a tachetului (b)
este aerisit racordul 2.
După coborârea şasiului, tachetul (b)
revine în poziţia lui iniţială şi supapa (a)
dă trecere liberă.

Dacă la ridicarea şasiului prin supapa cu

sertar rotativ se va mări distanţa între
şasiu şi osie, depăşind o cotă bine

Supapă de aerisire rapidă

973 500 . . . 0

Scop: Aerul comprimat, care intră prin racordul

1, împinge înapoi marginea exterioară şi
Aerisirea rapidă a conductelor de
ajunge prin racordurile 2 la cilindrii de
comandă mai lungi sau a conductelor şi
frână postcuplaţi.
cilindrilor de frânare.

La reducerea presiunii la racordul 1,

Mod de acţiune:
În stare nepresurizată membrana (a) se
află netensionată pe aerisirea 3 şi
închide cu marginea exterioară trecerea
de la racordul 1 la compartimentul A.
membrana (a) se umflă datorită presiunii
mai mari în compartimentul A. Cilindrii de
frânare ataşaţi vor fi aerisiţi parţial sau
complet prin aerisirea 3, în conformitate
cu reducerea presiunii la racordul 1.

1 73
2.
Supapa de adaptare
cu caracteristică liniară
975 001 . . . 0
Scop:
Reducerea forţei de frânare a osiei si
adaptarea la frânările parţiale, cât şi
aerisirea rapidă a cilindrilor de frână.
La remorcile care funcţionează în zone
de munte şi care efectuează deplasări
lungi în pantă, se constată întotdeauna o
uzură accentuată plăcuţelor de frână la
osiile din faţă, întrucât, datorită montării
cilindrilor de frână mai mari pentru osiile
din faţă pentru frânări de oprire, la
frânările parţiale se va instala o frânare
excesivă la osia din faţă. Prin utilizarea
supapei de raport al presiunilor, forţa de
frânare la frânările parţiale pentru osia
din faţă va fi redusă în aşa măsură, încât
ambele osii vor fi frânate uniform, fără ca
prin aceasta forţele de frânare la frânările
totale să prezinte o oarecare influenţă.
Supapă de sens cu 3/2 căi
463 036 . . . 0
Scop:
Legătură alternativă a conductei de lucru
(consumator) cu conducta de presiune
sau aerisire, iar supapa se blochează.
74
Supapă de adaptare şi supapă cu 3/2 căi
Mod de acţiune:
Pistonul (b) va fi menţinut în poziţia sa de
capăt superioară datorită forţei arcului de
presiune (c). Membrana (a) închide
trecerea de la racordul 1 la racordurile 2.
La acţionarea instalaţiei de frânare, aerul
comprimat trece prin racordul 1 în partea
superioară a membranei (a), iar aici ia
naştere o forţă. Dacă această forţă este
mai mare decât forţa reglată pentru arcul
de presiune (c) prin şurubul de presiune
(d), pistonul (b) va fi presat în jos. Aerul
comprimat trece prin marginea
exterioară a membranei (a) şi prin
racordurile 2, ajungând la cilindrii de
frână ataşaţi.
Presiunea care se instalează în
racordurile 2 acţionează asupra părţii
inferioare a membranei (a) şi susţine
forţa arcului de presiune (c). Dacă
Mod de acţiune:
La acţionarea butonului rotativ (a) în
sensul de rotaţie, pistonul (b) va fi mişcat
în jos prin intermediul unui excentric.
Evacuarea (d) se închide şi alimentarea
(c) se deschide şi aerul comprimat
existent la racordul 1 pătrunde în
această forţă este mai mare decât forţa
care acţionează asupra părţii superioare
a membranei (a), pistonul (b) va fi
deplasat din nou în poziţia lui de capăt
superioară. S-a asigurat o poziţie de
închidere.
Continuând creşterea presiunii la
racordul 1, forţa arcului de presiune (c)
va fi învinsă şi aerul comprimat, fără să
fie redus, ajunge la cilindrii de frână. La
reducerea presiunii de frânare la
racordul 1, arcul de presiune (c) va
apăsa pistonul (b) în poziţia sa de capăt
superioară. Presiunea în compartimentul
B va umfla membrana (a) şi cilindrii de
frână vor fi aerisiţi parţial sau complet
prin orificiul A şi aerisirea 3, în
conformitate cu reducerea presiunii la
racordul 1.
conducta de lucru prin racordul 2. La
readucerea în poziţia iniţială a butonului
rotativ (a), pistonul (b) va fi mişcat în
poziţia lui iniţială datorită forţei arcului
elicoidal. Alimentarea (c) se închide şi
conducta de lucru va fi aerisită prin
evacuare (b) cât şi prin racordul 3.
 Supapă electromagnetică
Supapă 3/2 căi
electromagnetică cu
ventilare
472 1. . . . . 0
Scop:
Transmiterea de aer într-o conductă de
lucru, la alimentare cu curent a
magneţilor.
Mod de acţiune:
Conducta de acumulare de la rezervorul
de aer este branşată la racordul 1.
Indusul magnetului (d), realizat ca un
corp de supapă, va menţine alimentarea
(c) în stare închisă datorită forţei arcului
de presiune (b) .
La alimentarea cu curent a bobinei
Supapă 3/2
electromagnetică cu aerisire
472 1. . . . . 0
Scop:
Aerisirea unei conducte de lucru la
alimentarea magneţilor cu curent.
Mod de acţiune:
Conducta de depozitare de la rezervorul
de aer este racordată la racordul 1,
astfel că aerul de acumulare va
pătrunde în conducta de lucru prin
compartimentul A şi racordul 2. Indusul
de magnet realizat sub formă de corp de
supapă (d) va menţine evacuarea (c) în
stare închisă datorită forţei arcurilor de
presiune (b).
La alimentarea cu curent a bobinei
2.
3
e
4
A
a
d b
2 c
magnetului (a), indusul (d) se
deplasează în sus, alimentarea (e) va fi
închisă şi evacuarea (c) se deschide.
Aerul depozitat trece de la racordul 1 la
racordul 2 şi aeriseşte conducta de lucru.
După întreruperea alimentării cu curent
a bobinei magnetului (a), arcul de
presiune (b) va mişca indusul (d) înapoi
în poziţia lui iniţială. În acest interval
alimentarea (c) este închisă, evacuarea
(e) este deschisă şi conducta de lucru va
fi aerisită prin compartimentul A şi
aerisirea 3.
1
a
e
d b
4
2 c
3
magnetului (a), indusul (d) se
deplasează în sus, alimentarea (e) va fi
închisă şi evacuarea (c) se deschide.
Aerul comprimat din conducta de lucru
ajunge în atmosferă prin racordul 3 şi
cilindrul de lucru ataşat va fi aerisit.
După întreruperea alimentării cu curent
a bobinei magnetului (a), arcul de
presiune (b) va mişca indusul (d) înapoi
în poziţia lui iniţială. Evacuarea (c) va fi
închisă, alimentarea (e) va fi deschisă şi
aerul depozitat ajunge din nou în
conducta de lucru prin compartimentul A
şi racordul 2.
75
2. Supapă de frână ALB a remorcii
Supapã de frânã a remorcii Scop:
cu regulator ALB Reglarea instalaţiei de frânare a remorcii
cu 2 conducte la acţionarea instalaţiei de
475 712 . . . 0
frânare a autovehiculului de tracţiune.
Reglarea automată a forţei de frânare în
funcţie de starea de încărcare a
autovehiculului prin intermediul
regulatorului ALB integrat.
Acţionarea frânării automate a remorcii la
reducerea parţială sau totală a presiunii
în conducta de depozitare. Supapa de
frână ALB a remorcii este realizată
special pentru semiremorci cu mai multe
osii.
Mod de acţiune:
Supapa de frână ALB a remorcii este
fixată pe şasiul autovehiculului şi prin
intermediul unui sistem de pârghii este în
legătură într-un punct fix cu un corp de
arcuire montat pe osie. În stare fără
încărcătură este instalată distanţa
maximă între osie şi supapa de frână
ALB a remorcii, pârghia (j) se află în
poziţia sa de capăt inferioară.
Dacă autovehiculul va fi încărcat,
această distanţă se va micşora şi pârghia
(j) va fi deplasată din poziţia fără
76
încărcătură în direcţia poziţiei cu sarcină
totală. Discul cu camă deplasat în
aceeaşi direcţie cu pârghia (j), va mişca
tachetul supapei (l) într-o poziţie
corespunzătoare respectivei stări de
încărcare.
Aerul comprimat venit de la vehiculul
tractant prin intermediul capului de
cuplare „depozitare“ ajunge în continuare
la rezervorul de depozitare al
semiremorcii, prin racordul 1, trecând
prin faţa inelului cu canelură (h), apoi prin
racordul 1 - 2. Simultan, pistonul (k) se va
mişca în jos, acţionat de presiunea
depozitată, şi va antrena cu sine şi
supapa (g). Evacuarea (n) se deschide şi
racordurile 2 vor fi legate de aerisirea 3.
La acţionarea instalaţiei de frânare a
vehiculului tractant, aerul comprimat va
pătrunde în compartimentul A prin capul
de cuplare „frână” şi racordul 4 şi va
acţiona asupra pistonului (b). Acesta va fi
deplasat în jos, va închide evacuarea (d)
şi va deschide alimentarea (p). Aerul
comprimat comandat prin racordul 4
pătrunde în compartimentul C
dedesubtul membranei (e) şi acţionează
asupra suprafeţei de acţiune a pistonului
cu releu (f).
Supapă de frână ALB a remorcii
Simultan, aerul comprimat trece prin
supapa deschisă (a), cât şi prin canalul
E, ajungând în compartimentul B şi
acţionează asupra laturii superioare a
membranei (e). Datorită acestei
precomenzi a presiunii, demultiplicarea
se anulează în domeniul sarcinii parţiale
în cazul presiunilor mici de comandă
(până la max. 1,0 bari). Dacă presiunea
de comandă creşte, pistonul (r) va fi
deplasat în sus datorită forţei arcului de
presiune (s) şi supapa (a) se închide.
Datorită presiunii create în
compartimentul C, pistonul releu (f) va fi
deplasat în jos. Evacuarea (n) se închide
şi alimentarea (m) se deschide. Aerul
depozitat existent la racordul 1-2
pătrunde în compartimentul D prin
alimentarea (m), ajungând prin
intermediul racordurilor 2 la cilindrii de
frânare cu aer comprimat ataşaţi .
Simultan, se instalează o presiune în
compartimentul D care va acţiona
asupra părţii inferioare a pistonului cu
releu (f). Dacă presiunea este mai mică
decât în compartimentul C, atunci
pistonul cu releu (f) se deplasează în sus
şi alimentarea (m) se închide.
Membrana (e) se aşează pe discul sub
formă de evantai (o) la mişcarea în jos a
pistonului (b) şi astfel în mod curent va
mări suprafaţa de acţiune a membranei.
În momentul în care forţa existentă în
compartimentul C va acţiona asupra
laturii inferioare a membranei, forţă
egală cu cea care acţionează asupra
pistonului (b), acesta se va deplasa în
sus. Alimentarea (p) va fi închisă şi astfel
se asigură o poziţie de închidere.
Poziţia tachetului supapei (l), care
depinde de poziţia pârghiei (j), trebuie
luată în consideraţie pentru presiunea de
frânare comandată.
Pistonul (b) cu discul sub formă de
evantai (o) trebuie să efectueze o cursă
corespunzătoare uneia dintre poziţiile
tachetului supapei (l), înainte ca supapa
(c) să înceapă să funcţioneze.
2.
Datorită acestei curse se modifică şi
suprafaţa activă a membranei (e). În
poziţia cu sarcină totală, presiunea
comandată la racordul 4 va fi :
comandată în compartimentul C în
proporţie 1 la 1. În timp ce pistonul cu
releu (f) este acţionat la presiune totală,
alimentarea (m) este continuu deschisă
şi nu are loc reglarea presiunii de frânare
comandate.
La slăbirea instalaţiei de frânare a
vehiculului tractant şi în legătură cu
aceasta, aerisirea racordului 4, pistonul
cu releu (f) va fi deplasat în poziţia lui de
capăt superioară datorită presiunii în
racordurile 2.
Evacuările (d şi n) se deschid şi aerul
comprimat existent la racordurile 2 cât şi
în compartimentul C va ajunge în
atmosferă prin aerisirea 3.
Acţionare automată
În cazul decuplării sau ruperii conductei
de acumulare racordul 1 va fi aerisit şi
pistonul (k) va fi descărcat de presiune
pe partea lui dreaptă. Datorită presiunii
existente în rezervorul de depozitare la
racordul 1 - 2 va rezulta deplasarea în
sus a pistonului (k). Supapa (g) închide
evacuarea (n). Pistonul (k) se ridică de
pe supapa (g) continuând mişcarea în
sus şi alimentarea (m) se deschide.
Presiunea rezervorului plin ajunge la
cilindrii de frânare prin racordurile 2. La
întreruperea conductei de frânare se va
declanşa frânarea automată, conform
descrierii de mai sus, întrucât presiunea
în conducta de depozitare se va reduce
datorită supapei de comandă a remorcii,
din cauza conductei defecte de frânare,
în momentul în care autovehiculul de
tracţiune efectuează o frânare.
77
2.
Regulator automat al forţei
de frânare 475 713 . . . 0
Scop:
Reglarea automată a forţei de frânare la
cilindrii de frânare cu aer comprimat în
funcţie de starea de încărcare a
autovehiculului.
Mod de acţiune:
Regulatorul forţei de frânare este fixat pe
şasiul autovehiculului şi este interfaţat
printr-un cablu de legătură, care este
fixat pe osie prin intermediul unui arc de
tracţiune. În starea fără încărcătură,
distanţa maximă se află între osie şi
regulatorul forţei de frânare, pârghia (f)
se află în poziţia ei de presiune de
frânare în gol. Dacă autovehiculul va fi
încărcat, atunci se reduce această
distanţă şi pârghia (f) va fi deplasată din
poziţia de mers în gol în direcţia poziţiei
de mers sub sarcină totală. Discul-camă
(g) deplasat cu pârghia (f) va mişca
tachetul supapei (i) în poziţia
corespunzătoare respectivei stări de
încărcare.
Aerul comprimat comandat de supapa
de frână a remorcii pătrunde în
compartimentul A prin racordul 1 şi
acţionează asupra pistonului (b). Acesta
va fi deplasat în jos, închide evacuarea
(c) şi deschide alimentarea (k). Aerul
78
Regulator automat al forţei de frânare
în funcţie de sarcină (ALB)
comprimat ajunge în compartimentul E
dedesubtul membranei (d), iar prin
racordurile 2 la cilindrul de frânare cu aer
comprimat ataşat.
Simultan, aerul comprimat va pătrunde
în compartimentul D prin supapa
deschisă (a), cât şi prin canalul B şi va
acţiona asupra părţii superioare a
membranei (d). Prin această
precomandă a presiunii, demultiplicarea
în zona cu sarcină parţială va fi anulată
în cazul presiunilor mici de comandă.
Dacă presiunea de comandă continuă să
crească, pistonul (l) va fi deplasat în sus
datorită forţei arcului de presiune (m) şi
supapa (a) se închide.
În timpul mişcării în jos a pistonului (b),
membrana (d) se desprinde de pe un
suport existent în regulator şi se aşează
în mare măsură pe partea sub formă de
evantai a pistonului (b). Suprafaţa activă
a membranei va fi în continuu mărită
până când va depăşi suprafaţa părţii
superioare a pistonului. Prin aceasta
pistonul (b) va fi din nou ridicat şi
alimentarea (k) va fi închisă. S-a asigurat
o poziţie de închidere. (Alimentarea (k)
rămâne deschisă numai în poziţia cu
sarcină totală “1:1“). Presiunea care
poate fi măsurată în cilindrii de frână ai
vehiculului încărcat cu sarcina maximă
corespunde presiunii comandate de
supapa de frânare a remorcii în
regulatorul forţei de frânare; la
încărcarea vehiculului cu o sarcină
parţială şi neîncărcat, această presiune
suferă însă o reducere mai mult sau mai
puţin puternică.
După reducerea presiunii de frânare,
pistonul (b) va fi deplasat în
compartimentul E ca urmare a forţei
presiunii. Evacuarea (c) se deschide şi
aerul comprimat ajunge în atmosferă
prin tachetul supapei (i) şi prin
aerisirea 3.
La fiecare proces de frânare, prin canalul
C pătrunde aer comprimat în
compartimentul F şi acţionează asupra
inelului de etanşare (e). Acesta va fi
presat împotriva tachetului supapei (i) şi
la o presiune de frânare de > 0,8 bari se
instalează o legătură cu contact forţat
între tachetul supapei (i) şi carcasă.
Raportul de demultiplicare al
regulatorului forţei de frânare se
blochează şi se rămâne astfel, chiar
dacă distanţa între osie şi şasiu se
modifică. Aceste modificări de traseu
sunt preluate de arcul de tracţiune (h)
aflat pe osie.
Un arc elicoidal integrat în regulator
asigură că tachetul supapei (i) ajunge în
poziţie de sarcină totală în cazul
deteriorării articulaţiei.
 Regulator automat al forţei de frânare
în funcţie de sarcină (ALB)
Regulator automat al forţei
de frânare 475 714 . . . 0
Scop:
Reglare automată a presiunii de frânare
la cilindrii de frânare cu aer comprimat la
osiile pe pernă de aer (agregate cu osii)
în funcţie de presiunea de comandă a
burdufurilor pernei de aer.
Mod de acţiune:
Regulatorul ALB este fixat pe şasiul
autovehiculului cu aerisirea 3 orientată în
jos. Racordurile 41 şi 42 vor fi legate de
burdufurile pernei de aer pe latura
stângă şi dreaptă a autovehiculului.
Presiunea aerului (presiunea de
comandă) a burdufurilor elastice cu aer
acţionează asupra pistoanelor (m şi k).
În funcţie de presiunea aerului – aceasta
corespunde stării de încărcare – bucşa
de ghidare (i) împreună cu cama de
comandă (h) aflată pe ea, va fi deplasată
faţă de arcul (z) şi reglată într-o poziţie
de reglare corespunzătoare stării de
încărcare.
La acţionarea instalaţiei de frânare cu
aer comprimat, presiunea va pătrunde în
compartimentul A, fiind comandat şi
emis de supapa de frână a remorcii, prin
racordul 1 şi va acţiona asupra pistonului
(d). Acesta va fi deplasat în jos, va
închide evacuarea (e) şi va deschide
alimentarea (c). Aerul comprimat ajunge
în compartimentul B dedesubtul
membranei (f), iar prin racordurile 2 la
cilindrii de frânare cu aer comprimat
ataşaţi.
Simultan, aerul comprimat trece prin
supapa deschisă (b), cât şi în canalul F
în compartimentul C şi acţionează
asupra părţii superioare a membranei (f).
Prin această precomandă a presiunii,
demultiplicarea în zona cu sarcină
parţială va fi anulată în cazul presiunilor
mici de comandă. Dacă presiunea de
comandă creşte în continuare, pistonul
(a) va fi deplasat în sus datorită forţei
arcului de presiune (s) şi supapa (b) se
închide.
În timpul mişcării în jos a pistonului (d),
membrana (f) se desprinde de suportul
existent în regulator şi se aşează în
mare măsură pe partea sub formă de
evantai a pistonului (d). Suprafaţa de
acţiune a membranei pe partea
inferioară a membranei (f) se măreşte în
continuu până când forţele din partea
superioară şi cele din partea inferioară a
pistonului vor fi egale cu cele de la partea
inferioară a membranei. Prin aceasta
pistonul (d) va fi din nou ridicat şi
alimentarea (c) se închide. S-a asigurat
o poziţie de închidere. (Alimentarea (c)
rămâne deschisă numai în poziţia cu
sarcină completă). Presiunea măsurată
în cilindrii de frânare corespunde stării
de încărcare şi presiunii de frânare
comandate de vehiculul tractant,
respectiv de supapa de frână a remorcii.
La reducerea presiunii de frânare
(slăbirea frânei), pistonul (d) va fi
deplasat în sus datorită presiunii din
compartimentul B.
2.
Evacuarea (e) se deschide şi aerul
comprimat ajunge în atmosferă prin
tachetul supapei (r) şi aerisirea 3.
La fiecare proces de frânare, prin canalul
D pătrunde aer comprimat în
compartimentul E şi acţionează asupra
piesei de formare din cauciuc (p).
Această piesă va fi presată pe tachetul
supapei (r) şi la fiecare presiune de
frânare de >0,8 bari se instalează o
legătură cu contact forţat între tachetul
supapei (r) şi carcasă. Raportul de
demultiplicare al regulatorului este astfel
blocat şi se menţine pe durata unui
proces de frânare, chiar dacă sarcina
axială s-a deplasat. În cazul în care
presiunea burdufurilor pernei de aer ar
creşte în zona cu sarcină parţială, rola
(g) va fi presată împotriva arcului (o).
Tachetul (r) rămâne în poziţia de reglare,
exact cum a fost la iniţierea procesului de
frânare.
Pentru verificarea regulatorului ALB la
racordul 43 se va fixa un furtun de
control. Prin înşurubare pistonul (n) va fi
presat în carcasă şi astfel legătura
racordurilor 41 şi 42 cu pistoanele (m şi
k) va fi întreruptă. Simultan, se
instalează o legătură a aerului
comprimat la racordul 43 cu pistoanele
(m şi k). În această stare regulatorul ALB
se poziţionează în poziţia de reglare în
conformitate cu presiunea aerului în
furtunul de control.
79
2.
Supapă de frână a remorcii
cu regulator ALB
475 715 . . . 0
Scop:
Reglarea instalaţiei de frânare a remorcii
cu 2 conducte la acţionarea instalaţiei de
frânare a vehiculului de tracţiune.
Reglarea automată a forţei de frânare
prin intermediul regulatorului ALB
integrat, în funcţie de starea de încărcare
a autovehiculului şi astfel de presiunea
de comandă a burdufurilor pernei de aer.
Acţionarea frânării automate a remorcii
la reducerea parţială sau totală a
presiunii în conducta de acumulare.
Supapa de frână ALB a remorcii este
special realizată pentru semiremorcile
pe pernă de aer cu mai multe osii.
Mod de acţiune:
Supapa de frână ALB a remorcii va fi
fixată pe şasiul autovehiculului cu
aerisirea 3 orientată în jos. Racordurile
41 şi 42 vor fi legate de burdufurile pernei
de aer pe latura stângă şi dreaptă a
autovehiculului.
Presiunea aerului (presiunea de
comandă) de la burdufurile pernei de aer
80
Supapă de frână ALB a remorcii
acţionează asupra pistoanelor (p şi o). În
funcţie de presiunea de comandă –
aceasta corespunde stării de încărcare –
bucşa de ghidare (n) împreună cu cama
de comandă aflată pe ea va fi deplasată
faţă de arcul (m) şi reglată în poziţie de
reglare corespunzătoare stării de
încărcare.
Aerul comprimat venit de la vehiculul
tractant prin intermediul capului de
cuplare “acumulare“ ajunge în
continuare la rezervorul de depozitare al
semiremorcii, prin racordul 1, trecând
prin faţa inelului cu canelură (h), apoi prin
racordul 1 - 2. Simultan, pistonul (r) se va
mişca în jos, acţionat de presiunea
depozitată, şi va antrena cu sine şi
supapa (g). Evacuarea (t) se deschide şi
racordurile 2 vor fi legate de aerisirea 3.
La acţionarea instalaţiei de frânare a
vehiculului motor, aerul comprimat va
pătrunde în compartimentul A prin capul
de cuplare "frână" şi racordul 4 şi va
acţiona asupra pistonului (b). Acesta va fi
deplasat în jos, va închide evacuarea (d)
şi va deschide alimentarea (v). Aerul
comprimat comandat prin racordul 4
pătrunde în compartimentul C
dedesubtul membranei (e) şi acţionează
asupra suprafeţei de acţiune a pistonului
cu releu (f).
Simultan, aerul comprimat trece prin
supapa deschisă (a), cât şi prin canalul
G, ajungând în compartimentul B şi
acţionează asupra laturii superioare a
membranei (e). Datorită acestei
precomenzi a presiunii, demultiplicarea
se anulează în domeniul sarcinii parţiale
în cazul presiunilor mici de comandă
(până la max. 1,0 bari). Dacă presiunea
de comandă creşte în continuare,
pistonul (w) va fi deplasat în sus datorită
forţei arcului de presiune (x) şi supapa
(a) se închide.
Datorită presiunii create în
compartimentul C, pistonul releu (f) va fi
deplasat în jos. Evacuarea (t) se închide
şi alimentarea (s) se deschide. Aerul
depozitat existent la racordul 1-2
pătrunde în compartimentul D şi ajunge
prin intermediul racordurilor 2 la cilindrii
de frânare cu aer comprimat ataşaţi.
În compartimentul D se instalează o
presiune care va acţiona asupra părţii
inferioare a pistonului cu releu (f). Dacă
presiunea este mai mare decât cea
existentă în compartimentul C, atunci
pistonul cu releu (f) se deplasează în sus
şi alimentarea (s) se închide.
Supapã de frânã ALB a remorcii
Membrana (e) se aşează pe discul sub
formă de evantai (u) la mişcarea în jos a
pistonului (b) şi astfel în mod curent va
mări suprafaţa de acţiune a membranei.
În momentul în care forţa existentă în
compartimentul C va acţiona asupra
laturii inferioare a membranei, forţă
egală cu cea care acţionează asupra
pistonului (b), acesta se va deplasa în
sus. Alimentarea (v) va fi închisă şi astfel
se asigură o poziţie de închidere.
Poziţia tachetului supapei (i), care
depinde de poziţia bucşei de ghidare (n),
trebuie luată în consideraţie pentru
presiunea de frânare comandată şi
emisă. Pistonul (b) cu discul sub formă
de evantai (u) trebuie să efectueze o
cursă corespunzătoare uneia dintre
poziţiile tachetului supapei (i), înainte ca
supapa (c) să înceapă să funcţioneze.
Datorită acestei curse se modifică şi
suprafaţa activă a membranei (e). În
poziţia cu sarcină totală, presiunea
comandată la racordul 4 va fi :
comandată în compartimentul C în
proporţie 1 la 1. În timp ce pistonul cu
releu (f) este acţionat la presiune totală,
alimentarea (s) este continuu deschisă şi
nu are loc reglarea presiunii de frânare
comandate pentru intrare.
La eliberarea instalaţiei de frânare a
vehiculului tractant şi în legătură cu
aceasta, aerisirea racordului 4, pistonul
cu releu (f) va fi deplasat în poziţia lui de
capăt superioară datorită presiunii în
racordurile 2. Evacuările (d şi t) se
deschid şi aerul comprimat existent la
racordurile 2 cât şi în compartimentul C
va ajunge în atmosferă prin aerisirea 3.
La fiecare proces de frânare, prin canalul
F pătrunde aer comprimat în
compartimentul E şi acţionează asupra
piesei de formare din cauciuc (k).
Aceasta va fi presată împotriva
2.
tachetului supapei (i) şi la o presiune de
frânare de > 0,8 bari se instalează o
legătură cu contact forţat între tachetul
supapei (i) şi carcasă. Raportul de
demultiplicare al regulatorului este astfel
blocat şi se menţine pe durata unui
proces de frânare, chiar dacă sarcina
axială s-a deplasat. În cazul în care
presiunea burdufurilor pernei de aer ar
creşte în zona cu sarcină parţială, rola (l)
va fi presată împotriva arcului (j).
Tachetul (i) rămâne în poziţia de reglare,
exact cum a fost la iniţierea procesului
de frânare. Pentru verificarea
regulatorului ALB la racordul 43 se va
fixa un furtun de control. Prin înşurubare
pistonul (q) va fi presat în carcasă şi
astfel legătura racordurilor 41 şi 42 cu
pistoanele (p şi o) va fi întreruptă.
Simultan, se instalează o legătură a
aerului comprimat la racordul 43 cu
pistoanele. În această stare regulatorul
ALB se poziţionează în poziţia de reglare
în conformitate cu presiunea aerului în
furtunul de control.
Frânare automată:
La decuplarea sau ruperea conductei de
depozitare, racordul 1 va fi aerisit şi
pistonul (r) pe partea lui superioară va fi
descărcat de presiune. Datorită presiunii
existente în rezervorul de depozitare la
racordul 1 - 2 va rezulta deplasarea în
sus a pistonului (r) şi supapa (g) va
închide evacuarea (t). Pistonul (r) se
ridică de pe supapa (g) continuând
mişcarea în sus şi alimentarea (s) se
deschide. Presiunea totală din rezervor
ajunge la cilindrii de frânare prin
racordurile 2.
81
2.

82 1