Evolu�iile politice �i sociale din ultimul deceniu �i jum�tate, urmare a

c�derii comunismului �i a trecerii la o societate democratic� �i plural�,

impune descentralizarea, subsidiaritatea �i valorizarea localului �i
regionalului. Dac� decenii de-a r�ndul aceste no�iuni erau criticate
vehement sau ignorate total, ast�zi mai mult ca oric�nd procesele de
descentralizare �i regionalizare, impun valorile locale la locul pe care-l
merit�. Faptul are consecin�e directe �i asupra modului de a face �i de a
scrie istoria. Dac� vreme �ndelungat� istoria a fost scris� de sus �i de la
centru, dac� ea se ocupa cu predilec�ie de destinul, cariera �i faptele
marilor oameni, de marile probleme ale p�cii sau r�zboiului, sau de
evolu�iile macro economice �i sociale, din aproape �n aproape, Clio �i-a
revizuit perspectivele, consider�nd demne de interes masele anonime
sau indivizi ordinari, oameni de r�nd, �n exerci�iul activit�ilor de fiecare
zi, cu problemele, temele, atitudinile �i viziunile lor asupra lumii. Ca atare
istoriile locale, istoriile regionale, studiile monografice dedicate acestor
probleme �i acestor oameni au �nceput s� capete amploare, consisten��
�i s� se bucure de tot mai mult interes. Aceste tendin�e sunt deja
sesizabile �i la nivelul sensibilit�ilor locale rom�ne�ti, unde comunit�ile
locale sau regionale �i manifest� tot mai mult nevoia redescoperirii unor
valori �i identit�i din trecut care tind s� forjeze o nou� identitate �n
prezent, tocmai pe fundalul unor procese precum integrarea european�
�i mai larg chiar, globalizarea sau mondializarea.
Concep�ia
curricular� Syllabusul de fa�� �i propune s� readuc� �n aten�ie �i s� retraseze
parcursul istoriografic al acestui gen de istorie, s�-i eviden�ieze valoarea,
problemele metodologice puse de asemenea teme, s� treac� �n revist�
sursele �i modul �n care istoricul trebuie s� fac� critica lor, �i de
asemenea s� ofere c�teva solu�ii posibile �n vederea realiz�rii unor studii
de istorie local� sau regional� demne de caracterul �tiin�ific al disciplinei,
�i de pre�uirea unui public tot mai dornic s� ia cuno�tin�� cu o istorie de
calitate, dedicat� locului unde tr�ie�te sau unora dintre concet�enii lor
care i-au precedat pe acelea�i locuri.
Introducere
2 Proiectul pentru �nv��m�ntul Rural
Unit�ile de �nv�are
Scopul unit�ilor Unit�ile de �nv�are selectate au fost alese astfel �nc�t s� ajute
cursan�ii
s� dob�ndeasc� o serie de competen�e legate de utilizarea surselor de
istorie oral� �i sau local�/regional�, �n�eleg�nd prin aceasta capacitatea
de a sesiza eventualele limite �i oportunit�i pe care le au aceste
categorii de analize istorice, dar �i capacitatea de a elabora �i conduce o
investiga�ie istoric� �n domeniul istoriei orale sau locale.
Totodat�, cursul se dore�te a fi �i o introducere �n instrumentarul de
lucru standard din acest domeniu, astfel �nc�t acesta s�-i ajute pe
cursan�i �n cariera lor ulterioar�. Tematica Temele sunt urm�toarele:
Unitatea de �nv�are 1 � Introducere
Unitatea de �nv�are 2 � Istoria local� ca domeniu de cunoa�tere
Unitatea de �nv�are 3 � Probleme �i surse ale istoriei
locale/regionale
Unitatea de �nv�are 4 � Metodologia istoriei locale/regionale �i
orale
Sarcinile de lucru
Tipuri de sarcini
de lucru
Sarcinile de lucru sunt astfel construite �nc�t s� corespund�
obiectivelor formulate prin programa de studiu. Pe parcursul modulului,
ve�i avea de realizat o serie de activit�i care au ca scop dezvoltarea
competen�elor care sunt necesare celor care vor fi profesori de istorie �i
care vor lucra �ntr-un context cultural �i social dat. �n primul r�nd, exist�
sarcini de lucru care v� solicit� s� r�spunde�i la �ntreb�ri punctuale; ele
sunt �ntreb�ri la care se va r�spunde pe parcursul unit�ii de �nv�are.
Apoi, �ntreb�ri care v� solicit� s� identifica�i, s� selecta�i, s� compara�i �i
s� ierarhiza�i informa�ii. �n sf�r�it, exist� sarcini de lucru (de regul� la
nivelul lucr�rilor de verificare) care oblig� pe cursan�i s� foloseasc�
toate cuno�tin�ele acumulate de-a lungul unit�ii de �nv�are acestea
sunt eseuri (structurate �i libere). Uneori, cursan�ii vor fi obliga�i s� reia
sarcini rezolvate �n unit�i de �nv�are anterioare. Cursan�ii sunt
�ncuraja�i s� utilizeze literatura suplimentar� care, din motive de
acordare cu celelalte module, a fost limitat� la maxim.
�n cazul �n care apar probleme la
nivelul lucr�rilor
de verificare
�n cazul �n care apar dificult�i la nivelul elabor�rii lucr�rilor de
verificare, suger�m cursan�ilor s� reia lectura unit�ii de �nv�are, de data aceasta
realiz�nd un rezumat de idei al acesteia. Apoi, s� reia lectura
bibliografiei indicate �i s� �ncerce rezolvarea din nou a lucr�rii (�n cazul
�n care este vorba de un eseu structurat, s� ating� punctele precizate
�nt�i sub forma unor mici eseuri independente, iar la urm� s� redacteze
din nou eseul sub forma unei nara�iuni la persoana �nt�ia).