Sunteți pe pagina 1din 52

Curs practic

Limba spaniolă
Anul III I.D.

Titularul disciplinei Asist. univ. drd. Lavinia SIMILARU

1
Programa analitică

Denumirea disciplinei Curs Practic Limba spaniola – Anul III IDD

Facultatea Litere
Profilul Filologie
Specializarea Română-Spaniolă

Obiective Cursul are ca obiectiv însuşirea gramaticii si vocabularului


spaniolei moderne
Conţinut Familia
Corpul uman
Mâncarea
Descrierea unei persoane
Medicii
Numeralul
Gerunziul

Forma de evaluare (E–examen, C–colocviu/test final, LP–lucrări de control)


Stabilirea - răspunsurile la examen/colocviu/lucrări de control
notei
finale - activităţi aplicative atestate/laborator/lucrări
(procentaje) practice/proiect etc
- teste pe parcursul semestrului
- teme de control
Bibliografia Camelia Rădulescu - Spaniola pentru începători şi avansaţi,
Editura Niculescu, Bucureşti, 1994
Lavinia Similaru - spaniola modernă în 24 de lecţii, Editura
Sitech, Craiova, 2001
Lista materialelor Suport de curs ID
didactice necesare

2
LECCIÓN 1
Una dama O domniţă
Y tres caballeros şi trei cavaleri
En primer lugar tengo que confesar algo: lo În primul rând trebuie să mărturisesc ceva:
que más me gusta de Madrid son los piropos. Sí, ceea ce mă încântă cel mai mult la Madrid sunt
señor. Los pintorescos piropos que una mujer recibe complimentele. Chiar aşa. Pitoreştile complimente
por la calle. No hay que ser un ideal de belleza (¡yo pe care o femeie le primeşte pe stradă. Nu trebuie să
no lo soy!) para que te digan cosas bonitas. Como fii un ideal de frumuseţe (eu nu sunt!) ca să ţi se
Madrid no hay dos, de acuerdo… spună lucruri frumoase. Ca Madrid nu e altul, de
Anteayer Claudio y Felipe habían quedado acord.
con un amigo suyo, que se suponía que nos Alaltăieri Claudio şi Felipe îşi dăduseră
esperaba en la esquina. Pero los minutos pasaban y întâlnire cu un prieten al lor, care se presupunea că
él no aparecía. Por fin, se acercó un chico gordito y ne aşteaptă la colţ. Dar minutele treceau şi el nu
con cara de muy buena gente. apărea. În sfârşit, s-a apropiat un tânăr grăsuţ şi cu
- Joder, dijo. Con este tráfico… înfăţişare de cumsecade.
Había estrechado la mano de Felipe, la de - Joder, a spus. Cu traficul ăsta…
Claudio y había clavado su mirada en mí. Strânsese mâna lui Felipe, a lui Claudio şi
- ¿No me vais a presentar a esta chica tan guapa? îşi fixase privirea asupra mea.
- Por supuesto, le tranquilizó Claudio. Se llama - Nu mi-o prezentaţi pe fata asta atât de frumoasă?
Iulia. Es rumana y se toma una cerveza con - Bineînţeles, l-a liniştit Claudio. Se numeşte Iulia.
nosotros para celebrar nuestro común origen latino. Este româncă şi bea o bere cu noi pentru a sărbători
Iulia, él es Luis. originea noastră comună latină. Iulia, el este Luis.
Se entiende que Luis me dio un beso Se înţelege că Luis mi-a dat un pupic
inocente, como se suele hacer en tales casos. inocent, aşa cum se obişnuieşte în astfel de cazuri.
(Quiero decir, cuando conoces a alguien. Esta es la (Vreau să spun, când cunoşti pe cineva. Acesta este
segunda cosa que me gusta de los españoles.) al doilea lucru care îmi place la spanioli.)
Me llevaron a una cafetería cercana. En el M-au dus la o cafenea apropiată. Pe drum
camino me hablaron de equipos rumanos de fútbol. mi-au vorbit de echipe româneşti de fotbal. A trebuit
Tuve que reconocer que a mí ese deporte no me să recunosc că pe mine sportul acesta nu mă
interesaba tanto, a pesar de que en el terreno había interesează prea mult, în ciuda faptului că în teren
siempre 22 hombres. sunt întotdeauna 22 de bărbaţi.
- Joder, tenéis unos jugadores… opinó Luis. - Joder, a spus Luis. Aveţi nişte jucători…
- Nosotras, las extranjeras, tenemos una teoría sobre - Noi, străinele, avem o teorie despre acest obicei
esta costumbre española, anuncié yo. spaniol, am anunţat eu.
- ¿Qué costumbre? preguntó Claudio. - Ce obicei? a întrebat Claudio.
- Cualquier español normal pronuncia cada cinco - Orice spaniol normal pronunţă la fiecare cinci
minutos la palabra “joder”. Nosotras pensamos que minute cuvântul “joder”. Noi credem că o spuneţi
lo decís tanto porque lo hacéis muy poco. atâta pentru că o faceţi prea puţin.
- ¿Que lo hacemos muy poco? se indignó Felipe. - O facem prea puţin? s-a indignat Felipe.
- Sí, seguí yo. Ya conocéis el refrán español Dime - Da, am continuat eu. Ştiţi proverbul spaniol
de qué presumes y te diré de qué careces. Spune-mi cu ce te lauzi şi îţi voi spune ce îţi
Como a él no le afectaba, Claudio se lipseşte.
permitía unas carcajadas muy sonoras. Pero sus Cum pe el nu îl afecta, Claudio îşi permitea
amigos tampoco se enfadaron. Tenían sentido del nişte hohote de râs foarte sonore. Dar nici prietenii
humor. lui nu s-au supărat. Aveau simţul umorului.
- Es inteligente la tía, ¿Dónde la encontrasteis? - E inteligentă tipa, a observat Luis. Unde aţi
- En la Biblioteca Nacional, le contestamos los tres cunoscut-o?
a la vez. - La Biblioteca Naţională, i-am răspuns toţi trei în
- Claro, tenía que darme cuenta. (Se volvió hacia acelaşi timp
mí:) ¿Has estado mucho tiempo aquí? - Normal… Trebuia să-mi dau seama. (S-a întors
3
- Acabo de llegar. Y es la primera vez que vengo. spre mine:) Vorbeşti foarte bine spaniola. Ai stat
- Esto no parece español aprendido en Bucarest, me mult timp aici?
halagó él. - Tocmai am ajuns. Şi este prima dată când vin.
- ¿Y qué haces aquí? quiso saber Felipe. - Nu pare spaniolă învăţată în Bucureşti, m-a flatat
- Es espía, dijo Claudio. Cada vez que se venía el.
alguien de un país comunista, se afirmaba que era - Şi ce faci aici? a vrut Felipe să ştie.
espía, ¿no? - E spioană, a spus Claudio. De fiecare dată când
- Seguro que no tiene nada de Mata Hari, me venea cineva dintr-o ţară comunistă, se afirma că e
defendió Luis. Estudia en la Biblioteca Nacional. spion, nu?
- Bueno, hablé yo. Eso es… actividad de cobertura. - Precis nu are nimic din Mata Hari, m-a apărat
Sonreímos otra vez. Luis. Studiază la Biblioteca Naţională.
- Dejemos las bromas, empezó Claudio. En - Bine, am spus eu. Asta este… activitate de
realidad, ¿qué haces?… ¿Conoces Madrid? acoperire.
- Muy poco, le contesté. No tengo amigos, no Am surâs din nou.
conozco a nadie y… - Să lăsăm glumele, a început Claudio. În realitate
- Ahora nos conoces a nosotros… ce faci?… Cunoşti Madridul?
- … me siento bastante perdida. - Foarte puţin, i-am răspuns. Nu am prieteni, nu
- ¿Qué te gusta hacer? me preguntó Claudio. cunosc pe nimeni şi…
A mí se me ocurrió algo, pero no me - Acum ne cunoşti pe noi…
atrevía a decirlo. - … mă simt destul de pierdută.
- ¿Qué te gusta hacer? insistió él. - Ce îţi place să faci? m-a întrebat Claudio.
Creo que la cerveza tuvo la culpa cuando, Mie mi-a trecut ceva prin cap, dar nu
no sé cómo, mi voz le respondió: îndrăzneam să spun.
- Me gustan todas las cosas que se pueden hacer en - Ce îţi place să faci? a insistat el.
la cama. Me encanta dormir. Dormir como una Cred că berea a fost de vină când, nu ştiu
bestia… Me encanta comer en la cama, leer en la cum, vocea mea i-a răspuns:
cama, ver la tele en la cama, y… todas las demás - Îmi plac toate lucrurile care se pot face în pat.
cosas que se pueden hacer en una cama. Ador să dorm. Să dorm ca o bestie… Ador să
Todavía no entiendo cómo fui capaz de mănânc în pat, să citesc în pat, să mă uit la televizor
decir semejante barbaridad. Y luego llegué muy în pat şi… toate celelalte lucruri care se pot face
bien a mi casa. Es que… ellos sí que eran unos într-un pat.
caballeros. Încă nu înţeleg cum am fost capabilă să
spun o asemenea tâmpenie. Şi apoi am ajuns foarte
bine acasă la mine. Adevărul e că… ei trei chiar că
erau cavaleri.
Vocabulario
confesar = a mărturisi
piropo = compliment
pintoresco = pitoresc
belleza = frumuseţe
anteayer = alaltăieri
acercarse = a se apropia
gordo = gras
la gente = lumea, oamenii
joder = (cuvânt vulgar) 1. a face dragoste 2. a deranja (¡No me jodas!) 3. a distruge 4. interjecţie de
iritaţie
estrechar = a strânge
clavar = a bate în cuie, a pironi, a fixa
clavo = cui
beso = sărut
4
cafetería = bar, cafenea
camino = drum
equipo = echipă
el deporte = sportul
a pesar de = în ciuda
había = era, se afla, exista (imperfectul lui “hay”)
anunciar = avisar = a anunţa
la costumbre = obiceiul
acostumbrar = a obişnui
cada = fiecare
cada cinco minutos = din cinci în cinci minute
sorprendido = surprins
el refrán = proverbul
carecer de = a fi lipsit de
enfadarse = a se supăra
el humor = umorul
aprender = a învăţa
halagar = a flata
el/la espía = spionul, spioana
defender = a apăra
atreverse = a îndrăzni
culpa = vină
el/la culpable = vinovatul, vinovata
los demás = ceilalţi
la barbaridad = 1. barbarie,sălbăticie 2. nebunie, prostie 3. (fam.) grămadă, groază, mulţime
caballero = cavaler
dama = doamnă, femeie nobilă, domniţă
echarse a + inf.(perifrază verbală) – arată începutul unei acţiuni
acabar de + inf. (perifrază verbală) – arată sfârşitul recent al unei acţiuni

Vocabulario suplementario
La familia
- el padre, la madre, los padres = tatăl, mama, părinţii
- el abuelo, la abuela, los abuelos = bunicul, bunica, bunicii
- el hijo, la hija = fiul, fiica
- el hermano, la hermana = fratele, sora
- el tío, la tía, los tíos = unchiul, mătuşa, unchii (în limbajul tinerilor, aceste cuvinte înseamnă “tip”,
“tipă”)
- el primo, la prima = vărul, vara
- el yerno, la nuera = ginerele, nora
- el cuñado, la cuñada = cumnatul, cumnata
- el suegro, la suegra = socrul, soacra
- el sobrino, la sobrina = nepot, nepoată (de unchi)
- el nieto, la nieta = nepot, nepoată (de bunici)
- el esposo (= el marido), la esposa (= la mujer) = soţul, soţia
- el padrastro, la madrastra = tatăl vitreg, mama vitregă
- padrazo, madraza = tată, mamă prea indulgent(ă)

5
Imperfectul
(Pretérito imperfecto)
Se formează prin adăugarea la radical a următoarelor terminaţii:
Conj. I Conj. a II-a, a III-a
- aba - ía
- abas - ías
- aba - ía
- ábamos - íamos
- abais - íais
- aban - ían
Exemple:
Cantar Volver Decir
(a cânta) (a se întoarce) (a spune)
cantaba volvía decía
cantabas volvías decías
cantaba volvía decía
cantábamos volvíamos decíamos
cantabais volvíais decíais
cantaban volvían decían

Există trei verbe neregulate la imperfect: ser, ir, ver.


Ser Ir Ver
(a fi) (a merge) (a vedea)
era iba veía
eras ibas veías
era iba veía
éramos íbamos veíamos
erais ibais veíais
eran iban veían

Mai mult ca perfectul


(Pretérito pluscuamperfecto)
Se formează din imperfectul verbului haber şi participiul verbului de conjugat.
Exemplu:
Escribir
(a scrie)
había escrito
habías escrito
había escrito
habíamos escrito
habíais escrito
habían escrito

Exerciţii:
I.Puneţi verbele din paranteză la forma corectă de imperfect:
1.Algunos (mirar) la vitrina, pero no (entrar). 2. Él no me (preguntar) nada. 3. Entonces no (conocer)
yo esta historia. 4. Hace tres años yo no (hablaba) francés. 5. Ella (estar) enferma. 6. No (saber -

6
nosotros) qué hacer. 7. ¿Por qué no (querer - vosotros) venir? 8. Él no (poder) hablar. 9. No (ser) lo
correcto. 10. El tiempo (pasar) lentamente.

II. Traduceţi în spaniolă:


1.Locuiam într-un oraş din nord. 2. În fiecare duminică mergeam împreună în parc. 3. Nu vedea nimic
ciudat. 4. Uitase să mă sune. 5. Mie nu-mi spusese nimic. 6. Copiii se jucau în curte. 7. Noi vedeam un
film poliţist. 8. Visa să-şi cumpere casă. 9. El vorbea în limba lui şi eu nu înţelegeam nimic. 10. Îi
spusese o minciună, ca de obicei.

Lectura
Habanera
Julio Ortega
Ana queridísima:
esta conversación contigo tuvo lugar en ninguna parte, sobre el escenario de otra conversación, muy
anterior.
(escribo y en seguida tacho una pregunta retórica sobre el significado de los seis meses de esta
pausa,etc.)
en la cual yo resumía mi tesis sobre Barcelona como una geometría sentimental
(viví como si viviera para siempre en la calle Londres, te dije, pero cuando después de varios años
volví y fui a reconocer este edificio, cerca de Urgel, buscando el bar de enfrente y la escuela de la esquina, me
extravié del todo y creí que mi calle era otra, aledaña)
pero de esa simetría que copia a la memoria, me quedó la revelación posterior del error, esa misma
noche, cuando buscando donde cenar solo, me encontré con el restaurante italiano de la otra esquina, y caí en la
cuenta de que la memoria me había abandonado, y de cuánto te había perdido
(entre la memoria y la ciudad, una calle cambiada de lugar, como un vacío dentro de mí, al borde de un
espejismo que me convertía en el fantasma de esta noche populosa)
y busqué un lado oscuro de la calle para gritar por dentro tu nombre
(hacía frío, había llovido, los novios jovencitos tomaban un vino y comían olivas mientras celebraban
otro triunfo del Barça en la tele)
lo que al final demuestra todo lo que le debo al lenguaje y cuánto he esperado de tu voz, que me trae
de la mano en este laberinto vacío de la noche futbolera
(cómo decirlo, voz cálida y fluida, que te dejaba ir sin atarte a nada, ni siquiera a su clara ternura)
tu voz que me despierta con la primera luz de la mañana anunciándome que me debo al porvenir
(y sonríe a lo que enuncia, te lo dije una vez, muertos de risa. Haces la propaganda del mundo)
y yo seguía el hilo de tu conversación en esas calles paralelas y transversales como un teatro de la
memoria, transcribiendo en mis pasos tu voz, atribuyéndote una frase que me conducía por este recorrido, sin
fatiga, como si descubriera el mundo que nos pertenece y sin embargo hemos perdido
(aunque no tiene mayor importancia, ya que los contenidos son canjeables, una calle por otra, un bar
por otro, remiten a sí mismos en esta minuciosa enciclopedia de piedra)

Vocabulario
escenario = scenă
tachar = 1. a tăia, a eticheta 2. a acuza
esquina = colţ de stradă
extraviarse = a se rătăci
aledaño = învecinat
caer en la cuenta = a-şi da seama
lado = latură
oscuro = închis, întunecat

7
oliva = măslină
el lenguaje = limbajul
vacío = gol
atar = a lega
ternura = tandreţe, duioşie
el porvenir = viitorul
hilo = fir
recorrido = traseu, parcurs, itinerar
pertenecer = a aparţine
canjear = a schimba
canjeable = care poate fi schimbat
remitir = a trimita, a se referi la

Julio Ortega (Perú, 1942) – autor de relatos, novelas breves y ensayos: La mesa del
padre, Adiós, Ayacucho, El oro de Moscú.

Proverbe spaniole
(Refranes españoles)
Încercaţi să traduceţi:

1. A falta de pan, buenas son tortas.


2. Agua que no has de beber, déjala correr.
3. Afortunado en el juego, desgraciado en amores.
4. A quien Dios no le da hijos, el diablo le da sobrinos.
5. A río revuelto, ganancia de pescadores.
6. A buen entendedor pocas palabras bastan.
7. Ande yo caliente y ríase la gente.
8. Casa con dos puertas, mala es de guardar.
9. Cuando menos piensa el galgo, salta la liebre.
10. Contra el vicio de pedir hay la virtud de no dar.

8
LECCIÓN 2
Conversación en la Discuţie în
cafetería cafenea
- ¿En qué piensas? me preguntó Claudio mientras - La ce te gândeşti? m-a întrebat Claudio în timp ce
nos tomábamos una coca cola en la cafetería de la beam o coca cola în cafeneaua Bibliotecii
Biblioteca Nacional. Naţionale.
- En mi sobrinito, le confesé. - La nepoţelul meu, i-am mărturisit.
- ¿Cuántos años tiene? quiso saber él. - Câţi ani are? a vrut să ştie.
- Ninguno, es que… - Nici unul…
- Entonces, ¿cuántos meses? - Atunci, câte luni?
- … todavía no ha nacido. Tendré un sobrinito que - … încă nu s-a născut. Voi avea un nepoţel care va
vendrá al mundo el próximo mes. Me pregunto veni pe lume luna viitoare. Mă întreb cum va fi.
cómo será. - Îmi imaginez că va poseda un cap, două urechi,
- Me imagino que poseerá una cabeza, dos orejas, doi ochi, o gură, două mâini, două picioare…
dos ojos, una boca, dos manos, dos piernas… - Vrei să spui un căpşor foarte scump, doi ochi
- Quieres decir una cabecita riquísima, dos ojitos frumoşi, două mânuţe extrem de mici…
bonitos, dos manitas pequenísimas… - Da, da, ceva cu dimensiuni reduse, care va plânge
- Sí, algo de dimensiones muy reducidas, que toată noaptea şi nu va lăsa pe nimeni să doarmă, mi-
llorará toda la noche y no dejará dormir a nadie, me a spus Claudio.
dijo Claudio. - Ce rău eşti! i-am replicat eu. Îţi va veni să-l
- ¡Qué malo eres! le repliqué yo. Estará para mănânci.
comérselo. - Trebuie să recunoşti, dragă, că bebeluşii sunt
- Hay que reconocer, querida, que los bebés son foarte inteligenţi. Se transformă imediat în regii
muy inteligentes. Se convierten inmediatamente en casei şi se poate face numai ce vor ei.
los reyes de la casa y sólo se puede hacer lo que - Da, e adevărat, am admis eu. Imediat după ce se
ellos quieren. nasc intuiesc ce este cel mai bine în viaţă: să fie
- Sí, es cierto, admití yo. Nada más nacer, intuyen permanent în braţele cuiva sau măcar în pat, să
qué es lo mejor de la vida: estar continuamente en mănânce când le vine pe chelie, să doarmă sau să-şi
los brazos de alguien o por lo menos en la cama, strige toate adevărurile…
comer cuando les da la real gana, dormir o gritar - Dar într-un limbaj pe care nimeni nu-l înţelege, m-
todas sus verdades… a întrerupt el.
- Pero en un lenguaje que nadie entiende, me - Ai dreptate, am acceptat eu fără entuziasm.
interrumpió él. A fost un moment de tăcere, apoi el a
- Tienes razón, acepté yo sin entusiasmo. salutat cu un gest nişte prieteni din celălalt colţ.…
Hubo un momento de silencio, luego él - Am veşti pentru tine, m-a anunţat jucându-se cu
saludó con un gesto a unos amigos del otro paharul.
rincón… Am tresărit, dar i-am replicat într-un
-Te tengo noticias, me avisó jugando con el vaso. moment.
Me sobresalté, pero le repliqué en un - Şi eu am una pentru tine.
momento: - Începe tu, mi-a cerut el.
- Yo también te tengo una. - Nu, am refuzat eu, dat fiind că muream să le aflu
- Empieza tú, me pidió él. pe ale lui. Începe tu!
- No, me negué yo, ya que me moría por conocer las Continua să se distreze cu paharul.
suyas. ¡Empieza tú! - Plec.
Seguía divirtiéndose con el refresco. Mi-a ghicit descumpănirea din mişcarea pe
- Me voy. care n-am putut să mi-o reprim.
Adivinó mi desolación en el movimiento - Voi pleca în concediu în Italia.
que no pude reprimirme. Am încercat să par foarte liniştită.
- Me iré de vacaciones a Italia. - De unde eşti?
Traté de parecer muy tranquila.
9
- ¿De dónde eres? - Din sud… Din Napoli. Dar nu-ţi face griji. Vom
- Del sur… De Nápoles. Pero no te preocupes. Nos păstra legătura, îţi voi scrie. Dă-mi e-mail-ul tău.
mantendremos en contacto, te escribiré. Déjame tu Mă voi întoarce în septembrie.
correo electrónico. Volveré en septiembre. Alte două sau trei minute fără să vorbim. Şi fără să
Otros dos o tres minutos sin hablar. Y sin ne privim.
mirarnos. - Care era vestea ta? m-a interogat dintr-o dată.
- ¿Cuál era tu noticia? me interrogó de golpe. - Ah, da…Nu ştiu dacă va fi posibil, din moment ce
- Ah, sí… No sé si será posible, puesto que te vas. pleci. Colegele mele de apartament – ştii că sunt
Mis compañeras de piso – ya sabes que son italianas italience – vor să organizeze un chef sâmbăta
– quieren organizar una fiesta el próximo sábado viitoare şi… ne gândisem să te invităm.
y… habíamos pensado invitarte. - Mulţumesc!
- ¡Gracias! - Când vei pleca? l-am întrebat.
- ¿Cuándo te irás? le pregunté. - Luni, mi-a răspuns el.
- El lunes, me contestó él. - Atunci…
- Entonces… - Da, voi veni la chef. Cum aş putea să pierd ocazia
- Sí, estaré en la fiesta. ¿Cómo podría desperdiciar de a cina gratis?
una oportunidad de cenar gratis? - În plus, l-am asigurat eu, Antonella este o artistă în
- Además, le aseguré yo, Antonella es una artista en bucătărie. Spune că va face ceva italian, lasagne, mi
la cocina. Dice que va a preparar algo italiano, se pare.
lasaña, me parece. - Este o mâncare excelentă! a exclamat el.
- ¡Es una comida excelente! exclamó él. - Sunteţi foarte naţionalişti, l-am criticat eu. De
- Sois muy nacionalistas, le critiqué yo. Por eso, aceea, vor veni şi doi spanioli şi presupun că vor
vendrán también dos españoles y supongo que aduce tortilla pentru a echilibra efectele acelor
traerán tortilla para contrarrestar los efectos de esa paste, pizza, sau nu ştiu ce.
pasta, pizza, o no sé qué. - Ai spus lasagne, scumpo.
- Has dicho lasaña, mi vida. - Şi ca să vorbim de la egal la egal, voi suna un
- Y para hablar de igual a igual, llamaré también a prieten român, să vedem dacă este în Madrid.
un amigo rumano, a ver si está en Madrid. - Asta va fi războiul lumilor. Nici un fel de mâncare
- Esto será la guerra de los mundos. ¿Ningún plato românesc?
rumano? - Nu, am răspuns eu categoric. Adevărul e că… sunt
- No, respondí yo rotundamente. Es que… soy muy o foarte proastă bucătăreasă. Singurul lucru pe care
mala cocinera. Lo único que sé hacer en la cocina es ştiu să-l fac la bucătărie este să fierb apă. Dacă ai
hervir agua. Si necesitas recetas para hervir agua, nevoie de reţete de fiert apa, cere-mi!
¡pídemelas! - O voi face, mi-a promis el privindu-mă cu
- Lo haré, me prometió él mirándome con toleranţă.
tolerancia. - Slavă Domnului, am continuat eu cu cochetărie,
- Gracias a Dios, continué yo con coquetería, va găti Antonella. Dacă aş face-o eu, aţi fi în
cocinará Antonella. Si lo hiciera yo, estaríais en pericol.
peligro. - Bine că îmi spui…
- Menos mal que me lo dices… - Uitasem… Nu e nevoie să te îmbraci în nici un
- Se me olvidaba… No hace falta que te vistas de mod special. Dar ar fi preferabil să te îmbraci în
ninguna manera especial. Pero sería preferible que vreun mod.
de alguna manera te vistieras.
Vocabulario
mientras = în timp ce
tomar = a lua, a bea, a mânca
nacer = venir al mundo = a se naşte (despre copil)
dar a luz = parir = a naşte (despre femei)
pequeño = mic
chico = II. băiat, tânăr II. (adj.) mic
10
convertirse en = a deveni, a se transforma în
darle la gana = (vulgar) a avea chef
gritar = a striga
el lenguaje = limbajul
interrumpir = a întrerupe
negar = 1. a nega 2. (v.r.) a refuza
movimiento = mişcare
adivinar = a ghici
el correo electrónico = e-mail - ul
correo = poştă
reprimir(se) = a reprima, a înăbuşi, a se stăpâni
el golpe = lovitura
de golpe = brusc, dintr-o dată
fiesta = 1. sărbătoare 2. petrecere
desperdiciar = a risipi, a irosi, a rata
asegurar = a asigura
traer = a aduce
a ver si… = să vedem dacă…
hervir = a fierbe
coquetería = cochetărie
cocinar = a face mâncare, a găti
peligro = pericol
hacer falta = a fi nevoie

Vocabulario suplementario
El cuerpo humano (Corpul uman)
La cabeza = capul
la cara = el rostro = faţa, chipul
la frente = fruntea
los ojos = ochii
las pestañas = genele
los párpados = pleoapele
la nariz = nasul
las narices = nările
las mejillas = obrajii
la boca = gura
los labios = buzele
los dientes = dinţii
las muelas = măselele
la encía = gingia
las orejas = urechile (pavilionul, partea exterioară)
los oídos = urechile (partea interioară)

El cuello = gâtul (partea exterioară)


la garganta = gâtul (partea interioară)

El tronco = trunchiul
la espalda = spatele
el pecho = pieptul
los pechos = sânii
11
los hombros = umerii
la barriga = la tripa = la panza = burta
las caderas = şoldurile

Los miembros = membrele


la mano = mâna
el brazo = braţul
el antebrazo = antebraţul
el codo = cotul

las piernas = picioarele


el pie = laba piciorului
el tobillo = glezna
la pantorrilla = pulpa
la rodilla = genunchiul

Algunos órganos anatómicos


el corazón = inima
el riñón = rinichiul
el hígado = ficatul
el estómago = stomacul

Verbul doler (a durea)


me duele la cabeza me duelen los oídos
te duele el estómago te duelen las muelas
le duele la mano le duelen los riñones
nos duele la garganta nos duelen las piernas
os duele la garganta os duelen los ojos
les duele el brazo les duelen las manos

Diminutivul
Se formează cu ajutorul sufixului – ito, - ita (árbol – arbolito, mesa - mesita), sau – illo, - illa (pastel –
pastelillo, mariposa - mariposilla). Se consideră că sufixul – illo este mai pitoresc şi mai popular decât – ito
(care este mai cult).

Verbele traer/llevar, ir/venir


traer = a aduce; llevar = a duce. Aceste două verbe sunt opuse.
venir = a veni; ir = a pleca. Aceste două verbe sunt opuse.

ir/llevar

Yo estoy Los
aquí demás

venir/traer
Exemple:
Esta noche vamos a cenar en casa de mi prima. Le llevamos un pastel de chocolate.
Si vienes a mi casa, ¿me traes el diccionario, por favor?
12
Esta mañana viene José y me trae el dinero.
Voy a la Universidad y le llevo el libro a Manuela.

Viitorul şi condiţionalul prezent


(El futuro y el condicional)

I. Viitorul verbelor regulate


Se formează adăugând următoarele terminaţii la infinitiv:
- é, - ás, -á,- emos, éis, - án.
Exemple:
Hablar Beber Vivir
(a vorbi) (a bea) (a trăi, a locui)
hablaré beberé viviré
hablarás beberás vivirás
hablará beberá vivirá
hablaremos beberemos viviremos
hablaréis beberéis viviréis
hablarán beberán vivirán

Observaţii:
1. Terminaţiile sunt aceleaşi pentru verbele regulate şi pentru verbele neregulate.
2. În afară de terminaţia de la pers. I pl., toate celelalte au accent grafic.
3. Viitorul în spaniolă poate exprima ideea de presupunere, de probabilitate.

II. Condiţionalul verbelor regulate


Se formează adăugând la infinitiv următoarele terminaţii:
- ía, - ías, - ía, - íamos, - íais, - ían
Exemple:

Cerrar Volver Abrir


(a închide) (a se întoarce) (a deschide)
cerraría volvería abriría
cerrarías volverías abrirías
cerraría volvería abriría
cerraríamos volveríamos abriríamos
cerraríais volveríais abriríais
cerrarían volverían abrirían

Observaţii:
1. Terminaţiile sunt valabile şi pentru verbele neregulate.
2. Condiţionalul se foloseşte ca modalitate de atenuare, fie pentru a relata fapte negarantate, fie pentru
a exprima politicos o cerere:
Estaría en Brasil – Ar putea fi în Brazilia
Me gustaría hablar con Usted.
3. Condiţionalul poate exprima şi probabilitatea la trecut:
Estaría yo con el jefe cuando me llamaste.
III.Viitorul şi condiţionalul verbelor neregulate.
Se schimbă numai rădăcina verbelor.

13
1. În cazul verbelor saber, caber, poder, haber, querer este vorba de contrageri (dispare e de la
infinitiv)

Saber
Viitor Condiţional
sabré sabría
sabrás sabrías
sabrá sabría
sabremos sabríamos
sabréis sabríais
sabrán sabrían

Caber
Viitor Condiţional
cabré cabría
cabrás cabrías
cabrá cabría
cabremos cabríamos
cabréis cabríais
cabrán cabrían

Poder
Viitor Condiţional
podré podría
podrás podrías
podrá podría
podremos podríamos
podréis podríais
podrán podrían

Haber
Viitor Condiţional
habré habría
habrás habrías
habrá habría
habremos habríamos
habréis habríais
habrán habrían

Querer
Viitor Condiţional
querré querría
querrás querrías
querrá querría
querremos querríamos
querréis querríais
querrán querrían

14
2. În cazul verbelor venir, poner, tener, valer, salir, e sau i de la infinitiv se înlocuiesc cu d.

Venir
Viitor Condiţional
vendré vendría
vendrás vendrías
vendrá vendría
vendremos vendríamos
vendréis vendríais
vendrán vendrían

Poner
Viitor Condiţional
pondré pondría
pondrás pondrías
pondrá pondría
pondremos pondríamos
pondréis pondríais
pondrán pondrían

Tener
Viitor Condiţional
tendré tendría
tendrás tendrías
tendrá tendría
tendremos tendríamos
tendréis tendríais
tendrán tendrían

Valer
Viitor Condiţional
valdré valdría
valdrás valdrías
valdrá valdría
valdremos valdríamos
valdréis valdríais
valdrán valdrían

Salir
Viitor Condiţional
saldré saldría
saldrás saldrías
saldrá saldría
saldremos saldríamos
saldréis saldríais
saldrán saldrían

15
3. Hacer şi decir prezintă neregularitate complexă:

Hacer
Viitor Condiţional
haré haría
harás harías
hará haría
haremos haríamos
haréis haríais
harán harían

Decir
Viitor Condiţional
diré diría
dirás dirías
dirá diría
diremos diríamos
diréis diríais
dirán dirían

IV. Viitorul anterior (El futuro perfecto)


Se formează din viitorul lui haber şi participiul verbului de conjugat: habré escrito, habrás escrito,
habrá escrito, habremos escrito, habréis escrito, habrán escrito.

V. Condiţionalul trecut (El condicional perfecto)


Se formează din condiţionalul prezent al lui haber şi participiul verbului de conjugat: habría vuelto,
habrías vuelto, habría vuelto, habríamos vuelto, habríais vuelto, habrían vuelto.

Exerciţii:
I.Puneţi verbele din paranteză la forma corectă de viitor sau condiţional:
1.Mañana (ir - yo) a verte. 2. La próxima semana (tener - nosotros) una reunión decisiva. 3. (Quedarse
- ellos) dos semanas y (vivir - ellos) en nuestra casa. 4. Te lo (decir), pero me da miedo herirte. 5. Lo
(hacer - yo), pero no quiero sufrir. 6. (Volver - nosotros) hoy mismo, pero no hay vuelo. 7. Él nunca me
(decir) la verdad. 8. Ya (ver tú) que no es tan grave. 9. Él no (venir), aunque lo invites tú. 10. Nunca
(saber - nosotros) la verdad.

II. Traduceţi în spaniolă:


1.Îmi pare rău, nu voi veni cu voi. 2. Îţi aduc mâine reţeta. 3. Am vorbit astăzi cu Maria Luisa; îi va
aduce mâine modelul Angelei la Universitate. 4. Nu-ţi face griji, îţi voi aduce banii la timp. 5. Îţi vor
spune ţie ce vor. 6. Te va durea capul. 7. În locul tău, eu nu aş face asta. 8. Ne-am întoarce poimâine. 9.
Am putea vizita oraşul. 10. I-am trimite o telegramă.

Lectura
Instrucciones para
subir una escalera
Julio Cortázar
Nadie habrá dejado de observar que, con frecuencia, el suelo se pliega de manera tal que una parte
sube en ángulo recto con el plano del suelo y, luego, la parte siguiente se coloca paralela a este plano para dar
16
paso a una nueva perpendicular, conducta que se repite en espiral o en línea quebrada hasta alturas sumamente
variables. Agachándose y poniendo la mano izquierda en una de las partes verticales, y la derecha en la
horizontal correspondiente, se está en posesión momentánea de un peldaño o escalón. Cada uno de estos
peldaños formados, como se ve, por dos elementos, se sitúa un tanto más arriba y más adelante que el anterior,
principio que da sentido a la escalera, ya que cualquier otra combinación produciría formas quizás más bellas o
pintorescas, pero incapaces de trasladar de una planta baja a un primer piso.

Las escaleras se suben de frente, pues hacia atrás o de costado resultan particularmente incómodas. La
actitud natural consiste en mantenerse de pie, los brazos colgando sin esfuerzo, la cabeza erguida aunque no
tanto que los ojos dejen de ver los peldaños inmediatamente superiores al que se pisa, y respirar lenta y
regularmente. Para subir una escalera se comienza por levantar esa parte del cuerpo situada a la derecha abajo,
envuelta casi siempre en cuero o gamuza, y que salvo excepciones, cabe en el escalón. Puesta en el peldaño
dicha parte, que para abreviar llamaremos pie, se recoge la parte equivalente de la izquierda (también llamada
pie, pero que no hay que confundir con el pie antes citado), y llevándola a la altura del pie, se le hace seguir
hasta colocarla en el segundo peldaño, con lo cual en éste descansará el pie, y en el primero descansará el pie.
(Los primeros peldaños son siempre los más difíciles, hasta adquirir la coordinación necesaria. La coincidencia
de nombre entre el pie y el pie hace difícil la explicación. Cuídese especialmente de no levantar al mismo
tiempo el pie y el pie.)

Llegado en esta forma al segundo peldaño, basta repetir alternadamente los movimientos hasta
encontrarse con el final de la escalera. Se sale de ella fácilmente, con un ligero golpe de talón que la deja fija en
su sitio, del cual no se moverá hasta el momento del descenso.
Vocabulario
suelo = sol, podea
plegar(se) = a (se) îndoi, a (se) plia
ángulo = unghi
recto = drept
línea quebrada = linie frântă
altura = înălţime
agacharse = a se pleca, a se încovoia
peldaño = escalón = treaptă
trasladar(se) = a (se) transfera, a (se) deplasa
de costado = lateral, dintr-o parte
colgar = a atârna, a agăţa, a spânzura
erguir(se) = a (se) ridica, a (se) înălţa
pisar = a călca (cu piciorul)
cuero = piele tăbăcită
gamuza = piele de căprioară
salvo = în afară de, cu excepţia
cuidar = a avea grijă, a se ocupa de
¡Cuidado! = Atenţie!, Ai grijă!
talón = călcâi
descenso = coborâre
descender = a coborî

Julio Cortázar (1914 - 1984) – ilustre representante de la literatura argentina. Autor


de cuentos, novelas y ensayos: Rayuela, Historias de cronopios y de famas, Bestiario,
Final de juego, Las armas secretas, Los premios.

17
LECCIÓN 3
Los hombres Bărbaţii şi
y la comida mâncarea
- Claro que sí, confirmé yo. Dar de comer a la gente - Bineînţeles, am confirmat eu. Să dai de mâncare la
es una gran responsabilidad. ¿Quieres un poco más? lume este o mare responsabilitate. Mai vrei puţin?
seguí mostrándole la botella de licor de melocotón. am continuat arătându-i sticla de lichior de piersici.
- Sí, gracias, aceptó Antonella. - Da, mulţumesc, a acceptat Antonella.
- Yo ya me siento un poco mareada, así que voy a - Eu mă simt deja cam ameţită, asfel încât îmi voi
prepararme un café. face o cafea.
- El alcohol, querida… Además, la comida es muy - Alcoolul, dragă… În plus, mâncarea este foarte
importante desde varios puntos de vista. En mi país importantă din mai multe puncte de vedere. În ţara
se habla de conquistar a un hombre a través del mea se vorbeşte despre cucerirea unui bărbat prin
estómago. intermediul stomacului.
- Creo que en el mío se dice también. Es universal. - Cred că şi în a mea se spune. Este universal. Tu nu
¿Tú no quieres café? vrei cafea?
- No, gracias, me contestó Antonella. Yo no tomo - Nu, mulţumesc, mi-a răspuns Antonella. Eu nu
café, aunque sea italiano. beau cafea, chiar dacă este italiană.
- Sois muy nacionalistas con eso de la comida, le - Sunteţi foarte naţionalişti cu mâncarea, i-am
reproché yo. reproşat eu.
- No solamente. Esta salsa está para chuparse los - Nu numai. Sosul acesta te face să te lingi pe
dedos. Muy adecuada para volver loco a uno de degete.Foarte adecvat pentru a înnebuni pe unul
ellos. dintre ei.
- Ya lo sabía yo… le dije. - Ştiam eu… i-am spus.
- ¿Qué es lo que sabías? - Ce ştiai?
- Sabía que acabaríamos hablando del otro sexo. - Ştiam că vom sfârşi prin a vorbi de celălalt sex.
- Como estamos tan borrachas… - Cum suntem atât de cherchelite…
(Al día siguiente íbamos a descubrir que en (În ziua următoare aveam să descoperim că
la etiqueta del licor ponía “Sin alcohol”). pe eticheta lichiorului scria “Fără alcool”)
- Esta noche, por fin, nos vas a presentar a nuestro - În seara asta ni-l vei prezenta, în sfârşit, pe
compatriota, pronunció Antonella con una vaga compatriotul nostru, a pronunţat Antonella cu o
amenaza, que no era más que una broma. vagă ameninţare, care nu era decât o glumă.
- Os lo presento, pero con una condición. - Vi-l prezint, dar cu o condiţie.
- No te preocupes, me tranquilizó ella. Ninguna de - Nu-ţi face griji, m-a liniştit ea. Nici una dintre noi
nosotras se va a escapar con él. Ya sabes que las nu va fugi cu el. Ştii că amândouă…
dos… - Nu e vorba de asta! am protestat eu. Suntem
- ¡No se trata de eso! protesté yo. Somos sólo numai prieteni.
amigos. - Sigur? s-a întors ea spre mine, cu o lingură în
- ¿Seguro? se volvió ella hacia mí, con una cuchara mână.
en la mano. - Condiţia este următoarea: să nu vorbiţi italiană, vă
- La condición es la siguiente: que no habléis rog. Eu nu aş înţelege mare lucru.
italiano, por favor. Yo no entendería gran cosa. - Normal că nu vom vorbi în limba noastră în faţa
- Claro que no vamos a hablar nuestra lengua ta. Dar recunoaşte că îţi place tipul.
delante de ti. Pero reconoce que te gusta el tío. Am tresărit.
Me sobresalté. - Ei bine,… da. Puţin.
- Bueno,… sí. Un poco. - Puţin mai mult, aş spune eu. Este italian şi din sud.
- Un poco más, diría yo. Es italiano, y del sur. Te Îţi spun că ei sunt foarte cavaleri, dar şi foarte
digo que esos son muy caballeros, pero también geloşi.
muy celosos. - Ce romantic! am exclamat eu. Mai bine spune-mi
- ¡Qué romántico! exclamé yo. Mejor dime cómo cum se face sosul.

18
se prepara la salsa. Ella puso una cara de Pe faţa ei era neîncredere şi dispreţ, dat
desconfianza y de desprecio, ya que no entendía fiind că nu înţelegea cum puteam prefera eu să
cómo podía yo preferir hablar de comida en vez de vorbesc de despre mâncare în loc să vorbesc despre
hablar de hombres. bărbaţi.
- Es muy fácil, me explicó. Cortas el pimiento rojo - Este foarte uşor, mi-a explicat. Tai ardeiul roşu în
en cubitos y lo fríes en aceite. Después añades un cubuleţe şi îl prăjeşti în ulei. După aceea adaugi
poco de nata. ¿Y tú cuándo me enseñas a preparar la puţină smântână. Dar tu când mă înveţi să fac
tortilla española? tortilla spaniolă?
- Esta tarde, le prometí yo. Es que necesitamos una - În după-amiaza asta, i-am promis eu. Avem nevoie
para la fiesta, así que verás cómo se hace. Tampoco de una pentru chef şi vei vedea cum se face. Nici
es difícil, todo el arte consiste en darle la vuelta. asta nu e greu, toată arta constă în a o întoarce.
Hay que freír las patatas y la cebolla en aceite. Trebuie să prăjeşti cartofii şi ceapa în ulei. Când
Cuando están listas, bates los huevos enteros en una sunt gata, baţi ouăle întregi într-un castron cu sare şi
fuente con sal y pimienta. Después de colar las piper. După ce strecori cartofii prăjiţi şi ceapa, ca să
patatas fritas con cebolla para que se queden sin rămână fără ulei, se amestecă cu ouăle şi…
aceite, se mezclan con los huevos y… - Vorbeaţi despre jumătatea cea mică a umanităţii?
- ¿Estábais hablando de la mitad menor de la ne-a întrebat Beatrice intrând în bucătărie.
humanidad? nos preguntó Beatrice entrando en la - Nu tocmai, a precizat Antonella. Vorbeam despre
cocina. mâncare.
- No precisamente, le aclaró Antonella. Hablábamos - Apropo de bărbaţi, i-am spus eu, ce se mai aude de
de comida. al tău?
- A propósito de hombres, le dije yo, ¿qué tal el Beatrice a oftat cu uşurare:
tuyo? - Tocmai am închis telefonul. Sper să fie totul
Beatrice suspiró con alivio: pentru astăzi. Mă sună în fiecare zi, i-am sugerat că
- Acabo de colgar. Espero que sea todo para hoy. se va ruina.
Me llama todos los días, le sugerí que se arruinaría. - Ţinând seama de inteligenţa masculină – a pus
- Teniendo en cuenta la inteligencia masculina – Antonella punctul pe i – nu e suficient să sugerezi.
puso Antonella los puntos sobre las íes – no basta - Va vedea el când va primi nota de plată, a făcut
con sugerir. Beatrice un gest de indiferenţă. Putem să mâncăm?
- Ya lo verá cuando reciba la cuenta del teléfono, Mi-e foame.
hizo Beatrice un gesto de indiferencia. ¿Podemos - În două minute, a asigurat-o Antonella. Bine, dacă
comer? Tengo hambre. nu sună alt celular…
- En dos minutos, la aseguró Antonella. Bueno, si - Le închidem, am hotărât eu.
no suena otro móvil… - Şi dacă te sună Felipe? m-a interogat Beatrice.
- Los apagamos, decidí yo. - Cine este Felipe? m-am înfiorat eu.
- ¿Y si te llama Felipe? me interrogó Beatrice. - Prinţul moştenitor, a râs ea.
- ¿Quién es Felipe? me estremecí yo. - Ai dreptate, am admis eu. Nu îl voi închide. Nu
- El príncipe heredero, se rió ella. pot să-mi asum acest risc, având în vedere că
- Tienes razón, admití yo. No lo apagaré. No puedo agenda mea este plină de Feţi–Frumoşi. Că tot a
correr ese riesgo, teniendo en cuenta que mi agenda venit vorba, am făcut o inovaţie: am schimbat
está llena de Príncipes Azules. Por cierto, he hecho numele în agenda celularului meu: Claudiu este
una innovación: he cambiado los nombres en la Imbecilul, Dan – Cretinul şi Alexandru, prietenul
agenda de mi móvil: Claudio es el Imbécil, Dan el meu din România, Idiotul.
Cretino, y Alexandru, mi novio de Rumanía, el - Ascultă, a început Beatrice, mai bine spune-mi
Idiota. dacă putem să gustăm felul acela românesc pe care
- Oye, empezó Beatrice, mejor dime si podemos l-ai pregătit. Miroase foarte bine, ce este?
probar el plato rumano que preparaste. Huele muy - Evident că îl gustăm. Sunt nişte chiftele învelite în
bien, ¿qué es? foi de varză.
- Por supuesto que lo probamos. Son unas
albóndigas envueltas en hojas de col.
19
- Voy a lavarme las manos, avisó Beatrice. - Mă duc să mă spăl pe mâini, a anunţat Beatrice.
Antonella ponía el mantel, así que yo Antonella punea faţa de masă, aşa că eu am
busqué los cubiertos y las servilletas. căutat tacâmurile şi şerveţelele.
- Todavía no me has mostrado el vestido que te - Încă nu mi-ai arătat rochia pe care ţi-ai cumpărat-o
compraste ayer en el Rastro, me dijo Beatrice ieri în târg, mi-a spus Beatrice apărând din nou.
apareciendo otra vez. - Este albastră, ca cea a Monicăi Lewinsky, i-am
- Es azul, como el de Mónica Lewinsky, le contesté răspuns eu. Bine că era Antonella cu mine, eu sunt
yo. Menos mal que estaba Antonella conmigo, yo incapabilă să mă tocmesc.
soy incapaz de regatear. - Şi cum este târgul? a continuat ea, întinzându-i o
- ¿Y qué tal el Rastro? siguió ella, tendiéndole un farfurie Antonellei. Eu încă nu îl cunosc.
plato a Antonella.Yo todavía no lo conozco. - Foarte frumos, am afirmat eu. Foarte pitoresc. Şi
- Muy bonito, afirmé yo. Muy pintoresco. Y puedes poţi să găseşti orice lucru.
encontrar cualquier cosa… - În afară de ceea ce cauţi, a completat Antonella.
- Menos lo que buscas, completó Antonella.

Vocabulario
el licor = lichior
mareo = ameţeală
mareado = ameţit
marear(se) = a se simţi ameţit
el país = ţara
reprochar = a reproşa
chupar = a suge
los dedos = degetele
adecuado = adecvat
borracho = beat
etiqueta = etichetă
el/la compatriota = compatriotul, compatrioata
escapar = a scăpa, a fugi
tratarse de = a fi vorba despre
celoso = gelos
tener celos/sentir celos (de) = a fi gelos pe
salsa = sos
cortar = a tăia
el corte = tăietura, croiala
la corte = curtea (unui rege)
rojo = roşu
el aceite = uleiul
el vinagre = oţetul
añadir = a adăuga
enseñar = a învăţa pe cineva, a preda, a arăta
entero = întreg
la mitad = jumătatea
menor = mai mic
la humanidad = omenirea
colgar = a agăţa, a spânzura, a închide telefonul
sugerir = a sugera
arruinar(se) = a (se) ruina
poner los puntos sobre las íes = a pune punctul pe i
20
bastar = a fi suficient, a ajunge
¡Basta! = Ajunge!, Gata!
tener en cuenta = a ţine seama
recibir = a primi
el hambre (s.f.) = foamea
tener hambre = a-i fi foame
estremecerse = a se înfiora
apagar = a stinge
heredar = a moşteni
heredero = moştenitor
herencia = moştenire
correr el riesgo = a-şi asuma riscul
por cierto = apropo
la innovación = inovaţia
plato = 1. farfurie 2. fel de mâncare
albóndiga = chiftea
vestido = rochie
el Rastro = târgul din Madrid
azul = albastru
regatear = a se târgui
pintoresco = pitoresc

Vocabulario suplementario
La comida (Mâncarea)
el desayuno = micul dejun
desayunar = a lua micul dejun
el amuerzo = prânzul
almorzar = a lua masa de prânz
la merienda = gustarea
merendar = a lua gustarea
la cena = cina
cenar = a lua cina
el mantel = faţa de masă
las servilletas = şerveţelele
los cubiertos = tacâmurile
la cuchara = lingura
la cucharilla/cucharita = linguriţa
el cuchillo = cuţitul
el tenedor = furculiţa
el cucharón = polonicul
el colador = strecurătoarea
escurrir = a scurge
colar = a strecura
cocer = a coace
freír = a prăji
hervir = a fierbe
plato liso = farfurie întinsă
plato hondo = farfurie adâncă
platillo = farfurioară
la fuente = castronul
21
botella = sticlă
vaso = pahar
copa = cupă
taza = ceaşcă
juego de tazas = set de ceşti
juego de platos = set de farfurii
los entremeses = aperitivele
el primer plato = felul întâi
el segundo plato (el plato fuerte) = felul doi
el postre = desertul

Entremeses
queso = brânză
ensalada = salată
aceituna = oliva = măslină
chorizo = cârnat
jamón = şuncă
mantequilla = unt

Primer plato
una ensalada = o salată
una sopa = un caldo = o supă
ajoblanco = supă andaluză
espárragos con mayonesa(mahonesa) = sparanghel cu maioneză

Segundo plato
pollo con patatas fritas = pui cu cartofi prăjiţi
paella valenciana = orez ca în Valencia
bacalao a la vizcaína = cod ca în Vizcaya
merluza a la vasca = merluciu ca în Ţara Bascilor

Postre
fruta = fructe
flan = cremă de zahăr ars
pastel = prăjitură
tarta = tort
helado = îngheţată

¿Qué quiere de primer plato? = Ce doriţi la felul întâi?


¿Qué quiere beber? = Ce doriţi să beţi?
¿Puede traerme la cuenta, por favor? = Îmi aduceţi nota de plată, vă rog?1
¿Cuánto es/vale todo? = Cât costă totul?
¡Buen provecho! = Poftă bună!

1
În spaniolă, în formulările politicoase, nu se utilizează “querer” (care este puţin ofensiv, cu un ton de reproş), ci “poder”.
22
Legumbres
la patata = cartoful
el tomate = roşia
la lechuga = lăptuca, salata verde
la cebolla = ceapa
el ajo = usturoiul
la col = el repollo = la berza = varza
las judías = las alubias = fasolea
las judías verdes = fasolea verde
el pimiento = ardeiul
el pepino = castravetele
la zanahoria = morcovul
los guisantes = mazărea
las lentejas = lintea
el calabacín = dovlecelul
la berenjena = vânăta
el arroz = orezul

Fruta
la manzana = mărul
la pera = para
la naranja = portocala
la toronja = grep(frut)
el limón = lămâia
la ciruela = pruna
el melocotón = piersica
el albaricoque = caisa
el melón = pepenele galben
la sandía = pepenele verde, lubeniţa
el plátano = banană
la fresa = el fresón = căpşună
la frambuesa = zmeura
la cereza = cireaşa
la guinda = vişina
la uva = strugurele
la nuez (pl. las nueces) = nuca
la almendra = migdala

Pescado
el bacalao = codul
la sardina = sardina
la carpa = crapul
los calamares = calamarii
las gambas = creveţii
los camarones = creveţii
los mariscos = fructele de mare
los cangrejos = racii
las langostas = langustele
las ostras = stridiile
los mejillones = midiile
23
la merluza = merluciul
la anchoa = hamsie

El huevo (oul):
la cáscara = coaja
la yema = gălbenuşul
la clara = albuşul

Medio kilo de fresa, por favor


Quisiera dos kilos de naranjas
¿Algo más?
No, gracias, es todo. ¿Cuánto vale?

Carne
a la parrilla = la grătar
asado = friptură
bistec = biftec
chuleta = cotlet

de cerdo = de porc
de buey (de res, de vaca) = de vită
de ternero = de viţel
de cordero = de miel
de carnero = de berbec
de pollo = de pui
de pavo = de curcan

Bebidas (băuturi)
zumo = jugo = suc
la leche = laptele
la cerveza = berea
el vino (blanco, rosado, tinto) = vinul (alb, roşu, negru)
el aguardiente = ţuica
el champán = şampania
agua mineral/con gas/sin gas = apă minerală/cu gaz/fără gaz
el café = cafeaua

Pronumele nehotărâte negative nadie, nada, ninguno


Nadie = nimeni; nada = nimic; ninguno = nici unul
Când unul dintre aceste pronume precedă verbul, negaţia no se omite. În această poziţie, o singură
negaţie este suficientă în spaniolă:
Nadie me ayudó.
Nada me dice.
Ninguno me habla.
Dar:
No me ayudó nadie.
No me dice nada.
No me habla ninguno.
24
NADA/NADIE/NINGUNO + VERB
NO + VERB + NADA/NADIE/NINGUNO

Pronumele nehotărâte uno, alguno, ninguno


Uno = unul; alguno = unul, câte unul, cineva
Când sunt adjective, precedă substantivul şi se apocopează la masculin singular, pierzând pe o final.
Alguno şi ninguno primesc şi accent grafic:
Algún periódico; ningún hombre; un libro

Într-o situaţie asemănătoare este cualquiera:


Poate fi aşezat după un substantiv determinat: Podemos ir a ver una película cualquiera (oarecare)
Înaintea substantivului, înseamnă “oricare, orice” şi se apocopează, chiar dacă este despărţit de
substantiv printr-un adjectiv calificativ: Quiero hablar con cualquier buen abogado.
Cualquiera se apocopează de obicei şi înaintea substantivelor feminine: cualquier mujer.

Pronumele personale
(Los pronombres personales)

Nominativ Dativ,Acuzativ Prepoziţional


Formă atonă Formă tonică
Pers. I Yo Me A mí Mí, (conmigo)
Nosotros Nos A nosotros Nosotros
Nosotras A nosotras Nosotras
Pers. a II-a Tú Te A ti Ti, (contigo)
Vosotros Os A vosotros Vosotros
Vosotras A vosotras Vosotras
Pers. a III-a Él Le, Lo A él Él, Ella, Ello
Ella La, La A ella
Ello Lo
Usted Le, Lo, La, Se A usted
Ellos Les, Los A ellos Ellos
Ellas Les, Las A ellas Ellas
Ustedes Les, Los, Las, Se A ustedes

Observaţii:
1. Forma de nominativ a pronumelui personal nu se foloseşte împreună cu verbul decât în exprimări
emfatice.
2. La dativ, formele atone corespund formelor româneşti îmi(mi), îţi(ţi), îi(i), vă(pronume de politeţe),
ne,vă, le, vă(pronume de politeţe). Formele tonice corespund formelor româneşti mie, ţie, lui, ei,
dumneavoastră, nouă, vouă, lor, dumneavoastră, lor.
La persoana a III-a singular şi plural forma normală a pronumelui (le, les) este înlocuită cu se când
precede nemijlocit un alt pronume care începe cu l: le, lo, les, las, los.
Se lo ha pedido muchas veces = V-a cerut-o de multe ori.
Formele atone se folosesc fără prepoziţii şi sunt obligatorii în frază. Formele tonice se folosesc numai
cu prepoziţie.
Nos encanta ir a la playa.

25
Me interesa la historia.
Les pide informaciones.

A mí me parece justo.
A él le gusta el fútbol, a mí, la moda.
A nosotros no nos cuenta nada.

Formele tonice nu pot fi utilizate fără formele atone corespunzătoare.

3. La acuzativ, formele atone corespund formelor româneşti mă, te, îl, o, vă(pronume de politeţe), ne,
vă, îi, le, vă(pronume de politeţe).
Formele atone se folosesc fără prepoziţie şi sunt obligatorii, iar cele tonice se întrebuinţează numai
precedate de prepoziţii:
No te cree.
Os manda saludos.
A nosotras no nos quiere ver.
A él no le vas a convencer.
Formele atone de dativ şi acuzativ sunt identice la persoana I şi a II-a, singular şi plural.La persoana a
III-a există o formă de acuzativ: lo, los, la las şi o formă pentru dativ: le, les. În mod frecvent, în
spaniola vorbită apare forma le de dativ folosită în acuzativ, când se referă la persoane, tendinţă care a
fost acceptată în limba literară.
4. La prepoziţional, pronumele personal nu are decât forme tonice, însoţite de prepoziţii.
La persoana I şi la a II-a singular, prepoziţia con se contopeşte cu formele mi, ti şi capătă o formă
specială: conmigo, contigo. La persoana a III-a singular acest fenomen nu se produce, dar sub influenţa
persoanelor I şi a II-a, prepoziţia con se contopeşte cu persoana a II-a reflexivă: consigo.
No se viene conmigo.
Quiere hablar contigo.
Se llevó al niño consigo.

Exerciţii:
I. Traduceţi în spaniolă:
a) 1. Acest lucru îl poate face oricine. 2. Orice cadou îi va plăcea, pentru că este din partea ta. 3. Nici
unul dintre voi nu mă poate contrazice. 4. Nimeni nu a ieşit din această sală. 5. Ne-a invitat pe
mine şi pe el. 6. Scrisoarea pentru tine era aici. 7. Părinţii ei nu o lasă să vină cu mine. 8. I-l dau
lui. 9. Nu i-au spus încă nimic. 10. Lor nu le-a plăcut filmul.
b) 1. Am căutat în frigider ceva de mâncare şi am scos brânză, roşii şi suc de portocale. 2. Mama a
pus tacâmurile pe faţa de masă. 3. A adus o sticlă cu vin. 4. Am băut o bere împreună. 5. Vreau să
mănânc orez. 6. Voi găti fasole. 7. De ce nu strecori spaghetele? 8. Trebuie să întorci omleta. 9.
Vrei cartofi prăjiţi cu friptură? 10. Bunica îi va face o supă de legume.

Lectura
Una comedia ligera
Eduardo Mendoza
La célebre actriz le hizo decir por la doncella que tuviera la bondad de aguardar unos minutos en el
saloncito. La señora no había terminado aún su toilette, balbuceó la doncella ruborizándose y esbozando una
torpe reverencia. Es una lástima, pensó Prullàs mirándole de reojo las piernas, que las circunstancias sean tan
poco propicias, porque aquí hay un material de primera.
La doncella lo dejó solo. Paseaba nervioso por el saloncito contemplando con desagrado la solidez y
calidad del mobiliario, el valor de los objetos expuestos en la vitrina. En el reloj colocado sobre la repisa de la

26
chimenea sonaron las doce. Mediodía, se dijo, y Quiqui todavía en el baño. ¡cuánto lujo! ¡Y todavía se queja!
Muchas mujeres se resignarían a lo que fuera a cambio de vivir rodeadas de este confort, y ella, en cambio, se
siente desgraciada. Claro que ¡quien sabe!, se respondió a sí mismo, quizás no todo es egoísmo y cálculo.
Junto a la chimenea vio las tenazas, la badila y el atizador: los manidos aparejos de las novelas
policiacas que tanto gustaba de leer. Mientras acariciaba con aprensión el bruñido mango de latón de aquellos
utensilios inocentes, volvió a entrar de improviso la doncella trayendo en una bandeja un servicio completo de
té.
He puesto otra taza por si el señor desea también tomar el té, musitó con las mejillas encendidas. Y con
voz más firme añadió acto seguido: La señora está en el camino.
En efecto, en aquel mismo instante hizo su entrada Mariquita Pons, vestida y arreglada con sumo
esmero. Parecía como si todo hubiera sido dispuesto para componer la imagen misma de la respetabilidad.Se
retiró la doncella y ambos se sentaron frente a la mesita donde había la bandeja. Mariquita Pons cogió la tetera
y el colador y se sirvió diestramente una taza de té, a la que agregó media rodaja de limón y un terrón de azúcar.
Tú dirás, murmuró finalmente sin levantar los ojos de la taza. Supongo que Gaudet te acaba de llamar,
dijo Prullàs. Con él hablaba cuando has llegado; por eso te he hecho esperar. No pensarás que me levanto a
estas horas. Pero vayamos al grano: ¿qué quieres saber? Quiqui, querida, yo soy el que hace las preguntas. Y te
advierto que estoy de muy mal humor, respondió Prullàs.
Vocabulario
doncella = fată în casă
aguardar = a aştepta
balbucear = a bolborosi
ruborizarse = a se înroşi
esbozar = a schiţa
esbozo = schiţă
mirar de reojo = a se uita cu coada ochiului, pe furiş
desagrado = neplăcere, nemulţumire, supărare
el reloj = ceasul
repisa = poliţă, consolă, raft
chimenea = cămin
rodear = a înconjura
desgraciado = nefericit
las tenazas = cleştele
badila = făraş
atizador = vătrai
manido = învechit, perimat, desuet
aparejos = materiale, unelte, dispozitive
acariciar = a mângâia
bruñido = lustruit
mango = mâner
latón = alamă
novela = roman
aprensión = 1. teamă, frică exagerată 2. silă 3. prejudecată
utensilio = ustensilă, unealtă
de improviso = pe neaşteptate, dintr-o dată
bandeja = tavă
té = ceai
sumo = foarte, suprem
esmero = îngrijire, minuţiozitate
tetera = ceainic
diestro = îndemânatic, priceput
27
diestramente = cu abilitate, cu îndemânare
agregar = a adăuga
rodaja = felie
terrón de azúcar = bucată de zahăr
ir al grano = a vorbi fără ocolişuri
estar de buen/mal humor = a fi bine/prost dispus

Eduardo Mendoza (1943)– escritor español contemporáneo. Novelas suyas: La verdad


sobre el caso Savolta, El laberinto de las aceitunas, El misterio de la cripta embrujada,
La ciudad de los prodigios, Una comedia ligera.

28
LECCIÓN 4
Ayer me enamoré Ieri m-am îndrăgostit
irremediablemente iremediabil
Una mañana gris, el café de todos los días O dimineaţă cenuşie, cafeaua de toate
y las eternas noticias de la radio, que en cierto zilele şi eternele ştiri de la radio, pe care la un
momento interrumpí y pulsé el botón de la casete. moment dat le-am întrerupt şi am apăsat butonul
Aguanté unos minutos el lloriqueo de Alejandro casetei. Am suportat câteva minute smiorcăiala lui
Sanz (Es lo único que se escucha en esta casa). Me Alejandro Sanz (Este singurul lucru care se ascultă
armé de todo el valor para enfrentar el bochorno în casa asta). M-am înarmat cu tot curajul pentru a
insoportable de este julio ardiente y salí a la calle. înfrunta căldura insuportabilă a acestui iulie arzător
El ambiente no tenía nada especial, pero eso está şi am ieşit în stradă. Ambianţa nu avea nimic
bien para tentar a las estrellas. Tenía que ir a la special, dar aceasta este bine pentru a tenta stelele.
Plaza Colón, así que cogí un autobús. Estaba Trebuia să merg la Piaţa Columb, aşa că am luat un
sentada, abanicándome con no disimulada pereza, autobuz. Eram aşezată, făcându-mi vânt cu
cuando le vi de repente subiendo con dificultad las nedisimulată lene, când l-am văzut dintr-o dată
escaleras en una de las paradas siguientes. Me urcând cu dificultate treptele în una din staţiile
sobresalté y entendí en el mismo instante que iba a următoare. Am tresărit şi am înţeles în aceeaşi clipă
pasar algo maravilloso. Era un joven encantador, că se va întâmpla ceva minunat. Era un tânăr
piel muy blanca y ojitos negros, brillantes. Llevaba încântător, piele foarte albă şi ochişori negri,
pantalones cortos, de flores, y camiseta chillona, strălucitori. Purta pantaloni scurţi, cu flori şi un
pero lo que más me impactó fueron sus zapatos, que tricou ţipător, însă ceea ce m-a frapat cel mai mult
maullaban al andar. Un chico muy pijo, como se au fost pantofii săi, care mieunau când mergea. Un
puede ver. Me sonrió y toda su cara se iluminó. Yo tânăr foarte ciumeg, cum se poate vedea. Mi-a surâs
estaba ya de pie, para ofrecerle mi asiento, y él se şi tot chipul i s-a iluminat. Eu eram deja în picioare,
negó, me dijo algo en un idioma rarísimo. ca să-i ofer scaunul meu, dar el a refuzat şi mi-a
- ¿Cómo? insistí yo. spus ceva într-o limbă foarte ciudată.
Él repitió lo que había balbuceado en la - Cum? am insistat eu.
misma lengua extraña y, viendo mi confusión, lo El a repetat ceea ce bolborosise în aceeaşi
pronunció por fin en un español apenas limbă stranie şi, văzându-mi încurcătura, a
comprensible: pronunţat într-o spaniolă care abia se putea înţelege.
- Yo soy hombre y los hombres no se sientan. - Eu sunt bărbat şi bărbaţii nu stau jos.
Me eché a reír y él me contempló con Am izbucnit în râs şi el m-a contemplat cu
tolerancia. Se torcía el cuello mirando hacia arriba, îngăduinţă. Îşi răsucea gâtul privind în sus, ca să mă
para verme. vadă.
- Yo me llamo Daniel, me habló. ¿Tú cómo te - Pe mine mă cheamă Daniel, mi-a vorbit. Pe tine
llamas? cum te cheamă?
- Iulia, le contesté yo con una voz que no era mía. - Iulia, i-am răspuns eu cu o voce care nu era a mea.
Me envolvía una atmósfera desconocida, Mă învăluia o atmosferă necunoscută, dar
pero muy agradable. “Esto es amor a primera vista”, foarte plăcută. “Asta este dragoste la prima vedere”,
pensé. Pero una idea surgió de golpe entre mis am gândit. O idee s-a ivit dintr-o dată între neuronii
neuronas desconcertadas y me llenó de pánico: mei derutaţi şi m-a umplut de panică: putea să apară
podía presentarse la incompatibilidad de… edad. imcompatibilitatea de… vârstă. Am simţit nişte
Sentí unos escalofríos terribles y necesité un frisoane teribile şi am avut nevoie de un moment
momento para poder articular: pentru a putea articula:
- ¿Cuántos años tienes? le pregunté. - Câţi ani ai? l-am întrebat.
- Tres meses y dos años, me contestó él con su - Trei luni şi doi ani, mi-a răspuns cu surâsul lui.
sonrisa. - Tu unde locuieşti? a adăugat mai târziu. Eu
- ¿Tú dónde vives? añadió más tarde. Yo vivo allí. locuiesc acolo. (Mi-a arătat cu degetul o clădire pe

29
(Me mostró con el dedo un edificio que no miré). care n-am privit-o.) Cobor. Pa!
Me bajo. ¡Hasta luego! A coborât treptele cum le urcase, ajutat de
Descendió los peldaños como los había mama sa şi eu am rămas cu părerea de rău. Încă o
subido, ayudado por su madre y yo me quedé con staţie şi aş fi obţinut o întâlnire.
mis remordimientos. Una parada más y hubiera
conseguido una cita.

Vocabulario
gris = gri, cenuşiu
pulsar = a apăsa
lloriqueo = smiorcăială
lloriquear = a se smiorcăi
armarse = a se înarma
el valor = 1. valoarea 2. curajul
bochorno = 1. căldură insuportabilă 2. situaţie neplăcută, jenantă
abanico = evantai
abanicarse = a-şi face vânt
pereza = lene
parada = staţie
chillón = ţipător, strident
maullar = a mieuna
pijo = încrezut, snob, ciumeg
apenas = abia
torcer = a răsuci, a îndoi
surgir = a se ivi, a ţâşni
desconcertado = descumpănit, derutat
la edad = vârsta
escalofríos = frisoane
remordimiento = mustrare de conştiinţă, căinţă

Vocabulario suplementario
Describir a una persona
La cara/el rostro = chipul, faţa
ovalada = ovală
redonda = rotundă
cuadrada = pătrată
Los ojos = ochii
almendrados/rasgados = migdalaţi
bailadores = jucăuşi
inteligentes = inteligenţi
ladrones = răpitori
cortos de vista = miopi
de bizco = saşii
tiernos = umezi
saltones = ieşiţi din orbite
hundidos = înfundaţi
risueños = surâzători
Los labios = buzele
finos = fine
30
gruesos = groase
sensuales = senzuale
El pelo = părul
negro = negru
castaño = şaten
moreno = brunet
rubio = blond
rojo = roşu (pelirrojo/-a = persoană roşcată)
calvo = chel

rizado = creţ
ondulado = ondulat
lacio = lins
El peinado/el tocado = pieptănătura, coafura
pelo suelto = păr în vânt
cola = coadă
trenzas = cozi împletite
moño = coc
con raya en medio/al lado = cu cărare pe mijloc/pe o parte
La talla = talia
delgado/flaco = slab
esbelto/atlético = zvelt/atletic
gordo/grueso = gras
fuerte = puternic
La nariz = nasul
recta = drept
aguileña = acvilin
ancha = gros
puntiaguda = ascuţit
chata = mic, turtit
respingona = în vânt
Las cejas = sprâncenele
cejijunto = cu sprâncenele îmbinate
pobladas = stufoase
finas = fine
Señas particulares = semne particulare
el bigote = mustaţa
la barba = barba
el lunar = aluna
las pecas = pistruii
la cicatriz = cicatricea
las ojeras = cearcănele
las arrugas = ridurile
la mancha = pata
la verruga = negul

31
Perfectul simplu
(El pretérito perfecto simple/pretérito indefinido)
Este un timp verbal foarte utilizat în limba spaniolă actuală, spre deosebire de română (se întâlneşte
doar în Oltenia).
Perfectul simplu exprimă acţiuni terminate, desfăşurate într-o unitate de timp încheiată: ieri, alaltăieri,
săptămâna trecută, cu două luni în urmă…(ayer, anteayer, la semana pasada, hace dos meses…)
Se formează prin adăugarea următoarelor terminaţii la radicalul verbului:
Conj. I Conj. a II-a şi a III-a
- é -í
- aste - iste
- ó - ió
- amos - imos
- asteis - isteis
- aron - ieron
Observaţie:
La persoana a III-a singular şi plural, verbele a căror rădăcină se termină într-o vocală primesc y în loc
de i: leyó, leyeron, cayó, cayeron.
Exemple:

Olvidar Volver Permitir


olvidé volví permití
olvidaste volviste permitiste
olvidó volvió permitió
olvidamos volvimos permitimos
olvidasteis volvisteis permitisteis
olvidaron volvieron permitieron

Exerciţii:
I. Puneţi verbele din paranteză la forma corectă de perfect simplu:
1.Tú no me (permitir) hablarle. 2. Mi hija nunca (salir) con ese vagabundo. 3. No (aceptar - ellos)
nuestra oferta. 4. Por el momento no (contestar) nadie. 5. No sé por qué no (leer - ellos) el anuncio. 6.
Me (sacar – ellos) de mis casillas. 7. ¿Por qué no me (contar - tú) lo de la semana pasada? 8. Ayer
(volver - tú) muy tarde. 9. ¿No (acabar - él) con ella? 10. ¿(Estar - vosotros) en la ciudad y no (pasar -
vosotros) por mi casa?
Vocabular: sacar de quicio/de sus casillas = a călca pe nervi, a scoate din sărite

II. Traduceţi în spaniolă:


1. M-am întâlnit cu el, dar nu mi-a vorbit. 2. Ieri s-au întors târziu, de aceea nu te-au sunat. 3. Tatăl ei
nu i-a permis niciodată să fumeze. 4. Niciodată nu a uitat să mă felicite de ziua mea. 5. În şedinţă
nu s-a menţionat acest subiect. 6. Şi-a luat o săptămână de vacanţă, ca să reflecteze. 7. El nu mi-a
scris nimic, astfel că am pierdut speranţa. 8. Am încercat să o conving, dar nu am reuşit. 9. Cel mic
a căzut, dar nu a plâns. 10. Cu câţiva ani în urmă, a citit şi el aceste documente şi i-a trecut prin cap
acelaşi lucru.
Lectura
El avión de la bella durmiente
Gabriel García Márquez
Era bella, elástica, con una piel tierna del color del pan y los ojos de almendras verdes, y tenía el
cabello liso y negro y largo hasta la espalda, y una aura de antigüedad que lo mismo podía ser de Indonesia que
de los Andes. Estaba vestida con un gusto sutil: chaqueta de lince, blusa de seda netural con flores muy tenues,
32
pantalones de lino crudo, y unos zapatos lineales del color de las bugambilias. <<Esta es la mujer más bella que
he visto en mi vida>>, pensé, cuando la vi pasar con sus sigilosos trancos de leona, mientras yo hacía la cola
para abordar el avión de Nueva York en el aeropuerto Charles de Gaulle de París. Fue una aparición
sobrenatural que existió sólo un instante y desapareció en la muchedumbre del vestíbulo.
Eran las nueve de la mañana. Estaba nevando desde la noche anterior, y el tránsito era más denso que
de costumbre en las calles de la ciudad, y más lento aún en la autopista, y había camiones de carga alineados a
la orilla, y automóviles humeantes en la nieve. En el vestíbulo del aeropuerto, en cambio, la vida seguía en
primavera.
Yo estaba en la fila de registro detrás de una anciana holandesa que demoró casi una hora discutiendo
el peso de sus once maletas. Empezaba a aburrirme cuando vi la aparición instantánea que me dejó sin aliento,
así que no supe cómo terminó el altercado, hasta que la empleada me bajó de las nubes con un reproche por mi
distracción. A modo de disculpa le pregunté si creía en los amores a primera vista. <<Claro que sí>>, me dijo.
<<Los imposibles son los otros.>> Siguió con la vista fija en la pantalla de la computadora, y me preguntó qué
asiento prefería: fumar o no fumar.
- Me da lo mismo – le dije con toda intención - , siempre que no sea al lado de las once maletas.
Ella lo agradeció con una sonrisa comercial sin apartar la vista de la pantalla fosforescente.
- Escoja un número – me dijo - : tres, cuatro o siete.
- Cuatro.
Su sonrisa tuvo un destello triunfal.
- En quince años que llevo aquí – dijo - , es el primero que no escoge el siete.
Marcó en la tarjeta de embarque el número del asiento y me la entregó con el resto de mis papeles
mirándome por primera vez con ojos color de uva que me sirvieron de consuelo mientras volvía a ver a la bella.
Sólo entonces me advirtió que el aeropuerto acababa de cerrarse y todos los vuelos estaban diferidos.
Vocabulario
liso = lins
sutil = subtil, fin
lince = linx, râs (animal)
seda = mătase
tenue = slab, voalat, palid
lino = in
bugambilia = arbust ornamental
sigiloso = secret, misterios
tranco = pas mare, salt
hacer la cola = a sta la coadă
la muchedumbre = mulţime, gloată
nevar = a ninge
la nieve = ninsoarea
orilla = mal, ţărm, margine
carga = încărcătură
fila = şir, rând
peso = greutate
aliento = respiraţie, răsuflare
empleado = funcţionar
emplear = a folosi, a utiliza
pantalla = ecran
la computadora (Am. Lat.) = el ordenador (Spania) = calculatorul
destello = sclipire
diferir = a amâna

33
Gabriel García Márquez (Colombia,1928) – gran escritor contemporáneo. Premio Nobel
de Literatura en 1982. Cien años de soledad, El otoño del patriarca, Crónica de una muerte
anunciada, El amor en los tiempos del cólera, La mala hora, Doce cuentos peregrinos.

34
LECCIÓN 5
Mal de amores Suferinţă din dragoste
Hoy me he despertado con un poco de Astăzi m-am trezit cu ceva durere de cap.
dolor de cabeza. Está bien… Lo reconozco: efecto Bine… Recunosc: efect al beţiei de aseară. A venit
de la borrachera de anoche. Es que se vino Antonella foarte deprimată şi… Nu. înainte a ajuns
Antonella muy deprimida y… No, antes llegó Alicia, vecina de la etajul şapte. Vorbeşte o spaniolă
Alicia, la vecina del séptimo. Habla un español oribilă, biata de ea s-a născut în New York şi a
horroroso, la pobre nació en Nueva York y vivió allí locuit acolo până anul trecut, când s-a întors cu
hasta el año pasado, cuando regresó con su madre, mama ei, după divorţul părinţilor. Uneori nici măcar
después de la separación de sus padres. A veces ni nu pot să înţeleg ce spune, cu accentul acela
siquiera puedo entender lo que dice, con ese insuportabil pe care îl are.
insoportable acento que tiene. - Bună, mi-a spus. Pot să-ţi cer o favoare? Poţi să-
- ¡Hola! me dijo. ¿Puedo pedirte un favor? ¿Puedes mi împrumuţi, te rog, în seara asta fusta ta cea
dejarme, por favor, esta noche tu falda pequeñita? mică?
- ¿Cuál de ellas? le pregunté yo. - Care din ele? am întrebat-o eu.
- La negra, porque es muy sexy y tengo que - Cea neagră, pentru că este foarte sexy şi trebuie să
encontrarme con José. Me la pongo con mi blusa mă întâlnesc cu José. Mi-o pun cu bluza violetă,…
violeta… - Da, o bluză decoltată convenabil, am observat eu.
- Sí, una blusa escotada convenientemente, observé - … dat fiind că mergem la discotecă.
yo. Am rămas surprinsă.
-…ya que vamos a la discoteca. - Cine este José, dacă se poate şti?
Me quedé asombrada. - Prietenul meu, cine să fie?
- ¿Quién es José, si se puede saber? - Cum prietenul tău?… Nu se numea Javier?
- Mi novio, ¿quién va a ser? - Yes… Da… Bine,… Adevărul e că… Era prea
- ¿Cómo que tu novio?… ¿No se llamaba Javier? plictisitor, mă tot bătea la cap şi am hotărât să-i dau
- Yes…Sí…Bueno,… Es que… Era un plomo de papucii.
mucho cuidado, me daba la lata todo el tiempo y - Foarte bine… Mă bucur pentru tine. În viaţă
decidí mandarle a freír espárragos. trebuie să fii îndrăzneţ, i-am spus eu.
- Muy bien… Me alegro por ti. En la vida hay que Ea s-a supărat:
saber ser audaz, le dije yo. - Ascultă,… Nu râde de mine. Mi-o împrumuţi sau
Ella se enfadó: nu?
- Oye, no me tomes el pelo. ¿Me la dejas o no? - Da, da, ţi-o împrumut. Cred că este cam necălcată.
- Sí, sí, te la dejo. Creo que está un poco sin - Nu contează.
planchar. I-am adus fusta şi am pus fierul de călcat în
- No importa. priză. Cineva a sunat la uşă.
Le traje la falda y enchufé la plancha. - Cine este? m-a întrebat Alicia.
Alguien llamó a la puerta. - E Antonella, şi-a uitat cheile.
- ¿Quién es? me preguntó Alicia. Italianca plângea.
- Es Antonella, se ha olvidado las llaves. - Ce e cu tine? am interogat-o.
La italiana estaba llorando. - Giorgio… Ne-am certat, a reuşit să articuleze între
- ¿Qué te pasa? la interrogué. suspine.
- Giorgio… Hemos peleado, consiguió articular - Sărăcuţa! a exclamat Alicia cu un gest comic. Ştii
entre suspiros. şi tu că bărbaţii sunt nişte tâmpiţi. Toţi. Ne-am simţi
- ¡Pobrecita!… exclamó Alicia con un gesto mult mai bine fără ei.
cómico. Ya sabes que los hombres son unos - Tu crezi? i-am şoptit eu la ureche fără să mă audă
imbéciles. Todos. Estaríamos mucho mejor sin cealaltă.
ellos. - Au un mod de utilizare destul de redus, a continuat
- ¿Tú crees? le susurré yo al oído sin que la otra me Alicia neluându-mă în seamă. Sunt buni numai să
escuchara. ne mănânce zilele. Sunt nişte inutili,

35
- Tienen un modo de empleo bastante incapabili să supravieţuiască fără ca o femeie să le
reducido, siguió Alicia sin hacerme caso. Sólo facă mâncare şi să le ţină rufele spălate şi călcate. În
sirven para amargarle a una la vida. Son unos schimb, noi putem să ne descurcăm foarte bine fără
inútiles, incapaces de sobrevivir sin que una mujer ei.
les prepare la comida y les tenga la ropa lavada y - Totuşi, am protestat eu, există ceva ce nu putem
planchada. En cambio, nosotras nos apañamos muy obţine singure.
bien sin ellos. - Să avem copii. Te înşeli foarte mult, dragă. Slavă
- Sin embargo, protesté yo, hay algo que no Domnului, astăzi există metode pentru a ne lipsi de
podemos lograr solas. colaborarea lor directă.
- Tener hijos. Estás muy equivocada, querida. - Nici procedeul tradiţional nu e rău, mi-am
Gracias a Dios, hoy hay métodos para prescindir de exprimat eu părerea. Bineînţeles, dacă ar putea
su colaboración directa. schimba puţin finalul, ar fi mai bine. Se spune că
- El procedimiento tradicional tampoco está mal, naşterea doare îngrozitor.
opiné yo. Claro, si pudieran cambiar un poco el Antonella îşi scosese batista şi suspina.
final, sería mejor. Dicen que el parto duele la mar. - Cred că am soluţia, am anunţat eu.
Antonella había sacado su pañuelo y Am scos din frigider o sticlă de lichior şi
sollozaba. le-am întrebat:
- Creo que tengo la solución, avisé yo. - Ştiţi ce fac bărbaţii când suferă pentru o femeie?
Saqué de la nevera una botella de licor y - Ce fac?
les pregunté: - Caută o sticlă de alcool şi… o altă femeie. Cum
- ¿Sabéis qué hacen los hombres cuando sufren por avem drepturi egale, putem să facem acelaşi lucru.
una mujer? Dă-mi paharele, te rog… bunica mea avea o reţetă
- ¿Qué hacen? de lichior special pentru astfel de cazuri, se numea
- Buscan una botella de alcohol y… otra mujer. Chagrin d’amour, adică “Suferinţă din dragoste”.
Como tenemos derechos iguales, podemos hacer lo Aşa că vom bea şi după aceea ne vom duce să
mismo. Acércame los vasos, por favor. Mi abuela găsim alţii, mai frumoşi, mai înalţi, mai bogaţi…
tenía una receta de licor especial para tales casos, se Nici unul dintre ei nu merită lacrimile noastre.
llamaba Chagrin d’amour, es decir “Mal de Noroc!
amores”. Así que vamos a beber y luego nos iremos Am spus numai pentru Antonella:
a encontrar otros, más guapos, más altos, más - Ăsta chiar că e alcool, nu ca cel de acum câteva
ricos… Ninguno de ellos se merece nuestras zile.
lágrimas. ¡Salud! Dar ea continua să plângă.
Dije sólo para Antonella: - Îmi pare foarte bine, s-a bucurat Alicia. Sigur că
- Esto sí que es alcohol, no como el del otro día… vom găsi alţii cu mai mulţi bani. Bărbaţii sunt ca
Pero ella seguía llorando. tuburile de pastă de dinţi: când nu mai au resurse,
- Me parece muy bien, se alegró Alicia. Seguro que nu valorează nimic.3
encontraremos otros más adinerados. Los hombres Antonella a vrut să asculte nu ştiu ce
son como los tubos de dentífrico: cuando no tienen melodie sentimentală, Beatrice a ajuns şi şi-a
pasta2, no valen nada. amintit de prima ei dragoste, eu m-am întristat… Şi,
Antonella quiso escuchar no sé qué evident, în curând am sfârşit toate prin a râde. Să
melodía sentimental, Alicia también se puso mă îmbăt cu femei vorbind despre bărbaţi este unul
melancólica, Beatrice llegó y se acordó de su primer dintre lucrurile care îmi plac cel mai mult în această
amor, yo me entristecí… Y, evidentemente, lume. Dar mahmureala din ziua următoare nu mă
terminamos todas riéndonos dentro de un rato. prea încântă.
Emborracharme con mujeres hablando de hombres
es una de las cosas que más me gustan en esta vida.
Pero la resaca del día siguiente no me hace ninguna
gracia.
2 3
Juego de palabras basado en el doble sentido de la palabra Joc de cuvinte intraductibil, bazat pe dublul sens al
pasta. cuvântului pasta.
36
Vocabulario
borrachera = beţie
anoche = aseară
dejar = a lăsa, a împrumuta (dejar de… = a înceta să…)
escotar = a decolta
el escote = decolteul
asombrar(se) = a (se) uimi
asombrado = surprins, uimit
dar la lata = a bate la cap
lata = cutie de conserve
mandar a freír espárragos = a trimite la plimbare, a da papucii
audaz = îndrăzneţ
audacia = îndrăzneală
enfadarse = a se supăra
tomar el pelo = a râde de cineva, a face bâză
planchar = a călca (cu fierul de călcat)
la plancha = fierul de călcat
enchufar = a pune în priză
el enchufe = priza
la llave = cheia
pelear = a se certa
suspirar = a suspina
susurrar = a şopti
apañarse = a se descurca
lograr = a reuşi
prescindir = a se lipsi de
procedimiento = procedeu
el/la mar = marea (în gen. este subst. masc.; devine fem. în exprimări poetice)
la mar (de)… = cantitate mare
pañuelo = batistă, batic, eşarfă
sollozar = a suspina
sacar = a scoate
alegrarse = a se bucura
alegría = bucurie
adinerado = bogat, cu bani
entristecerse = a se întrista
rato = clipă, moment

Vocabulario suplementario
La ropa (hainele)
el abrigo = paltonul
de tela = de stofă
de piel = de blană
la bufanda = fularul
los guantes = mănuşile
la gorra = căciula
el sobretodo = pardesiul
el impermeable = impermeabilul

37
el traje = costumul
el traje de baño/el bañador = costumul de baie

Sección de señoras(raionul de femei)


el vestido = rochia
la blusa = bluza
de seda = de mătase
de algodón = de bumbac
la falda = fusta
larga = lungă
corta (minifalda) = scurtă
la chaqueta = jacheta
de cuero = de piele
de tela = de stofă
la camiseta = tricoul
el camisón = cămaşa de noapte
las medias = ciorapii
las bragas = chiloţii
el sujetador = sutienul

Sección de caballeros (raionul de bărbaţi)


la camisa = cămaşa
los pantalones = pantalonii
largos = lungi
cortos = scurţi
los vaqueros = blugii
los calcetines = şosetele
los calzoncillos = chiloţii
el jersey = el suéter = pulover
el chaleco = vesta
la corbata = cravata
el saco = sacoul
el pijama = pijamaua

las rebajas = reducerile de preţuri


el precio = preţul
el sombrero = pălăria
la talla = talia, numărul
la tienda = magazinul
los grandes almacenes = marile magazine
los botones = nasturii
abrochar los botones = a închide nasturii
el bolsillo = buzunarul
el cuello = gulerul
la solapa = reverul
tela = stofă
lisa = uni
de rayas = în dungi
de cuadros = în carouri
estampada = imprimată

38
de lunares = cu buline
Calzado (Încălţăminte)
los zapatos = pantofii
las sandalias = sandalele
las botas = ghetele, cizmele

Perfectul simplu – neregularităţi


1. Modificări vocalice: e/i, o/u
Sentir Pedir
sentí pedí
sentiste pediste
sintió pidió
sentimos pedimos
sentisteis pedisteis
sintieron pidieron

Dormir Morir
dormí morí
dormiste moriste
durmió murió
dormimos morimos
dormisteis moristeis
durmieron murieron
Alte verbe care prezintă modificări vocalice: advertir(a preveni, a observa), arrepentirse(a regreta, a se
căi), consentir(a consimţi), convertir(a transforma), divertirse(a se distra), herir(a răni), hervir(a fierbe),
mentir(a minţi), preferir(a prefera), referirse(a se referi), despedir(a concedia), servir(a servi), elegir(a alege),
expedir(a expedia), impedir(a împiedica), medir(a măsura), perseguir(a urmări), seguir(a urma, a continua),
reír(a râde), repetir(a repeta), vestirse(a se îmbrăca).

2. Verbele terminate în – ducir


Au perfect simplu neregulat:
Conducir
conduje
condujiste
condujo
condujimos
condujisteis
condujeron

Traducir
traduje
tradujiste
tradujo
tradujimos
tradujisteis
tradujeron

39
3. Verbe neregulate independente
Haber Ser = Ir Venir
hube fui vine
hubiste fuiste viniste
hubo fue vino
hubimos fuimos vinimos
hubisteis fuisteis vinisteis
hubieron fueron vinieron

Tener Estar Decir


tuve estuve dije
tuviste estuviste dijiste
tuvo estuvo dijo
tuvimos estuvimos dijimos
tuvisteis estuvisteis dijisteis
tuvieron estuvieron dijeron

Hacer Caber Andar


hice cupe anduve
hiciste cupiste anduviste
hizo cupo anduvo
hicimos cupimos anduvimos
hicisteis cupisteis anduvisteis
hicieron cupieron anduvieron

Querer Saber Traer


quise supe traje
quisiste supiste trajiste
quiso supo trajo
quisimos supimos trajimos
quisisteis supisteis trajisteis
quisieron supieron trajeron

Poner Poder Dar


puse pude di
pusiste pudiste diste
puso pudo dio
pusimos pudimos dimos
pusisteis pudisteis disteis
pusieron pudieron dieron

40
Observaţii:
1. Formele de perfect simplu ale verbelor ser şi ir coincid.
2. Haber la perfectul simplu, urmat de un participiu, formează perfectul anterior: hube escrito.
3. Hubo este forma impersonală a lui haber (perfectul simplu al lui hay): Hubo mucha gente allí. = A
fost multă lume acolo.
4. La verbele neregulate la perfectul simplu nu se mai întâlnesc accentele grafice.
Exerciţii:
I. Puneţi verbele din paranteză la forma corectă de perfect simplu:
1.(Tener - yo) que coger un taxi. 2. Ayer (venir - él) a verme. 3. No (querer - ellos) darme tu dirección.
4. No (poder - nosotros) avisarte. 5. ¿Por qué no me (decir - tú) nada? 6. No (saber - yo) qué hacer. 7.
Me (traer - él) el dinero. 8. (Andar - nosotros) un rato por ahí. 9. (Convertirse - él) en mi mayor
enemigo. 10. (Morirse - nosotros) de vergüenza.

II. Traduceţi în spaniolă:


1.Am plecat, pentru că nu mă simţeam bine. 2. De ce nu ţi-ai pus rochia albastră? 3. N-am încăput toţi
în maşină. 4. De ce ai făcut-o? 5. De ce nu aţi putut veni şi voi? 6. N-a vrut să se întoarcă. 7. Ieri am
vrut să vin pe la tine, dar nu erai, nu mi-a deschis nimeni. 8. S-au distrat foarte bine. 9. Mi-a repetat
întrebarea. 10. Atunci a fost totul clar.

Lecturas
Europa, mon amour
Italia
Ramón de España
A menudo me pregunto, cuando me cruzo por las calles de mi ciudad con esos bulliciosos grupos de
turistas italianos vestidos de manera ridícula, cómo se las apañan los herederos de César y Leonardo para
reproducirse. Esta cuestión me la formulo cuando veo que los integrantes de dichos colectivos tan latosos
pertenecen todos, ¡todos!, al sexo masculino. Venga, no me digan que nunca se han fijado en ellos. Con el ruido
que hacen es imposible que pasen desapercibidos. No son como los japoneses, de cuya discreta presencia nos
avisan los clics de sus Nikon y las aglomeraciones que montan frente a la Sagrada Familia o la Pedrera. No, los
italianos hablan fuerte, molestan a los transeúntes y ofenden especialmente a las personas sensibles con sus
camisetas chillonas con inscripciones en inglés (idioma que, como a buenos palurdos, les fascina) y sus
grotescos pantalones cortos floreados. Añádanles a estos detalles vestimentarios unos cortes de pelo
lamentables y todo tipo de collares, pendientes y nomeolvides, y se encontrarán con una invasión juvenil
francamente molesta.
Ante la pregunta de por qué estos muchachos no consiguen que ninguna chica de su país les acompañe
en sus peregrinaciones por España caben varias respuestas:
1. Son homosexuales. Poco probable, pues a pesar de su aspecto andrógino se pasan el día
incordiando a nuestras compatriotas, tratando de seducirlas con su labia (…)
2. Son unos maníacos sexuales. Igualmente improbable: alguien que pierde tanto tiempo en la
peluquería y en las tiendas de ropa no puede dedicarse full time al acoso sexual.
3. Son unos plastas. No deben serlo tanto cuando observamos con horror cómo muchas de nuestras
mujeres ceden ante sus asechanzas e, incluso, los recuerdan con cariño cuando por fin vuelven a su
país.
4. Las mujeres italianas están más a gusto en su país cuando los hombres lo han abandonado. Pudiera
ser: por lo menos pueden descansar durante unas semanas de la pesadez de sus compatriotas y
recibir a los extranjeros con los brazos abiertos.
…………………………………………………………………………………………………………….

41
¿Saben ustedes lo que cuesta un traje de Armani? Cualquiera que entre con la cabeza baja y el estigma
de la derrota en la frente en una tienda de Massimo Dutti o Enrique Muda lo sabe. ¿Cuánto dirían que vale una
alfombra de Rocky Semprini? Pregúntenselo al pringadillo que sale de la Casa de las Mantas mirando a derecha
e izquierda no sea que le vaya a ver alguien. Con tanta moda y tanto diseño, lo que antes eran necesidades
básicas se han convertido en obligaciones sociales. Y así está Europa, llena de apestados de la modernidad,
hogares destrozados e hijos sin padres…
Vocabulario
cruzar(se) = a traversa, a (se) încrucişa
bullicioso = zgomotos
latoso = muermo = pisălog, cicălitor
desapercibido = neobservat
el transeúnte = trecătorul
palurdo = zafio = cafre = mojic, bădăran, mârlan
molestar = a deranja
incordiar = a sâcâi, a bate la cap
labia = limbuţie, sporovăială, trăncăneală
acoso = hărţuire
plasta = nesuferit
asechanza = pândă
la pesadez = caracter insuportabil, plictiseală
pringadillo = fraierit, victimă
manta = pătură, plapumă
hogar = cămin, vatră
Ramón de España – escritor español contempóraneo. Autor de Europa, mon amour, El
odio: fuente de la vida y motor del mundo.

Beltenebros
Antonio Muñoz Molina
Me dijeron que manejaba una astucia de hombre invisible y que sabía disparar tan certeramente como
yo mismo y esconderse y desaparecer como una sombra. Una noche, en una borrosa ciudad italiana a donde
viajé desde Milán, me enseñaron una fotografía en la que estaba él, corpulento y medio desnudo en una playa
del mar Negro, con un amplio bañador muy ceñido a la protuberancia del vientre, abrazando a una mujer y a
una niña de aire mustio peinada con tirabuzones, sonriendo sin desconfianza ni alegría hacia la cámara, hacia la
mirada y la presencia de alguien que ahora sin duda es su enemigo y aguarda en Praga o en Varsovia la noticia
de su ejecución.
Me dieron su foto y un sobre cerrado que contenía el pasaporte que él estaba esperando para poder huir
y un fajo de extraños billetes españoles. Ése era el cebo, el pasaporte y el dinero que él había pedido, pero me
dijeron que tuviera cuidado, porque recelaría, que nadie más que yo podría ir al interior y ejecutarlo sin peligro,
y recordaron mi pasado de tantos años atrás y mi pasaporte británico, admirando o reprobando en silencio, con
un poco de rencor, la hechura de mi gabardina blanca y los puños de mi camisa con gemelos de oro. No me
pidieron nada más ni me ofrecieron nada a cambio, no me aseguraron un porvenir en el catálogo de los héroes.
Entré en aquel lugar y había un hombre de traje oscuro y gafas de montura metálica sentado junto a una botella
de agua mineral que me sonrió levantando mucho la cabeza, como reconociéndome, aunque no del todo, como
si alguna enfermedad de la vista le impidiera precisar con exactitud los rasgos de mi cara, y había otros a su
lado, de pie, más en la sombra, estrechando mi mano, llamándome capitán, invulnerables al tiempo y a los
efectos de la guerra conmemorada y perdida en la que fugazmente yo fui un capitán, vestidos con una rancia
pulcritud de maniquíes anacrónicos, muy pálidos, recién llegados de oficinas insalubres y de arrabales
monótonos de la Europa oriental, inhábiles como difuntos que vuelven a la vida ignorando todas las cosas
usuales: el modo en que camina la gente, su forma de vestir o de fumar cigarrillos.
42
Vocabulario
manejar = 1. a mânui 2. (America latină) a conduce
disparar = a trage cu arma
borroso = confuz, neclar
ceñir = a încinge, a înconjura, a înfăşura
ceñido = strâns, îngust
mustio = ofilit, trist
tirabuzón = cârlionţ, buclă
el sobre = plicul
fajo = mănunchi, fişic
cebo = 1. hrană, mâncare 2.momeală
dinero = bani
recelar = a bănui, a nu avea încredere
rencor = ranchiună, pizmă, pică
hechura = lucrătura, execuţia
los puños = 1.pumnii 2. manşetele
gemelos = 1. gemeni 2. butoni
el porvenir = viitor
las gafas = ochelarii
rasgo = trăsătură
rancio = 1. rânced 2.învechit, demodat
la pulcritud = aspect îngrijit, curăţenie, fineţe
el arrabal = cartier mărginaş, suburbie, periferie

Antonio Muñoz Molina (1956) – uno de los grandes escritores españoles


contemporáneos: Invierno en Lisboa (Premio Nacional de Literatura), Beltenebros, Nada del
otro mundo, El dueño del secreto, Ardor guerrero, El jinete polaco (Premio Nacional de
literatura). Pertenece a la Real Academia Española.

43
LECCIÓN 6
Cambio de… Trecere pe…
acera partea cealaltă
Antonella y yo estábamos ya vestidas, Antonella şi cu mine eram deja îmbrăcate,
esperando a Beatrice. Dos días enteros me habían aşteptând-o pe Beatrice. Două zile întregi mă
dado la tabarra, amenazándome con llevarme a la bătuseră la cap, ameninţându-mă că mă duc la
discoteca de Atocha, para educarme. Yo protesté discoteca Atocha, ca să-mi facă educaţia. Eu am
todo el tiempo y les sugerí que no me gustaban tales protestat tot timpul şi le-am sugerat că asemenea
sitios, pero insistieron. Me había echado medio kilo locuri nu-mi plac, dar au insistat. Îmi dădusem o
de maquillaje y me dolía vagamente la cabeza. jumătate de kilogram de fard şi mă durea vag capul.
- Tengo una jaqueca terrible, me quejé. - Am o migrenă teribilă, m-am plâns.
- Lo que tú tienes es resaca, me corrigió Antonella. - Ceea ce ai tu se numeşte mahmureală, m-a
Con la… corectat Antonella. Cu…
Alguien llamaba a la puerta. Cineva suna la uşă.
- ¡Por fin! me alegré yo. - În sfârşit, m-am bucurat eu.
- Creo que es Antonio. Me olvidé de avisarte que le - Cred că este Antonio. Am uitat să te anunţ că îl
había invitado también. invitasem şi pe el.
Antonio es un chico muy majo, que vive Antonio este un tip beton, care locuieşte în
enfrente. Ella le conoció viniendo del super, llena faţă. Ea l-a cunoscut venind de la piaţă, încărcată de
de bolsas. Él, muy amable, se ofreció para ayudarla. plase. El, foarte amabil, s-a oferit să o ajute. A fost o
Fue una tremenda casualidad, Alicia la del séptimo coincidenţă teribilă, Alicia cea de la etajul şapte l-a
se ligó con el mismísimo pretexto a José, el agăţat cu acelaşi pretext pe José, fratele lui Antonio.
hermano de Antonio. - Liftul ăsta nu funcţionează? s-a interogat Antonio
- ¿Este ascensor no funciona? se interrogó Antonio intrând.
entrando. În acest moment m-a văzut pe mine.
En ese momento me vio a mí. - Salut!… Ah, da, româncele nu sărută.
- ¡Hola!… Ah, sí, las rumanas no besan. I-am dat un pupic nesemnificativ, ca să-l
Le di un besito insignificante, para hacerle fac să tacă.
callar. - Ce-o fi cu Beatrice? s-a impacientat Antonella.De
- ¿Qué le pasará a Beatrice? se impacientó un sfert de oră se aranjează în baie.
Antonella. Lleva un cuarto de hora arreglándose en - Şi eu am întârziat, s-a scuzat Antonio. Trebuia să
el baño. termin nişte hârtii. Tâmpitul ăla cu tărâţe în cap care
- Yo también me he retrasado, se disculpó Antonio. e şeful meu…
Tenía que terminar unos papeles. Ese gilipollas sin A apărut Beatrice, l-a salutat pe Antonio şi
pelota que es mi jefe… s-a dus un moment în camera ei.
Apareció Beatrice, saludó a Antonio y se - Aţi pierdut meciul, mi-a vorbit Antonio.
fue un momento a su cuarto. - Ce meci?
- Perdisteis el partido, me habló Antonio. - De fotbal, bineînţeles. Cu italienii. Antonella nu a
- ¿Qué partido? râs de tine?
- De fútbol, claro. Con los italianos. ¿Antonella no Mie mi-a venit o idee. Cunoşteam mai
te tomó el pelo? mulţi compatrioţi ai lui Batistutta.
A mí se me ocurrió algo. Conocía más - Nu, pe femei ne doare în cot de fotbal. Dar… eşti
compatriotas de Batistutta. sigur?
- No, a las mujeres nos importa un pimiento el - Bineînţeles că da. Nu te-aş minţi cu asta, a făcut
fútbol. Pero… ¿Estás seguro? Antonio pe ofensatul.
- Claro que sí. No te mentiría en algo así, se hizo - Atunci îi voi trimite un mesaj Imbecilului, i-am
Antonio el ofendido. explicat eu.
- Entonces, le voy a mandar un mensaje al Imbécil, - Cui?
le expliqué yo.
- ¿A quién?
44
_- Al Imbécil. Bueno, es un amigo italiano. ¡Mira! - Imbecilului. Cum să-ţi spun, este un prieten
Empecé a mostrarle la agenda de mi móvil. italian. Uită-te!
Una semana antes, como me había enfadado con Am început să-i arăt agenda celularului
todos los hombres del Universo, había almacenado meu. Cu o săptămână în urmă, supărându-mă pe toţi
en la memoria de la cajita mágica el número de bărbaţii din univers, introdusesem în memoria
Claudio con el nombre “Imbécil”, el de Alexandru cutiuţei magice numărul lui Claudio cu numele
con “Idiota” y el de Dan con “Cretino”. Viendo “Imbecilul”, pe al lui Alexandru cu “Idiotul” şi pe al
todo eso en la pantalla, Antonio me declaró que le lui Dan cu “Cretinul”. Văzând toate astea pe ecran,
parecía alucinante. Entró Beatrice y nos Antonio a declarat că e în extaz. A intrat Beatrice şi
interrumpió. ne-a întrerupt.
- Tengo un problema, dijo. No puedo ir a la - Am o problemă, a spus ea. Nu pot să merg la
discoteca, ¡id vosotros, sin mí! discotecă.
- ¡Qué bien! triunfé yo. ¡No vamos a bailar! Nos - Ce bine! am triumfat eu. Nu mergem să dansăm!
quedamos en el primer bar y contemplamos a los Rămânem în primul bar şi contemplăm tipii.
tíos. - Fără să facem bâză de ei? a surâs Antonella.
- ¿Sin burlarnos de ellos? sonrió Antonella. - Nu sunt homosexual! ne-a avertizat Antonio
- ¡No soy marica! nos advirtió Antonio dezamăgit.
desilusionado. - Cum adică nu? m-am indignat eu. Nu eşti de pe
-¿Cómo que no? me indigné yo. ¿No has venido de partea cealaltă?5 Dacă locuieşti în faţă, îmi închipui
la otra acera?4 Es que, como vives enfrente, me că trebuie să traversezi strada.
imagino que cruzas la calle. El a izbucnit în râs.
Él se echó a reír. - Nu, mi-a răspuns. Am venit în maşină pe strada
- No, me contestó. Vine en coche por la calle Canarias.
Canarias. - Ce problemă ai? a întrebat-o Antonella pe
- ¿Qué problema tienes? le preguntó Antonella a Beatrice.
Beatrice. Beatrice i-a şoptit ceva la ureche.
Beatrice le susurró algo al oído. - Ce e cu tine? m-am îngrijorat eu.
- ¿Qué te pasa? me preocupé yo. Antonella l-a privit nehotărâtă pe Antonio,
Antonella miró indecisa a Antonio, luego apoi m-a lămurit:
me aclaró: - Are diaree.
- Tiene diarrea. Beatrice s-a înroşit şi cred că avea un
Beatrice se puso colorada y creo que tenía oarecare chef să o ucidă pe Antonella.
ciertas ganas de matar a Antonella. - Asta se rezolvă cu puţin orez, i-am spus eu. Înghiţi
- Eso se arregla con un poco de arroz, le dije yo. Te un pumn de orez cu apă, ca şi cum ar fi pastile şi îţi
tragas un puñado de arroz con agua, como si fueran va trece.
pastillas, y te pondrás bien. Ea s-a dus un moment în bucătărie.
Ella se fue un momento a la cocina. - Dar nu mergem la discotecă, nu-i aşa? i s-a auzit
- Pero no vamos a la discoteca, ¿no? se oyó su voz. vocea.
- Claro que no, la tranquilizó Antonella. Nos - Bineînţeles că nu, a liniştit-o Antonella. Ne oprim
detenemos en el primer bar y escogemos la mesa în primul bar şi alegem masa care este cea mai
que está más cerca de los servicios. apropiată de toaletă.
En el ascensor le escribí a Claudio el În lift i-am scris lui Claudio mesajul la care
mensaje que había pensado: Felicidades por lo del mă gândisem. Era aşa: Felicitări pentru fotbal.
fútbol. Traducción: no se te ocurra tocar el tema Traducere: să nu-ţi treacă prin cap să atingi
cuando vuelvas. Mientras tanto los demás subiectul când te întorci. În timpul acesta ceilalţi
comentaban mi agenda telefónica. îmi comentau agenda telefonică.

4 5
Juego de palabras, basado en la expresión ser de la otra Joc de cuvinte bazat pe expresia ser de la otra acera a fi
acera = ser homosexual. homosexual.
45
- Estos apodos ocultan nombres muy ilustres, les - Aceste porecle ascund nume foarte ilustre, le-am
expliqué. Tengo aquí a todos los príncipes herederos explicat. Am aici toţi prinţii moştenitori din
de Europa… Europa…
- … vivos o muertos, completó Beatrice. - … vii sau morţi, a completat Beatrice.
- … y os dais cuenta de que no podrían figurar en - … şi vă daţi seama că nu pot figura în celularul
mi móvil los nombres verdaderos. ¿Qué hago si me meu numele adevărate. Ce fac dacă mi-l fură?
lo roban? - Pe prinţ? a vrut să ştie Antonella.
- ¿Al príncipe? quiso saber Antonella. - Telefonul, am precizat eu.
- El teléfono, precisé yo. Pe Beatrice o suna cineva. Era Flavio şi ea
A Beatrice la llamaron. Era Flavio y ella se a început să-i relateze că este cu o fată, Iulia, foarte
puso a contar que estaba con una chica, Iulia, muy frumoasă, că eu port o fustă mini… Şi convorbirea
guapa, que yo llevaba una minifalda… Y la s-a întrerupt.
conversación se cortó. - Şi vorbeaţi despre a admira băieţii, a observat
- Y hablábais de admirar a los chicos, observó Antonio.
Antonio. - Evident, am confirmat eu. Prefer bărbaţii.
- Sin lugar a dudas, confirmé yo. Prefiero los - Cum?… s-a supărat Beatrice. Dar, Iulia, nu poţi
hombres. spune că preferi bărbaţii dacă niciodată nu ai
- ¿Cómo? se enfadó Beatrice. Pero, Iulia, no puedes încercat cu o femeie. Ca să ştii dacă ceva îţi place
decir que prefieres a los hombres si nunca lo has sau nu, trebuie să încerci.
probado con una mujer. Para saber si algo te gusta o Am reflectat o clipă şi nu am găsit replică.
no, tienes que probarlo. - Ai dreptate, am admis. Mă voi gândi.
Reflexioné un instante y no encontré - Rămânem aici? a întrebat Antonella.
réplica. Era vorba despre bar. Ne-am aşezat în jurul
- Tienes razón, admití. Me lo voy a pensar. singurei mese libere, care – din fericire – nu era
- ¿Nos quedamos aquí? preguntó Antonella. departe de baie. Celularul meu a sunat puţin: mesaj
Se trataba del bar. Nos sentamos alrededor de la Claudiu! L-am citit: Nu-ţi face griji. Era
de la única mesa libre, que – por suerte – no estaba exclus. Sper să ating alte lucruri.7 I-am răspuns: Te
lejos del aseo. Mi móvil sonó un poquito: ¡mensaje avertizez că la bibliotecă nu este nici pian, nici
de Claudio! Lo leí: No te preocupes. Estaba vioară. Prietenii mei se distrau de minune.
descartado. Espero tocar otras cosas.6 Le contesté: - Te-ai gândit? m-a întrebat Beatrice.
Te advierto que en la biblioteca no hay ni piano, ni - La ce trebuia să mă gândesc?
violín. Mis amigos lo pasaban muy bien. Văzând surîsul ei şmecheresc, mi-am adus
- ¿Te lo has pensado? me preguntó Beatrice. aminte.
- ¿Qué tenía que pensarme? - Ştii, i-am spus, după atâtea studii “strălucite”, mi-
Viendo su sonrisa pícara, me acordé. au rămas numai două jumătăţi de neuron. Şi acelea
- Sabes, le dije, después de tantos “brillantes” vegetative. Aşa că eu nu pot să gândesc în toate
estudios, me han quedado solo dos mitades de zilele, înţelegi?
neurona. Y esas vegetativas. Así que yo no puedo
pensar todos los días, ¿comprendes?

6 7
Juego de palabras basado en los sentidos del verbo tocar. Joc de cuvinte bazat pe sensurile verbului tocar.
46
Vocabulario
dar la tabarra = a bate la cap
majo = simpatic
(super)mercado = magazin universal
bolsa = plasă
callar = a tăcea
retrasar = demorar = a întârzia
gilipollas = prost, tâmpit, idiot
pelota = 1. minge 2. dovleac, diblă
el jefe = şeful
importarle un pimiento = a nu-i păsa, a-l durea în cot
ofender = a insulta
el almacén = magazinul
almacenar = a înmagazina
caja = 1. cutie 2. casă de plată la magazin
mágico = magic
pantalla = ecran
alucinar = a avea halucinaţii
triunfar = a triumfa
triunfo = triumf
bailar = a dansa
el baile = dansul
tomar el pelo = burlarse = a râde de, a face bâză
el marica = el maricón = homosexualul
la acera = trotuarul
indeciso = nehotărât
aclarar = a clarifica
matar = a ucide
ponerse colorado = a se înroşi
arreglar(se) = a (se) aranja
tragar = a înghiţi
detener(se) = parar(se) = a (se) opri
los servicios = los aseos = baia, toaleta
verdadero = adevărat
figurar = 1. (v.r.) a-şi imagina 2. (en) a figura în
descartar = a exclude
advertir = a avertiza, a preveni
brillante = I.(adj.) strălucitor II. (s.m.) briliant
la mitad = jumătatea
la neurona = neuronul
vegetativo = vegetativ, din Sistemul Nervos Vegetativ (SNV)
tocar 1. a atinge 2. a cânta la un instrument (tocar la guitarra) 3. a fi rândul
cuiva (me toca a mí; le toca a él) 4. tocar el timbre = a suna la sonerie

Vocabulario suplementario
Los médicos (Medicii)
el médico = medicul
el paciente = pacientul
la enfermera = infirmieră
el hospital = spitalul
la clínica = clinica
el consultorio = cabinetul
la consulta = 1. consultare, examinare 2. cabinet medical
doler la cabeza = a te durea capul
el dolor = durerea
padecer de = a suferi de
tener agujetas = a avea dureri musculare
escocer los ojos/la herida = a ustura ochii/rana
tomar el pulso = a lua pulsul
auscultar los pulmones/el corazón = a asculta plămânii/inima
picar la garganta/los oídos = a durea gâtul/urechile
toser = a tuşi
la tos = tusea
estornudar = a strănuta
sonarse = a sufla nasul
tener jaqueca = a avea migrenă
tener resaca = a fi mahmur
tener náuseas = a-i fi greaţă
zumbar los oídos = a ţiui urechile
recetar píldoras = a prescrie pilule
poner inyecciones = a face injecţii (cuiva)
supositorio = supozitor
vendar = a bandaja
venda = bandaj
bajón de tensión = cădere de tensiune
alergia = alergie
catarro = răceală
estar constipado/acatarrado/resfriado = a fi răcit
la gripe = gripa
tener gripe = a avea gripă
tener fiebre = a avea febră
guardar cama = a sta la pat
diarrea = diaree
estreñimiento = constipaţie
estar estreñido = a fi constipat
torcedura = dislocaţie, luxaţie
el esguince = entorsă
rotura = ruptură
rotura de ligamento = ruptură de ligament
desgarro muscular = întindere musculară
anestesiar = a anestezia
sacar una radiografía = a face o radiografie
encía = gingie
colmillo = canin
la apendicitis = apendicita
la diabetes = diabet
Concordanţa timpurilor la indicativ
(La correspondencia de los tiempos del
indicativo)

Propoziţia principală Propoziţia secundară


1. - prezent Orice timp al indicativului, cu
Prezent - viitor excepţia perfectului anterior
- condiţional prezent
- imperativ
- perfect compus
2. - imperfect a.acţiune anterioară: mai mult ca
Trecut - perfect simplu perfectul
- mai mult ca perfect b. acţiune simultană:imperfectul
- condiţional perfect c. acţiune posterioară: condiţional
prezent

Exemple:
1.
Dice que no sabe nada.
Prométeme que estarás de acuerdo.
Me confesará que en realidad no me quería.
Me diría que no puede ayudarme.
Me ha dicho que viene a verte.

2.
a) Me dijo que había estudiado lenguas románicas.
b) Me dijeron que estabas muy enfermo.
c) Declaró que aceptaría nuestras condiciones.
Exerciţii:
Traduceţi în spaniolă:
1.M-a întrebat când te-am văzut ultima oară. 2. A anunţat că se va întoarce
târziu. 3. Era sigur că tu nu vei face asta. 4. Ştia că nu o va revedea niciodată.
5. Noi nu aflasem că v-aţi despărţit. 6. A declarat că nu auzise nici un
zgomot. 7. Mi-am imaginat că într-o zi ei vor rupe relaţia. 8. M-am gândit că
aşteptarea va fi lungă. 9. Am crezut că nu vei putea veni. 10. Doctorul i-a
spus că nu se va putea reface atât de repede. 11. M-a întrebat dacă te cunosc.
12. Mi-a spus că este ocupat. 13. Credea că e cea mai frumoasă, cea mai
inteligentă, cea mai… 14. Ştiam că nu voi putea dormi. 15. Credeam că nu îţi
place muzica mea. 16. Am recunoscut că ai dreptate. 17. M-a anunţat că l-au
concediat. 18. Am văzut că fumează şi le-am spus că este interzis. 19. L-am
întrebat de ce este trist. 20. Au hotărât că vor divorţa.

Lectura
La noche boca arriba
J
ulio Cortázar
Volvió bruscamente del desmayo. Cuatro o cinco hombres jóvenes lo estaban
sacando de debajo de la moto. Sentía gusto a sal y sangre, le dolía una rodilla, y
cuando lo alzaron gritó, porque no podía soportar la presión en el brazo derecho.
Voces que no parecían pertenecer a las caras suspendidas sobre él lo alentaban con
bromas y seguridades. Su único alivio fue la confirmación de que había estado en su
derecho al cruzar la esquina. Preguntó por la mujer, tratando de dominar la náusea que
le ganaba la garganta. Mientras lo llevaban boca arriba hasta una farmacia próxima,
supo que la causante del accidente no tenía más que rasguños en las piernas.
La ambulancia policial llegó a los cinco minutos, y lo subieron a una camilla
blanda donde pudo tenderse a gusto. Con toda lucidez, pero sabiendo que estaba bajo
los efectos de un shock terrible, dio sus señas al policía que lo acompañaba. El brazo
casi no le dolía; de un corte en la ceja goteaba sangre por toda la cara. Una o dos
veces se lamió los labios para beberla. Se sentía bien, era un accidente, mala suerte;
unas semanas quieto y nada más. El vigilante le dijo que la motocicleta no parecía
muy estropeada. El vigilante le dio la mano al llegar al hospital y le deseó buena
suerte. Ya la náusea volvía poco a poco; mientras lo llevaban en una camilla de ruedas
hasta un pabellón del fondo, cerró los ojos y deseó estar dormido o anestesiado. Pero
lo tuvieron largo rato en una pieza con olor a hospital, llenando una ficha, quitándose
la ropa y vistiéndolo con una camisa grisácea y dura. Le movían cuidadosamente el
brazo, sin que le doliera. Las enfermeras bromeaban todo el tiempo, y si no hubiera
sido por las contracciones del estómago se habría sentido muy bien, casi contento.
Lo llevaron a la sala de radio, y veinte minutos después pasó a la sala de
operaciones. Alguien de blanco, alto y delgado, se le acercó y se puso a mirar la
radiografía. Manos de mujer le acomodaban la cabeza, sintió que lo pasaban de una
camilla a otra. El hombre de blanco se le acercó otra vez, sonriendo, con algo que le
brillaba en la mano derecha. Le palmeó la mejilla e hizo una seña a alguien parado
atrás.
Vocabulario
desmayo = leşin
desmayarse = a leşina
alzar = a ridica
alivio = uşurare
rasguño = zgârietură
camilla = targă
blando = moale
las señas = la dirección = adresa
gota = picătură
gotear = a picura
lamer = a linge
quieto = liniştit, nemişcat
estropear = a strica
estropeado = stricat
rueda = roată
pabellón = pavilion
quitarse la ropa = a-şi scoate hainele
bromear = a glumi
SOLUÍILE EXERCIÍILOR
Lecţia 1
I. 1. miraban… entraban. 2. preguntaba 3. conocía 4. hablaba 5. estaba 6.
sabíamos 7. queríais 8. podía 9. era 10. pasaba.
II. 1. Vivía en un pueblo del norte. 2. Cada domingo íbamos juntos al
parque. 3. No veía nada extraño. 4. Se había olvidado de llamarme. 5.
A mí no me había dicho nada. 6. Los niños jugaban en el parque. 7.
Nosotros veíamos una película policíaca. 8. Soñaba con comprarse
casa. 9. Él hablaba en su lengua y yo no entendía nada. 10. Le había
dicho una mentira, como de costumbre.
Lecţia 2
I. 1. iré 2. tendremos 3. Se quedarán… vivirán 4. diría. 5. haría 6.
volveríamos 7. dirá 8. verás 9. vendrá 10. sabremos.
II. 1. Lo siento, no iré con vosotros. 2. Mañana te llevo la receta. 3. He
hablado hoy con María Luisa; le llevará mañana a Ángela el modelo a
la Universidad. 4. No te preocupes, te llevaré el dinero a tiempo. 5. Te
dirán a ti lo que quieren. 6.. Te dolerá la cabeza. 7. En tu lugar, yo no
haría esto. 8. Volveríamos pasado mañana. 9. Podríamos visitar la
ciudad. 10. Le enviaríamos un telegrama.
Lecţia 3
I. 1. Esto lo puede hacer cualquiera. 2. Cualquier regalo le gustará, porque
es de tu parte. 3. Ninguno de vosotros me puede contradecir. 4. Nadie
ha salido de esta sala. 5. Nos invitó a él y a mí. 6. La carta para ti
estaba aquí. 7. Sus padres no le permiten venir conmigo. 8. Se lo doy
a él. 9. Todavía no le han dicho nada. 10. A ellos no les ha gustado la
película.
II. 1. He buscado en la nevera algo para comer y he sacado queso, tomates
y zumo de naranja. 2. Mamá ha puesto los cubiertos sobre el mantel.
3. Ha traído una botella de vino. 4. Nos hemos tomado una cerveza
juntos. 5. Quiero comer arroz. 6. Cocinaré alubias. 7. ¿Por qué no
cuelas los espaguetis? 8. Tienes que darle la vuelta a la tortilla. 9.
¿Quieres patatas fritas con asado? 10. La abuela le preparará una sopa
de legumbres.
Lecţia 4
I. 1. permitiste 2. salió 3. aceptaron 4. contestó 5. leyeron 6. sacaron 7.
contaste 8. volviste 9. acabó 10. estuvisteis… pasasteis.
II. 1. Me encontré con él, pero no me habló. 2. Ayer volvieron tarde, por eso
no te llamaron. 3. Su padre nunca le permitió fumar. 4. Nunca se
olvidó de felicitarme en mi cumpleaños. 5. En la reunión no se
mencionó este tema. 6. Se tomó una semana de vacaciones, para
reflexionar. 7. Él no me escribió nada, así que perdí la esperanza. 8.
Intenté convencerla, pero no lo logré. 9. El pequeño se cayó, pero no
lloró. 10. Hace unos años él también leyó estos documentos y se le
ocurrió lo mismo.
Lecţia 5
I. 1. Tuve 2. vino 3. quisieron 4. pudimos 5. dijiste 6. supe 7. trajo 8.
Anduvimos 9. Se convirtió 10. Nos morimos.
II. 1. Me fui, porque no me sentía bien. 2. ¿Por qué no te pusiste el vestido
azul? 3. No cupimos todos en el coche. 4. ¿Por qué lo hiciste? 5. ¿Por
qué no pudisteis venir vosotros también? 6. No quiso volver. 7. Ayer
quise pasar por tu casa, pero no estabas, no me abrió nadie. 8. Lo
pasaron muy bien. 9. Me repitió la pregunta. 10. Entonces todo
estuvo claro.
Lecţia 6
1.Me preguntó cuándo te había visto por última vez. 2. Avisó que se retrasaría. 3.
Estaba seguro de que tú no harías esto. 4. Sabía que no volvería a verla nunca más. 5.
Nosotros no nos habíamos enterado de que os habíais separado. 6. Declaró que no
había escuchado ningún ruido. 7. Me imaginé que un día ellos romperían la relación.
8. Pensé que la espera sería larga. 9. Creí que no podrías venir. 10. El médico le dijo
que no podría reponerse tan rápido. 11. Me preguntó si te conocía. 12. Me dijo que
estaba ocupado. 13. Creía que era la más guapa, la más inteligente, la más… 14. Sabía
que no podría dormir. 15. Creía que no te gustaba mi música. 16. Reconocí que tenías
razón. 17. Me avisó de que le habían despedido. 18. Vi que fumaba y le dije que
estaba prohibido. 19. Le pregunté por qué estaba triste. 20. Decidieron que se
divorciarían.

S-ar putea să vă placă și