Andrew Clements (n.

1949, la Camden, in New Jersey, SUA) este

scriitor, editor gi profesor. Primele sale creatii au fost texte pentru cAn- ANDRH\/T CTHMENTS
tece. Apoi a lucrat la mai multe edituri, unde s-a ocupat de cirfi pentru
copii.
Primul s{u roman, Povestea frindelului, a avut un succes imens,
fiind apreciat in toate statele americane gi onorat cu 16 premii, prin-
tre care Premiul Christopher. ln zo16, Povestea ftindelului a primit gi
prestigiosul Premiu Phoenix, decernat cirfilor pentru copii care meriti

Gata cu vorba
str fie considerate clasice. De-a lungul timpului a scris peste 45 de ci4i,
multe dintre ele traduse ln numeroase limbi. in zooT a publicat Gata cu
vorbo, roman recompensat in zoto cu Califomia Young Reader Medal.

Clements este tatil a patru copii, care l-au inspirat adesea in scrierea
textelor. Edi;ia a II-a

Ilustrafii de Mark Elliott

Traducere din englezi

de Ioana Tudor

AFHUR
Cuprins

l. Cu lacit la guri . 7

2. Gandhi ll
3. Insulte
4. Microbi .. 24
5.Concursul .. ...27
6. Lucrulinechipi .....34
7.Limbuqii.... ...37
S.Science-fiction ..46
9.Cuvintulpotrivit .....51
10. Pauzi .... 54
ll.intrebirigirispunsuri .....60
l2.Ghicitoarea. ...70
13. Laboratoruldecomunicare ..... . 79
l{.Ydzugi, nu gi auzigi .. . 90
15.Centruldecontrol ... .....102
16. Ordine ...108
rt
tr l7.Alianqe ...116 Citepte Povesfea ffinclelului,
ryi
I
t
lS.Aventul'ipe unterenn-linat . " " " " "132 ca sE afli curn iau naftere cuvintele

I l9"Scuze ..."139 si cAt de mutrt ne influenteazXviata.

i
20.CAqtig5tor-ii " ...i46

,*'Fiilg!'d li"ixLt{1:

Dd pagina Ei citepte un fragm*n{:.

 Cu lacXt la guri

Dave Packer nu mai scosese o vorbi de trei ore

gi jumitate. Era, oricum, in mijlocul orei de istorie
intr-o dimineafi de luni, la mijlocul lui noiembrie.
trar $coala Primari Laketon era situati in rnijlocul
unui orag de dirnensiuni medii din mijlocul statu-
lui NewJersey.
Exista un rnotiv pentru care Dave nu mai sco-
sese un cuvint de trei ore gi jumitate, dar nu e acum
momentul sivorbim despre asta. Acum e momentul
si vorbim despre ce a constatat el in mijlocul orei
de istorie.
Dave a constatat ci este/oarte greu si nu vor-
begti la gcoalS. Motivul? Profesorii. De exemplu, la
ora r.35 doamna Overbya bitut din palme si a zis:
copii!Faceli linigte!
-ApoiCopii,
s-a uitat la lista ei gi a spus:
gi Lynsey, voi urmafi.
-A.gaDave
ci Dave a dat din cap citre Lynsey gi s-a ridi
cat. Era timpul si-gi prezinte referatul despre India..
l

1t
 Dar prezentarea referatului avea si-i strice expe-
rimentul, pentru ci Dave incerca si nu vorbeasci
toati ziua. Voia si-gi puni lacit la guri pAni la sfhr-
gitul zilei gi si nu scoati o vorbuli;i pAni la ora trei gi
zece, cAnd avea si sune ultirnul clopogel. $i motivul
pentru care Dave decisese si nu mai vorbeasci... dar
inci nu e momentul sivorbim despre asta. Acum e
momentul sivorbim despre ce a ficut cu prezenta-
rea referatului.
Dave gi Lynsey s-au dus in faga clasei. Dave trebuia
si inceapi prezentareavorbind despre istoria Indiei.
S-a uitat in jos la cartonagele pe care igi ficuse insem-
niri, gi-a ridicatochii spre doamna Ou"rby, gi-aprivit
colegii gi a deschis gura.
Dar nu avorbit. - +1ilir,:.;:. j1a

jd,::::i::!ri+
A tqit. Dave a tugit timp de aproape zece se-
cunde. DupI aceea s-a gters la gur5, s-a uitat din nou
la cartonagele lui gi la doamna Overby, gi-a privit iar
colegii, a deschis iar gura 9i... a inceput din nou si . r .it,tilitiu.r::::re...
'.4.!:llryinr:-.;;. .
tugeasc5. A tugit si-a tot tu;it pani cAnd s-a indoit ; .

'" ::: bi 1::

de mijloc, iar faga i s-a ficut stacojie.
, .; "'. '
:
,l-,
::
..

Lynsey stitea alituri simgindu-se neputincioasi. ' : i':r9'::i'r'ir:' :''

. r .t.'tl;l:':' '':r- ' :
Dave nu-i spusese despre experimentul lui, aga ci tot r'.:.,1!, 1;.: :

ce putea si faci era sil priveasci gi s5-i asculte tusea

infioritoare. Nu avusese niciodati o pirere buni des-
pre Dave, iar acum, cu fiecare secundi care trecea,
impresia ei despre el devenea tot mai proastS.
*:'l
I
 Doamna Or.rby credea ci gtie ce se petrecea cu
Dave. Mai vlzuse asta gi cu alte ocazii - copii care se
emo;ionau atAt de tare, incAt mai degrabi se prefH_
ceau ci le este riu decAt si vorbeascl in fa;a clasei.
Era surprinsi, pentru ci Dave nu era deloc timid,
Niciodati. De fapt, niciunul dintre elevii de-a cincea'
dinacel an nu era cAtugi depugin timid sau emolio-
nat cAnd trebuia sivorbeasci. Niciodati.
Darprofesoarei i s-a ficut mili de el gi a spus:
Mai bine te duci si bei nifte api. putegi pre_
zenta referatul mai tArziu.
Lynsey i-a aruncat lui Dave o privire dezgustati
gi s-a intors in banca ei.
Dave a incuviinfat dAnd din cap spre doamna
Ou.rby, a mai tugit de cAteva ori, ca si fie sigua gi a
iegit din clasi in grab5.
$i, acum ci Dave a iegit pe hol si bea api, e
momentul perfect si povestim de ce nu mai vorbea
de trei ore gi jumitate gi de ce se hotirise si taci
mAlc.
t
ln unele regiuni din Statele Unite, clasa a cincea este
clusi in invifimintul primar. (N.tr.)
r$l I r *,
Gandhi
De obicei, cAnd se intAmpli ceva, existi o oipli-
cafie simpli, dar aceasta nu este aproape niciodati
toati povestea. Sivedem totupi care este explica-
1ia simpli: Dave se hot'irAse si nu
vorbeasci o zi
lntreagi ca urmare a ceea ce citise lntr-o carte.
Vedef? Foarte simplu, foarte clar. Dar nu este
toati povestea.
A.ga ci iatl citeva aminunte.
Dave gi o colegi avuseseri de pregitit un refe-
rat despre India - nu unul lung doar cAteva lucruri
esen;iale. Ceva despre istoria;irii, despre guvernul
ei, despre resursele naturale qi industrie, despre indi-
eni gi cultura lor. Cinci minute sau mai pufln.
Partenera lui Dave pentru acest referat era Lynsey
Burgess gi niciunuia dintre ei nu-i convenea situalia -
la $coala Primari Laketon existau unele probleme
in- lntre fete gi biiefi. Dar nu e momentul si vorbim
desPreasta'
 Chiar daci Dave ;i Lynsey erau nevoigi si prezinte
referatul impreuni, amAndoi au recunoscut ci nu
voiau sd-l pregdtecscd impreuni. Apa ci au impirgit
in doud temele de discugie si fiecare a lucrat singur.
Dave era un elev silitor;i a gisit doui ci4i despre
India pe care le-a ?mprumutat de la bihlioteci. Nu
le-a citit pe amAndouS, nu din scoarti in scoartj - nu
era un elev chiar atdt desilitor. Dar a citit fragmente
din cele doui c54i.
Dave era de p5rere ci cea mai interesanti parte
din fiecare carte era aceea care povestea cum deve-
nise India independenti, cum se eliberase deAnglia
gi devenise o nafiune liberi - cam tot aSa cum se i1::,i :, :

intAmplase gi cu Statele Unite. ;r;r::;,'l

Iar Dave era de pirere ci cea mai interesanti ,ii,..i

persoand din povestea independenfei Indiei era

h{ahatma Gandhi.
Biiatul era impresionat de Gandhi. Acest birbat * ti'r

scund, nurnai piele;i os, reugise practic si alunge t!,lii

din India, de unul singur, intreaga arrnati britanici. :

Dar nll s-a folosit de arrne sau de violenf5. S-a luptat

folosind cuvinte gi idei. Era o poveste incredibili gi
era adevlrati.
Iar intr-una dintre cirfi, Dave a citit urmitorul i. i: r

.ri,ltll.i.
pasaj despre Gandhi:

Timp de mai mulli anl, c6,te o zi pe sd,p-

td,m€,nd,, Gandhl nu a vorbit deioc. Credea

i'l!. i
 ed,aceasta era o rnodalitate d.e a-Si pune
ordine ln rninte.
f)ave a citit aceste cuvinte joi dup5-amiazfi, apoi
le-a citit din nou durninici seari in tirnp ce se pre-
gitea pentru prezentarea referatului. $i a ajuns si
se intrebe curn ar fr s5-gi petreaci o zi fdrd si scoati
vrenn culAnt" A inceput s5 se intrebe daci ticerea
ii va pune gi /ui ordine in rninte.
De fapt, Dave se intreba ce inseamni,,si-gi pui
ordine ?n rninte'" Putea un lucru atAt de simplu pre-
ce.lm tScerea sX schimbe feiul in care funcgiona min-
tea? Se pArea c5 lui Gandhi ?i ficuse bine" Dar cunn
l-ar fi putut ajuta tfrcerea pe un biiat obiqnuit din
NewJersey?
Futea sd devim5 nnai".. degtept daci nu vorbea? 0
sH priceap5 ?n sfhrgit fracfile? Daci avea rnai multd
ordine ?n nainte, ar fi putut si se uite la o propozigie
qi si vodd - nu doar sX ghiceascd - care cuvAnt era
advertr? Dar la sport? O persoan5 cu mintea rnai
ordonati putea fi un jucXtor de baseball mai bun?
intrebdri proft-rnde.
Aqa c5 Dave a hotdrAt si-gi pund lac5t tra guri
si faei o incercare.
fi era greu si tacX? lndu incape indoiali! hdai ales
la inceput, de exemplu atunci cAnd a ajuns in stafia
de autobuz, unde prietenii Xui dezbiteau de zor de
x.{"v
,'r. cchipa Jets pierduse ?n faEa celor de ia Patriots"
lrrsi f)ave a invd4at repede cb nu era inlposibil s5
r.rt'.l clacd dtdea din cap gi zArnhea, dacf, se incruatta
:;i ridica din urneri, dac5 ridiea deggtul mare in "qeffitn
<lc aprobare sau h6tea palma ori pur gi simgriu dacd
i;i vAra mAinile ?n buzunareXe hainei gi pleca" FAni
sir ajungi autobuzul la gcoalil, Dave reuqise eleia sS se
irrtegreze destul de bine gi fdr5 sHvorheasc5.
IatS!Aceste detalii erylic5 rnai bine ce se petrece.
$i probabil sunt suficiente, cel pufin pentril momrent.
l)ar mai sunt multe de spus. intstdeswlc mai sunt
rnulte de spus"
Acum ne intoarcem la ziua de luni gi suntern in
clasi cu Dave, care gi-a petrecut restutr orei de isto*
rie fHri s5 scoatS un cuvAnt. iar, cAnd a sunat clopo-
telul, a venit timpul ca elevii de clasa a cincea sh ia
masa de prAnz"
dideau zor
Feste o sutd douf,zeci gi cinci de copii
spre cantin5. Nici nu ajunseserd acolo gi deia nu mai
pridideau cuvorba - tofi in afar6 de unul.
qi

Insulte
-_ Dac-ai fi nevoitl si taci cinci minute, pun
pariu ci gi-ar exploda capul!
in timp ce-i iegeau pe guri aceste vorbe, Dave s-a
gAndit la doui lucruri.
Mai intAi gi-a zis: ,,La naiba!", intrucAt qi-a amintit
ci incercase si nu vorbeasci deloc.
Iar al doilea gAnd a fost: ,,Probabil cX Gandhi n-ar
fi zis asta." Pentru cd nu era prea f,rumos ce spusese.
Dar asta i-a iegit pe guri, iar cea cireia i-a adre-
sat cuvintele era Lynsey Burgess. $i exista un motiv
pentnr care i-a spus acelevorbe.
A;a ci e timpul si mergem pufin inapoi gi si
explicim nigte lucruri.
Dave stituse la rAnd s5-qi ia mAncare firi
si
scoati un sunet. Aritase cu degetul farfuria cu pizza,
apoi bolul cu fructe. Diduse din cap in semn de ,,da,
v5. rog" gi in semn de,nnu, mulqumesc". Luase lapte
*f,; i
I
rlin fiigidergi-i aritase doamnei Vitelli abonamentul
pentru cantini. $i zAmbise mult"
Firi cuvinte? Nicio problern5.
Apoi se agezase la rnasi lAngi cAgiva prieteni de-ai
lui, aga cum ficea intotdeauna. Dar, in loc si ia parte
l.r conversafie, Dave continuase s5 afigeze o expresie
pl,icuti;i ipi ginuse gura ocupati cu mAncarea.
FirI cuvinte? Nicio problemi.
$i, pentru ci nu vorbea, Dave igi concentrase
loatX energia ca sd asculte.
Si asculte in tirnp ce lua prAnzul, sd asculte
de-adeviratelea era o experienfi cu totul nouipen-
tru el" Pentru cd de obicei Dave avea o gurd cAt o guri.
Vedegi? Afi mai aflat ceva despre el. $i astfel, felul
in care a reac{ionat la ceea ce aflase despre Gandhi
capit5 mai rnult sens. Fentru c5, daci Dave era
vorbS-lung5, un flecar in toati puterea cuvAntului,
atunci o persoani precum Gancihi, care putea sX nu
vorbeasci deloc, pirea cu atAt mai extraordinar5.
Pentru cS lui Dave chiar ii pl5cea si vorbeasc5.
f)utea si vorbeasci incontinuu despre aproape
orice - baseball, magini, dinozauri, vAnitoare de pie-
tre, fotbal, sncrwboard, schi nautic, clrfi preferate,
cei mai buni jucltori de fotbal, camping canotaj,
lilayStation, Nintendo, Xbox, benzi desenate, emisi-
rrni TV filme - ;i cAte gi mai cAte. Fe Dave il intere*
sau foarte multe lucruri gi avea o grimadi de pireri.