ANDREW CLEMENTS

Gata cu vorba
Ilustrafii de Mark Elliott

Traducere din englezi

de Ioana Tudor

AEETUR
 Cuprins

1. Cu lacit la guri . I
11
2. Gandhi
3. Insulte 16

4. Microbi 23
5. Concursul 26
oo
6. Lucrul in echiPi JJ

7.Limbuqii.... 36
8. Science-fiction . . . : . 45
9. Cuvnntul potrivit 50
10.Pau2f,.... 53

11. intreb[ri gi rf,sPunsuri 58

12. Ghicitoarea . . 67
13. Laboratorul de comunicare 76
14. Vizuli, nu qi auziqi 86
[5. Centrul de control . . . . . . 98
16. Ordine 104
17. Aliante
,
ttz
18. Aventuri pe un teren minat . . ..128
19. Scuze 135

20. Cfutigltorii t42

 Cu lacit la guri

Dave Packer nu mai scosese ovorbl de trei ore gi iumS-

tate. Era, oricum, in mijlocul orei de istorie intr-o dimi-
neafi de luni, la mijlocul lui noiembrie. Iar $coala Primarl
Laketon era situati in mijlocul unui orag de dimensiuni
medii din mijlocul statului NewJersey.
Exista un motiv pentru care Dave nu mai scosese un
cuvAnt de trei ore gi jumitate, dar nu e acum momentul si
vorbim despre asta. Acum e momentul slvorbim despre
ce a constatat el in mijlocul orei de istorie.
Dave a constatat ci este/oarte greu sI nu vorbegti la
gcoalS. Motivul? Profesorii. De exemplu, la ora u.35 doamna
Over\a bitut din palme pi a zis:
Copii, copii! Facefi linigte!
-
Apoi s-auitat la lista ei gi a spus:
Dave gi Lynsey, voi urmafi.
-
A"qa ci Dave a dat din cap citre Lynsey pi s-a ridicat. Era
timpul si-pi prezinte referatul despre India.

l,
 Dar prezentarea referatului avea si-i strice experimen-
tul, pentru ci Dave incerca sI nu vorbeasci toati ziua. Voia
s5-qi puni lac5t la gurl pAni la sfhrgitul zilei ;i si nu scoati
o vorbulil5 pAni la ora trei gi zece, cAnd avea sI sune ulti-
mul clopo;el. $i motivul pentru care Dave decisese si nu
maivorbeascS... dartnci nu e momentul sivorbimdespre
asta. Acum e momentul sivorbim despre ce a ficut cu pre-
zentarea referatului.
Dave gi Lynsey s-au dus in faga clasei. Dave trebuia si
inceapi prezentareavorbind despre istoria Indiei. S-a uitat
in jos la cartonagele pe care igi fHcuse insemnlri, gi-a ridicat
ochii spre doamna Ou"rby, gi-aprivitcolegii gi adeschis gura.
Dar nu avorbit.
A tugit. Dave a tugit timp de aproape zece secunde. DupI
aceea s-a gters la guri, s-a uitat din nou la cartonagele lui gi
la doamna Overby, gi-a privit iar colegii, a deschis iar gura
qi... a inceput din nou sI tugeascS. A tugit gi-a tot tugit pane
cAnd s-a indoit de mijloc, iar fa,ta i s-a flcut stacojie.
Lynsey stitea alituri simgindu-se neputincioasS. Dave
nu-i spusese despre experimentul lui, aga cI tot ce putea sI
facl era s5-l priveasci gi s5-i asculte tusea infiorltoare. Nu
avusese niciodati o plrere buni despre Dave, iar acum, cu
fiecare secundl care trecea, impresia ei despre el devenea
tot mai proast5.
Doamna Ou".by credea ci qtie ce se petrecea cu Dave.
Mai vizuse asta;i cu alte ocazii - copii care se emofionau

{}l
{}
I
 \,,_: . .::,1

"t,
-t;,,'
)'

l. .a,,:....

','i:,.' r.;,!;:ri,.
't., lairi-.i
-i.
Y"J,P.
-p:
@.r,iil#r
??:..:a.,.:,:t:at t,a.:).,.:.,.1
-iiii.:i.t t.t'r',111r,,
:..:.a,,:t !,t:lt:;.:a,t|ja.:
)
 atat de tare, incdt mai degrabl se preficeau ci le este riu
decAt sI vorbeasci in fap clasei. Era surprinsi, pentru cI
Dave nu eradeloctimid. Niciodat5. De fapt, niciunul dintre
elevii de-a cincea,din acel an nu era cAtuqi de puqin timid
sau emofionat cAnd trebuia sivorbeascS. NiciodatS.
Dar profesoarei i s-a ficut milS de el gi a spus:
Mai bine te duci si bei nigte ap5. Putefi prezenta
-
referatul mai tirziu.
Lynsey i-a aruncat lui Dave o privire dezgustatl qi s-a
intors in banca ei.
Dave a incuviinfat dAnd din cap spre doamna Overby,
a mai tugit de cAteva ori, ca si fie rig,rr, gi a iegit din clasi
in grab5.
$i, acum ci Dave a iegit pe hol sI bea api, e momentul
perfect sI povestim de ce nu mai vorbea de trei ore ;i jum5-
tate qi de ce se hotirAse si tacl mAlc.

r in unele regiuni din Statele Unite, clasa a cincea este inclusl

in invifimAntul primar. (N.tr.)

l
I

It.I l
l
 Gandhi

De obicei, cAnd se intAmpli ceva, existl o explicalie sim-

p[5, dar aceasta nu este aproape niciodati toati povestea.
Sivedem totugi care este explicalia simplS: Dave se hot5-
rAse sI nu vorbeasci o zi intreagl ca urmare a ceea ce citise
intr-o carte.
Vedeli? Foarte simplu, foarte clar. Dar nu este toatl
povestea.
Aga ci iati c6teva aminunte.
Dave gi o colegi avuseserl de pregitit un referat despre
India - nu unul lung, doar cAteva lucruri esenfiale. Ceva
despre istoria firii, despre guvernul ei, despre resursele
naturale gi industrie, despre indieni gi cultura lor. Cinci
minute sau mai pufin.
Partenera lui Dave pentru acest referat era Llmsey Bur-
gess gi niciunuia dintre ei nu-i convenea situafia - la $coala
Primarl Laketon existau unele probleme intre fete gi biiefi.
Dar nu e momentul sivorbim despre asta.

I'u
 Chiar daci Dave gi Lynsey erau nevoili sd prezinfe refe-
ratul impreun5, amAndoi au recunoscut ci nu voiau si-l
pregdteascd impreun5. A";a cI au impi4it in doui temele
de discufie gi fiecare a lucrat singur.
Dave era un elev silitor qi a gisit doui ci4i despre India
pe care le-a imprumutat de la biblioteci. Nu le-a citit pe
amAndouS, nu din scoarfi in scoarf5 - nu era un elev chiar
atilt desilitor. Dar a citit fragmente din cele doui ci4i.
Dave era de plrere ci cea mai interesanti parte din fie-
care carte era aceea care povestea cum devenise India inde-
pendentS, cum se eliberase deAnglia gi devenise o nafiune
liberi - cam tot aga cum se intamplase qi cu Statele Unite.
Iar Dave era de plrere ci cea mai interesantl persoanf,
din povestea independenfei Indiei era Mahatma Gandhi.
Biiatul era impresionat de Gandhi. Acest birbat scund,
numai piele gi os, reuqise practic si alunge din India, de
unul singur, intreaga armati britanicS. Dar nu s-a folosit
de arme sau deviolenf5. S-a luptat folosind cuvinte qi idei.
Era o poveste incredibili gi era adevlrat5.
Iar intr-una dintre c5rgi, Dave a citit despre Gandhi
urmitoarele:

Timp de mai mulli ani, cate o zi pe sdptd,-

m6,nd,, Gandhi nu a vorbit deloc. Credea cd,
aceasta era o modalitate de a-gi pune ordine
in minte.
l

?xl
I
 Dave a citit aceste cuvinte joi dup5-amiazi, apoi le-a
citit din nou duminicl seari in timp ce se pregitea pentru
prezentarea referatului. $i a ajuns sI se intrebe cum ar fi
si-;i petreacl o ziffui sI scoatiweun cuv6nt. A inceput
sI se intrebe dacl ticerea ii va pune gi lui ordine in minte.
De fapt, Dave se intreba ce inseamn5,,s5-gi pui ordine
in minte'. Putea un lucru atAt de simplu precum ticerea
sI schimbe felul in care funcfiona mintea? Se pirea cl lui
Gandhi ti ficuse bine. Dar cum l-ar fi putut ajuta ticerea
pe un bliat obignuit din NewJersey?
Putea sI devinl mai... deqtept dacl nuvorbea? O si pri-
ceapi in sfArgit fraqiile? Dacd avea mai multi ordine in
minte, ar fi putut si se uite la o propozifie qi sl,vadd. - nu
doar si ghiceasci - care cuv6nt era adverb? Dar la sport?
O persoani cu mintea mai ordonatl putea fi un jucltor de
baseball mai bun?
intreblri profunde.
A.ga ci Dave a hotlrAt s5-gi punl lacit la guri gi si facl
o incercare.
ii eragreu sitacS? Nuincapeindoiali!Mai ales laince-
put, de exemplu atunci cflnd a ajuns in stafia de autobuz,
unde prietenii lui dezbiteau de zor de ce echipa Jets pier-
duse in fap celor de la Patriots. insl Dave a invigat repede
ci nu era imposibil sI taci dacl didea din cap qi zdmbea,
daci se incrunta gi ridica din umeri, daci ridica degetul
marein semn deaprobare sau blteapalmaori purgi simplu

14 l
daci igi vAra mAinile in buzunarele hainei gi pleca. pAnI si
aiungi autobuzul la gcoal5, Dave reugise deja sI se integreze
desr'J de bine qi flri slvorbeascS.
Iati!Aceste detalii explici mai bine ce se petrece. $i pro-
babil sunt suficiente, cel pulin pentru moment. Dar mai
zunt multe de spus. intotdequna mai sunt multe de spus.
Acum ne intoarcem la ziua de luni gi suntem in clasl cu
Dave, care pi-a petrecut restul orei de istorie fIrI sI scoati
un cuvdnt. Iar, cAnd a sunat clopofelul, a venit timpul ca
elevii de clasa a cincea sd ia masa de prAnz.
Peste o suti douizeci qi cinci de copii dldeau zor spre
cantin5. Nici nu ajunseseriacolo gi deja nu mai pridideau
cu vorba - tofi in afari de unul.