LUCRAREA 1

MĂSURAREA ÎNĂLȚIMII DE ZBOR

1. SCOPUL LUCRĂRII
Scopul lucrării este de a se realiza următoarele obiective:
1. Experimentarea metodei barometrice de măsurare a altitudinii de zbor;
2. Cunoașterea instalațiilor utilizate în acest scop;
3. Formarea deprinderilor practice privind mânuirea instalațiilor și explicarea erorilor care apar
în procedeul de măsurare instrumentală.
2. PARTEA TEORETICĂ A LUCRĂRII
2.1 Metode de măsurare a înălțimii de zbor
Înălțimea de zbor sau altitudinea (H) este definită ca fiind distanța măsurată, pe verticala
locului, între centrul de masă al aeronavei și punctul corespunzător de pe suprafața Pământului.
Aparatele de bord care permit măsurarea acestui parametru se numesc altimetre.
În funcție de punctul de referință, altitudinea aceleași aeronave are denumiri și valori
diferite, conform Fig. 1.

Fig. 1. Clasificarea altitudinilor în funcţie de suprafaţa de referinţă considerată

Astfel, dacă punctul de referință este situat:
1
 - la nivelul mării – altitudinea se numește absolută ( Habs );
- pe un anumit aerodrom – altitudinea se numește relativă ( Hr ), măsurată în general cu
ajutorul metodelor inerțiale;
- pe un punct de pe sol, situat pe verticala aeronavei – altitudine adevărată ( Ha ),
măsurată cu ajutorul radioaltimetrului;
- pe o anumită suprafață barică – altitudine barometrică ( Hb ), măsurată cu altimetrul.

METODE DE MĂSURARE A ALTITUDINII

1. METODA BAROMETRICĂ – evidențiază dependența dintre altitudinea H și presiunea

atmosferică p, printr-o relație de tipul p = p(H). Această dependenţă se modifică funcţie de
latitudine, anotimp, starea vremii şi de raportul zi-noapte.
Altimetrele care funcționează pe principiul variației presiunii cu înălțimea se numesc
altimetre barometrice și sunt, în fond, manometre pentru presiune absolută.

2. METODA RADIOTEHNICĂ – este bazată pe fenomenul de reflexie a undelor

electromagnetice. Aparatele de măsurare a altitudinii care au la bază acest principiu se numesc
radioaltimetre. Tot pe principiul măsurării timpului necesar propagării radiaţiei directe şi
reflectate funcţionează şi altimetrele optice. Acestea funcţionează pe baza unor emiţătoare
cuantice de lumină - laser - şi sunt aparate aflate în studiu, pentru aviaţie.

3. METODA INERȚIALĂ – este bazată pe măsurarea componentei verticale a accelerației

aeronavei și integrarea acesteia de două ori. Aparatul care folosește această metodă de măsurare
se numește altimetrul inerțial.

4. METODA IONIZĂRII – se măsoară gradul de ionizare a atmosferei în funcție de distanța

față de Pământ.
Cele mai utilizate metode sunt metoda barometrică şi metoda radiotehnică.

2
2.2. TEORIA ALTIMETRULUI BAROMETRIC

Pentru a se determina legea altimetrului barometric se izolează din atmosferă o coloană

de grosime elementară dH și secțiune A, asupra căreia acționează forța de greutate elementară
dG și forța elementară datorată presiunii dp, notată - dF, conform Fig. 2.

Fig. 2. Echilibrul forţelor ce acţionează asupra coloanei de aer

Echilibrul forțelor asupra coloanei dH este reprezentat astfel:

(1)
unde

(2)
Astfel, prin substituire in relaţia (1) se obține:

(3)

3
 Ținând cont de ecuația gazelor perfecte:

și de expresia greutății specifice

, unde R = 29.27 m/grad, R - constanta gazelor perfecte

rezultă:

(4)

Înlocuind relația de mai sus, (4) în relația (3) şi separând variabilele, se obține
dependența presiunii atmosferice cu altitudinea, de forma:

(5)

Ca valoare inițială de integrare a ecuației (5) se ia presiunea atmosferică normală p0

corespunzătoare lui H=0 și T0=288.15 K.

De exemplu, pentru stratul i = 1, corespunzător altitudinii de la 0 la 11 000 m, variația

lui T(H), este de forma:

(6)

relaţie care, introdusă în expresia (5) ne conduce la gradientul de temperatură

(7)

Prin integrarea relației (7) între limitele p0 și p, respectiv 0 și H, se obține formula

barometrică standard corespunzătoare lui H de la 0 la 11 000 m, astfel:

4
 (8)

Rezolvând această ecuație în raport cu H se obține formula hipsometrică standard:

(9)

2.3. CONSTRUCȚIA ALTIMETRELOR BAROMETRICE

Datorită dependenței presiunii atmosferice (statice) de altitudine, problema măsurării

altitudinii se reduce la simpla măsurare a presiunii. Prin urmare, altimetrul este un manometru
pentru presiune absolută, având forma constructivă din figura următoare:

Fig. 3. Schema de principiu a altimetrului barometric

1 - ac indicator; 2 - RD - roată dinţată; 3 - sector dinţat; 4 - mecanism BM - bielă-manivelă;

5 - conductă de presiune; 6 - priză de presiune statică;
7 - carcasa aparatului; 8- capsulă aneroidă.

Carcasa aparatului este pusă în legătură cu priza de presiune statică - 6. La variaţia

altitudinii, presiunea variază, iar capsula aneroidă - 8 se deformează, punând în mişcare
mecanismul aparatului şi acul indicator. Cadranul aparatului este etalonat în km, m, sau picioare.

5
 Interesează caracteristica statică - ecuaţia scării aparatului, fapt pentru care, în Fig. 4
este reprezentată schema structurală a aparatului, care pune în evidenţă transformarea succesivă a
mărimilor intermediare din cele trei elemente componente:
𝑤 = 𝑓1 (𝑝)
𝑤
𝛽 = 𝑓2 (𝑤) = 𝑎𝑟𝑐𝑠𝑖𝑛 ( + 𝑠𝑖𝑛𝛽0 ) − 𝛽0
𝑎
𝜑 = 𝑓3 (𝛽)
𝑧1
𝜑= (𝛽)
𝑧2
Dacă se consideră deplasarea membranei ca fiind de forma,
𝑤 = 𝑘(𝑝0 − 𝑝)
atunci mărimea măsurată 𝜑 va fi egală cu:

(10)

unde s-a considerat că variaţia funcţiei 𝑝(𝐻) este corespunzătoare startului 1.

Fig. 4. Schema structurală a altimetrului

Relaţia (10), care reprezintă ecuația scării altimetrului barometric, arată că unghiul 𝜑
de rotaţie a acului indicator nu depinde liniar de altitudine.
Pentru a liniariza această caracteristică, se utilizează baterii de capsule aneroide cu gofraj
special, la care relaţia 𝑤 = 𝑓1 (𝑝) este neliniară.

2.4. ERORILE ALTIMETRELOR

6
 În general, altimetrele barometrice sunt afectate atât de erori metodice, cât și de erori
instrumentale.
Principalele cauze ale erorilor metodice sunt: variația reliefului solului, modificarea
presiunii la sol și modificarea temperaturii medii a coloanei de aer atmosferic.
Erorile instrumentale ale altimetrelor sunt provocate de următoarele cauze:
histerezistul elastic, variația temperaturii, neliniaritatea ecuației scării, frecarea în lagăre,
dezechilibrul pieselor mobile, captarea imprecisă a presiunii statice, existența unei presiuni
remanente în capsulă.
Dacă altimetrul este electromecanic, mai intervin erorile instrumentale datorate
traductoarelor electrice şi schemei electrice de măsurare considerate.

3. APARATURA NECESARĂ EXECUTĂRII LUCRĂRII

Se utilizează următoarele materiale:
- Instalația de laborator pentru presiune
- Altimetru barometric
- Surse de alimentare de aviație
- Cabluri de legătură.

3.1. DESCRIEREA INSTALAȚIEI DE LABORATOR

Instalația se alimentează de la tensiuni de aviație: 27 V c.c. și 115 V c.a.. Instalația este
schițată în figura următoare și are componentele:

Fig. 5.

1 – sursa de alimentare de aviaţie

- 27 V c.c.

7
 - 115 V c.a.
2 – cabluri de alimentare
3 – robinet de comandă a presiunii dinamice
4 – robinet de comandă a presiunii statice
5 – robinet diferențial
6 – conducte de presiune
7 – altimetru barometric
8 – instalația de măsură
9 – indicator de citire a presiunii (0-200 mm Hg)
10 – indicator de citire a presiunii (>200mmHg)
11 – conducte de presiune
12 – pompă de presiune sau vid
13 – cabluri de alimentare

Instalaţia prezentată, permite verificarea funcţionării aparatelor de bord cu membrană şi

capsulă.
De asemenea, ea se mai utilizează pentru crearea de presiuni şi depresiuni în diferite
agregate de bord.

3.2. MODUL DE LUCRU

- Înainte de începerea lucrării se cuplează conductele de presiune între instalaţia de măsură şi

altimetrul barometric, respectiv pompa de presiune;
- Se cuplează cablurile de alimentare la sursa de tensiune fiind atenţi la tipul acesteia;
- Se înşurubează robinetele de presiune;
- Se alimentează cu tensiune din - 1, instalaţia de măsură - 8- şi pompa de presiune - 12;
- Se aplică presiune asupra altimetrului prin acţionarea robinetelor R - 4 şi R - 5;
- Se citeşte presiunea pe indicatoarele 9, 10 - de fapt valoarea citită se scade din 760 mmHg;
- Se citeşte altitudinea corespunzătoare pe altimetrul barometric - 7.

3.3. PROBLEME DE STUDIAT

8
 Pe parcursul lucrării se vor executa determinările:

1. Ridicarea caracteristicilor H = f(p) atât la urcare cât şi la coborâre;

2. Verificarea experimentală a ecuaţiilor de etalonare - 9- şi determinarea erorilor relative;

3. De ce caracteristica la urcare nu corespunde cu cea de coborâre?

9
 4. DATE EXPERIMENTALE ȘI REZULTATE

4.1 Verificarea experimentală a ecuațiilor de etalonare 9 și determinarea erorilor relative

4.1.1. La urcare

Tabelul nr. 1.

Nr.
Crt. Hmăsurat pmăsurat padevărat Hteoretic ɛ
[m] [mm Hg] [mm Hg] [m] [%]

1. 0 0 760 0 -
2. 200 19,75 740,25 221.5198 10,7599
3. 400 36,45 723,55 412.5962 3.14905
4. 600 53,7 706,3 613.7524 2,29020
5. 800 70,2 689,8 809.9203 1,99048
6. 1000 85,75 674,25 998.3029 0.16971
7. 1400 117,45 642,55 1393.5010 0.46421

Formule necesare:

𝑝𝑎𝑑𝑒𝑣ă𝑎𝑟𝑎𝑡 = 760 − 𝑝𝑚ă𝑠𝑢𝑟𝑎𝑡

𝑇0 𝑝𝑎𝑑𝑒𝑣ă𝑎𝑟𝑎𝑡 𝜏 𝑅
𝐻𝑡𝑒𝑜𝑟𝑒𝑡𝑖𝑐 = [1 − ( )1 ]
𝜏1 𝑝0
|𝐻𝑚ă𝑠𝑢𝑟𝑎𝑡 − 𝐻𝑡𝑒𝑜𝑟𝑒𝑡𝑖𝑐 |
𝜀= 100
𝐻𝑚ă𝑠𝑢𝑟𝑎𝑡

10
𝜏1 = 6,5 °/𝑘𝑚 = 6,5 * 10−3 °/𝑚
𝑇0 = 288,15 𝐾 = 15,15 ℃
𝑝0 = 760 𝑚𝑚𝐻𝑔
𝑅 = 29,27 𝑚/𝑔𝑟𝑎𝑑

Pentru linia 2:
𝑝𝑎𝑑𝑒𝑣ă𝑟𝑎𝑡 = 760 − 19,75 = 740,25 𝑚𝑚𝐻𝑔
288,12 740,25 6,5∗10−3 ∗29,27
𝐻𝑡𝑒𝑜𝑟𝑒𝑡𝑖𝑐2 = −3
[1 − ( ) ] = 221,5198 𝑚
6,5 ∗ 10 760
𝐻𝑚ă𝑠𝑢𝑟𝑎𝑡2 = 200𝑚
|200 − 221,5198|
𝜀2 = ∗ 100 = 10,759 %
200

11
4.1.2 La coborâre

Tabelul Nr. 2.

Nr. Hmăsurat pmăsurat padevărat Hteoretic ɛ

crt.
[m] [mm Hg] [mm Hg] [m] [%]

1. 0 0,1 759.9 1.1098 -

2. 200 18,8 741.2 210.7555 5,37775
3. 400 36 724 407.4008 0,1002
4. 600 53,1 706.9 606.6892 1,114866
5. 800 69,55 690,45 802.1210 0,265125
6. 1000 85 675 989.1366 1,08634
7. 1400 117,45 642.55 1393.5010 0,464214

12
4.2. Ridicarea caracteristicilor H = f(p) la urcare și la coborâre

4.2.1. La urcare

Fig. 6.

13
 4.2.2. La coborâre

Fig. 7.
Răspunsul la întrebările existente în Lucrarea de Laborator Nr. 1.

4. 3. De ce caracteristica de urcare nu corespunde cu cea de coborâre?

Cele două caracteristici nu corespund / coincid, deoarece există erori instrumentale ale
altimetrului utilizat, datorate histerezistului elastic precum și a variației temperaturii.

14