1.

Răscoala țărănească din 1907 a început în data de 21 februarie (8

februarie s.v.) 1907 în Flămânzi, Botoșani și s-a răspândit, în perioada următoare, în toată țara.
Răscoala a fost înfrântă de guvern, reprimarea ei de către armată soldându-se cu morți și

răniți.[1][2] Cauzele sunt, încă, controversate,[3] au fost ani cu recolte mult mai slabe (ex. 1899,
1904), țărănimea își mărea constant suprafața agricola, în detrimentul marii proprietăți, marea
majoritate a țărănimii nu participă la revoltă, indivizi ce nu erau muncitori agricoli participă la
evenimente, au fost mobilizați zeci de mii de țărani, ca soldați, ce nu au susținut revolta, din
contră.[3][4][5]
 Bătălia de la Rovine.

Bătălia de la Rovine a fost una dintre cele mai importante bătălii din istoria Ţării
Româneşti şi a avut loc pe 17 mai 1395.

Acţiunile lui Mircea cel Bătrân în spaţiul balcanic, cât şi relaţiile acestuia cu regele Ungariei şii
cu emirii anatolieni - care primejduiau poziţia otomană încă nesigură pe teritoriul european - l-
au făcut pe Baiazid să întreprindă o expediţie personală decucerire a Ţării Româneşti, în
primăvara lui 1395.
3.
Războiul de 100 de Ani a fost purtat între Anglia și Franța în intervalul 1337-1453. Războiul de 100 de
Ani nu a fost un conflict continuu, ci o serie de ostilități întrerupte de perioade lungi de pace între Casa de
Plantagenet, conducători ai Regatului Angliei și Casa de Valois, asupra dreptului de a conduce Regatul
Franței. Fiecare parte a atras mulți aliați în război. A fost unul dintre cele mai notabile conflicte din Evul
Mediu, în care cinci generații de regi din două dinastii rivale au luptat pentru tronul celui mai mare regat
din Europa de Vest.
Cauzele celui de-al Doilea Război Mondial sunt în general considerate invazia germano-
rusă a Poloniei și atacul japonez asupra Chinei, Statelor Unite ale Americii și asupra
coloniilor Regatului Unit și Olandei.
Printre cauzele războiului mondial s-au numărat creșterea naționalismului, a militarismului și
existența multor probleme teritoriale rămase nerezolvate după încheierea Primului Război
Mondial. Mișcările fasciste au apărut și s-au dezvoltat în Italia și Germania în timpul perioadei de
instabilitate economică globală din timpul deceniilor al treilea și al celui de-al patrulea ai Marii Crize
Economice). În Germania,
Pactul Ribbentrop-Molotov şi consecinţele
lui pentru Basarabia” (26-28 iunie 1991)

În zilele de 26-28 iunie 1991 la Chişinău a avut loc conferinţa internaţională

„Pactul Ribbentrop-Molotov şi consecinţele lui pentru Basarabia”. Organizată
sub egida Parlamentului Republicii Moldova, conferinţa a întrunit istorici,
politologi, cercetători din domeniile conexe şi politicieni din 16 ţări, printre
care România, Statele Unite, Marea Britanie, Germania, Franţa, Israel,
Cehoslovacia, Polonia, Rusia, Ucraina, Ţările Baltice, Georgia etc

Când egiptenii își construiau piramidele.Mamuţii înca erau vii.

Pe 27 martie 1918 Sfatul Ţării a votat

unirea Basarabiei cu România.

Pe 27 martie 1918 Sfatul Ţării a votat unirea Basarabiei cu România, Basarabia
fiind astfel prima dintre provinciile istorice care s-a unit cu România. Au
urmat celelalte provincii românești – Ardealul, Crișana, Banatul,
Maramureșul și Bucovina – spre sfârșitul anului 1918, fiind creată România
Mare.
Efectele Unirii au fost anulate la 28 iunie 1940, când Rusia a anexat din nou Basarabia, în baza
pactului secret Ribbentrop-Molotov.
Pactul Tripartit, Pactul celor trei puteri, Pactul Axei, Pactul celor trei căi sau Tratatul
Tripartit a fost semnat la Berlin pe 27 septembrie 1940 de Saburo Kurusu (pentru Imperiul
Japonez), Adolf Hitler (pentru Germania Nazistă), și Galeazzo Ciano (pentru Italia Fascistă), care a
pus bazele unei alianțe militaro-politice și a fost actul oficial de constituire al Axei Berlin-Roma-
Tokyo, care s-a opus Aliaților.