4.

Formele educafiei ca fenomen social

ffi
in ev ol u ;ia s ocietd tii, educa lia 9r -u *,rr forygre {,e r-e*a[zare -
ca acfiuni de formare gi dezvoltare a personalitafii umane, dupd cum
gi-a amplificat.rolul sdu fir viala sociala gi in devenirea individului. Ca
ufinare s-a produs, dupd cum era fuesc, gi o dezvoltare a conceptelor
Ei
a terminologiei utiliz2te pentru definirea diverselor forme de r-ealizare
a educafiei. Astfel, dupd cum remarcd Marin calins, termenul utilizat
frecvent pentru a desemna acest proces de multiplicare a formelor de
realizare a educaliei este cel de "extensig sglFca:Egi-, cu menfiunea ci
acestprocesseproducepe*ui:@diieren}iatedupamai
multep4!s1[:

; dupa criteriul sferelor viefii social-umane, in care se manifestd:

- d, rLo-&la, p
lofes gq.gla (tehnologicd ), es tetic i, frzicd
ed uca f i e. i t-rl a l
l,telec i

gi continuand cu cea religioasd,'eibtogica, familiala, p""t* pac;Ti

cooperare, numite de obicei "noil9 edgc-gFi]" (George valideanu, 19gg).

s dupi gradul de organizare, intenfionalitate gi normativitate

(educafia fo-rmald, nonformald gi informald);

d dupd criteriul ontologic, al legdturii educafiei cu individualitatea

q$4na (acliuni educative transfo*rmgtoare, conservatoare);

'o* dupd criteriul epistemologic (acfiuni firtemeiate pe determindri

lggr-eJrce, gtiinlifice sau acliuni empirice, fare o saturapie cognitivi).

, Din perspectivd sgciald, " extensia" git*J4lejconstd in multiplicarea

cdilor/mijloacelor prin care se leiill:ziazi-ior*uruu gi dezvoltarea
personalitdfii umane, constituind un ansamblu de acfiuni influenle
Ei
educative cu grade diferite de organizare gi de intenflonalitate. unele
sunt spontane, altele sunt sistematice Ei organizate. Aiestea pot fi
ordonate irtrfucategorii, pe care le menyionam in ordinea rolului.Ei
influenlei exercitate in evolulia societifii: educayia inJgym,at!, ed1\ca;ia
fgrmalA Ei educa;ia non-formalil.

a) Educayia informald (Informal Education) este constituitd din

48 PEDAGOGIE - FUNDAMENTE TEORETICE

ansamblul \^+**
infl uentelor
- t
exercitate
^-"4-
spontan Sau rrrprne,rtitat, intenlionat
F.-:-^**:-"^
sarfiieintentionat,
---
asupra individului. Ea se manifestd ca expresie a
"ineai[tmlE=viq]d, a aglbl11rl{_lqglgggga]e in care triiegte individul.
A9L#
InTi-un anffie sens, aceastd formd de edug4lie a fost evocattr chiar de
cdtre J.-J. Rousseau atunci cQ4d spunea cdl'educafia vine de la_naturd,
de la oameni gi de la lucruri"j
Ea a fost dominantd
-in societate.? plimitiva, cand pregitirea
individului pentru iiiail sG-rei"tiz;-iiin prJl,rarea directe a unor
"modele comportamentale" in contextul vielii gi activitifii, allturi de
ceilalli membri ai comunitdlii.
Chiar gi tn epocile in care societatea a creat gi alte miiloace pentru
formarea indivizilor sii, educalia informali a indeplinit un rol cirre nu
poate fi subestimat, datoiitl fii@; indiyidul
nu se poate sustrage influ_e4lelol foarte numetoase si variate ce se
cire se man*Sgt{aglqele{t ei care a$qg1za
"*"iqigjg!tiTg"[t
aSflira tuturor indivizilor, independent de vdrsti.
--Edueap-fi-f ormalaconstituieprincipalasurstrdedob6ndireaunor
cunoEtinle gi, mai ales, de .
cOmpoiiament, a unor-atitudini, contribuind la imbqgalfuea orizontului
spiiitual gi social al individului.
Unele caracteristici ale sale sunt influenpte de grodul sau
momentul irr care se exerciti:€supra cgpiilor sau asupra_adultilol.
-educativ cel mai important care
Pentru-VdrStele copildrier, mediul
aclioneazd asupia copilului este cel famllialin acest cadru, copilul
dobdndegte instrumentul principal de comunicare Qimbajul), invali
relaliile cu grupuf igi formeazi numeroase atitudinl un mod de a gindi
gi simfi gi igi elaboreazi premisele unor orientlri viitoare (alegerea unui
prieten" a unei profesiuni).
Pentru vArsta adultd, educalia informale impliceinse $ ojgqecSll*
eg!g"{* lr,prit"iiffi, "llo-*e]_ej9" pe care le-percepe tordivi:ul6-
mediul ambiant nu sunt exclusiv pozlt*qe, in concordanp cu valorile
convenite social, cu ceea ce este demn de urmat, ci mutre au caracter
negativ, sunt nonv_alori. Aceste riscuri sunt mai accerrtuate la vdrsta
copilSriei, caracterizatd printr-o tendinli crescuti de a imiA Si prin
nivelul redus al capacitipii de discemimdnl
De a semenea, edu c_afia_ inf o*rmald nu este nici pe departe suf icientd
pentru a asigura insugirea cunogtinlelor gipentru arealiza dezvoltarea
 Educatia - actirsitate specific umand gifenomen soeia-cultural 49

normald a capacitdlilor necesare individului.

{o},ou*tia formald c*Affilftf*nn) areun caracte r ols*t,,a!,

st:i#atrzat, hllitrgotqlrat. in aryamblul procesului permanent al
ea constittrie o perioadi de fonnare intensivi care face din
"frcaliet
. actiunea educativd un obiectiv central-
e
fi ahceT cunognnleior, exersarea
I intensi"a- a cJmportanr-

| *
lmaifiiluate.
garr.alia formali, cate se identifica cu im?une
FducafgsSglarra.te
ca onecesitate stringentd in societatea modemd, in pofida punctelor de
vedere formulate de unii partizani ai educafiei asumate i:r ilrtregime de
sectoarele non-formil gi informal ale educalibi'.9q:r11ig.Eq9siralii
sggigttr::l5ll[ich'd. Dispme de un grad nralt ae orgarul#Flse
ddiego"re in perspectiva unor ob_-iectiy9*1!qllgg[.te 9i*-6flqqative
ordonate ierarhic Ai pe termene de Ia cele-imedpte pAnd la obiective pe
terrne-n lung. Se desfiqoari potrivit unui program-stabilit gi este
realizatd de prg[gg1p$g]!! in domeniu. Datoritd acestor caracteristici, are
cel mai inati grad de inteEiyitate, provocAnd schimbdri profunde in
personalitatea celor educafi.

&Ugtt*l-oaisryatd (N on-formal Education) privegte activitalile

educativ6G-ie desfasoard, de asemenea, in alte institutii speiElEate,
educativeG sedesfasoard, speiffilEate,
cl6f Care au un caracter mai putin riguros, qi care havo4z-932t4-q marmare

Conceptul a dob6ndit o folosinli curentd incep6nd cu ultimele

decenii ale veacului trecut, avdndu-qiorigine3 -rn 9^qli!$p.g{!gJ@
pq!d@_in via!4 socialtr in general g-i ir sistemul de educafie in special.
Eie privesc dezvoltarea intr-un ritm necunoscut anterior a mlilqgcelor
@ 9i a educalier,.alt-el9-4g..glSSgb: Unele
posibiliteli oferite de acestemijloace fac accesibile inf-oruafiile difuzate
persoanelor de diferite virste, rezidente in Localitaf,i in cale accesul la
icoli de grad supg{gr epte dificil. Aceste schimbiri vizeaia, [e
asemenear eliminarea-unor insuficienle ale sistenilrlui $colar, ctlm a"r fi
menlinereaunor.structuririHGsf Gd-aptarglqgggloralaintereselegi
aspiratiile variate als eleviloi .p-141p-gggmbldefinegte educafia non-
ro.*uia.\ .u riirra ftt*- u.ti"itu@F in afara
5

50 PEDAGOGIE - FUNDAMENTE TEORETICE

sistemului educafional formal stabilit qi meniti si ofere serviciile sale

unor beneficiari.qi sd atingi obiective idenfficabile.-
Educalia +gnfgMld prezinti mai multe caracteris[ici:
h este institufionahzatd, dar auxiliard educaliei gcolare;
]- completeazd 9i dezvolti educafia formali:
! realizea zd omailargd adeware la 4!e-reL, aptitudinl trebuinle
'
psihologice ale subietfilor;
benefici a
6/ constituie un mijloc esenfial pentru utilizarea
timpr,rlui liber,

Unii autori o definesc ca aqlivitate de Pregdtuq care nu este

sancfionatd prin diplome sau certific?te-
.*-*CaanifidsfffiFonal al educaliei non-formale este reprezentat de
ansamblul institufiilor de culturd (biblioteci, muzee, teatre, cinema-
tografe, cluburi, mass-media g. a.). OEGctuf nemii-tocit ae-aaVitaFal
adiio. insEillii esle repi6zentat de acfltu{ purtatoare 9i de mesaje
educative. Activitalile unora dintre aceste institu@e
rhiftE gcolard (case ale elevilor, clu-341-i.psgLru slew UrblioteciPenlgu
copii, teltrep-*entrfl'co1ifi-etc.), P9 cdnd altele se adreseaztr i.rtreg"
piipulalii indif6reint6vdrstd, nivel de pregdtire, interese,aspiralii etc.
Educafia non-formali, mai ales aceea realizate de instituFile
extraqcolare, completeazd qi dezvoltd educafla formall, de tip qcolar,
re;ffZHn?*o mai largd adecvare a ofertelor de educalie Ia duinFle de
instruire individuale. Din acest punct de vedere educalia $colara are
posibilitefi mai limitate de a rispunde intereselor variate ale elevilor,
fiind nevoitd si se centreze Pe ceea ce este necffir tuturor.
Pentru vArsta adulta, educalia non-formali devine o formd
institulionata domfrffiT5-le forylelg-contingi, de actualizare 9i
imbogllire a formdrii pro-f-gsionale initiale-
Dezvoltarea educafiei +g+:l-o"-fg1e|9 este stimulati de prqgresele
icilorliifirqnafqiiim$ae cortWWere-Acestea ajuti la amplificarea
rolului gi i ce revin acestei forme de educa;ki in ansamblul
mijloacelor educaflo-J14le. Pe ldngd contribufia incontestabili Pe care o
aduce iii direclia realizArii obiectivelor generale ale educalier, educalia
nonform,ald genereazd. ea insdqi o serie de probleme ctre intri in
atenfia educaflei formale. Astfel, schimbarea co-ntinrr63-rapq$rlui
dintre educalia g*cgler{gi -e{ui3!3 -lgt&nn4e - in sensul creqterii

J
 contributiei celei din urmd la formarea gi dezvoltarea personalitafii
individutui, pune educafia formald in fala ,t b. noi obiective:
,1 deschiderea ei cdtre mijloecele n'6n- /Prrn
acumulariloiiealiZate de subiecli prin mijioace
1lltl"iu,#*egrarea
proprii in structurile cogmtive formate de gcoala;"derrroitarea
capacitdjilor care-r
LdpcrrrLa/Lrror care-i lac apli pe suolecrr
fac apF si selecteze gi
subiecli sa gi" si_Ei Otganizeze
acumulirile realizate fir cadruI extragcolaq,.formarea capacitifii
canacitltii de a
distinge valorile de nonvalori g.a.
qi9*E dltlg!1mele de educafie analizate igi are' de a fi ',
{eFgIrSg
@t in ansamblul mijloacelor deidtfrlffie_
rea lor nu este nici
5 Ei pq cdt pare. Existd o
p"qelR4" gi o interdgp-15lenfa fireascd intre cele trei domenii prin
intermediul cdrora se maniEstd educatia. Activitatea de educafie atinge,
in plan sociaf un grad inalt de eficienia atunci cand se rea lizeazd.o reali
coo,psralg inge scgstq_{9!Fe. Se poate afirma de aceea ci educafia
f@G.t, ai*potiiva, stanlenitd de celeralte forme are
educafiei irr mdsura in care ea exercitd o influenld asupra acestdra
orienfdndu-le in direclia idealului educativ propriu uirei anumite
s_ocie,tifi.

5. Orientarea prospectivi a educafiei

Educafia, in inlelesul de acfiune sociali, s-a manifestat dintot-

deauna ca o tendinli de anticipare a unor trebuinle de adaptare. Altfel
spus, educafa a avut qi are - prin chiar nafura ei - un caracter pros-
pectiv. Este de presupus ci, din vremurile cele mai irdepa'rtate,
strimogii nogtri au dorit sd pregdteasci copilul pentru a iace faya
necesitdfilor diverse care decurgeau din nevoiide supravie;uire.
Acesia
trebuie str fie, de altfel, gi inlelesur (atdt de firesc, incdt pare aproape
instinctual) care-l determini pe adult si-Ei protejeze urmigii de
experienlele nepltrcute, imp drtiqindu-le cunogtinlele dobdndite de-a
lungulviefii. tntr-un anumit fel, 'Lpitetul deprispectia asociat educafiei
este tautologic de vreme ce, prin insdqi esenla ei, pedagogia presupune
orientarea spre viitor"ll.
Educalia este o activitate anticipativi, orientatd spre viitor. Ceea ce
este determinant in explicarea acestei particularitili a activitdfii
educalionale este faptul ci generatia aflata, h un rnoment dat, in
{t

52 PEDAGOGIE - FUNDAMENTE TEORETICE

perioada de formare prin intermediul sistemului de invdtimAnt se va

afla la v6rsta maturitdlii abia dupd 10-15 ani. De aceea apare necesar ca
formarea acesteia sd se realizeze atdt in concordanld cu cerinlele actuale .

ale vielii sociale, cAt gi in perspectiva exigenlelor viitoare, cel pulin a

celor previzibile. Orientarea prospectivd a educafiei se accentueazi in
condiliile societdfii conteinporane/ caractefizatd. prin cregterea mo-
bilitAlii vielii sociale, gi prin accelerarea ritmurilor de evolulie a vielii
socio-profesionale.
Dacd in trecut intervalul de timp in care se inregistrau schimbiri
imp ortante tn viala s ociald Ei cu impact asupra vielii individului era mai
lung dec6t cel al vielii umane/ astizi ritmul schimbirilor este amelitor.
Ca urmare, pregdtirea individului urmeazi sd fie astfel realizati incdt
acesta sd poati face fald unor condifii gi cerinle aflate in pemtanentd
schimbare. Fenomenul este amplificat de o serie de categorii de
evenimente specifice contextului contemporan, cdrora sisterrul de
educafie este nevoit si le facd fald: explozia informalionald (a
cuno$tinlelor), explozia demografici gi cea a aspiraliilor.
In cadrul unuia dintre cele mai ap rofundate studii p rivind educalia
la sfdrgitul secolului al XX-lea, Edgar Faure (1975) consideri cd'pentru
prima dati tn istorie educafia igi propune str formeze tipuri de
personalitate pentru societili care incd nu existd". Dacd, tradilional, a
dominat idealul reproducerii, prin intermediul educafiei, aI modelelor
qi caracteristicilor unei societifi tr care schimbdrile se produceau relativ
lent, in ultimele decenii a apdrut gi mai mult fir evidenld necesitatea ca
tindra generafie si gtie cum sd accelereze cursul mereu ascendent al
evenimentelor. in aceste condilii, activitatea de educafie este chernatd
sd rdspundd unor noi exigenfe din partea mediului social care este din
ce in ce mai solicitant din punct de vedere economic (prin complexitatea
proceselor de produclie), social (prin diversificarea sistemului relaliilor
interpersonale gi al rolurilor sociale pe care individul este chernat si le
indeplineascd) gi cultural (prin nevoia crescuti de instruire gi prin
multiplicarea fdri precedent a surselor de infonrrare)- in acest sens,
educafia tinde sd satisfacd nu numai cerinlele de integrare sociali gi
profesionali a individului, ci gi nevoile de progres ale societilii insigi.
Mai este necesar de subliniat de asemenea ci acest proces de
adaptare a educaliei la schimbdrile interveniteitr societate nu inseamnd
o simpld acomodare la context, ci impune - de reguld - o reevaluare a
 Educatin - actizsitate speciftc unnnd €i fenome n socio-cultural 53

strucfurilor, funcliilor gi dimensiunilor acfiunii educative astfel inc6t sd

ii permiti individului sd se pregdteascd pentru ziua de mAine. in
consecintd, raportul dintre educalie gi viitor genereazd cel pulin trei
categorii de schimbdri care privesc:
a) rolurile pe care educalia este chemati si le indeplineascd in
viala sociald - "viitorul educafiei";
b) dimensiunile, caracteristicile gi modurile de realizare - "educafia
ln viitor";
c) realizarea ei, la un moment dat, astfel trcAt sd rispundd gi unor
cerinle viitoare - "educafia pentru viitor".

- viitorul educafiei privegte schimbdri previzibile ale educaliei fir

etape viitoare ale dezvoltdrii societilii, cu referire mai ales la rolul gi
funcfiile pe care le indeplinegte, precum gi raporturile cu celelalte
subsisteme sociale gi cu societatea, in ansamblul ei. studiile de
prospectare a viitorului, privind tendinle ce se constatd in evolufia
educafiei, indreptdlesc teza potrivit cdreia educafia indeplinegte un rol
tot mai important gi mai evident in dezvoltarea societdfii. Ea se
manifesti mai mult decat oricdnd ca factor de progres social, intemeiat
pe fapful ci ea asiguri formarea resurselor urnane necesare fufuror
activitililor sociale.
- Educafia oiitorului privegte schimbdrile probabile ce se vor
produce in domeniul principalelor comp onente ale educaliei (finalitd;i,
strucfuri, organizare, curriculum g.a.). Ele pot fi numeroase gi variate.
Astfel, intr-un studiu consacrat principalelor caracteristici ale educaliei
la inceputul secolului al XXI-lea, Elliot Walti2 aratd ci:
* educafia va avea
un caracter mai larg decat in prezent, in sensul
cd ea va dura toatd viafa, reunindu-ipe adu$i gipe tineri, gi va implica
participarea mai multor factori ai comunitilii dec6t actualul siitem
qcolar (educalia permanentd);
* scopul educafiei, de la cea mai
fragedl vdrstd, va fi de a pregdti
oameni depringi si invele continuu, sd acumuleze ei ingiqi cunoglin;e gl
si le foloseasci;
* tehnologia educafionali (inclusiv
utilizarea ordinatoarelor) va fi
utilizati pe scari tot mai largd;
* gcoala va
trebui sd utilizeze gi si valorifice informaliileprovenind
din alte surse g.a.
54 PEDAGOGIE - FUNDAMENTE TEORETICE

ln perspectiva configurbrii evolufiei educaliei irr secolul al XXI-lea,

Conferinla generald a UNESCO din noiembrie 1991. a stabilit instituirea
unei comisii intemalionale care si prefigureze principalele direcfi de
dezvoltare a educaliei, aga cum, tn 1970, fusese constituittr comisia care,
sub pregedinlia lui Edgar Faure, a elaborat studiul privind perspecti-
vele firvdlimAntului pentru ultimele decenii ale secolului trecut
("Apprendre a Ctre" /A invala sa fii13). StuhiU a aritat ci marile
probleme ale educaliei nu sunt aceleagi in toate jdrile lumif nici chial in
'interiorul
aceleiagi iati, gi de aceea ele reclamau solufii diferenliate. in
acelaEi fel, la frontiera dintre mileniile 2 gi 3, in fala educaliei se pun noi
probleme, care privesc:

* evolufiile, incomparabil mai rapid€, in toate domeniile: economic,

social, politic, cultura}
* dezvoltarea democraliei in lume, fapt care determini importante
schimbdri politice gi economice;
" progresul qtiinlei gi tehrricii, care impresioneaztr prin noile
perspective pe care le deschid;
* unele fenomene sociale care dobdndesc o noui dimensiune
(distrugerea mediului inconjurdtor, cregterea demografici alarrumtl in
unele fdri);
" ad6ncirea continui a diferenlelor dintre bogali Ei slracl ampli-
ficarea conflictelor intemalionale g.a.
ln consecinld, noul mileniu adreseazd educaliei noi provociri
Astfel, sfdrgitul secolului al XX-lea gi inceputul secolului al XXI-lea
lanseazi o nouf, provocare a sistemelor de tnvalamAnt din ft*reaga
lume: afirmarea unei problematici sociale care de dinamica
evolufiilor economice qi care se cer reflectate in 'ine educative -
activitelile
prin proiectarea prototipului omului activ 9i eficierrt din punct de
vedere social. Pedagogia, ca gtiinla despre educalie, este drerrate - in
aceste condilii - str realizeze un Proces de conservare gi valorificare a
cunoEtintelor gi experienlelor verificate de-a lungol timpului 9i de
eliminare a celor care, firvechindu-se, impiedici procesul continuitilii
gi al progresului.
Cele doud tendinle au fost remarcabil surprinse 9i descrise de citre
Emile Planchardl4, care constatd ci: "existi realitili pe care timpul nu le
modifici, pentru ci sunt eteme: este vorba de valorile unane
 Educafia - actiaitate speeific um"and si fenomen socio-cultural 55

independente de timp gi spaliu". Aceste valori configureazi ceea ce

autorul numegte o pacdflgogia perennis.
Pe de altd parte insd: "condiliile vielii se schimbd gi cunogtintele
gtiinlifice ale omului se dezvolti. Aceste varialii imprimi pedagogiei
caracterul siu schimbdtor gi o obligi si se adapteze evoluliei constante
a lumii". Ansamblul acestor cunogtinle definesc ceea'ce acelagi autor
numegte paedagogin tanp oralis.
- Eilucafia pentra oiitor privegte educalia prezenld, realizatd firsd
in perspectiva unor cerinle viitoare. O asemenea orientare relevi
direcfiile principale de pregitire a indivizilor pentru a se adapta cAt mai
ugor gi rapid cerinlelor societdlii in viitor. in acest sens au fost elaborate
doui concepte fundamentale gi corelate: "educafia de menlinere, sau
prin goc" gi "educalia anticipativtr, inovatoare" cu ajutorul ctrrora poate
fi explicat mai adecvat raportul dintre educafie Ei viitor. ln esenfl,
relalia este priviti ca trecere de la modul de "adaptare spontani, pasivi"
(de menfinere), la "adaptarea congtienti, inovatoare (anticipativi)".
"lnvd]area anticipativd presupune capacitatea de a face fa]i situa]iilor
noi, aptitudinea de a lntdmpina viitorul" de a prevedea evenimentele gi
de a evalua consecinlele deciziilor gi acliunilor. Ea "inventeazd" , cteeazd,
altemativenoi, wittr lecfiile de goc, traumatizante, costisitoare. Mai mult
dec6t atAt, anticiparea nu este un simplu act de simulare mentali, de
prevedere a everrimentelor, ci implici asurnarea responsabilitilii de a
influenla gi chiar de a determina viitorul"ls.

ln sintezi, prin corelarea celor trei dimensiuni: viitorul educaliei,

educafia viitorului gi educalia pentru viitor, se pot desprinde cAteva
concluzii privind valoarea prospecfiunilor in domeniul educalional:

* tn primul r6nd, orientarea prospectivi a educaliei

depdgegte cu
mult cerinla care decurge firesc din caracterul social-istoric al educaliei,
gi anume acela de anticipare a schimbirilor ir raport de evolufia
societilii, de transformirile ce se produc tn viala sociali. Ea presupune
elaborarea unor strategii ale schimbdrii gi formarea omului fir
tntdmpinarea acestora. Educalia viitorului, gi mai ales pentru viitor, se
construiegte tn prezent gi cu mijloacele prezentului. Viitorul comandl,
din ce in ce mai mult, prezentul. A. Toffler16 aratd, in acest sens, ci "se
studiazi trecutulpentru a clarificaprezentul". Pentru o gimaiprofundi
56 PEDAGOGIE - FUNDAMENTE TEORETICE

nuan;tare, el adaugi cd "o viziune coerentd asuPra viitorului poate, de

asemenea, sd ne futntzeze un numdr mare de vederi dintre cele mai
penetrante asupra lumii de azi" , de unde deduce concluzia ctr 'Tntreaga
educalie are ca punct de plecare o anumiti imagine despre viitor"-

* in corelalie cu ideea precedenti, investigarea viitorului gi

orientarea cdtre viitor nu presuPun abandonarea 9i nici subestimarea
valorilor trecutului. Valorile Perene ale trecufului servesc ca temei
pentru construirea viitorului. in mod obignuit, trecutul -prin erperienp
pe care o tezaurizeazd - iEi conservi capacitatea de a fumiza sugestii
pentru solufionarea unor probleme actuale sau viitoare. Ca urrrare,
orientarea prospectivd. nu exclude, mai mult - presupune continuarea
tradifiilor bune care gi-au demonstrat viabilitatea gi care pot servi ca
model pentru rezolvarea problemelor prezente qi viitoare. Experienp
confirmd teza potrivit cireia cunoagterea experienlei trecute "vaccineazi
impotriva gregelilor fdcute altidatd sau altundeva, evitdnd consecinple
nepldcute".

* Prospectiva, deptrgind prezicerea (ca anticipare subiectivi, ne-

argumentati a unor schimbiri ce urrneazd si se produci), este o
inaestiga,rc metodicda viitorului. ln aceastd manieri, educalia tinde si
preceadi dezvoltdrii economice gi sociale, favorizdnd produeea gi
desfigurarea acesteia.

* in fine, prospectiva degajeazd tendinlele, inovaliile Ei faptele

purtitoare viitor, identific6nd gi incuraj6nd acele manifiestdri care au
de
capacitatea de a influenla progresul.

5. Nafional Ei universal in educa,tie

Cele doud trisdturi ale educafiei sunt corelate, prtezerrtiind o

importanfi nu doar teoreticd (pentru inlelegerea ferrorrterrului
educalional in contemporaneitate), ci qi practici (prin actualitatea
problematicii atAt pentru fdrile stabile din punct de vedere economic,
cAt gi pentru cele aflate lt plin proces de tranzilie, indusiv in planul
educafiei).
Stabilirea unui raport adecvat intre "nalional' gi "universal"
 Educatin - actiaitate s nomen socio-cttltural 57

constituie o preocupare centrald gi pentru politicile educalionale lansate

in Romania dupi declan$area procesului de Reformd in toate sectoarele
gi domeniile de activitate, dupd 1989.
Din acest punct de vedere, Reforma invdldmantului in curs de
desfigurare in Romdnia vizeazd:

a) adaptarea sistemului de educalie la schimbdri sociar-economice,

politice gi culfurale, la exigenfele unei societdli democratice, pluraliste
i:rtemeiate pe economia de piald, precum gi la noile cerinle ale societdlii
contemporane;

b) unui sistem de educatie 9"pre pd.fq!/gr!?eze producerea

crearea
schimbirilor in plan socio-ecor,o-o p of lti., .rtirrrut ;
"il
c) accentuarea gi sus;inerea procesului de integrare tn structurile
mondiale, tn ciailizafin europeand, piintr-o mai mare deschidere cdtre
valorile universale.

Fdri a fi cuprinse i-n acest capitol, intre numeroasele probleme pe

care le comportd reforma invdlimdntului fir Romdnia se pot remarca
doutr atifudini care se manifestd, in mod constant, privitor la raporful
nali6ffiHmiversal in domeniul educalional: tpna, axata pe situarea in
prim-plan a condi,tiilor sociale colslete dgF#ioastrd gi a intereselor
nalio-nale, gi care, ftuE, aexclude posibilitatei vilorificarii experienlelor
proprii altor sisteme de invdfimant, manifesti totugi reticenle evidente
fali de preluarea unor asemenea modele;plta, care militeazi pentru o
largd d*eschidgSe fala de alte sisteme detducapib, promovdnd ideea
adoptiiii unor modele a cdror varoare a fost veriricaia in alte tiri.
Rezolvarea principiald a acestor viziuni gl atltuaini contJadictorii
presupune analiza raportului dintre nafional gi universal in educafie.
Dbgi existi o problematici educativi de valoare planetari,
sistemele educative variazd, de la colectivitate la colectivitate, de la
nlflung h naliune. in acest sens existd, de urerne;;;;G.tf.tfi ;
nivehililiGiitdorliri, care corespund tradiliilor gi necesitdlilor acestora.
Ele sunt rezultatul evoluliei istorice a fiecirei
fdri in parte. Fiecare tip de
comunitate umand gi-a configurat, de-a lungul iimpului, un mod
propriu de a concepe sarcinile educative, conlin rtul lor gi, mai ales,
58 PEDAGOGIE . FUNDAMENTE TEORETICE

modalitdli specifice de transmitere a experienlei social-istorice de la o

generalie la alta. Aceastd preocup:re a fost 9i este justificatd, astdzi mai ul
mult ca oricdnd, de necesitatea crefuii prin educafie a resurselor urnane d(
capabile sd ridice nivelul socioeconomic al unuipopor.
in acelagi timp, educalia este un cmrpartiment semnificativ gi distinct ot
aI culturii. Din aceasttr perspectivi cultura reflecti particularitefile de d(
existenfi ale unei nafiuni, inclusiv alEeducafiei. Cultura nafionaltr EC

genereazd un sistem propriu de educalie - prin valorificarea istoriei, Pr

cutumelor, experienlelor sale, pe care le conservi in forma tradiliilor. ln ot
acest fel, de-a lungul timpului, tradiliile istorice s-au ingemlnat cu es
tradiliile educative constituind, pe r6nd, cdnd scopul, cAnd mijlocul as
afirmirii spiritului nalional gi a fiinpiprqprii a neamului. al
Istoria noastri nafionali consenrneaze, in acest sens, nenumdrate
situalii gi evenimente cdnd lupta de elihare s-a tmpletit cu aceea de m
recunoagtere a limbii nafionale gi a unui invllemant in limba matemi. at
Pe de alti parte, inv5fimAntul in limba materni a servit tradiliilor
romdnegti prin formarea tinerelor generalii in spiritul respectdrii gi tu
prepirii valorilor nafionale. IN
La sfdrEitul secolului trecut gi inceputul secolului nostru, acest Et
proces al afirmirii valorilor nalionale a cunoscut o perioadtr de intenstr as
revigorare, prin promovarea tradiliilor rom6negti de citre cei mai de ru
seamd reprezentanli ai culturii noastre: Mihail Kogihniceanu, Mihai fu
Eminescu, Vasile Pdrvan, Nae lonescu, Spiru Haret g.a. Ei au promovat, q
printre altele, ideea necesitdlii de edificare a unui ideal pedagogic el
nafional. d(
De asemenea, C. Ridulescu-Motru a pus in evidenf{ necesitatea P(
dezvoltdrii gcolilor rurale, adici a unor institulii gcolare adaptate SU

trebuinlelor educative ale copiilor din satele noastre, unde ei si fie ln

formali in spiritul tradiliilor romdnegti. Petre Andrei propunea, la ru
rdndul lui, realizarea in gcoala a unei educagii cetdlenegti adecvatd
spiritului unei anumite comunitdfi. uI
Aceastd miEcare de circumscriere a valorilor culturale tn jurul celor m
nalionale a fost surprinsd cu multtr sensibilitate de ctrtre Constantin re
Narly, care spunea: "Dupi cum pe de o parte omul este cetdlean al la
umanitdfii, pe de alti parte este cetilean al unui grup mai restrdns, de \
care este legat printr-o serie intreagi de tradilii comune, care sunt altele
dec6t tradifiile care.il leagi de omenire in general"lT CU
 Educatia - actiuitate specific umnnd Eifenornen rycb1ullurll-L

sistemele educative sunt, de altfel, adevirate puncte nodale ale

unorvaste relele de forle sociale qi spirituale care dau expresiemodului
de a gAndi gi de a simfi al unui popor.
Actualele miEcdri mondiale din domeniul educafional sunt
orientate, ele itrsele, cdtre recunoaqterea particularitililor qi trebuinfelor
de dezvoltare nalionalf,, precum gi a marii -diversitdfi de situalii
educative existente ilr cadrul aceleiaqi naliuni. ln acest spirit, in toate
proiectele educalionale de interes mondial, un loc aparte il ocupi
obiectivele dezvoltfii nalionale ori ale dezvoltirii regionale - ca paqi
esenliali in creEterea nivelului general de culturd gi de instruire. Dupi
asemenea criterii, unele sisteme educative sunt mai eficiente decdt
altele.
Raporful nalionat-universal, in a$i termeni relafia "nafionalism-
internalionalism", a generat insd controverse importante mai cu seami
atunci cdnd el a fost abordat de pe o anumiti poztltepolitica.
ln aceste situalii au fost aduse argumente in favoarea/defavoarea
fiecdreia dintre aceste pozrlti, insofite deseori de aprecieri deloc
mdgulitoare, dar totdeauna discutabile sub raporful unei abordtrri
gtiinfifice, obiective: govinism, xenofobie, respectiv cosmopolitism,
aservire altora etc. Asemenea pozilii demonstreazi, i:rainte de orice,
necunoagterea sau ignorarea aoitd a faptului cd educalia prezintd atht caracter
natinna[ cAt gi universal. in fapt, "nalionalul" 9i "universalul" nu sunt
opuse, nu sunt trdsifuri incompatibile, ci exprimd realitili care nu se
exclud prin confinutul lor. Intemalionalismul adevirat nu presuPune
desfiinlarea naliunilor, ci propune colaborarea gi cooperarea intre'ele.
Pe de alti parte, umanitatea nu semnifici desfiinlarea naliunilor, ci
sugereazd convergenla eforturilor comune, care dau nagtere umanitilii.
ln aceastd privinli, D. Gusti vorbea de umanitate ca "totalitate a
naliunilor, ca armonie a fiinlelor nalionale".
Afirmarea culturii gi educaliei nafionale inseanrnd recunoaEterea
unitdlii in diversitate, ceea ce s-ar oPune - dupi criteriile firegti ale
moralei - extremismului gi nalionalismului. Acest adevdr se cere
rememorat ori de cdte oribuna misuri a lucrurilor e depdqiti pentru a
lisa Ioc dezechilibrelor. Astfel, Simion Mehedinli, intr-o lucrare a sa -
"Vechimea poporuluiromdn gi legiturile cu elementele alogene" (1924)
r sublinia cd nalionalismul firesc, ca patriotism, "nu trebuie confundat
cu sentimentul negativ de urd zdnaticd impotriva altora, ci este, mai
OO PNOACOGIE - FUNDAMENTE TEORETICE

pentru neamul din care te-ai ndscut"'

presus de toate, o statornicd iubire
care impun" ,"rp".i UI f
.-"i"Ltte naliuni gi te obligd " sdfii drept fald
""i*
i*n d p e faga.p dmantului" (subl. ns. ). Adoptand
de t o fi aceia cu cnr e t rii w
sPune cd educafia este singura
un punct A"lr"a"," op*t:l' 1L poate
generate de promovarea unor opFuni
capabild sd corecteze dezordinile
Russel sPunea: "..' toatf,
cu caracter non-etic a"rpr" carJ Bertrand
noastri cu virulenla cresc6ndd a
oroarea care se u..t*"f"u'a in fafa
nafionalism.rf.ri, ufrt-tt"u ti evifatf
daci educafia ar tinde sd prezinte
dacd autoritafile qcolare T p"t11 1|:i
'rfn in locul fic9iunilor sau
fapte
ai lumii: nu numal
iau, pe bffieli i p' f't' u pe uiitotii cetdleni
geografic irn care trdiesc"ls'
aparfinAnd unui anumii teritoriu
asupra sistemelor de
in acelaqi tt-;*l"r;;, p.i"itJae"ansamblu
a numeroase qi' uneori'
I

hvAlamint fn f,rme permite constatarea t

I
ale acestora' De aceea, inlelegerea
frapante similitudiJ, iot" .o*..t e de
I

sistemelor a" .arr*p" d'in d'iverse jdri nu poate face abstraclie $

care se
pL."tJ a" ,rirnki*" (internafionalizare' planetizare)
Concomitent cu
-*?Joir*i.iin contemporaneitate.
manifestd tot mai;regnani
generate de condiliile
pdstrarea unor particulire,
economicoo*iur"iJtotur" traarylor sp"cific" diferitelor populalii,
Ei a
unor
sistemelor d.e educalie inregistreaz-a .Qi.emergenfa
"".i"1i"
interdependen}el,.o"'i',".elena}ionale,conferindu-legiuncaracter
universal.Unele,*aiia"p"dagogiecomparatl(AttilaHorvathgiotto
planetatd", in Perspective
Mihaly _ ldrite E*rp; d; Est"gi""educa;ia
cA ceea aseamdnd diversele
(UNESCO) , m. Z+/1990) argumenteazd
sistemeeduca}ionaleprivescaspectemaiimportantealeacestoradecAt
fapt este multipli'
ceea ce Ie disting. Exilicalia acestui ^ are legitdlile
inprimul,aJ;'d;;F;,* Ei activitili
alte sociale,igi
ei proprii (aqa cum se recunoaEte
existenla unorlegitdli ale dezvoltdrii
Este normal' in aceste condipi' ca
economice, ut" ..rito'ii, gtiinleietc')'
unele note comune' De
legitdlile educaliei sa ii imprime acesteia
de pretutindeni este' in
exemplu, structura sistemelor de invilimdnt
tnirucAt ea eJte stabiliti pe cicluri
component"t" -i;;i.;ipa-le, acqg.Si,
bio-psihice ale fiinlei
de irrvdldmant, irnclie de stadiile dezvoltdrii
umane, care sunt determinate legic'
Educafiaareunroldeterminantprivindloculna}iunilorgial
dL conceput dezvoltarea ficdnd
popoarelor irr lume. Astdzi nu mai este
instruire al insamblului populaliei
abstracfie a" ,"rt rit r-ii. Nivelul de
 Educatia - actiuitate uftMna socio-cultural 6!

dintr-o fard condilioneazd capacitatea unei liri de a participa la eaolulia

mondial'd, d.e a progresa in mod propriu qi de a contribui la progresul
tuhnor.
ln zilele noastre nu existd nici oindoiald cu privire la existenla unei
prbblematici de interes mondial a cdrei rezolvare poate contribui la
iidi.u."u standardelor educalionale generale. Acest adevir se regdseqte
consemnat gi intr-un document al Biroului Internalional al Educaliei,
astfel: "cu toate diferenlele dintre continente 9i dintre lari dezvoltate sau
in curs de dezvoltare, cu toate diferenlele culturale qi ideologice,
finalitdlile luptei pentru un viitor al lumii sunt pretutindeni aceleagi.
Pretutindeni se pune problema apiririi pdcii, a garantirii unei educalii
satisff,cdtoare futuror fiinlelor umcu:Ie, a irrvingeril spectrului foametei
gi apirdrii sanatatii, protejarii mediului natural, salvirii identitdlii
culturale a tuturor grupurilor umane. Trebuie stopate fanatismele qi te-
rorismul, asigurate pretutindeni dezvoltarea drepturilor omului qi a
ganselor acestuia de participare la viala sociald gi politicd".
Apoi, emergenF unor interdependenle intre sistemele nafionale,
care conferd acestora gi un caracter mondial, universal, igi au sorgintea,
dupd cum remarctr autorii studiului mai sus amintit (A. Horvath 9i Otto
Mihaly), itr existenp unor probleme care nu pot fi rezolvate decdt prin
eforturi comune: proteclia mediului ambiant, lupta impotriva te-
rorismului internaliona I, a rdzb oiului nuclear, ap drarea drepfu rilor
omului, Iupta impotriva narcomaniei, alcoolismului, sdticiei.
in acest context contemporan, o semnificalie deosebitd a dobAndit
gi fenomenul dezooltffii lzgdtuilor dintre fdri, catacteristic ultimelor
decenii, care a favowat schimburile de idei gi de experienle privind
diverse fenomene sociale, inclusiv educalia.
Analiza acestui ansamblu de trtrsdfuri ale educaliei prezinti o
importanli nu numai teoretici, ci gi una practici. Din ea se desprind
concluzii cu valoare aclionald, care igi gasesc expresia''in politica
educalionald promovati in orice td''n
Ideea de universa[zate a educaliei presupune, itrtre altele, o
anumiti deschidere fali de experienla altor sisteme de educalie astfel
incAt o autenticd dezvoltare a unui sistem nalional nu este posibild fird
a line sealna de dezvoltarea altora. Teoria pedagogicd qi practica
educalionald dintr-o fari sunt in permanentd "atingere" cu cele din alte
fdri.