DUMITRU SANDU

FLUXURILE
PE MIGRATIE
IN ROMANIA
E D I T U R A AC A DE MI EI R E P U B L I C I I S O C IA LI S TE ROMAN IA
 DUMITRU SANDU

FLUXURILE DE MIGRATIE
IN ROMANIA

ED ITU RA ACADEMIEI R E PU B L IC II SOCIALISTE ROMANIA

Bucuresti, 1984
 M ig ra tio n ^ F lo w s in R o m a n ia

M H rpan,H O H H bie i io t o k h b P yM biH H H

E D IT U R A A C A D E M IE I R E P U B L IC II S O C IA L IS T E R O M A N IA
R 79717, B u c u resti, C alea V icto riei 125
 4

p r e f a tI A

Printre procesele de mare amploare pe care le-a cunoscut Romania in

anii socialismului, se inscrie si m i gratia interna. Determinatd in ceamai
mare parte de strategia industrializdrii fdrii si de cooperativizarea agricul-
turii, mobilitatea spafiald a populatiei a devenit, la rindu-i, un factor al
dinam ism ului social si economic, atit de caracteristic perioadei contempo-
rane. Urbanizarea, profundele schimbdri ale structurilor sociale, noua
configuratie a repartifiei populafiei in teritoriu nu pot f i explicate fa r a
aportul considerabil al migrafiei.
Ultimul recensamint al populatiei din far a noastra (1977) a oferit
o imagine globald a dim ensiunii acestui proces, care a surprins deopotrivd
pc specialisti ca §i pe marele public : din cei 21 559 910 locuilori, m ai mult
de o treime ( circa 7 520 000) erau ndscufi in alte localitafi decit in cele
in care fuseserd rccenzafi. Proporfia este m ult m ai ridicatd in m unicipii
f i orase: din cinci locuitori ai M unicipiului Bucurefti, trei sint venifi
din alte localitafi ale f drii. M ilioane de oameni si-au schimbat, in ace$ti
ani, domiciliul fi, cu acest prilej, an dobindit noi profesiuni, s-au inca-
drat in alte categorii sociale. Populafia Rom&niei a devenit foarte „mobild“ :
comportamentul in materie de migrafie s-a modificat profund.
Cum era f i firesc, oamenii de ftiin fd din variate domenii — demo-
grafi, sociclogi, economifti, geografi, urbanifti f i sistemaiizatori — stu-
diazd cu rivnd, de ani de zile, acest proces, strdduindu-se sa puna in evi-
dentd dimensiunea f i intensitatea migrafiei, sd identifice flu xu rile de
migrafie, sd cunoasca motivafiile care stau la baza deciziilor de migrare,
sd evidenfieze consecinfele generate pe multiple planuri de acest proces
fa rd precedent in istoria fdrii noastre. Este la indemina oricui constatarea
ca s-au realizat o serie de studii valoroase, monografii f i modele matematice
ale migrafiei. Tot atit de evident este insd faptul ca majoritatea studiilor
au caracter descriptiv, fragmentar f i sectorial, specific diferitelor discipline
implicate in studiul migrafiei. Informafia dobinditd pind in prczent con-
stituie o premisd favorabila peniru a se incerca o sintezd, o integrare intr-o
teorie generald a migrafiei din Romania.

5
 Plecind de la ideea cd migratia nu este doar o deplasart L
cd este o „deplasare in spatitil social“ si ca atare devine, in ceU ou * ^
cazuri, o form a de mobilitate sociald, dr. Dum itru Sandu finalized.a ct
cetarile sale anterioare privind aceste procese intr-un sistem coerent i n care
variabilele se ierarhizeazd in functie de rolnl si importanta lor, flu x u l
migratoriu devenind obiectul principal al inve'stigatiei. Se ajungeastjel
la o teorie a fluxurilor de migratie — prima incercare de acest gen in lite­
ratim a noastra — careia ncorespunde simetric un model matematic, cu
ipoteze bine alese si testate statistic. I n lantnl variabilelor autorul introduce
pe cele care reprezintd calitatea viefii si comunicarea, rezervindu-le rolul
de variabile intermediare. Aceastd idee originala, de certa valoare teoreticd
si practica, permit e nmplerea hiatului intre variabilele exogene fnndamen-
tale — politica social-economica, industrializarea, cooperativizarea agri-
culturii — si variabila finald, migratia. Ea ofera, de asemenea, un suport
m ai temeinic modelelor gravitafionale ale migratiei, construite de obicei
in ipoteze simplificate. §i,ceea ceeste deosebit de important, se face in felul
acesta un larg apel la psiliologia sociald, chemata sa explice aspecte impor-
tante ale migratiei. Sa mai am intim grija manifestata de autor in alegerea
indicatorilor, analiza riguroasa a semnificatiei acestora, prelucrarea inge-
nioasd a unui imens material statistic.
Autorul carfii si-a propns ca obiectiv construirea unui corp teoretico-
metodologic, adecvat fluxurilor de m igrate interna din Romania socialists.
A reusit in aceastd intreprindere indrazneata? Rdspunsul noslru este cate­
goric afirmativ. Sintem convinsi cd aceasta va f i si parerea cititorilor.
P rin cadrul teoretic, construit in spiritul celei mai exigente metodologii
stiinfifice, prin modelul pro pus si analiza complexa a fluxurilor migratorii,
cartea devine o lucrare de referinfa, un „punct de plecare", cum si-o doreste
cu modestie autorul ei. E a este o invitafie adresata sociologilor, demo-
grafilor, economistilor, geogmfilor si istoricilor de a regindi o serie de con-
cepte, teorii si metode, de a le Integra intr-o perspectiva noua. Valoarea
lucrarii este substantial sporita de preocuparea autorului de a pune la
\ dispozitia celor implicati in actiunea sociald elemente pentru controlul
migratiei, modalitati concrete de a influenta acest proces la scard macro-
sociald si la nivel teritorial.
I n incheierea gindurilor infdtisate mai sus sa ne fie permisd apre-
cierea cd lucrarea se inscrie, ca o contribute, in tradiUa sociologiei romd-
nesti, atestind capacitatea acesteia de a pune si de a soluUona probleme
co’m plexe pe care le ridicd realitatea sociald a fdrii noastre, aflata intr-un
proces rapid de schimbare si de perfectionare.
Editura Academiei Republicii Socialiste Romania, in spiritul tra-
difiei bine cunoscute, face un mare serviciu stiinfei romdnesti punind la
indemina cititorilor aceastd carte.
Vladim ir Trebici

6
 CUPRINS

Introducere ...............................................................................................................................

C A P IT O L U L 1. M igratie, m o b ilitate $i s tru c tu ra so c ia l!

1.1. M o b ilita te $i s tr u c tu re s o c ia l! ...................................................... 17
JC1.2. T ip o lo g ia m ig ra tie i .......................................................................... 20
1.3. M ig r a te si m o b ilita te so c ial! ....................................................... 28
1.4. C a lita te a v ie tii si d ezv o ltare a so c ial-ec o n o m ic !....................... 31

C A P IT O L U L 2. F a c to rii care d e te rm in a flu x u rile de m igratie

2.1. F lu x u rile d e m o b ilita te s o c ia l! ....................................................... 36
2 .1 .1 . R e s tru c tu ra re a ra p o rtu rilo r d in tre ro lu ri, p o z itii si g ru p u ri
sociale .................................................................................................... 36
2 .1 .2 . M ecanism e de realizare a m o b ilit!tii so c iale .................. . . . 38
2.2. F a c to r i specifici in d e te rm in a re a m i g r a t i e i ........................... 42

C A P IT O L U L 3. U n m odel teo re tic al m ig ratiei in te rn e in R o m an ia

3.1. P a r t i c u l a r i t y ale m ig rafiei in socialism ................................ 50

3.2. Ip o te z e p e n tr u u n m odel teo re tic a l m ig ra tie i in te rn e
(MTM) .................................................................................................... 52
3.3. Ip o te z e p e n tru u n m odel teo re tic a l m ig ra tie i ru ra l — u rb a n 57

C A P IT O L U L 4. D e term in a n ti §i m ecanism e

4.1. C o n tex tu l socioeconom ic a l s c h im b !rii c a ra cte risticilo r

m ig ra tie i in te rn e ............................................................................. 59
4.2. C a lita te a v ie tii ?i flu x u rile de m i g r a t i e .................................... 65
4.2.1. V ariabile in te rm e d ia re in m odelele m ig ra tie i ...................... 65
4.2.2. D e te rm in a n ti a i m ig ra tie i ru ra l — u rb a n , in tra - si
in te rju d e te n e ...................................................................................... 75
4.3. C osturile si se le c tiv ita te a m ig ra tie i ......................................... 79

C A P IT O L U L 5. S tru c tu ra m ig ratiei to ta le pe tip u ri de flu x u ri de m igratie

5.1. C o m pozitia m ig ra tie i in fu n c tie de tip u l d e m ediu rezi-

d e n tia l d e la originea si d e la d e s tin a tia f lu x u r ilo r 86

7
 5.2. C om pozifia m ig ratiei in fu tic tie d e a r ia d e d esfS surare
(in tra -sa u interjude^eanS.) ...................................................... 95
5.3. R ela^ii in tr e tip u ri d e flu x u ri d e m ig r a t e ........................... 96
5.4. R e la tii in tr e flu x u rile d e m ig r a te in te r ju d e te n e .................... 98
5.4.1. F lu x u rile cu d e stin a tie in u r b a n ................................................... 98
5.4.2. F lu x u rile cu d e stin a fie in r u ra l .................................................. 113

C A P IT O L U L 6. E tapele m ig ratiei ru ra l — u rb a n in perio ad a 1950— 1980

6.1. Ip o te z a e ta p e lo r m ig ra tie i r u r a l — u r b a n ......................... 116

6.2. C riteriile d e se g m en tare p e e ta p e a p ro c e su lu i d e m ig ra tie
r u r a l — u r b a n .............................................. ..................................... .. 117
6.3. Particulari.t3.tile flu x u lu i d e m ig ra tie p e e t a p e ............... 121
6.3.1. V olum ul ?i in te n s ita te a .................................................................... 121
6.3.2. S tru c tu rile c a u z a l e ............................................................................. 123
6.3.3. E fe c tu l d e c o n ta g iu n e .................................................................... 128
6.3.4. O cu p area forfei d e m uncS din a g r ic u ltu r i ...................... 130

C A P IT O L U L 7. M igratie $i u rbanizare

7.1. C om ponente a le urb an izS rii ............................................... 133

7.2. C re jte re a g ra d u lu i d e u rb a n iz a re ............................................ 138
7.2.1. N ivel ju d e fe a n ................................................................................ 138
7.2.2. N ivel n a tio n a l ................................................................................. 140
7.3. M ig ratia si u rb a n iz a re a in c o n te x tu l p ro ceselo r d e dez-
v o l t a r e .................................................................................................... 142

C A P IT O L U L 8. C unoa?tere ?i ac(iune in dom eniul m ig rajiei

8.1. C onsecinte sociodem ografice a le m ig ra tie i ru ra l — u rb a n 145

8.2. C o ntrolul flu x u rilo r d e m ig r a te ............. 152

ANEXE

1. V ariabile p e n tru an aliza la n ivel n a tio n a l ( F j ) ................... 156

2. V ariabile p e n tru a n aliza la n ivel de ju d e t (V () 157
3. P ro b lem e m etodologice .................................... 161
4. In d ic a to ri a i m igratiei la nivel de j u d e t ................................. 163

B ibliografie .......................................................... -............................ 165

R esum e .................................................................................................................................................. 169

S om m aire .............................................................................................................................................. 172

CojtepacaHne .............................................................................................................................. 174

8
 INTRODUCERE

M igratia este o components, esentialS a proceselor de dezvoltare. Dife- y

ritele forme ale acestui fenomen sint corelate cu schim barile economice,
de stru ctu ra socialS si de calitate a vie^ii. In anum ite condifii §i sub
anum ite aspecte, m igratia apare ca reac^ie la aceste schim bSri; la rindul
ei, reac^ia respectiva poate avea efecte in domeniile vietii economice, al
calitatii vietii si structurii sociale.
D atoritS acestei centralitati, relatiilor m ultiple pe care le are cu
diferite fenomene si procese sociale, m igratia poate constitui o per-
spectivS privilegiata, de m are relevan^S, in abordarea proceselor de dez­
voltare.
In cadrul societStii noastre, cerinfa de a realiza in m ai m are m a-
surS o planificare si conducere eficientS a dezvoltarii social-economice
im pune apelul la astfel de perspective, care oferS §ansa unei descifrSri
a m ultiplelor relatii dintre fenomenele im plicate in schimbare.
Pe masurS ce organism ul social devine m ai complex, pe mSsurS
ce ritm ul schim barilor se accelereaza, nevoia de a intreprinde abordari
globale asupra fenomenelor social-economice devine to t m ai stringenta.
Pe o astfel de baza devine posibila o solida fundam entare stiintifica
a program elor de dezvoltare. Astfel se da curs cerin^ei m ereu actuale de
a tine seama in procesul de constructie socialists de legitStile economice
?i sociale, legitati care se cer perm anent studiate datoritS caracterului
lor istoric si m ultiplicitatii formelor de m anifestare pe^care le im bracS:
„Construind societatea socialists m ultilateral dezvoltata, noi trebuie
sS tinem perm anent seama si sS nu uitaim niciodata cS se impune sS
aplicSm cu ferm itate legitStile economice, sS actionSm in concordantS
cu ele" *.

* N icolae C eausescu, C uvintare la sedinta de lu cru com una a C om itetului C entral

al P a rtid u lu i C om unist R o m d n si a C o n siliu lu i S u p rem al D ezvoltarii E conom ice si Sociale,
9 februarie 1982, in Rom&nia pe d ru m u l construirii societatii socialiste m ultilateral dezvol-
tate, vol. 23, E d it, politick, B u c u re jti, 1983, p . 288.

9
 Problem a controlarii fluxurilor de m igratie de la sat la oras, de
la oras la sat, de la o zona la alta etc. se pune in m cd diferit de la o etapa
de dezvoltare la alta. Altfel spus, politicile de m igratie se cer adecvate
exigentelor specifice etapelor de dezvoltare, a tit sub aspectul obiecti-
velor, cit si al mijloacelor de realizare a lor. Aceasta adecvare se poate
face cu costuri mai reduse in m asura in care se iau in consideratie expe-
rienta istorica a societatii noastre in acest domeniu, etapele si mecanis-
mele de desfasurare a m igratiei in anii socialismului.
Prezenta lucrare incearca sa fie un raspuns la o astfel de cerinta,.
incearca sa of ere__Q_i rnagine uni t ara asupra formelor, determ inant ilor
si etapelor m igratiei interne din tara noastra in anii socialismului.
Integrarea inform atiilor disponibile intr-o teorie a fluxurilor de
m igratie este necesara, sub aspect practic, si dintr-un alt m otiv. In
etapa actuala agricultura rom aneasca parcurge o im portanta etapa d e
accelerare a schim barilor, de mobilizare a tu tu ro r componentelor ei.
in vederea sporirii perform anjelor ei productive — etapa noii revolutii
agrare. P articu laritati ale schim barii, ale raporturilor dintre diferitele
ram uri economice au dus la aparitia unor fenomene negative in domeniu!
fortei de munca din agricultura, precum fenomenele de imbatrinire^
feminizare si deficit relativ de forte de munca in agricultura anum itor
zone etc. In aceste conditii, realizarea obiectivelor noii revolutii agrare
im pune acordarea unei atentii considerabile politicii de controlare a.
fluxurilor de m igratie.
E ste fara, indoiala o prem isa im portanta a oricarui rationam ent
economic in acest domeniu afirm atia ca „agricultura nu se poate face-
fara oameni cu o inalta calificare si fara ca o parte a tineretului tarii
noastre sa ram ina sa lucreze in agricultura" **.
O solutie de principiu p entru satisfacerea necesitatilor de forta
de munca din agricultura, a tit sub aspect cantitativ, cit si calitativ, este
aceea de „a asigura cresterea cointeresarii m ateriale a oamenilor muncii
din agricultura", de a crea „conditii ca o parte a tineretului din sate sa
ram ina sa lucreze in agricultura" ***.
Cercetarea sociala asupra regularitatilor m igratiei interne din.
ta ra noastra poate si trebuie sa-si aduca contributia la concretizarea
unei astfel de solutionari de principiu, la indicarea principiilor si m ijloa­
celor de actiune eficiente in acest im portant domeniu al vietii social-
economice.

** N icolae Ceausescu, C uvtntare la P lenara C o n siliu lu i N a tio n a l al F ro n tu lu i

D em ocratiei si U n ita tii Socialists, 10 jebruarie 1982, in op. cit., vol. 23, p. 314—315.
*** N icolae Ceausescu, C uvintare la P lenara C o nsiliului N a tio n a l al Oamenilor-
M u n c ii, 10 feb ru a rie 1982, in op. cit., vol. 23, p . 305.

10
 Controlarea m iscarilor de populatie in teritoriul national a fost
'n c lu s ? mai m u l t im plicit decit explicit in cadrul program clor de reparti-
z a r e in teritoriu a fortelor de productie si de urbanizare. Desi in conti-
n u a r e problemele de m igratie sint abordate in strinsa legatura cu aceste
ese in cadrul societatii noastre se resim te to t mai m ult nevoia de
a concepe explicit strategii adecvate pentru controlarea fluxurilor de
m ig ra te , pentru optim izarea eficientei economice si sociale a m iscarilor
de°populatie. Acesta este un alt aspect al cerintei practice de a reflecta
in mod sistematic, stiintific asupra unor intrebari pe cit de simplu de
form ulat, pe a tit de dificil de elu cid at: cine fi de ce ifi schimba definitiv
sau tem porar domiciliul?, cum se schimba de la o perioada la alta pre- _
ferintele si m otivatia de m ig ra te ? , ce consecinte are fenomenul pe
term en lung si pe term en scurt asupra celor care pleaca, asupra locali-
tatilo r din care se pleaca si asupra celor spre care se migreaza?
Xevoia de specificare a obiectivelor si m ijloacelor politicii de mi­
gratie in cadrul politicii de dezvoltare este generata de factori precum :
— diferentierea m igratiei totale in mai m ulte tipuri de fluxuri, de volum
si intensitate sem nificative;
— cresterea interdependentei dintre aceste fluxuri, constituirea lor
intr-un sistem de m igratie;
— diversificarea m otivatiei in luarea deciziei de m igratie;
— accentuarea interdependentei dintre m igratie si celelalte componente
ale dezvoltarii etc.
Controlarea proceselor de dezvoltare (a m igrafiei, inclusiv) la
nivel macrosocial nu poate fi conceputa in afara unei integrari a infor-
matiilor disparate in „corpuri teoretice" care sd o f ere o viziune de ansamblu,
unitard, asupra desfasurdrii lor.
Prezenta lucrare constituie fi o incercare intreprinsa in vederea
xealizarii acestui obiectiv, in legatura cu procesul de migratie.
Aspectul cel mai im portant de la care trebuie pornit in realizarea
unei constructs teoretice referitoare la m igratia interna din tara noastra
11 constituie evaluarea rolului m igratiei rural-urban, in raport cu cele­
lalte tipuri de fluxuri de m igratie. Im portanta m axim a a acestui flux
p e n tru etapele de dezvoltare parcurse in anii socialismului deriva din:
— ponderea m axim a pe care o are, in raport cu fluxurile urban-
urban, urban-rural, ru ral-ru ral;
— am ploarea schim barilor pe care le implica in viata sociala;
— asocierea puternica a deplasarii sat-oras cu fenomenele de
m obilitate sociala (verticala in prim ul rind).
A vind in vedere aceastd asociere si ponderea majoritard a migrafiei
rural-urban in migratia totala, am optat pentru adoptarea cadrului teoretic
al mobilitdfii si structurii sociale, in abordarea procesului de migratie din
tara noastra. Desigur, delim itarile conceptuale implica fi o anume doza
 de conventionalitate, ,.m igratie" pu tin d fi considerate. fie ca ..specie"
a m obilitatii sociale, fie ca notiune a carei sfera o intersecteazi num ai
pe cea a m obilitatii. Im portant este ins3. ca, cel puf:in p en tru perioada
, la care ne referim , esenfa fenomenului de m igratie nu este deplasarea
I in teritoriu, ci deplasarea in ..spa^iul social" $i, corespunzator acestei
evaluari, c i se im pune adoptarea sistem atica a cadrului teoretic al
m obilitatii sociale in abordarea m igratiei, prin aceasta neexcluzindu-se
posibilitatea definirii o p e ra tio n a l a m igratiei in term eni de deplasare
in teritoriu.
Unele regularitati ale m igratiei, constatate la sfir^itul secolului
trecut pornind de la cazul unei societa^i care, in acea perioada, se afla
in faza de incheiere a in d u strializin g continue sa fie regasite pina astazi
in contexte social-istorice foarte diferite.
In etapa actual;! tehnicile folosite pentru culegerea si interpretarea
datelor despre m igratie sint m ai sofisticate, aparatul conceptual utilizat
este m ai e la b o ra t; concluziile la care se ajunge se aseam ana in buna
m asura cu cele form ulate la inceputul cercetarilor despre m igratie. Con-
statarea acestui raport intre „vechi si nou" in cercetarea m igratiei este
departe de a fi noua. D im potriva, ea apare ca laitm otiv in textele a
numerosi autori (vezi, spre exemplu, R. Cardona, A. Simmons, 1975; 13
A. Rogers, 1979). Mai m ult decit constatarea in sine, intereseaza intre-
M rile care ii sint aferente: este m igratia un proces social cu „invarianti“
a tit de puternici, care „sparg" granita de tim p si de sistem social-eco­
nomic, sau inca nu au fost gasite cele m ai bune piste teoretico-m etodo-
logice apte sa duc3. la un progres substantial al cunoa^terii asupra m i­
gratiei? Altfel spus: indiferent de cind $i unde se intim pla, procesul
este in linii m ari acelafi, sau procesul pare sa fie acelasi din simplul
m otiv ca nu au fost utilizate, in m ajoritatea cazurilor, instrum entele
cele
w rn y —
m ai adecvate obiectului de cercetare?
Mare p a rte din teoriile despre m igratie au, predom inant, carac-
terul unor scheme clasificatorii sau descriptive. Una din constructive
teoretice de larga c irc u la te, care ilustreaza foarte bine aceasta carac-
teristica, este cea propusa de E v erett S. Lee (1966). Ceea ce el nume§te
a fi „o teorie despre m igratie" este, in fapt, o clasificare a factorilor
si regularitatilor de desfasurare a m igratiei. Factorii care influenteaza
m igratia sint legati de originea, destinatia, obstacolele dintre origine
§i destinatie, precum si de caracteristici ale populatiei supuse „riscu-
lui" de m igratie. La rindul lor, factorii din primele trei categorii pot
fi de atractie (pozitivi), de respingere (negativi) sau neutri. (Construc-
tia teoretica a lui Lee este considerate, in legatura cu acest aspect,
drept „cea m ai deplina expresie a modelelor « push — p u l l » de abor-
dare a m igratiei" — Neal Ritchey, 1976:378.) R egularitatile sint gru-

12
pate in funcfie de domeniul la care se refera: volumul m igrafiei, fluxuri
$i contrafluxuri de m ig ra te , caracteristici ale migranfilor.
Desigur, clasificarea este utila, punind in evidenta principalele
aspecte de urm arit in cercetarea m igratiei §i informa^iile acum ulate
in cercetarile anterioare. P en tru a trece insa de la aceasta schema cla-
sificatorie la o teorie se impune, in prim ul rind, realizarea unei ierar-
hizSri intre diferitele form ulari — stabilirea rela|;iilor logice dintre ele.
In al doilea rind, este de pus sub semnul intrebarii relevanfa acestor
regularity ti p en tru alte societati decit cele aflate in etapa industrials,
sau postindustriala de dezvoltare. P entru explicarea m igratiei con-
tem porane din Africa de Vest, spre exemplu, „teoria" form ulata de
E. S. Lee poate oferi un sprijin relativ redus, m arile fluxuri de m igratie
in aceasta zona fiind legate de strategii de dezvoltare diferite (de cele
ale industrializarii), impuse de o situatie economica §i politics specifica,
postcoloniala (S. Amin, 1974).
In teoriile despre m igratia for(ci de m unca se accentueaza indeo-
sebi asupra variabilelor cu infhienta directa asupra fcnomenului, negli- , /
jin d varidbilele cu acfiune indirectd, im portante insa din punct de vedere V
practic.
Astfel, in cadrul modehdui „competitiv" (K. Willis, 1974: 11 —13;
N. Ritchey, 1976) se considers cS m igratia fortei de muncS apare ca
rSspuns la diferentele dintre nivelurile medii de cistig din diferite arii;
prin interm ediul acesteia — in condi(ii de „com petitie perfects" (N.
Ritchey, 1976:364) — se asigurS un echilibru intre cercrea si oferta
de fortS de munca. M ajoritatea analizelor subsum ate acestui model
— inclusiv Todaro, 1976 — sint axate pe m asurarea cit m ai exacts a
rela(iilor dintre indici ai ci^tigului sau a diferen(elor de cistig in arii
diferite $i indici ai migrafiei (ai emigrarii, im igrarii sau m igratiei nete)
pe mSsurarea relatiei dintre emigrare si imigrare, pe inregistrarea aba-
tcrilor de la respectivul model. Ce anum e determ ina variabilitatea rapor-
turilor dintre nivelurile medii de ciftig din diferite arii, in asocierecu
ce factori, in ce conditii aceste diferen(e declanseaza si sustin fluxuri
de m ig ra te — intrebari de acest gen nu se pun la modul sistem atic
in cadrul abordarii m igratiei prin prism a m cdelului com petitivita(ii.
Aceeasi rem arca poate fi fScuta in legaturS cu modelele gravilationale,
in care predictia volum ului fluxurilor de m igrafie este facuta — in
principal — prin luarea in co n sid erate a volumelor de populatie de
la origine si de la destinatie ?i a distan|:ei dintre acestea.
A tita tim p cit analizele se m en(in la nivel de constatare a facto-
rilor cu acfiune directa asupra m igrafiei, exists un foarte m are rise /
de a se pierde din vedere specificul de la un context social-economic j
la altul, specificul structurii cauzale in care este in teg rat acest proces.
Vom vedea, pe parcursul analizei, ca pentru societatea romaneascS

13
 de dupa 1950 structurile cauzale in care este im plicat procesul de m igra­
tie sint diferite de la o etapa de dezvoltare la alta. Chiar daca factorii
care influenteaza desfasurarea acestui proces ram in, in mare, aceiasi,
relatiile dintre ei se modifica, formele de realizare a m igratiei se schimba
si ele in tim p.
De asemenea, imaginea despre m igratia care se desfasoara dupa
regularitati asem anatoare in societati capitaliste si socialiste se schim ba
substantial atunci cind se trece de la o abordare descriptiva la una
explicativa, care pune accent pe cauzele fundam entale ale procesului.
Astfel, in conditiile socialismului, m igratia apare ca prcces con-
trolabil la nivel macrosocial, prin controlabilitatea proceselor care o
determ ina. P entru ilustrarea acestei specificitati, sa ne referim la prin-
cipalele particularitati ale modelului cauzal folosit p entru analiza
m igratiei rural-urban din ta ra noastra:
— variabilele „ultim e“ (exogene) ale m odelului sint politica
economica nationals in domeniile industriei, agriculturii si sistem ati-
zSrii (teritoriale si de localitati);
•— prin aceastS politica sint determ inate raportul dintre fondul
de dezvoltare si fondul de consum, volumul si structura investitiilor
in industrie, agriculturii si in celelalte sectoare ale economiei;
— schimbSrile in domeniul investitiilor productive se reflects
asupra volum ului si naturii locurilor de muncS disponibile si asupra
productivitStii m u n cii;
— acestea actioneazS asupra fluxurilor de m ig ra te rural-urban
prin interm ediul variabilelor de calitate a vietii. (Prin variabile de cali-
ta te a vietii am desem nat acea clasa a variabilelor de dezvoltare care
influenteaza direct viata oamenilor, modul in care ei isi satisfac cerin-
(ele de dezvoltare in calitate de mem bri ai unor grupuri social-umane.)
tncercam , in cadrul prezentei lucrari, construirea unei corp teo-
retico-metodologic marxist, adecvat fluxurilor de migratie interna din
Romania socialistd.
In baza acestui studiu de caz vom pune in evidenta principalele
p articularitati ale m igratiei interne in conditiile unui tip de societate—
societatea socialists. Specificitatea abordarii pe care o propunem consta
in tra tare a fluxurilor de m igratie: in strinsa legatura cu m obilitatea
sociala; in interactiune unele cu a lte le ; considerind variabilele de cali­
ta te a vietii ca variabile interm ediare in m cdelul cauzal al m igratiei.
Din prezentarea acestor prim e obiective rezulta deci ca, in expu-
nerea diferitelor teorii referitoare la fluxurile de m igratie, vom adopta
o abordare de tip preponderent constructiv: inform atiile furnizate de
diferitele teorii/cercetari sint utilizate pentru a realiza o constructie
teoretica-m etcdologica adecvata m igratiei interne din sccietatile de
tip socialist.

14
 Fenom enul de m igratie este constituit din evenim ente de depla-
sare a unor persoane sau grupuri sociale in afara com unitatii lor de
rezidenta in vederea schimbarii domiciliului stabil si/sau locului de_
m unca principal. Aceasta schim bare se poate realiza cu sau fara un
-eveniment concom itent de m obilitate/sociala. Din punctul de vedere
al analizei economice si sociologice, m igratia insotita de m obilitatea
sociale este principalul obiect de analiza, schim barea pozitiei in spatiul
social fiind considerate m ai im portante decit schim barea com unitetii
de rezidente („mai im portante" in prim ul rind din perspectiva celui
care migreaze).
Analiza este centrate asupra fluxurilor de m ig ra te . Ne intere-
seaze, deci, m ai ales, cauzele si particularitetile m igratiei care se desfe-
soara in fluxuri, nu dispersat.
M igratia in fluxuri este generate de diferentele de dezvoltare
d intre ariile socioeconomice. M igratia dispersata este m ult mai etero-
gene din punctul de vedere al cauzelor care o determ ine. M igratia
rural-urban, spre exemplu, este m ult m ai concentrate decit m igratia
rural-rural, tocmai pentru ce in prim ul caz diferentele de dezvoltare
d intre origine si destinatie sint m ult mai m ari decit in cel de-al doilea
caz. O ptind pentru o analize a fluxurilor de m igratie, am optat deci
pentru un obiect de cercetare m ult m ai omogen decit m igratia in ansam - >
blu si, in al doilea rind, pentru principala forme de desfe^urare a a c e stu i:
proces. Dealtfel, avem convingerea ce o teorie socioeconomice a m igra- 1
tiei, o teorie care se explice acest proces in functie de factori sociali 1
($i nu individuali), nu poate fi decit o teorie a fluxurilor de m igratie.
 C a p ilo lu l 7

Nola asuprn moduiui- de difuzare a eybrofselar1din "Rusurifc 11
-prin amubilitatea editorului, cu scnnare text de catne cutor;
- in spedatin sconuri didartace, pentru cursLiriie de “m igrate si dezvostare";
- R rS ellminarea celor d to v a psragrafe cane poarts marca tjajpuhjf be
edftare, - - cu in te n d orplicita de a tasa cfdtoru! sa distinga . prEn
oomparapi, intne rnarea autoruluj «n marca tTmpuiui de publicare
initiate. ' carc se produce compensatorm — ic$irile dintr-uu anumo grup social
G eventuate need it a re a voiumuiui va fi rScuta nrin pasirarea intact.3 a editbril
initials, cu dfczvolt^ni sau ebmentarii .separate, din Perspective experien.tei
acurciulte, D.Sanou, ID.03,2007
IRclatia d intro mobOitatr ^i strucLurS sociall este InteiigibiB prisma
concept ului do schimbare a. structurii social c.
Mobibtatea socialS poate oontribui la schimbarea ponder ii pe carc
o au diierite grupiiri Id totalul populafld sau, ailiel spus, La Echirnbarca
structurii soriule, Qnd are un astf'cG dc cfcct, tnobditatea este consi­
derate a fi structural^.. In schimb, tfiobj htatca pur£ sau dc drculatie
este acea parte din mobilita.tca totals care un afectcaa3 structnra sociala,
fiind acoperitc cu mtrari iii cadrul rcspectivuhii grup (R. tinudon, 1572).
Schimbarea structurii sociale nu cstc InsA rumai un efect direct
id mobibtatii struct urale, a $i al mi or fenomcnc demografice flortili-
rate, mortaiitate) diferen^iale, in fimc^ie de grupul social dc apartc-
nen^a.
ModificSiilc- prcduse t i l struct ura sociala prin mobilitate- sc roa-
hzeaza nu numai prin deplasarea unor persoane sau grupuri sociale do
la o pozifie sociala la alta, d $i prinrr-o mobilitate a inse^i pozitiilor
sociale, prin scldmbarea valorilor pe coor dona tele care defines*: plasarea
unor grupSri sau pod^n in spafiul sonah IfevbJutta sodalista este esaein-
plul cel mai clocvent de prod ncere a unor schimMn In struct ura sociala
printr-o amplS mobibtato a pozi pilot sau situafiilor sociale in geueie,
rt. celor dc dasil fn spctS.. Mobilitatea pozijblor sociale mi implicit Ins^
mmiai o deplasaro pe coot dona tele spatlulul social, ci §i o mod iffcare
cantitativa a acestora. NmMru] de Jucuri dispomb.de In difcritc pozitii
aau siiua|ii sotiak pentru eiceicitarea unor roluri este el tnsu^i variabii
In timp cu influents directa asupra volumidui $i sensuhn pe tare II
are mobilitatcs, pcrsoandor.

Extii&g dip: :puipit!p:Saidij :;FLirxifFbL£ GEj MIBRApE: ill jRDMANift; j;:; •;:; j;;;;; 17
Editdra;Axacferti^i f^epdbffcJPScfciali5t^.;fej i>iS'rifa f ^iiiirdrejd; iWB.fii ;cai>.: i; '£
 Dinamica pozitiilor $i situatiilor sociale include nu numai mobi-
litatea acestora, respectiv schimbarea continutului lor, ci si aparitia
si disparitia lor. Acest ultim fenomen (aparitia si disparitia unor pozi­
tii sociale) este insotit de trecerea unor persoane de la o pozitie socialS
la alta, cu consecinte asupra structurii sociale, asupra ponderii diferi-
telor grupSri care o compun. Schimbarea continutului unor pozitii/
situatii sociale poate induce fenomene de mobilitate sociala atit prin
mentinerea pe respectiva pozitie sau situate sociala in schimbare, cit
si prin deplasarea spre alte pozitii.
Pentru a intregi imaginea asupra mobilitStii sociale, mentio-
nam in continuare principalele clasificSri ale acestui fenomen, in functie
de dimensiunile sale definitorii:
— natura agentului care schimba pozitia sociala: mobilitate
individuals. — de grup;
— libertate in luarea deciziei: mobilitate spontanS (voluntara) —
fort at a ;
— continutul dimensiunii pe care se realizeaza deplasarea: mobi-
iitate ocupationala, educationalS, de venituri, prestigiu e tc.;
— raportul ierarhic intre pozitia sociala de plecare si cea de sosire:
•orizontalS — verticals (ascendents — descendentS) ;
— pozitia socialS de origine luatS ca rcferin(S in analizS: mobi­
litate intrageneratii (in raport cu un status anterior al aceleiasi persoane)
— intergeneratii (in raport cu statusul unora din antecedentii din familie);
— efect asupra structurii sociale: mobilitate structuralS — pura;
— raport fatS de mobilitatea pozitiilor sociale: mobilitate prin
deplasare intre douS pozitii sociale — prin mentinerea aceleiasi pozitii
(in schimbare) ;
— desfS^urarea in spatiu: prin migratie (definitiva s .u pendula-
torie) — in cadrul aceleiasi comunitSti rezidentiale.
DupS aceastS prezentare sumarS a relatiei dintre mobilitate
si structurS socialS, revenim la problema formulatS la inceputul capi-
tolului in legSturS cu raportul dintre migratie si structurS socialS.
In cercetSrile de mobilitate, structura socialS este abordatS, in majo-
ritatea cazurilor, la un mod destul de abstract sau, in orice caz, la un
mod care face abstrac(ie de faptul cS grupurile sociale au o existen(S
in teritoriu. In cercetarea migratiei, acest aspect insS capStS o impor-
tantS deosebitS: migratia, sau mai exact spus fluxul migratoriu, exists
tocmai pentru fap tu l ca membrii aceluiasi grup social au tendinta de a
se situa in proxnnitate teritoriala. DacS, spre exemplu, populatia agri-
colS nu ar fi situatS, majoritar, in comunitSti rurale, ci aleatoriu distri-
buitS intre comunitStile rurale si cele urbane, atunci fluxurile de migratie
rural-urban, declansate de cre^terea industrial-urbanS, ar fi mult mai
reduse ca pondere in migratia totals.
 Exista ratiuni economice si social-culturale ale localizarii mem-
brilor aceluiasi grup social in proximitate teritoriala.
Necesitatile de cooperare in procesul muncii, tendinta de concen-
trare a mijloacelor de prcductie si particularitati ale obiectului muncii
sint principalii factori care determina gruparea intr-un teritoriu dat
a membrilor aceluiasi grup ocupational sau a membrilor unor grupuri
cu roluri ocupationale putemic legate intre ele. Expansiunea urbana
si cresterea populatiei industriale mai ales in marile orase sint legate
tocmai de procesul cresterii gradului de concentrare a mijloacelor de
productie, tendinta sustinuta la rindul ei de eficienta crescuta a inves-
titiilor productive in localitatile in care exista deja infrastructura de
productie si social-culturala (L Blaga, 1979: 177). La rindul ei, popu-
latia agricola este situata in comunitati locale rurale, mai mici $i mai
pu^in dense decit cele urbane (inmedie), tocmai pentru faptul ca munca
in agricultura solicita, mai ales in perioadele in care nu erau inca dezvol-
tate mijloace rapide si convenabile de transport, apropierea muncito-
rului agricol de principalul obiect al muncii sale — pamintul (Sorokin,
Galpin, Zimmerman, 1930: 190). Mai ales in etapele istorice in care
agricultura se practica in devalma^ie sau in cooperative agricole, nece­
sitatile de cooperare care reunesc populatia agricola in comunitati
rurale sint evidente.
Un alt factor care duce la concentrarea teritoriala a membrilor
aceluiasi grup social il constituie relatiile etnice. Se ajunge, datorita
acestui factor, la formarea unor comunitati locale cu populate din
acelasi grup etnic sau la constituirea unor zone rezidentiale segregate
dupa criterii etnice.
Similar, persoane de acelasi profil cultural sau cu interese comune
(rude, prieteni etc.) tind sa se localizeze in aceeasi zona rezidentiala.
Fluxurile de migrafie apar, din aceastd perspectiva asupra struc-
turii soeiale, ca fiin d componente ale unui proces de resiruciurare a rapor-
lurilcr dintre grupurile soeiale teritorializale (cu existenfa distincta in
cadrul unui teritoriu dat). Care sint grupurile soeiale cu „existenta
teritorializata", care sint factorii care due la restructurarea raporturilor
dintre ele — acestea sint intrebari pe care le retinem pentru o tratare
ulterioara (in 2.2). Retinem, de asemenea, o implicatie metcdologica
a acestui mod de a pune problema: explicarea fluxurilor de migratie
trebuie sa includa factori cauzali pentru mobilitatea sociala (facind
abstractie de aspectul ei teritorial) si factori specifici migratiei, legati
de restructurarea raporturilor dintre grupurile soeiale teritorializate.
Altfel spus, trebuie raspuns la intrebarea: ce anume face ca o parte din
mobilitatea sociala sa se realizeze in forma migratiei?

19
 1.2. Tipologia migratiei

Migratia, ca evenitnent sociodemografic, se referS la deplasarea unei

persoane — individual sau in cadrul unui grup — in afara comunitSti
sale de reziden^S, in decursul unei perioade de referin^a date, pentru a
schimba domiciliul stabil $i/sau locul de munca obi^nuit. O mutyime de
evenimente de acest tip constituie un fenomen de m igrate (in acela^i
sens in care evenimentele de deces $i de na^tere, spre exemplu, prin
agregare definesc fenomenele de mortalitate §i respectiv de fertilitate).
AceastS distinc(ie dintre eveniment §i fenomen, clar statuatS in demo-
grafie, ar mai putea fi completatS prin termenul de proces de migrate,
in sensul de (a) ansamblu de schimbSri pe care le suporta, in timp, o
mul(ime datS de evenimente de migratie ( = fenomenul de migrate)
din punct de vedere al volumului, intensitSjii, sensului, cauzelor $i meca-
nismelor de producere. Deci „proces de m igrate", in aceasta acceptic,
desemneazS schimbarea caracteristicilor fenomenului de m igrate de la
un interval de referin^a la altul. Intr-un al doilea sens (b), proces de
m igrate desemneazS, la nivel individual, succesiunea secven(elor im-
phcate in luarea deciziei de m igrate $i realizarea evenimentului respectiv.
Exceptind cazurile in care o vom specifica, nojiunea de proces de mi­
g rate va fi folositS in sensul (a).
Schimbarea de domiciliu sau de loc de muncii in afara comunitS^ii
locale de reziden(a poate fi analizatS pentru o anume persoanS, prin
no^iunea de eveniment de m igrate, sau pentru o mul(ime de persoane,
in cazul no(iunii de fenomen de migrate.
No(iunea de m igrate — fara specificarea de eveniment sau de
fenomen — face abstrac(ie ,de natura agentului uman — individ sau
mulfime de indivizi — care suporta schimbarea.
Migratia este deci o formS de „mobilitate teritorialS" (W. Ze­
linsky, 1971) sau „geograficS" (H. Shryock, 1971: 373) ale carei note
specifice derivS din faptul ca implicS deplasSri:
— in afara comunitS(ii locale de rezidentS;
— pentru a schimba rezidenfa sau locul de munca obisnuit sau
atit locul de reziden(i, cit $i locul de munca.
Pentru a circumscrie un eveniment de m igrate in cadrul cimpului
mai larg al evenimentelor de mobilitate teritoriala, intrebSrile cele mai
importante la care trebuie rSspuns sint:
— intre ce arii teritoriale se face deplasarea (cartiere, localitSti,
zone etc.)?
— cu ce scop (schimbare de reziden(S, de loc de munca, excursii,
vizite, cumpS.r3.turi etc.) ?
— pentru ce perioadS a fost fScutS schimbarea — in cazul unei
analize retrospective, sau pentru ce perioadS persoana inten(ioneaz3

20
sa adopte schimbarea — in cazul unei InregistrSri a evenimentului in
momentul producerii sale.
RSspunzmd la astfel de intrebSri in conformitate cu defini^ia pe
care am adoptat-o, nu constituie m igrate:
— deplasSrile in interiorul aceleia^i comunitati locale;
— deplasSrile in afara comunitatii locale de rezidentS in alte sco-
puri decit acelea de schimbare a locului de muncS obi^nuit sau a rezi-
dentei obi$nuite (principale);
— deplasarile in afara comunitatii de rezidentS pentru a practica
pe termen scurt o ocupatie, dar nu ?i pentru a schimba locul de muncii
obi^nuit;
— deplasSrile nomazilor, in mSsura in care ace^tia nu au o comu-
nitate locals de rezidenta in sensul conventional al acestui termen.
Criteriile cele mai importante pentru o tipologie a migratiei derivS,
in mare parte, din definitia data.
a) Raportul dintre tipurile de medii rezidenfiale de la originea
destinatia migratiei. In functie de acest criteriu este de semnalat, in
primul rind, diferenta dintre „migratic de colonizare" $i celelalte forme
ale migratiei. Sc vorbe^te de migratie de colonizare atunci cind terito-
riul destinatiei este lipsit nu atit de populatie, cit mai ales de o struc­
ture sociala constituitS care s ? l serveascS drept cadru social de integrare
a noilor sositi (S. Amin 1974: 54 $i passim). In toate celelalte cazuri,
migratia are ca punct de sosire o altS comunitate locals, cu o structura
socialS constituitS istoric.
In functie de tipurile de comunitate locals de origine $i de desti-
natie se face curent distinctie intre migratiile rural-rural, rural-urban,
urban-urban, urban-rural. Clasificarea din acest punct de vedere poate
fi $i mai complexS 1 dacS se tine seama nu numai de tipurile rural,
urban, ci §i de cel suburban etc.

1 In a ce la p sens al nuanpirii d istincpilor este de m en p on at p diferenta d in tre

m ig rap a rural-urban p m igratia sat-o ra?. E s te vorb a nu num ai de faptul c a in cele dou&.
cazu ri tipul de lo calitate de d estin ap e p oate fi diferit, mediul u rban putind include p
localit&ple su b u rb an e; in plus, „mediu ru ral" su gereazi in m ai m are misurS. d ecit „sat"
n e ce p ta te a de a lua in considerape in analiza m igrapei p funcpile econom ice ale tere-
nurilor agricole care, de cele m ai m u lte ori, in co n ju ri satul c a zona rc zid en p ali. O a l t i
n o te distinctive posibile derive din considerarea satului c a tip de co m u n itate locale cu
organizare soeiale de tip preponderent trad ip onal, in tim p ce „mediul ru ra l" poate
include co m u n itep locale cu grad e diferite de m odernizare a organiz4rii soeiale. Men-
p o n im in con textul acestei u ltim e d istincp i preferinfa specialiftilor francezi de a lucra
cu term enul de ..m igration de cam pagne vers les villes", fapi de p referinta m an ife sta ti
in literatu re an glo -saxon i pentru „ru ral to urban m igration". E s te probabil c 4 nu num ai
p articu la rite p de linibe au lnfluen^at aceste preferinte, ci p alte fenomene soeiale (precum
p rezeipa unor co m u n itep ru rale de fa c tu r i trad ip onaie in m ai m are m i s u r i in F ra n c a
decit in Anglia, spre exem plu).

21
 ' b) Continutul s chimb arilor realizate prin migratie, din punctul de
vedere al migrantului:
— migratia fortei de munca („de lucru", „pentru munca"). Conti­
nutul schimbarii este dat de o schimbare a locului de munca. Daca se
iau in consideratie, in plus, si durata sau ritmul de deplasare a persoa-
nelor care schimba locul de munca de la o comunitate locala la alta,
atunci rezulta ca subtipuri: navetismul, sau migratia alternanta (depla-
sari pentru munca zilnice sau de scurta durata, in afara comunitatii
rezidentiale proprii, cu mentinerea domiciliului stabil), migratie sezo-
nierd — schimbarea temporara pe durata unui anotimp a locului de
munca si a domiciliului, atunci cind cererea de forta de munca (in agri­
cultura, in special) este deosebit de mare la locul de destinatie.
O categorie marginala din punctul de vedere al definitiei date
migratiei o constituie persoanele care se deplaseaza in afara comuni­
tatii de rezidenta pentru a lucra, dar care pleaca la intervale si pe durate
de timp yariabilfiJ In principiu aceste deplasari trebuie sa fie luate in
ydonsicleratie ca migratie daca durata parasirii localitatii este atit de
/ mare incit sa implice consecinte considerable asupra modului de func-
lionare al familiei sau al comunitatii locale de origine.
a Notiunea complementara „migratiei pentru munca" este „migra-
■Jia dependentilor", respectiv a persoanelor inactive care se deplaseaza
ca auxiliari in raport cu persoanele active care migreaza pentru munca.
Schimbarile realizate la nivelul dimensiunilor statusului social
al migrantului sint cele mai importante din punctul sau de vedere,
in majoritatea cazurilor. Sub acest aspect continutul schimbarii rea­
lizate prin migratie poate fi profesiunea, nivelul de instructie, statutul
matrimonial, venitul, prestigiul etc. In consecin(a, se pot defini, ca
subtipuri ale migratiei, migratia pentru venituri, pentru casatorie etc.
Evident, aceste finalitati ale migratiei nu se exclud reciproc. Mai mult,
exista tipuri de m igrate al caror con(inut este dat de schimbarea sta­
tusului altor membri ai familiei. Astfel, motivatia migratiei de la sat
la ora§ poate fi aceea de a ajuta la ingrijirea copiilor mici ai unora din
fiii casatori^i la ora$. Similar, parintii pot renunta la domiciliul rural
pentru cel urban In speranta asigurarii unor mai bune conditii pentru
educa^ia copiilor lor.
Tipologia migratiei in func(ie de continutul schimbarii realizate
prin acest act de catre migrant este, in buna masura, o tipologie a moti-
vatiei de migratie. Trebuie admis, totu^i, ca motivatia (constienta)
poate fi mai mult sau mai pu(in diferita fata de continutul reil al schim­
barii suportate de persoana care migreaza;
— migrafia ca mobilitate sociala: schimbarea rezidentei sau a
locului de munca este in acela$i timp o schimbare a pozitiei migrantului
in spatiul social. Fenomenul de m igrate inso(it de mobilitatea sociala
este cu atit inai vizibil din punct de vedere social, cu cit mobilitatea
are in mai mare masura un caracter vertical §i nu orizontal. Migratia
„pura", care nu implica si o schimbare a pozi(iei in spatiul social, este
destul de putin frecventa. Acesta este inca unui din factorii care justi­
fied cererea de elaborare a unei teorii a migratiei in strinsa legatura cu
teoria mobilitatii soeiale (D. Bogue, 1959, W. Zelinsky, 1971, Terri­
torial M obility . . 1979). Data fiind importanta acestor aspecte, asu­
pra relatiei mobilitate sociala — migratie vom reveni in curSul acestui
capitol.
c) Durata schimbarii. Pentru migratiile care sint identificate
in special prin schimbarea rezidentei (dar care pot avea si un aspect
de schimbare a locului de munca) pot fi distinse subtipuri in functie
de durata schimbarii: migratia definitiva — plecarea in afara comuni­
tatii locale este facuta cu intentia de a nu mai reveni; migratia tempo-
rard — pericdica sau nepericdica.
d) Unitatea de migratie poate fi persoana, familia sau un alt grup
local. Intre migratia persoanelor („individuala") si cea a familiilor,
diferentele nu sint totdeauna nete. Daca se ia ca unitate de migratie
unitatea care decide sa realizeze schimbarea migratorie, se pot intilni
situatii in care intreaga familie decide sa migreze, dar, din motive dife­
rite, membrii ei parasesc localitatea de origine pe rind. In consecinta„
din punct de vedere al statisticii oficiale se inregistreaza evenimente
de migratie individuals, iar din punct de vedere sociologic, o migratie
familiala.
Fara a mai insista asupra acestor aspecte, s-ar putea spune ca
mai importanta este orientarea metcdologica implicata in definitia.
migratiei si nu definitia propriu-zisa.
Trdsatura specified a abordarii p e care am adoptat-o este de a favo-
riza cercetarea interrelatiilor dintre diferite form e de mobilitate teritoriala
care implied o schimbare de rezidenfd sau de loc de munca, in afara cornu-
nitafii locale de origine 2.
Chiar daca se adopta defini|iile traditionale care pun navetismul
in afara migratiei propriu-zise, important este ca in cercetare aceste
forme de mobilitate teritoriala sa fie abordate in interactiune. Spre
deosebire de definitia pe care noi am adoptat-o, definitiile traditionale
ale migratiei favorizeaza abordarile care trateaza izolat diferitele forme
ale mobilitatii teritoriale (migratiei).
Faptul de a fi grupat anumite forme ale mobilitatii teritoriale
sub acelasi termen de migratie este fundat pe ipoteza ca toate aceste

2 L nul din reprezentanpi notabili ai acestei directii este profesorul W ilbur Zelinsky
(1 9 7 1 , $i in Territorial M o b i l i t y ..., 1979).

23
forme au o determinare directa aseman&toare. Mai exact spus, am desem-
nat prin ..migratie" toate acele forme ale mobilitatii teritoriale care
este probabil cS. sint influentate direct de raporturile de calitate a vietii
fi de comunicare intre grupuri soeiale localizate in diferite comunitati
locale fi care, in plus, au drept con^inut o schimbare de domiciliu
stabil sau de loc de munca in afara comunitatii locale de origine.
Tipologia anterior prezentata este menita sa contribuie la pre-
cizarea definitiei date fenomenului de migratie.
O tipologie in care sa fie incluse tipurile de migratie fi de m igrant
derivate din principalele caracteristici ale migratiei poate contribui
la intregirea unei imagini coerente asupra diversitatii perspectivelor
din care aceasta poate fi abordata. In vederea realizarii unei astfel de
tipologii, principalele criterii de clasificare se refera la urm&toarele
aspecte fi intreb&ri:
1. evenimentul de m ig r a te :
1.1. cine decide (unitatea de m igrate);
1.2. de ce (motivatia migratiei) ;
1.3. cum se parcurge distanta dintre origine fi destinatie;
1.4. in ce sens (intre ce tipuri de comunitati locale sau zone social-
economice) se desfafoarS. evenimentul de migratie;
1.5. cu ce ritm, pe ce durata;
1.6. modul de luare a deciziei de migratie;
1.7. etapa de luare a deciziei de m igrate;
1.8. experienta de m igrate;
1.9. care sint efectele asupra migrantului fi canalele de realizare
a m igratiei;
2. fenomenul de m ig rate (valorile agregate pentru caracteristicile
evenimentului, plus caracteristicile specifice mentionate la acest punct):
2.1. intensitatea (volumul relativ) ;
2.2. volumul absolut;
2.3. selectivitatea;
2.4. modul de agregare a evenimentelor in fenomen;
2.5. cauzele;
2.6. raportul dintre factorii de respingere si cei de atractie a migran­
tului ;
2.7. functionalitatea migratiei;
3. perspective de abordare a fenom enului:
3.1. sensul migratiei din punct de vedere al unei localitati;
3.2. raportul dintre origine fi destinatie;
3.3. raportul dintre imigrare fi emigrare;
3.4. perioada de referint&;

24
 3.5. succesiunea dintre diferite categorii de migranti intr-o loca-
lita te ;
3.6. zona de apartenen^a a originii fi a destina^iei de migrate.
In functie de aceste criterii, tipurile de m igrate fi de migranti,
nominalizate deja in literatura de specialitate in mare parte, pot fi
organizate in urmatoarele tipologii:
^ ' ' migrafie
livelul careia se ia decizia fi se realizeaza actul

1.1.1. m igrate individuals;

1.1.2. migratie in grup (familial, de munca etc.);
1.2.0. motivafia migratiei:
1.2.1. m igrate pentru munca („de lucru") ;
1.2.2. m igrate pentru (prin) casatorie;
1.2.3. migratie „de pensionare" ;
1.2.4. m igrate „derivat§.“ sau „de insotire" sau a „dependent lo r";
1.2.5. alte;
1.3.0. modul de parcurgere a distanfei dintre origine fi destinatie
intr-o perioadS de referintS data:
1.3.1. migratie in stadii/pas cu pas;
1.3.2. migratie directa;
1.4.0. sensul migratiei in functie de tipul de comunitate de origine
fi de destinatie:
1.4.1. rural — rural;
1.4.2. rural — urban;
1.4.3. urban — urban;
1.4.4. urban — rural;
1.5.0. durata, ritmul de realizare:
1.5.1. migratie definitiva — parasirea unei lo c a lity fara inten­
s e de revenire (singura schimbare specificata/inregistrata este cea de
domiciliu) ;
1.5.2. navetismul — parasirea temporarS fi repetata (zilnic, sap-
taminal etc.) a localitatii de rezidenta in vederea exercitarii unei ocu-
patii intr-o alta localitate;
1.5.3. migratie sezoniera — parasirea temporara fi repetata a
localit&tii de rezidenta pentru a lucra intr-o alta localitate (zona), la
perioade marcate prin anotimpuri;
1.5.4. migratia la revenire — parasirea temporara fi nerepetata
a localitytii de rezidenta (singura schimbare specificata/inregistrata
este cea de domiciliu stabil);
1.6.0. modul de luare a deciziei de m ig r a te :
1.6.1. migratie voluntarS. (spontana) ;

25
 1.6.2. migratie forfata (prin constringere);
1.6.3. migrant! activi (inovatori) — adopta un comportament de
„cautare“, de selectare activa a destinatiilor posibile;
1.6.4. migranfi pasivi (conservatori) — adopta un comporta­
ment de imitafie, optind pentru locurile de destinatie alese de migrantii
activi (care, de obicei, deschid un flux de migrafie) ;
1.7.0. etapa de luare a deciziei de m igratie:
1.7.1. migranfi potenfiali — decizia este luatasau in curs de
a fi luata, dar evenimentul nu este realizat;
1.7.2. migranti actuali — evenimentul de migratie este realizat;:
1.8.0. experienta de m igratie:
1.8.1. migranfi ,,primari‘‘ (prima schimbare de domiciliu);
1.8.2. migranti „secundari", „terfiari'‘ e tc .;
1.9.0. canale institutionale de realizare a migratieisi efecleasupra
migrantului:
1.9.1. migratie fara mobilitate sociala;
1.9.2. migratie insof ita de mobilitate sociala, realizata prin inter-
mediul unor „canale" de mobilitate precum scoala, intreprinderea, orga-
nizafia politica etc.
2. Fenomenul de migrafie
2.1.0. intensitatea sau volumul relativ pe care il au doua curente de-
migrafie desfasurate in sens invers intre doua localitafi sau zone-
0 (origine) ^i D (destinatie):
2.1.1. curent sau flux de migratie: curentul cel mai putemic din­
tre cele doua localita(i sau curentul care are anterioritate (0 -D );
2.1.2. contracurent sau contraflux de migratie: curentul cu volum
sau intensitate minime dintre cele doua localitati sau curentul D —O*
constituit ulterior celui de la 0 la D ;
2.2.0 volumul absolut: deplasarea in masa, intr-un timp scurt, a
popula(iei dintr-un loc de origine dat ;
2.3.0. selectivitatea m igratiei: raportul dintre caracteristicile-
migran(ilor si cele ale nonmigrantilor, la origine:
2.3.1. migrafie selectiva: diferenfe semnificative intre caracte­
risticile migranfilor ^i cele ale nonmigrantilor;
2.3.2. migratie neselectiva: absenta diferentelor dintre migranfi
si nonmigranti (raportul dintre caracteristicile migranfilor si caracteris­
ticile nonmigranfilor la destinafie este desemnat uneori prin extensiune
tot cu „selectivitate a migraf iei" sau prin „caracter diferenfial al migra­
tiei") ;
2.4.0. modul de agregare a evenimentelor de migrafie in fenomen:
2.4.1. migrafie de (prin) contagiune — plecarile din O in D se
fac sub influenfa presiunii soeiale a celor care au migrat deja din O'

26
 in D ; cu cit numarul acest ora este mai mare, cu atit presiunea sociala
este mai mare. Imitafia constituie principalul mod social de agregare
a unei multimi de evenimente de migratie intr-un acelasi fenomen;
2.4.2. nu exista un mod social de agregare a evenimentelor d
migratie de la o aceea^i origine — agregarea este numai de natura sta­
tistic;!, nu si sociala (nu am intilnit un termen pe deplin corespunzator
acestei situafii) ;
2.5.0. structuri cauzale ale emigrarii din 0, cumulate cu alte caracte-
ristici ale fenomenului (caracterizarea „cimpului de emigrare" din 0 ):
2.5.1. migratie in flux: cauze soeiale la origine si la destinatie
si efect de interacfiiMe ihlre ele; volum si intensitate mare a emigrarii
din 0 ; concentrarea emigrarilor din 0 intr-un numar redus de locuri D\
2.5.2. migrafii determinate social la origine sau la destinatie
§i absenfa interactiunii dintre cauzele de la origine si cele de la desti­
natie; volum, intensitate si grad de concentrare a emigratiei din
O — nespecificate;
2.5.3. migratie dispersata — nu exista cauze soeiale nici la ori­
gine si nici la destinatie, ci numai motiva(ii individuale ale migratiei;
volum, intensitate si grad de concentrare a emigrarilor din 0 — reduse;
2.6.0. raportul dintre factorii de respingere de la origine si cei de
atractie de la destinatie, In determinarea fluxului de migratie:
2.6.1. migratie de respingere („push-migration") — factorii de
respingere de la origine actioneaza cel mai eficient;
2.6.2. migratie de atrac(ie (,,pull-migration“) — factorii de atrac-
|ie de la destinatie actioneaza cel mai eficient;
2.7.0. functionalitateaj interactiunea migratiei in raport cu alte
tipuri de procese soeiale:
2.7.1. migratie de „urbanizare" — migratia care contribuie la
■cresterea/men|inerea gradului de urbanizare;
2.7.2. migrafie de colonizare — migratia facuta in absenfa unor
structuri soeiale de integrare la destinafie;
2.7.3. migrafie rural-urban produsa de industrializarea urbana
versus migrafie rural-urban necorelata cu cresterea industrials, generind
ifenomenele de „superurbanizare" (Hoselitz).
3. Perspective de abordare a fenomenului
3.1.0. sehsul migratiei din punct de vedere al unei localitafi/zone;
3.1.1. emigrare — plecare din localitate;
3.1.2. imigrare — sosire in localitate;

27
 3.2.0. raportul dintre localildjile de origine si de desiinajie:
3.2.1. m igrate de reintoarcere — raport de identitate intre ori­
gine $i destinatie, realizabil dupa un anume interval de la migratia
primara ;
3.2.2. destinatia diferS de origine — nu exists, un termen elabo-
rat pentru aceastS situatie;
3.3.0. raportul dintre emigrare p imigrare, din punct de vedere
al unei Iocalititi/zone intr-o perioadS de referinta data:
3.3.1. migratie neta — diferenta dintre volumul imigrarii ^i cel
al emigrarii ;
3.3.2. imigrare neta — sosiri necompensate de p leclri;
3.3.3. emigrare neta — plecari necompensate de sosiri;
3.3.4. migratie „de inlocuire" — plecari compensate de sosiri;
3.4.0. perioada de referinta:
3.4.1. migratie pe durata vietii — perioada de referint& este
variabilS de la migrant la migrant, fiind cuprinsa intre momentul na^terii
.‘pi cel al inregistrSrii domiciliului actual;
3.4.2. migratie in decursul unui interval fix — perioada de referinta
este egalS pentru toate persoanele supuse inregistrSrii;
3.4.3. migratie fata de ultima rezidenta — perioada de referintS.
este nespecificatS ;
3.5.0. succesiunea specified dintre plecarea unei anumite categorii de
migranti §i sosirea altei categorii de migranti, intr-o anume localitate:
3.5.1, migratie „in lant“ — prezenta unei astfel de succesiuni precum
in cazul plecSrilor din ora$ele mici in orajele mari, urmata de sosirea
ruralilor in ora^ele mici;
3.6.0. zona de care aparfin localitdfile de origine de destinatie:
3.6.1. migratie intrazonala — originea $i destinatia sint in aceea§i
zonS ;
3.6.2. migratia interzonal^ — originea ^i destinatia se afUL in
zone diferite.

1.3. Migratie $i mobilitate social^

Deoarece din considerarea unei parti importante a migratiei ca forma

de mobilitate sociali am fScut una din premisele de baza ale acestei
Iucrari, se impune s5 insistim asupra acestui aspect.
Pentru evidentierea raportului dintre respectivele fenomene,
punctul de pornire il constituie stabilirea criteriilor de recunoa§tere
a prcducerii unor evenimente de mobilitate sociala. Nu totdeauna pozi-
tiile $i, corespunzator lor, rolurile soeiale sint foarte clar delimitate. In

28
astfel de situafii mai pufin structurate din punct de vedere normativ,
fenomenele de mobilitate social! sint mai greu de recunoscut. Pentru
a g!si criteriile de care avem nevoie, este util si ne raportim la situafiile
clare de mobilitate sociali.
Pentru o persoani care i$i schimbi simultan pozifia in structura
ocupafionala iji de clasa, spre exemplu, trecind de la situafia de agri-
cultor-cooperatist la cea de muncitor in Industrie, se pun, inevitabil,
probleme referitoare la integrare, la schimbarea grupurilor sale de refe-
rinf! — de apartenenf!, in primul rind, de neapartenenfa, in al doilea
rind. Desigur, ,,aparifia unor probleme de integrare" este un criteriu
destul de slab pentru recunoa^terea m obilit!fii, dat fiind faptul c i
este posibil s i fi avut loc un proces de socializare anticipativa, de „prein-
tegrare", care precede schimbarea propriu-zisa de rol. Rimine insu
criteriul schimbarii grupurilor de referinfd ca principal criteriu obiec-
tiv in recunoa^terea mobilitatii soeiale. La acesta trebuie adaugat
criteriul calitatea comportamentului de raporiare la ceilalji. Se poate
intimpla ca grupurile de referinf! s i ramini acelea^i, dar natura relafii-
lor de raportare sa se modifice. (Spre exemplu, persoana care din hder
informal intr-un grup de munci devine lider formal iji menfine grupurile
de referinf! anterioare, dar raportarea sa la ceilalfi se modifica, in vir-
tutea noilor atribufii de rol.)
S i apbeim acest criteriu diferitelor tipuri de migratie. Vom
considera deci ca. m igrafia este o forma de mobilitate sociala in mdsura
in care deplasarea intre origine $i destinatie este insofitd de schimbarea
unui grup de referinfd cel putin.
Sint anumite tipuri de m igrate pentru care prezenfa fenomenului
de mobilitate sociala, conform acestui criteriu, este evidenta: migratia
din rural in urban a (iranului cooperator care se incadreaza intr-un
sector de munca neagricol, spre exemplu. In noua sa situafie, migran-
tul va intra in interacfiune cu noi grupuri.de munci, de vecinatate,
de prietenie etc. In alte cazuri, schimbarea este mai pufin evidenta
sau chiar absenti. Astfel, mutarea intr-un alt sat prin cisatorie, in con-
difiile menfinerii aceleia^i ocupafii, este un caz de migrafie in care can-
titatea de mobilitate sociala este minimi. De fapt, in cele doui exemple
menfionate anterior este vorba nu numai de grade, ci mai ales de tipuri
diferite de mobilitate sociala. Migrafia rural-urban asociati cu trecerea
de la o ocupafie agricola la una neagricoli este un fenomen social in
care mobilitatea verticali se manifest! ca o component! esenfiali;
m cazul migrafiei rural-rural prin cisitorie, este implicata in special
mobilitatea orizontali.
Vizibilitatea social! a celor doua tipuri de mobilitate este dife-
r i t ! ; mobilitatea vertical!, avind, in foarte multe cazuri, consecinfe
mai putemice asupra viefii celor care o realizeaz!, precum ?i asupra

29
grupurilor tntre care se desfasoara, este mai vizibila din punct de vedere
social decit cea orizontala. Migratia rural-rural prin casatorie implica
in mcd necesar schimbarea comunitatii de rezidenta si schimbarea
(sau, mai exact spus, extirderea) grupului de rudenie. Deoarece dis-
tanta sociala dintie grupurile de plecare si cele de sosire (atit sub aspec-
tul rezidentei, cit si al rudeniei) nu este, in mcd necesar, mare, canti-
tatea de mobilitate implicate in actul migratiei este minima.
Tratarea migratiei ca fenomen deosebit de mobilitatea sociala,
in majoritatea lucrarilcr de specialitate3, este un fapt de cunoastere
care se cere explicat.
Cercetarile asupra migratiei s-au dezvoltat in special cu ajutorul
aparatului conceptual si tehnic pus la dispozi(ie de demografie. In
contextul acestei discipline, pentru descrierea $i explicarea schimbari-
lor prcduse in volumul si structura unei populatii date se iau in consi­
derate dinamica nasterilor si deceselor (miscarea naturala) si dinamica
intrarilor si ie^irilor in si din teritoriul pe care este localizata popula(ia
respectiva (miscare migratorie). Cercetarile asupra mobilitatii soeiale
s-au dezvoltat in cadrul scciologiei.
Constructia teoretica in cazul cercetarii mobilitatii soeiale a
fost mai elaborate decit in cazul migrajiei. Cunoasterea mobilitatii
se face (inca incepind cu lucrarea lui Sorokin, din 1927) in strinsa lega­
tura cu cea a spa(iului, respectiv a sistemului social. Originea si desti-
na|ia, in cazul mobilitatii soeiale, sint mai putin vizibile decit atunci
cind este vorba de m igrate: pozi(iile si rolurile soeiale sint realitati
identificabile in termeni de relatii si norme soeiale; originea §i destinatia
in cazul mobilitajii teritoriale, in schimb, sint mult mai usor de iden-
tificat in termeni de unitati teritoriale (localitati, zone etc.). Spatiul
social, definit prin pozi(iile/ rolurile soeiale si prin relatiile dintre ace-
stea, este mai dificil de identificat decit unitatile teritoriale in care oame-
nii i$i desfasoara activitatea. Datorita acestui fapt, pentru cunoasterea
miscarilor de populate in spa(iul social (conceput in majoritatea cazu-
rilor facir.d abstrac(ie de dimensiunea teritoriala) a fost nevoie de con-
strucfii teoretice cu grad de elaborare mai ridicat decit in cazul migra­
tiei. Diferen(a dintre observatorul specializat si cel nespecializat a fost
mult mai mare in cunoasterea mobilitatii soeiale decit in cunoasterea
mobilitatii teritoriale. Astfel, incepind cu regularitatile formulate de

3 In unele cazu ri se consider^ c a m igratie este o „cau za" a mobilitatii so eiale;

alte ori, prin m igrafie sau m obilitate terito riala se desemneazS, o clasa de fenomene
diferite, d ar com plem entare celor desem nate prin m obilitate socialii si prin m iscare
n atu rala. In fine, intre m obilitatea sociala si m ig ra te se estim eaza existen ta unor rapor-
tu ri de intersectare, unele forme de m ig ra te avind si sem nificatie de m obilitate sociala,
iar altele nu.

30
Ravenstein (1885—1889), Young si Zipf (T. Anderson, 1955), in cer-
cetarea migratiei d:>mina modelele gravitationale, de natura mecani-
cista, prezente si la nivelul cunoa^terii comune: oamenii se comporta
ca niste particule intr-un cimp gravitational, deplasarea lor fiind guver-
nata de raportul dintre volumele de populatie si distantele dintre loca-
litatea de care apar(in si alte localitati cu care aceasta intra in interac-
tiune, de principiul minimului efort (Zipf, 1946; S. Haret, 1969:
120-123).
In schimb, in cercetarea mobilitatii sociale, alternativele expli­
cative sint mai bagate, mai distantate de modelul mecanicist de gin-
dire: actul de mobilitate nu mai este rezultat al unui „joc“ intre factori
de atractie si respingere, la origine §i la destinatie, in care oamenii ar
fi entitati relativ pasive; comportamentul de mobilitate are o determi­
nate mult mai complexa, incluzind si procese de socializare, orientari
valorice, raporturi de interese, permeabilitatea si dinamica sistemului
social etc. Contextul teoretic in care este integrate mobilitatea spciala
este acela al structurii, stratificarii si reproductiei sociale (K.U. Mayer,
1979). Cercetarea migratiei, in schimb, se dezvolta fie in contextul
teoretic al demografiei (miscare naturala, compozitia populatiei etc.),
fie in afara unui context teoretic structurat puternic. Astfel, mode­
lele gravitationale care circumscriu o mare cantitate din cercetarile
asupra migratiei au caracter preponderent descriptiv si nu due la sta-
bilirea unor relatii temeinice cu alte d nnenii de cercetare.

1.4. Calitatea vietii si dezvoltarea social-economica

Una dintre ipotezele de baza ale modelului teoretic cu care lucram este
ca diferentele de calitate a vietii intre comunitati locale/zone social-
economice diferite ac(ioneaza ca factori cu influenta directa (variabile
intermediare in model) asupra fluxurilor de migratie.
Fie ca are functii de schimbare sau de conservare a unor raporturi
locale, migratia se desfasoara ca urmare a perceperii de catre persoane
a unor diferen(e de calitate a vie(ii intre origine si destinatie.
Persoanele aflate in situatii sociale similare, confruntate cu pro-
bieme sociale comune/similare, ajung sa elaboreze spontan un model
comun de calitate a vietii, sa ierarhizeze in acelasi mod importanta
atribuita diferitelor valori, diferitelor aspecte ale vietii lor.
Resursele sau valorile de care membrii unui anumit grup social
dispun la un moment dat ii afecteaza sub raportul cantitatii, varietatii
gradului in care aceste valori se adecveaza la satisfacerea cerintelor
lor. To|i ace^ti parametri — cantitate, varietate si grad de adecvare

31
a valorilor — sint definitorii pentru ceea ce se cheamS calitate a vie(ii.
Rezultat al unui proces de compara(ie sociala, calitatea vie^ii dintr-un
grup social dat este definitS (de catre membrii acelui grup) in raport cu
valorile de care membrii altor grupuri pot dispune. Dintre grupurile
soeiale „de re fe rin f" in raport cu care este definite social calitatea
vie(ii in grupul de origine, se selecteazS grupurile de destinatie a mi­
gration
Conceptul de calitate a viefii desemneaza gradul de adecvare a
valorilor 4 (incorporate in bunuri, in servicii sau in relatii soeiale) de
care dispun membrii unui grup social, in raport cu nevoile lor. AceastS
adecvare a valorilor la nevoile de grup este judecatS in functie de un
set de criterii, de mcdelul cultural de evaluare, care poate fi sau al mem­
brilor grupului analizat, sau un model construit utilizind elemente de
provenien(a diferita (criterii ale altor grupuri, ale societatii globale,
ale cercetatorului etc.).
Mcdelul de calitate a viefii care are importanta in procesul de
m igrate este mcdelul definit de catre m igranfi insifi.
Din punctul de vedere al fenomenului analizat, este util sa distin-
gem intre componentele calita(ii vietii legate de satisfacerea nevoilor
fundamentale (de alimentatie, de adapost etc.), sau „nevoile-necesitSti",
fi nevoile nefundamentale, constituite in „nevoi-aspira(ii" (P. H. Chom-
bart de Lauwe). Ceea ce se cheama „migra(ie de respingere" (push-
migration) este in legatura in special cu satisfacerea nevoilor-necesita^i
ale popula(iei de la originea fluxului; in schimb, migratia de atrac(ie
(pull-migration) este motivatS mai ales prin tendinta de satisfacere
a nevoilor-aspira(ii.
Folosirea unui concept atit de larg precum calitatea vietii pentru
a circumscrie variabilele intermediare ale modelului teoretic al migra­
tiei (interne) este determinatS de faptul ca migratia este un fenomen
foarte complex, cu determina(ii multiple.
Calitatea vietii are — conform definitiei date — o components
obiectiva: valorile de care membrii unui grup social pot dispune pentru
satisfacerea nevoilor lor sau, altfel spus, „obiectele" evaluarilor lor
si o components subiectivS: nevoile de satisfacut si criteriile de evaluare
a rela(iei dintre valorile disponibile fi nevoi. Tipul de analiza pe care
il dezvoltam pune in relate diferitele fluxuri de m igrate in special
cu criterii semnificative pentru aspecte ale componentei obiective a
calitStii vie(ii. Aspectele subiective ale calitStii vietii nu sint mSsu-

4 In a c e a s ti form ulare „valoare" are sensul de elem ent n atu ral sau produs al
activita^ii umane dezirabil din p unct de vedere social. Accep^iunea este In buna m asura
conform a cu cea d a ta de W . Thom as $i F I. Znaniecki (1958).

32
rate in mod direct. Ele sint utilizate cu titlul de dimensiuni interpre­
tative.
Ceea ce se cheama m otivate a m igrafiei se refera mai ales la com-
ponenta subiectiva a calitatii vietii (chiar daca motivatia implica de
asemenea fi un obiect de satisfacere a nevoii).
Exista cel pu^in o justificare a preferin^ei noastre de a utiliza
„calitatea vietii" si nu „motivatia migratiei" drept concept pentru
desemnarea variabilelor intermediare ale modelului expUcativ al
migratiei.
In analiza explicativa la nivel macro, ceea ce se cunoafte este
relafia dintre intensitatea fluxului de migratie si diferite aspecte ale
vietii social-economice considerate ca posibil obiect de motivatie pentru
migratie sau diferente intre aspectele obiective ale calitatii vietii, la
originea sau la destinatia fluxului. Deci, la acest nivel de analiza, moti­
vatia migratiei este inferata, atribuitS de catre cercetitor, tinind seama
de ipoteze fi constatari f3.cute la nivel micro (referitoare la motivatia
reala a migratiei).
Cbiar daca am cunoafte motivatia migratiei pe baza unor efan-
tioane de largS reprezentabilitate — ceea ce nu este cazul —, ar fi pre-
ferabil s& se lucreze cu conceptul de calitate a vietii fi nu cu cel de moti­
vatie, pentru c3. o Intreaga serie de factori pot determina migratia f&rS.
a actiona prin intermediul motivatiei (conftiente). Or, este probabil
ca cercetatorul, prin msufi faptul de a avea o metoda ftiintificS de con-
trolare a informatiilor asupra originii fi destinatiei fluxului, are, in
mai mare masur5 decit migrantul, posibilitatea de a lua in considerate
principalii factori social-economici care actioneaza direct asupra migra­
tiei, atunci cind lucreazi cu conceptul de calitate a vietii. Acest con­
cept ii permite sa lucreze cu o motivatie „construita", (mai cuprinza-
toare decit motivatia „real&") 6 pe care ar surprinde-o printr-o ancheta
de opinie.
Pentru fluxul de migratie rural-urban, domeniile calitatii vietii
cele mai importante pentru migrant sint: locurile de munca disponibile,
venitul, locuinta, echipamentele (drumuri, instalatii de apa potabila

5 In analiza m igratiei este util s i distingem p ceea ce s-ar p u tea num i „m o tiva-
t ia in stitu p o n ali a m igratiei" (D. Sandu, 1977 a ) : „m otivele d eclarate la locul de desti-
n ap e cu ocazia co m p letirii form elor pentru legalizarea noului dom iciliu". A ceste m otive
instituponale sint fu n cpe a tit de motivele reale ale m igrapei, cit p de cele admise in mod
institutional p p restabilite prin lege. P en tru pirile socialiste europene a c e a s ti m otivatie
este in b u n i m is u r i sim ilari, incluzind m otive referitoare la schim barea locului de m u n ci,
lo cu in ti, ed ucap e, c is ito r ie , u rm area capului de familie e tc. (a se vedea pentru acest
su b iect: L a tu ch M icolaj, 1974, I. Measnicov, I. H ristache, VI. Trebici, 1977: 1 2 0 — 121,
D. Sandu, 1977 a ,'A . R ogers, L . Castro, 1979, L . M id ira s, 1980: 9 9, 103).

33
etc.) $i serviciile comunitare ($colare, de sanitate, comerciale, cultu-
rale etc.).
In special in legatura cu aspectul „locuri de munca" se pune
intrebarea daca este o components a calitStii vietii sau o condi^ie.
Extensiunea sa este total sau partial inclusi in conceptul de calitate
a vietii? F i r i a intra in detalii de acest gen, putem considera c i „locu-
rile de munca disponibile" constituie un indicator cu semnifica^ie mul-
tipla. Din toate aspectele sale, in sfera calitStii vietii se includ cele
referitoare la : raporturile dintre cererea de for^S de munci la destinatie
$i oferta de forti de munca la originea $i la destinatia fluxului; veniturile
asociate imui anume loc de munca; calitatea umani a conditiilor fizice
$i psihosociale asociate cu locul de munci.
Deoarece considerim indicatorii de calitate a vietii ca specie a
indicatorilor de dezvoltare social-economici, se impun precizari $i
in legituri cu acest ultim concept.
„Dezvoltarea" este unui dintre conceptele folosite pentru carac-
terizarea schimbirilor social-economice din punct de vedere al sensului
lor (alituri de „progres", „evolutie" etc.). Majoritatea proceselor de
schimbare sint multifunctionale, au atit consecinte pozitive, cit §i nega­
tive asupra vietii oamenilor; ele pot contribui la asigtirarea coiidi'tiilor
de mentinere sau de implinire a oamenilor ca fiinte biolOgice sau ca per­
sonalitati, aspectul negativ al proceselor de schimbare social-economici
Constituindu-1 generarea unor consecinte negative pentru viata §i per-
sonalititea oamenilor.
Aspectul pozitiv al schimbirilor socioeconomice d i continutul
a ceea ce se cheami „dezvOltare". In majoritatea cazurilor deci se poate
afirma c i intr-un anume sens nu existi un proces de dezvoltare, ‘ci
multiple procese de schimbare cu functii de dezvoltare. Astfel, se marii-
festa cu o vizibilitate sociali m arcati procese precum urbanizarea,
industrializarea, revolutia §tiintifici §i tehnici; date fiind functiile
lor soeiale preponderent pozitive, acestea sint considerate ca procese
„de dezvoltare" ( = cu functii de dezvoltare).
La un nivel de abstrac^e mai ridicat se poate vorbi de un proces
de dezvoltare relativ continuu, in misura in care functiile pozitive ale
diferitelor schimbiri socioeconomice sint cumulative.
Includerea anumitor schimbiri in clasa proceselor de dezvoltare
se face conform unui model de calitate a vietii, adoptat mai mult sau
mai putin explicit. Calitatea vietii desemneazi finalitatea proceselor
de dezvoltare.

34
 C a p ito lu l 2

Oamenii tree de la o pozifie socialS. la alta mai mult sau mai pu^in volun-
tar. In cazul mobilitatii „voluntare", mobilul psihic al mobilitatii este
dorinta de imbunatatire a calitatii vietii (conform modelului pe care
persoana sau categoria socialS mobilS il au asupra calitStii vietii). Rea-
lizarea respectivei dorinte se face fie in cadrul aceleiafi comunitSti locale
(mobilitate socialS neteritorialS), fie prin schimbarea permanentS
sau temporara a localit&tii de rezidenfS (migratie).
Dorinta de realizare prin mobilitate a unei calitSti a vietii supe-
rioare este un fapt elementar pentru cunoafterea mobilitStii sociale
voluntare. Explicarea sociologies a acestui proces incepe cu rSspunsu-
rile la intrebSri referitoare la factorii obiectivi care fac posibilS mobili-
tatea, la modalitStile fi regulile sociale de trecere de la o pozitie sociala
la alta. Este vorba de intrebSri de tipul: care sint factorii care, Intr-o
perioadS istoricS data, due la crearea unor noi pozhii sociale, premisS
esentialS a intensificSrii sau reorientSrii fluxurilor de mobilitate sociala ? ;
care sint raporturile existente in mod obiectiv intre diferite pozitii/
sisteme de pozitii sociale ?; cum sint definite social aceste raporturi *
cum se difuzeaza social informafia in legSturS cu pozitiile sociale „libere"
fi in legSturS cu modalitatile de ocupare a lor? ; care sint regulile sociale
de atribuire a vechilor fi noilor roluri, corespunzatoare pozitiilor sociale
Vftdhi sau noi, create in societate; care sint criteriile de selectare a persoa-
nelor mobile fi stabile?; care sint „canalele", mijloacele de mobilitate
cele mai frecvente pentru a asigura trecerea intre anumite tipuri de pozi­
tii sociale fi, in legaturS cu acest aspect, care sint factorii care determind
adoptarea unei forme leritoriale sau neteriloriale de mobilitate sociala? ;
cum se recunosc fluxurile de mobilitate fi respectiv de migratie, care
sint factorii care fac ca mobilitatea socialS sS se realizeze dispersat
sau in flux?
 2.1. Fluxurile de mobilitate sociala

2 .1 .1 . R estru cturarea raporturilor dintre roluri, pozifii $i grupuri soeiale

Principalii factori care due la aparifia unor noi pozitii soeiale sint :
a) schimbarea relatiilor de productie;
b) schimbarea raportului dintre principalele tipuri de activi­
t y soeiale (din sectoarele primar, secundar §i ter^iar).
Prin schimbarea rela(iilor de productie se creeaza o noua confi­
gurate de clasa. In afara mobilitatii de grup, realizata in perioada
revolu(ionara de schimbare a raporturilor de clasa, are loc ulterior
declan^area unor fluxuri de mobilitate pentru ocuparea unor pozitii
soeiale in cadrul clasei aflate la putere. In astfel de momente se restruc-
tureaza nu numai rela(iile interclase, ci si rela(iile din interiorul claselor.
Schimbarea rela(iilor de productie duce la aparitia unor noi
pozitii soeiale nu numai direct, prin schimbarea structurii de clasa, ci
$i indirect, prin favorizarea expansiunii unor tipuri de activitate sociala.
Cadrul relatiilor de productie socialiste, spre exemplu, a perxiiis o dezvol­
tare' foarte rapida a industriei; restructurarea raporturilor dintre indu-
strie §i agricultura s-a facut, in aceste conditii, mult mai repede decit
in conditiile capitalismului (I. Blaga, 1979: 84—85).
Strategiile de dezvoltare sau optiunile de schimbare cu efecte
la nivel de societate globala sint adoptate in functie de interesele clasei
la putere. Adoptarea unor strategii care vizeaza in ultima instanta
im bunatyrea c a lity i vietii pentru paturi soeiale largi are efecte directe
asupra mobilitatii soeiale, procesul de mobilitate sociala (verticala, in
special) avind o mare amploare. Aceasta este explicafia pentru care
prin revolujia socialista a fost declan§at cel m ai amplu proces de mobili­
tate sociala. verticala: strategiile de dezvoltare au ca obiectiv imbundtatirea
calitdfii viejii maselor muncitoare.
Leg&tura dintre schimbarea relatiilor de productie $i schimb3.rile
din continutul a c tiv ity lor soeiale (productive, in primul rind) se releva
?i pe un alt plan: un anume tip de relatii de productie favorizeaza cres­
terea eficientei economice a unor a c tiv ity productive. Socialismul
creeaza posibilitatea unei reorganiz&ri a proceselor de productie, capabila
s& duc& la o productivitate a muncii sporitii. Evident, aceastS reor-
ganizare este un proces de creare a unor noi organizatii de productie,
cu noi roluri soeiale — factori de stimulare directa a mobilitatii soeiale.
Schimbarile in raportul dintre principalele a c tiv ity soeiale sint
datorate in principal:
a. industrializSrii;
b. dezvolt&rii sectorului tertiar;
c. revolutiei stiintifice si tehnice.

36
 Formularea anterioarS („schimbSrile in . . . sint datorate") trebuie
luata insS cu toatS rezerva, pentru ca, in sens strict, cele trei procese
men^ionate dau continutul a ceea ce am numit schimbare a raportu-
lui dintre principalele tipuri de activitati, nefiind deci ceva exterior'
(„factori") in raport cu acest proces.
Daca schimbarea relafiilor de productie se manifests, in planul
mobilitatii sociale, prin schimbarea pozijiiei de clasa, industrializarea
?i ter(iarizarea due la cre^terea mobilitatii populatiei intre sectoare
economice, iar revolutia ^tiintifica $i tehnica contribuie in special la
cre^terea mobilita(ii intre ramuri economice. Desigur, aceste corespon-
dente exista atita timp cit abordam procesele la un nivel abstract.
In realitate, schimbarea de pozitie de clasS se poate realiza simultan
cu schimbarea sectorului economic de activitate (trecerea de la (aran
la muncitor, spre exemplu); corespunzator, factorii care determina
aceste schimbari nu au o actiune independents, ci conjugata.
Atractia pentru mobilitate este determinata nude caracteristicile
unui singur rol, ci de caracteristicile unui set de roluri care func(ioneaza
interdependent §i sint specifice unui grup social. Astfel, decizia pentru
mobilitate ocupationala agricultura — industrie poate fi determinata
nu numai de avantajele exercitarii unui rol profesional in industrie, ci
$i de faptul ca, in majoritatea cazurilor, exercitarea unui rol profesio­
nal in industrie este asociata cu apartenenfa la o comunitate de via(S
urbana $i, implicit, cu avantajele pe care le sconteaza prin apartenenta
la un astfel de grup reziden^ial.
Avind in vedere astfel de considerente, se poate aprecia ca analiza
factorilor care determina mobilitatea sociala trebuie facuta folosind com-
plementar perspectivele rolului si grupului social.
In favoarea adoptarii perspective! grupului social in tratarea
mobilitS^ii poate fi invocat §i un alt argument. Este vorba de cazurile
in care grupul de destinatie (al persoanelor mobile) nu mai poate fi
riguros definit in func(ie de o anume structura de roluri. Clasele sociale,
spre exemplu, ca macrogrupuri fundamental ale unei societa(i globale,
se definesc in principal in raport cu functiile pe care le indeplinesc in
viata sociala, cu pozitia pe care o au, unele in raport cu altele, in pro­
cesul de producfie, fa(a de mijloacele de prcducfie etc. In cadrul claselor
exista o multitudine de subgrupuri al caror grad de organizare poate
ajunge pinS la definirea foarte precisa a unei structuri de roluri. Clasa
ca macrogrup social se defineste insa in termeni de functiuni sociale
^i nu de „rol social", in sensul in care acest concept a fost definit in
psihologia sociala $i in sociologie, incepind cu lucrarile lui R. Linton
(1936). Reamintim, in acest context, ca no(iunea de rol are in defini(ia
clasicS din psihologia socialS un referent individual, in sensul cS se

37
refera la un set de modele culturale normative care reglementeaza
ac(iunea imei / unor persoane cu caracteristici sociale specificate (tot
prin norme de rol), intr-un anume tip de situa(ie. In definifia marxista
a claselor sociale, a§a cum este ea formulate de Lenin, apare nofiunea
de rol, dar cu un referent gm p al1.
2.1.2. Mecanisme de realizare a mobilit&tii sociale
Dup3 ce am aritat c3 declan^area unor fluxuri de mobilitate sociala
este hotaritor determinate de restructurarea raporturilor dintre rolurile
§i grupurile sociale, putem trece la analiza principalelor tipuri de meca­
nisme implicate !n realizarea acestui proces,
Mecanismele de realizare a mobilita(ii sociale este probabil c l
diferi In func(ie de o serie de caracteristici precum: mirimea categoriei
sociale de origine, raportul dintre rolul/grupul de origine $i cel de destina-
fie, apropierea sau depSrtarea in timp intre momentele de p3.r3.sire de
cat re persoane a unui aceluia^i rol/grup social etc.
Avind de-a face cu fenomene de extrema complexitate, apelam,
pentru inceput, la construirea unor tipuri ideale de mobilitate, in scopul
folosirii lor ca instrumente pentru cunoa^terea particularit3(ilor reale
ale procesului. In masura in care folosind astfel de tipuri vom ajuftge
s3 formulim noi ipoteze testabile in legitura cu migra(ia — forma
de mobilitate care intereseaza in acest cadru —, putem considera ca
ele sint eficiente din punct de vedere metodologic.
Distinc(ia fundamentala cu care incercam sa operam in cimpul
fenomenelor de mobilitate sociala, in genere, in cel al migra(iei, in spe(3,
este cea dintre mobilitate sociala. „in flu x" §i „dispersata"'. Principalele
criterii de diferen(iere intre aceste tipuri sint:
— numarul celor care p3 rase sc o anume pozi|ie sociala;
— sensul de deplasare a persoanelor care pleaca dintr-o aceea^i
pozi(ie socialS (spre o alta pozi(ie sau spre alte pozi(ii sociale);
— distan(area intre momentele in care persoanele pSrasesc o
aceea?i pozi(ie sociala;
— prezen(a unor fenomene de „contagiune sociala" 2 in luarea
deciziei de mobilitate.
1 „Clasele se num esc grupuri m ari de oam eni care se deosebesc dupa locul pe
care -1 ocnpS. intr-un anum it sistem de producpe istoriceste d eterm inat, dupu. rap o rtu l
lor (de cele m ai m ulte ori consfin^dt intSrit prin lege) fajA de m ljloacele de producfie,
dupA rolul (subl. ns. — D .S .) pe care-1 au in organizarea socialS. a muncii 51 deci dupS
felul in care ob^in a ce a p arte de care dispun din b og £(ia socif‘ta|ii, dupa. n iarim ea aces-
tei p i r t i " (V. I. Lenin, ed. cit., 1964: 404 — 405).
2 „Contagiune sociala," este folosit in sensul in care ap are in lucrarile despre di-
fuziunea iu o v a p ci: cu cit num arul celor care, in tr-u n grup social d a t, ad op ta un an um it
co m p o rtam en t este m ai m are, cu a tit este mai m are presiunea pentru ad op tare care
se e x e rc ita la n irelul celor care nu ?i-au i n s u lt in ca respectivul co m p o rta m e n t..

38
 Folosind aceste criterii, consideram ca mobilitatea in flu x , spre
deosebire de cea dispersata, implied deplasarea unui numdr mare de
persoane de la o origine catre o destinatie comund, in mod relativ „conti-
nuti" (distan(ele in timp, dintre ie$irile individuale din cadrul categoriei
de origine fiind reduse), implicind intr-un grad ridicat mecanisme de con-
tagiune sociala. Corespunzator, migratia dispersata presupune un num!r
redus de persoane care se deplaseaza de la o origine comuna c!tre dcsti-
nafii diferite, in mod relativ discontinue f ! r ! a fi legate semnificativ
intre ele prin procese de contagiune sociala.
in planul analizei cauzale este de a^teptat ca pentru mobilitatea
in flux sa poata fi determinate variabile independente, cu ac(iune siste-
ma-tic!, apte sS explice o mare cantitate din variatia variabilei mobili­
tate; pentru mobilitatea dispersata este de a^teptat ca influenza varia-
bilelor cu acfiune nesistematici sa fie mult mai mare, iar variatia mobi-
lita(ii explicabila prin variabile cu ac(iune sistematica s ! fie mai mic!
(decit in cazul mobilitatii in flux). Evident, central de interes principal
al cercetarii sociologice se situeaz! in cimpul mobilit!(ii „in flux".
Cele doua tipuri de mobilitate au un caracter „polar", trecerea
de la o extremi la alta fiind gradual!.
. Mecanismele de realizare a m obility ii soeiale este de a^teptat
s ! difere intre aceste doua tipuri.
Pentru analiza sociologic!, mobilitatea in flux este principalul
-centra de interes. Realizarea acestui tip de mobilitate este reglemen-
tata — prioritar — prin norme institu(ionalizate. Mai mult decit in
ca2sul. mobilitatii dispersate, pentru acest tip se constituie patternuri
soeiale de desf!§urare. Asupra acestora vom insista in continuare.
Normele de mobilitate social! sint norme de reglementare a acce-
§ului la resursele „limitate" (scarce resources) ale unei societ!(i date.
Veniturile, educa(ia, prestigiul sint astfel de resurse. Scbimb!rile soeiale
pot duce la:
; — redistribuirea resurselor „limitate" intre roluri sau grupuri
soeiale ;
— multiplicarea sau reducerea cantit!tii lor pe ansamblul socie-
tS-tii;
— modificarea normelor de acces la astfel de resurse.
Pentru tipuri diferite de societ!{i, pentru etape diferite de dez­
voltare apar, astfel, nu numai distributii diferite ale resurselor, ci $i
reglementari diferite de apropriere a lor.
Grupul social care define controlul asupra unui anumit tip de resurse
cel care impune aceste norme, care sint, in acelafi timp, norme de mobi­
le sociala. Din aceasta perspectiva, normele institutionalizate in
ctie de care se realizeaz! mobilitatea social! au semnifica(ia unor
misme de controlare a accesului la resursele soeiale „limitate".

,39
 $coala, organizatiile de tip productiv, politic §i administrativ
sint principalele tipuri de organiza(ii prin intermediul carora, in socie-
ta(ile modeme, se realizeaza controlul normativ al alocarii resurselor
limitate §i, implicit, al mobilitatii sociale. La nivelul lor sint formulate,
integrate §i sanctionate social seturi de norme care au functia de regle-
mentare a mobilitStii.
Chiar in organizatiile formale exista, pentru reglementarea mobi­
litatii, alSturi de modelele culturale formale, cele informale. Cu cit
o anume „cale" de mobilitate sociala este urmatS de mai multe persoane,
cu atit aceasta ci^tiga, in mai mare mSsura, caracter de pattern cultu­
ral, cu existent^ supraindividuala. Conform acestei tipologii, actele
de mobilitate se pot realiza: prin conformarea la normele de mobili­
tate formale; prin conformarea la normele de mobilitate informale;
prin transgresarea normelor formale sau informale. Evident, pot exista
§i cazuri in care actul de mobilitate reprezinta o combinare a acestor
modalitati.
Regulile de promovare din organizatii, spre exemplu, au caracter
de norme formale de mobilitate; pentru a accede la alte pozitii in ierar-
hia organiza(ionala, insa, pot fi urinate §i cai informale, definite ca
atare in organiza|ie, evaluate diferit de diferite persoane sau grupuri
sociale.
Cu cit resursele urmSrite prin mobilitate sint mai limitate, cu
atit regulile de reglementare a comportamentului de mobilitate sint
mai restrictive. Normarea sociala a accesului la pozitia sociala careia
ii sint asociate respectivele resurse este mai mare. Cre^terea cantitS(ii
de valori (bunuri, servicii etc.) disponibile la nivel social general §i
diversificarea continutului lor constituie premise ale reducerii restric-
tiilor de mobilitate, ale cre^terii permeabilitatii sociale §i, implicit, ale
intensifiesrii procesului de mobilitate.
Normele de mobilitate pot fi, in grad diferit, formale — infor­
male, institutionalizate — neinstitutionalizate, cu caracter de clasS —
fara caracter de clasa, ..restrictive" — permisive etc.
Principalii factori in functie de care variaza normele de mobili­
tate sint:
— contextul social-istoric de producere a m obilitatii;
— raporturile de interese §i profil cultural intre grupurile de ori­
gine §i cele de destinatie;
— natura resurselor limitate, urmarite prin actul de mobilitate.
Intr-o perspectivS mai generala, normele de mobilitate pot fi con­
siderate ca specie a normelor de atribuire a rolurilor. Ocuparea unei anu-
mite pozitii ?i exercitarea rolului social corespunzator pot fi fScute
fie prin prescrierea, prin atribuirea rolului in functie de caracteristici
sociale „mo§tenite" (date de originea sociala, in principal), fie prin efor-
 tul propriu persoanei mobile (in vederea dobindirii unui anume rol).
In primul caz se cheama ca rolul social este „prescris", iar in cel de-al
doilea caz, „ci§tigat" (R. Linton, 1968). Normele de mobilitate sociala
reglementeaza procesul de „cistigare" a unor roluri. In baza lor, per-
soanele tree de la o pozi(ie sociala mo^tenita prin intermediul situa(iei
familiale la o noua pozi(ie sociala.
Pentru producerea mobilita(ii sociale „in flux", nu este sufi-
cienta o redistribuire a resurselor sociale limitate intre grupuri §i roluri
sociale, crearea unor noi pozi(ii sociale §i exist en(a unor norme de mobi­
litate sociala. Este necesar, in plus, sa aiba loc un proces de comunicare
intre unita(ile sistemului social, in legatura cu modul in care se distri-
buie §i redistribuie resursele sociale limitate, in legatura cu obstacolele
§i normele implicate in aproprierea acestor resurse. La rindul sSu, pro­
cesul de comunicare poate fi realizat prin interacfiune interpersonala,
prin intermediul mijloacelor de comunicare de masa etc. Informa(:iile
primite printr-un canal sau altul de comunicare stau la baza autoeva-
lu arii propriei pozi(ii in sistemul social; este vorba de o autoevaluare
relativa la situa(ia persoanelor din alte pozi(ii ale sistemului social.
Decizia de mobilitate sau stabilitate implied nu numai evaluarea recom-
penselor asociate cu propriul rol, in raport cu recompensele asociate
altor roluri, ci §i evaluarea costurilor implicate in schimbarea pozi(iei
sociale. Informa(iile despre normele de mobilitate sociala sint, in ace-
la§i timp, informa(ii despre costurile de mobilitate. Dat fiind faptul ca
schimbarea pozi(iei sociale implica anumite costuri, iar posibilitS.(ile
de satisfacere a acestor costuri (cerin(e) sint determinate de pozi(ia
pe care o persoana o ocupS. la un moment dat in spa(iul social, pozi(ia
de destina(ie este, la scara sociala, dependents, de cea de origine. (Vezi,
in acest sens, H. Cazacu, 1974.)
Actul de mobilitate propriu-zis se realizeaza in forme multiple.
De cele mai multe ori implica un proces de socializare anticipativa,
de pregStire pentru exercitarea noului rol. Procesul de ci^tigare a unui
nou rol social este, frecvent, precedat de acumularea unor valori care
fac posibila otyinerea §i/sau exercitarea noului rol. In astfel de cazuri
anumite valori sociale, precum calificarea, averea, prestigiul, puterea,
sint acumulate ca valori instrumentale, in vederea ci^tigarii rolului
dorit. (Este de men(ionat, in acest context, ca o aceea^i valoare sociala
poate fi „finala" sau instrumentala, pentru agen(i sociali diferi(i sau
pentru acela^i agent social in perioade diferite.)
Deci, pentru analiza procesului de mobilitate sociala ne-am refe-
rit la :
— factorii care determina procesul, incluzind in aceasta categorie
to ji factorii care contribuie la restructurarea raporturilor dintre pozi-

41
 {iile $i grupurile soeiale, la redistribuirea resurselor soeiale limitate ;
— normele de m obilitate;
— comunicarea sau transmiterea informa^iei despre oportuniti-
{ile $i normele de mobilitate, prin interac^iune interpersonali sau prin
mijloace impersonale;
— autoevaluarea propriei pozitii in sistemul social $i decizia de
mobilitate sau stabilitate so cia li;
— actul sau comportamentul de mobilitate.
Toate acestea sint categorii analitice; impreuni cu clasificSrile
de la 1.1. aju ti la descrierea diferitelor aspecte ale procesului real de
mobilitate sociala. Din perspectiva fiecireia din categoriile men^ionate
se surprind variabile diferite care contribuie la generarea $i intre^inerea
unui flux de mobilitate. Intre aceste variabile exists, in anumite cazuri,
raporturi de interdependent; normele de mobilitate, spre exemplu,
ajung sa se cristalizeze in baza comunicirii despre mobilitate, in decursul
interac^iunii dintre persoanele angajate efectiv in procesul de schim­
bare a pozi^iei lor soeiale; comportamentul de mobilitate este foarte
strins legat de procesele de socializare anticipativi care preced sau
urmeazi deciziei de mobilitate; la rindul lor, normele de mobilitate
mai mult sau mai pu£in structurate in „mecanisme" de mobilitate nu
trebuie considerate ca simple „cirim izi" din care se constituie „canalele
de m obilitate"; ele pot avea un rol activ in influentarea fluxurilor de
mobilitate, in special in perioadele in care sint in schimbare.

2.2. Factori specifici in determinarea migrafiei

Pornind de la ideea c i migratia este in mare parte o forma de mobilitate

sociali, se impune ca, in continuare, s i argumentim, in primul rind,
ca factorii care determini fluxurile de mobilitate in genere ac^ioneazi
§i in detertninarea fluxurilor de m igrate §i, implicit, s i eviden^iem c i
modelul conceptual folosit pentru analiza mobilitdjii este adecvat §i pentru
analiza migratiei.
In al doilea rind trebuie relevat caracterul specific al migratiei
sau, altfel spus, trebuie rispuns la intrebarea: care sint factorii §i meca-
nismele care fa c ca anumite persoane sa adopte form a m igrate a'm obili-
tafii soeiale?
In fine, deoarece am considerat c i pentru construc^ia teoretici
pe care o realizim este fundamental distincjia dintre migratia „in
flux" $i cea „dispersati", se impune s i rispundem §i la o a treia intre-
bare: care sint factorii care fa c ca migratia sa se recdizeze in flu x , f i nu
dispersal?

42
I
Am aratat in capitolul anterior ca exista o tending a membrilor
aceluia^i grup social de a se situa in proximitate teritorial!. Tending
este generat! atit de cerin^e economice de cooperare (pentru grupurile
structurate in functie de criterii economice), cit $i de factori sociocul-
turali.
Schimbarea raporturilor dintre grupurile sociale, aparitia unor
noi pozitii sociale, redistribuirea resurselor sociale limitate intre grupuri
$i pozitii sociale sint procese determinate, esen^ial, de schimbarea rela-
(iilor de produc^ie $i a raporturilor dintre principalele tipuri de acti­
v i t y de productie. Toate aceste schimbari genereazd mobilitate sociala;
o genereazd f i in form a m igrate tocmai datoritd tendinfei menfionate de
situare in proximitate teritoriald a membrilor aceluiafi grup social.
La rindul ei, tending de grupare intr-un teritoriu dat a membri­
lor aceluia$i grup social este variabila in functie de tipul de grup social,
in functie de etapa de dezvoltare a s o c ie ty i respective. Astfel, gru­
purile de productie economidi $i grupurile etnice sint exemple de gru­
puri care tind sa se situeze in cadrul acelora^i u n ity teritoriale. E xist!
insa !ji o serie de grupuri pentru care se manifest! tending contrara,
anume aceea de a reuni membri din u n it y teritoriale diferite, de con­
stitu te a grupurilor independent de criterii teritoriale. Organiza^iile
$i mijloacele modeme de comunicare sint printre principalii factori
care contribuie la cristalizarea unor astfel de grupuri „independente"
de spa^iul geografic. M igratia in flu x apare ca reacjie sociala la schim-
bdri sociale de tipul celor menfionate, pentru grupurile cu identitate teri­
toriald determinata. Mobilitatea social! neteritorial! este specific! per-
soanelor care apar(in unor grupuri cu identitate teritorial! indeter­
minate.
Intensitatea fluxurilor de migrate depinde, ca §i in cazul celor-
lalte forme de mobilitate sociala, de raportul dintre recompensele aso-
ciate apartenentei la respectivele grupuri, de costurile implicate de
trecerea de la un grup social la altul §i de comunicarea §i interac(iona-
rea dintre ele. Pentru teoria migratiei, raportul dintre recompensele
sau resursele limitate asociate apartenen^ei la un grup este mai eficient
sa fie tratat in termeni de raport intre calitatea vietii specific! gmpurilor
de origine $i de destinatie. Astfel, cu cit calitatea viefii este m ai bund
intr-un grup Y decit intr-un grup X , cu cit costurile economice f i psikosociale
ale trecerii din X in Y sint m ai m id f i cu cit comunicarea dintre cele doud
grupuri este m ai intensd, cu atit flu xu l de migrafie de la X cdtre Y va f i
m ai „puternic" (sub aspectul volumului f i ritmului).
Din aceast! perspectiv!, factorii specifici care genereaz! §i influ-
enteaz! fluxurile de migratie sint factorii care determ in!:
—diferentele de dezvoltare, de calitate a vietii in special, dintre
grupurile sociale locale (teritorializate) ;

43
 — comunicarea dintre aceste grupuri, sub aspectul intensita^ii
si costurilor ei.
A explica de ce intre douS localitat se creeazS un flux de migrate
inseamnS deci a arata care sint factorii care determina diferen^ele de
dezvoltare, interac^iunea §i costurile de comunicare dintre ele.
Diferen^ele de dezvoltare §i> implicit, de calitate a vie^ii dintre
localitSt sau tipuri de localitat se explica prin:
a. strategiile de amplasare a for^elor de produc^ie in teritoriu
§i de dezvoltare a localita^ilor ;
b. prin factori de natura istorica si
c. geografica.
Strategiile de amplasare a for^elor de produc^ie in teritoriu difera
de la un sistem sociopolitic la altul, de la o etapa la alta a procesului
de cre^tere economica.
In condi^iile capitalismului, atit natura obiectului de investi^ie,
cit §i amplasarea sa in teritoriu se stabilesc pe baza de criterii de asigu-
rare a unui profit maxim. In condi^iile societa^ii socialiste, in ampla­
sarea for^elor de produc^ie se iau in considerate, alSturi de criteriile
economice, §i criteriile sociale. (Construirea unor intreprinderi indus­
tr ia l, spre exemplu, in zone care nu au deja realizata infrastructura
de producte §i social-culturalS necesarS, dar care au excedent de for^S
de muncS, au un nivel redus de dezvoltare economico-sociala generals,
este un astfel de caz de luare in considerate a unor criterii sociale in
amplasarea for^elor de prod uce.)
In al doilea rind, chiar in condifiile socialismului posibilitatea
de a lua in considerable criteriile sociale in repartizareaforfelor de producfie
in teritoriu este diferita de la o etapa la alta a cre$terii economice. In sta-
diul incipient al industrializarii, in conditile in care se dispune de resurse
economice reduse, obiectivele industriale nou create sint amplasate
priori tar in centrele in care exista deja infrastructura necesarS. Este
posibil deci ca industrializarea socialists, sa ducS, in aceastS faza, la
o temporarS accentuare a decalajelor dintre diferitele zone social-eco-
nomice. Cu cit se ajunge insS intr-un stadiu superior de industrializare,
ponderea criteriilor sociale in luarea deciziilor de amplasare a forjelor
de producte poate deveni tot mai mare; corespunzator, industriali­
zarea poate contribui nu la accentuarea, ci la reducerea decalajelor
interzonale.
Industrializarea sau dezvoltarea sectorului terfiar — factori [esen-
fiali a i mobilitdfii populafiei — nu declan$eazd flu xu ri de migrafie decit
in mdsura in care due la modificarea raporturilor de dezvoltare dintre

44
localitdfi sau zone $i la modificarea interacfiunii $i costurilor de comuni-
care dintre acestea. Factorii comuni pentru declan^area tuturor for-
melor de mobilitate sociala actioneaza asupra migratiei numai atunci
cind intra in interactiune cu factorii specifici pentru determinarea acees-
tei forme de mobilitate.
Politica de amplasare a fortelor de productie este componenta
esentiala a politicii de dezvoltare a localitatilor. Aceasta din urmS.
include insa in plus si politicile de urbanizare §i de sistematizare a teri-
toriului. Cu cit se tinde in m ai mare masura spre realizarea unei retele
de localitdfi urbane distribuite uniform in teritoriu ?i de mdrimi apropiate,
cu atit volumul total al migrafiei definitive este m ai redus §i fluxurile
de migrafie se desfdsoard pe distante m ai mici.
Este probabil ca reduce rea volumului total al migratiei definitive
in conditiile echilibrarii distribuirii centrelor urbane in teritoriul natio­
nal se datore^te in foarte mare masura cre^terii corespunzatoare a migra­
tiei pendulatorii (navetism zilnic, in majoritatea cazurilor). Cu cit intre
un centru de convergent^ social-economica §i localitatile din aria de
convergenta corespunzatoare se dezvolta in mai mare masura fluxuri
de navetism, cu atit sint mai reduse ca intensitate fluxurile de migratie
definitiva, „paralele" acestora (pentru cazul t^rii noastre vezi 5.3).
Faptul ca in astfel de conditii are loc §i o reducere a distantei
parcurse de migrantii din flux este explicabil prin principiul costurilor
de migratie. Dezvoltarea unei retele de localitati urbane „echilibrate“
( = cu centre urbane distribuite relativ uniform in teritoriu §i de marimi
apropiate) creeaza pentru tot mai multi migranti posibilitatea de a opta
pentru destinatii pina la care costurile de migratie sint mai reduse.
Politica de dezvoltare a localitatilor in ansamblu, cea de reparti-
zare a fortelor de productie in teritoriu, in speta, constituie principalul
factor care determina raportul de dezvoltare dintre localitati ?i, impli­
cit, dintre zone social-economice. Actiunea acestui factor activ se rea-
lizeaz3. ins& in functie de anumite conditii, particularitati istorice §i
geografice, specifice fiecarei localitati sau zone. Aceste conditii i§i pun
o amprenti asupra profilului §i nivelului de dezvoltare a localitatilor
§i, implicit, asupra migratiei. Astfel, s-a emis ipoteza ca populatia zone-
lor de munte este mai mobile decit cea a zonelor de §es, dat& fiind in
special productivitatea redus5 a terenurilor agricole de munte (VI.
Trebici, coord. 1977:97).
Influenta factorului geografic asupra dezvoltarii localit&til°r
implicit, asupra migratiei nu este insa atit de putemica incit s& se mani-

45
feste atunci cind nu este egalizata influenza altor factori asupra migra­
tiei 3.
Insistind asupra factorilor care determina raporturile de dezvol­
tare dintre localitati, pomind de la premisa ca lor le revine rolul esen-
tial in explicarea migratiei, sint necesare in continuare citeva preciz&ri
in legatura cu celelalte doua categorii de factori specifici ai migratiei,
factorii care influenteaza interactiunea §i costurile de comunicare dintre
localitati.
Natural, reducerea costurilor materiale ale comunicarii dintre
localitati este legata, in primul rind, de dezvoltarea sistemului de trans-
porturi in genere, de transporturi de cal&tori in speta. Exista o per-
fectionare strict tehnicS a mijloacelor modeme de transport (rutier,
feroviar, naval, aerian); in acest context ne intereseazi insa, in special,
aspectul socioeconomic: inzestrarea cu mijloace de transport in comun
intre localitati este strins legata, la rindul ei, de progresele urbani-
z&rii, in special. Cre§terea urbani este insotita de o cre$tere a necesaru-
lui de brate de muncii (nu totdeauna, dar in majoritatea cazurilor)
§i de produse agricole. Pentru aducerea lor din hinterland, ora§ul dez-
volta o retea de transporturi din ce in ce mai intinsS, mai complex^.
Modificarea costurilor psihice ale migratiei este determinate In
principal de factorii care influenteazS raporturile de omogenitate —
eterogenitate culturala dintre localit&ti: mijloacele de comunicatie
de masS, urbanizarea §i migratia.
Schimbarea naturii $i intensit&tii relatiilor de interactiune dintre
lo c a lity este echivalenti cu stmcturarea §i restructurarea unor sisteme
de localiteti sau zone. Datorita unor factori istorici, unor strategii de
dezvoltare specifice, diferite tipuri de a c tiv it y sociale ajung s3. fie
concentrate mai mult in anumite localityti/tipuri de localitati. Rapor­
turile de complementaritate dintre a c tiv it y sociale concentrate in
localitati diferite sint principalul factor al dezvoltSrii interactiunii
dintre localitati.
Analizele anterioare au pus in evident^ principalele categorii
de factori care, direct sau indirect, contribuie la generarea $i menti­
nerea migratiei in flux. Caracteristica esenfiald a acestor factori este cd
sint de naturd sociala (§i nu individuala) , au o acfiune sistematica (nu
aleatorie) §i se manifestd atit la originea, cit §i la destinafia fluxului.

3 In tre indicele m igratiei nete din fiecare ju d et (valoare medie pentru perioada
1973— 1977) $i o serie de variabile care caracterizeaz3. judepil din p un ct de vedere eco-
logic (procent de su prafafa arabiiS in to tal suprafa^a agricola, p rocent de su prafaja fores-
tier& in to ta l su prafafa judet) nu exista o corelajie sem nificativa. E s te posibil ca, in
conditiile in care relafia „m igratie — variabile ecologice" s-ar studia in cadrul unor
grupe de jude^e foarte omogene din p un ct de vedere econom ic, sa ap ara relatii sem ni-
ficativ e.

46
In m i sura in care factorii de la origine ac^ioneazi sincronic cu cei de
la destinatie, ei genereazi ceea ce se cheami im „efect de interactiune"
(R. Boudon, 1967), un factor specific, cu ac^iune specifica asupra migra­
tiei. Astfel — pentru a da un exemplu — dezvoltarea unui flux de
migratie intre o localitate rural! §i una urban! poate fi rezultat al cre§-
terii productivity! muncii in agricultura §i al reducerii corespunzi-
toare a numirului de locuri de munci din localitatea rural!, pe de o
parte, §i al cre^terii numirului de locuri de munci in industria urbani,
pe de a lti parte. In afara actiunii separate a acestor factori, asupra
fluxului de migratie dintre cele doui lo c a lity i$i poate exercita actf-
unea §i un al treilea factor, rezultat din interactiunea celor anterior
mentionati. Factorul („efectul") de interactiune se manifesti in perioa-
dele in care reducerile de necesar de forte de munci in agriculturi se
realizeazi sincronic cu cre^terile de necesar de forte de munci in indus­
tria urbani.
Prezenfa unor efecte de interactiune intre factorii sociali de la origine
§i destina\ie f a r e sa f i e specified structurilor cauzale care intervin in deter-
minarea fluxurilor de migrafie. In masura in care — reluind exemplul
anterior — asupra migratiei actioneazi numai reducerea de necesar
de forti de munci din localitatea rurali, f i r i ca in localitatea urbani
apropiati s i existe locuri de munci libere, atunci emigrarea din locali­
tatea rurali se va face: fie spre o a lti localitate in care existi necesar
de forti de munci ( = flux cu a lti destinatie), fie in localitati diferite,
in grupuri reduse ca volum, de mirime apropiati ( = migrafie disper-
sati). Chiar daci in localititile de destinatie, in acest al doilea caz,
actioneazi factori de atractie cu actiune sistematici, ei nu genereazi
un flux de migratie din localitatea rurali, intrucit nu intra in interac­
tiune cu factori care determini emigrarea, la nivelul respectivei locali­
ty .
Aspectele puse in discutie mai sus ne permit determinarea unui
al treilea tip de migratie, intermediar intre migratia in flux $i cea dis-
p ersati: migratia determinate social numai la origine sau numai la
destinatie.
Distingem deci urmatoarele tipuri de migratie, in functie de par­
ticu la rity le structurii cauzale corespunzatoare respectivului proces:
I. migratie in flux: cauze soeiale la origine si la destinatie; efect
de interactiune intre cauzele de la origine §i cele de la destinatie ;
II. migratie determinate social la origine/la destinatie: cauze
soeiale ale procesului la origine sau la 'destinatie; absenta f efectelor
de interactiune intre cauzele de la origine $i cele de la destinatie;
 III. m igrate dispersatS: nu exists cauze sociale, ci numai moti­
v a te individuals a migratiei, din perspectiva atit a originii, cit §i a
destina^iei deplasSrii.
Migrata determinate social numai la originea (0) deplasarii este
caracterizatS printr-o dispersare mare la destinate (D ), deoarece nu
exista localitat D( aflate la un nivel superior de dezvoltare fafa de
0 , in raporturi de interactiune cu aceasta $i care sa implice costuri de
comunicare 0 — Dt acceptabile pentru migranti din 0.
In faze diferite, emigrarea dintr-o aceeat localitate se poate
incadra in tipuri diferite. Astfel, este posibil ca intr-o primS etapa migra-
t a sa aibS caracter dispersat: numarul celor care pleacS din O este
redus; plecarile se fac in numSr aproximativ egal in mai multe locali-
tati Df, in mod relativ discontinuu; cei care pleacS sint ..migrant
activi", care au un comportament de cautare accentuat, selectind locul
de destinate dupa examinarea comparative a mai multor variante;
in aceasta faza nu actoneaza inca sistematic t in interactune cauze
care sa favorizeze fluxul 0 — D, nici la origine, nici la destinate.
Pe masura ce actunea factorilor sociali care favorizeaza m igrata
se manifests tot mai puternic $i in interactiune la 0 $i la D, pe masura
ce informatiile transmise de migran^n activi popula^iei rSmase in 0
devin mai bogate, m igrata O — D ci^tiga tot mai mult caracter de
flux; mecanismele de contagiune devin tot mai importante; cei care
pleacS din 0 sint tot mai mult migranti ..pasivi", care urmeazS mode-
lele de comportament prefigurate de migrantii activi.
Am demonstrat, conform rationamentului adoptat la inceputul
acestui subcapitol, cS m igrata intersecteaza puternic mobilitatea socialS.
Am pus in evidenta factorii care fac sS fie adoptatS o formS teritorialS
sau neteritorialS de mobilitate, pe de o parte, iar pe de alta parte forma
in flux sau dispersatS a migratiei.
O reexaminare a aparatului conceptual folosit pentru aceastS
demonstrate indica un alt aspect al unitStii dintre migratie $i celelalte
forme de mobilitate socialS: conceptele utilizate in analiza m igrafiei
sint acelea§i cu cele din teoria mobilitdfii sociale (intragenerafii) sau
reprezintd o specificate a lor. Astfel, am putut lucra, in ambele cazuri,
cu distinctia dintre mobilitate (migratie) in flux $i dispersatS. In cazul
mobilitStii sociale principalele variabile independente ale procesului
au rol de restructurare a raporturilor dintre grupuri le/rolurile sociale,
iar pentru domeniul particular al migratiei au rolul de restructurare

48
a raporturilor dintre grupurile sociale teritorializate. Redistribuirea
resurselor sociale „limitate" intre grupuri sau pozitii sociale, ca factor
determinant al mobilitatii, a fost tratata. In leg§.tura cu migratia, in
termeni referitori la raporturile $i schimblirile de nivel de dezvoltare
$i de calitate a vietii la nivelul grupurilor sociale cu identitate teri-
toriala. Decizia de migratie presupune, ca $i in cazul celorlalte forme
de mobilitate, procese de comunicare $i interactiune intre grupuri sociale,
autoevaluarea propriei pozitii sociale in raport cu altele §i, in anumite
cazuri, contagiune social^.
 Extras din
Dumitru Sandu _ Cqpitok4 3 _
FLUXURILE DE MlGRAJIE jM O M A N IA _
Editura Academfei Republicii Socialists Romania
Bucurefti, 1984, cap. 3 §i 4

3.1. ParticularitSti ale migratiei in socialism

Am aratat in primul capitol al lucr&rii cS fluxurile de mobilitate sociala

sint fundamental determinate de schimbarea relatiilor de productie
si de restructurarea raporturilor dintre principalele tipuri de activitati
economice (din sectoarele primar, secundar $i tertiar). Migratia ca forma
de mobilitate socialS apare ca urmare a manifestarii acestor procese
la nivelul unor grupuri soeiale teritorializate in comunitati locale sau
in zone socioeconomice. JudecatS in aceasta perspectiva a grupurilor
soeiale teritorializate, migratia apare ca fiind direct influentatS de:
diferentele de calitate a vietii dintre grupurile soeiale locale (teritoriali­
zate), de interactiunea ?i costurile de comunicare dintre ele.
Particularitatile migratiei in functie de contextul $i etapa social-
istoricS de desfS^urare sint determinate, in principal, de caracteristici
ale proceselor care due la restructurarea raporturilor dintre sectoarele
economice de activitate, schimbarea relatiilor de productie $i a rapor­
turilor de calitate a vietii dintre grupurile soeiale locale.
Obiectivele $i strategia de dezvoltare adoptate la nivel national con­
stituie Jactorul ultim, de m axim a importanfd, care determina toate aceste
procese cu influenza asupra migrafiei. In consecinta, numai prin analiza
lor pot fi puse in evidenta particularit&ti ale migratiei, legate de dife­
rite contexte soeiale.
In conditiile societStii socialiste, Intregul mecanism economic
este orientat in sensul cre$terii productiei $i a calitStii vietii maselor
de oameni ai muncii. In astfel de conditii, mobilitatea socialk verticala
in special are o mult mai mare amploare decit in conditiile societatii
capitaliste, in care obiectivul fundamental este obtinerea plusvalorii
§i nu cresterea bunSstarii generale. In legiturS cu aceste legi specifice
de dezvoltare, mobilitatea sociala verticala se manifests in mai mare
masura ca mobilitate de grup, aceasta, la rindul ei, avind o functie de

50
schimbare socialS mai puternic! decit cea individuals. Altfel spus, in
condifiile in care in sistemul social se realizeaza o schimbare a pozifiei
unor macrogrupuri sociale, aceasta atrage dupa sine schimbSri la nive-
lul strUcturii sistemului. Trecerea clasei muncitoare din pozi^ia de clasS
exploatatS in pozijia de producStor, proprietar $i beneficiar al mijloa-
celor de produc^ie prin revolufia socialists a insemnat, evident, un act
de mobilitate socialS de grup, cu profunde implica^ii asupra intregului
sistem socioeconomic. Similar, mobilitatea realizat! in flux are funcfii
de schimbare socialS mai puternic manifeste decit mobilitatea dispersatS.
Cooperativizarea agriculturii, ca proces de schimbare a rela^iilor
de producfie din agriculturS, constitute in cadrul societS^ii socialiste
unui din procesele de restructurare a rela^iilor de produc^ie cu influents
semnificativS asupra migratiei din rural. Proprietatea de grup creeaz!
posibilitatea cre^terii productivitSfii muncii in agriculturS $i. prin aceas­
ta, contribuie la reducerea necesarului de for^a de muncS din acest
domeniu. Apare astfel o premisS a emigrSrii din rural. Cooperativizarea
agriculturii constituie deci o componenta esenfiala a strategiilor de dezvol­
tare din socialism, cu influenjd deosebita asupra procesului de migrafie.
In condifiile dezvoltSrii socialiste in genere, ale cooperativizSrii
in spe^S, ritmul de reducere a for^ei de muncS ocupate in agriculturS
este mai rapid decit cel inregistrat in condifiile dezvoltSrii de tip
capitalist (I. Blaga, 1979 ; 83—85). CorespunzStor, reducerea ponderii
popula^iei rurale in populafia total! se face mai rapid in condi^iile socia-
lismului; emigrarea rural-urban se realizeaza foarte probabil m ai rapid
decit in capitalism (pentru aceeafi etapa a procesului de industrializare).
Aceasta este una din tr&sSturile specifice ale migratiei in socialism,
determinatS de o strategic specific! de dezvoltare a agriculturii socia­
liste.
Ritmul rapid de emigrare din rural in urban, in s o cia lism , este
efect al ac^iunii conjugate a industrialism $i cooperativizSrii.
In {Srile socialiste, in perioadele in care industrializarea se rea-
lizeazS in ritm mai rapid decit dezvoltarea agriculturii, emigrarea rural;
urban este de a§teptat sS fie influen^atS in mai mare mSsurS de schim-
bSrile din industrie decit de cele din agriculturS. Analiza pe care o vomi
intreprinde asupra cazului Romaniei socialiste va argumenta ?i expli-
cita aceastS idee.
Nu numai ritmul, ci §i setisul fluxurilor de m igrate poate fi con-
trolat in socialism prin intermediul politicii de amplasare rational!
in teritoriu a for^elor de produc^ie $i prin politica de sistematizare teri-
torial! $i de localitS^i. Am men^ionat cu ocazia analizei intreprinse in
primul capitol ca o particularitate a amplasSrii in teritoriu a forfelor
de produc^ie in socialism o constituie luarea in considerate, simultan,
a criteriilor de eficien^S economic! $i sociala. Cu cit nivelul general

51
de dezvoltare economics a societa^ii socialiste respective este mai ridi-
cat, cu atit este mai mare posibilitatea de a lua in considerable criterii
sociale in realizarea amplasarii diferitelor obiective economice.
Posibilitatea de a controla, la nivel macrosocial, repartizarea in
teritoriu a forfelor de producfie atrage dupa sine posibilitatea reducerii
distanfelor de desfa$urare a fluxurilor de migratie si a consecinfelor nega­
tive ale m igrafiei pentru zonele de origine a migranfilor.
Dezvoltarea unei re^ele urbane echilibrate — cu centre urbane
de mSrime apropiatS, distribute uniform in teritoriu — constituie
o alt5. strategie de dezvoltare, realizabila in special in conditiile dezvol-
tSLrii socialiste planificate, cu consecin|c directe, pozitive, asupra migra-
tiei. Acest factor contribuie, de asemenea, la reducerea distanjelor de
migrare, la constituirea unor fluxuri de migratie pendulatorie in limitele
unor izocrone acceptabile, la echilibrarea raportului dintre migratia
pendulatorie si cea difinitiva.

3.2. Ipoteze pentru un model teoretic

al migratiei interne (MTM)

In functie de coordonatele elaborate pentru teoria generala a fluxurilor

de migratie (cap. 1 $i 2) ^i de particularitatile specificate pentru cazul
migratiei interne in socialism (3.1), derivam ipotezele pentru MTM
(vezi fig. 3.2.1). Domeniul de valabilitate al MTM il constituie fluxurile
de migratie interna, spontana, manifests in cadrul unei societal de tip
Nitelui t Uivelut n N iv e lu t m N iv e lu l IV N iv elu l V
BECCII POLITICE 'WVESTrrn s o r g a n iz a b f FORTA DE MUNCA CALITATEA MIGRATIE
Ec o n c m c a VIETR

rauncA.
MISCAREA NATURAIA A POPULAJIEI
slrtictura populate) Ivlrsta.sex.medii reziden ■
R pO N A LA liole etc.) * i ;---
sstematizare L
u rbanzore JNVEST1TII FORTA DE MUNCA
sectoa re productive PE SECTOR DE
secbore reproductive ACTIVITATE
Z
>CJW
perspectiva
d istrib u te
cerere-
Eog
oxi e
sectonuti si o fe r t d 'a*
POUTCA
DE regional persp ectiva s e c -
toriala s i r e g i o - Lu
ORGANIZARE
acumukire- relatii d e producH e ta
m la * I >
cons urn nivelul Tntreprinderii
.................... <*JL
Wcc
inveshfii p e
ramuin,
41« CONSECINJE ALE M!GRA|EI
potrhca PRODUCTIVITATEA MUNQI p e ram ura R - mediu rural
decrogratfca V regiu n e so cio -e co n o m ica U - mediu u rta n
M - mtgraHe

Fig. 3.2. J, — Modelul con ceptual ai determinan^ilor m igratiei.

52
 \
socialist. Modelul a fost construit cu intenfia de a fi verificat mai ales
la nivel national $i jude^ean.
H x : pentru fluxurile de migrafie interna, factorii explicativi cei
m ai importanfi sint politicile de dezvoltare, atit sub aspect sectorial, cit
si sub aspect regional („ipoteza strategiei de dezvoltare").
Avind in vedere c i migratia este o reac^ie la schimbiri cumulative
.si ca schimbirile fundamentale in societatea socialists, sint ficute in
baza unei planificiri unitare, este de a^teptat ca strategia de dezvoltare
si fie cel mai important determinant la nivel macro al acestui proces.
E x isti o evidenta empirica destul de largi pentru a sus^ine ca
o astfel de ipotezi este de asemenea validi pentru un mare numir de
tari in curs de dezvoltare (S. Amin, 1974, G. Baldwin, 1979).
H 2: fluxurile de migrafie sint influenfate numai prin intermediul
unei serii de factori care se referd la raporturile de calitate a viefii $i de
comunicare intre persoane sau grupuri soeiale care aparfin unor comuni-
tdfi locale diferite („ipoteza calitafii viefii").
H 21: toate celelalte conditii fiind egale, cu cit diferentele de cali­
tate a vietii intre origine (0) §i destinatie (D) sint mai mari, cu atit
fluxul de migratie 0 — D este mai intens ;
H 2 2 ■ toate celelalte conditii fiind egale, cu cit comunicarea intre
0 —D este mai intensa $i cu costuri mai reduse, cu atit fluxul de migra­
tie respectiv este mai intens.
Intensitatea fluxului 0 —D este dati de efectul de interactiune
dintre raporturile de calitate a vietii §i de comunicare intre cele doua
localitati (zone); sensul fluxului (0 —+D sau D—+0) este influentat in
special de raporturile de calitate a vietii corespunzatoare.
Spre deosebire de ipoteza „strategiei de dezvoltare", care se refera
la variabilele cu influents indirecta asupra migratiei, ipoteza ..calitStii
vietii" se refera la rolul variabilelor intermediare (variabile explicative
cu influenta directi) in desfi^urarea acestui proces.
Modelele economice ale migratiei — de tipul Le wis-Fei-Ranis ^i
Todaro (vezi Todaro, 1976) — pun In evidenta importanta diferentelor
de venit Intre origine §i destinatie, pentru intensitatea procesului in
discutie. 'J'inind seama de faptul c i venitul poate fi considerat ca un
indicator al unor aspecte economice ale calititii vietii, s-ar putea spune
c i aceste teorii au insistat mai ales asupra unor determinanti directi
ai migratiei.
Dupa cum am aritat in definirea conceptului, alti indicator!
ai calititii vietii semnificativi pentru migratie se refera la raporturile
intercomunitare in ceea ce prive^te locuinta, serviciile pentru populatie,
infrastructura, relatiile de vecinitate etc.

53
 Comunicarea intre grupuri sociale situate in lo c a lity diferite
poate fi realizata prin intermediul bunurilor, persoanelor, serviciilor
etc. Men^ionam ca in anumite cazuri volumul actual al migratiei este
influen^at de catre valorile anterioare ale aceluia?i flux, prin intermediul
unui proces de comunicare intre migran^i $i nonmigran^i, printr-un
efect de contagiune similar celui care se exercita in difuzarea oricarei
alte inova^ii. Contextul in care se exercita efectul de contagiune este
acela al reducerii costurilor de comunicare intre origine $i destinatie,
ca urmare a unei comunicSri mai intense intre migran^ii sosi^i la desti­
natie ji nonmigran^ii de la origine. In prima etapa a declanjSrii fluxu-
lui se manifests in special ac^iunea migran^ilor activi — migran^ii care
parasesc locul de origine in pofida tradi^iei de stabilitate (rezidentialS
sau de loc de munca) ?i care compara mai multe destina^ii posibile $i
aleg intre acestea. Pe masura ce migratia ajunge sa fie perceputa ca
semn de reu^itS sociala, devine din ce in ce mai putemica presiunea
psihosociala exercitata de migran^ii efectivi de la destinatie asupra non-
migrantilor de la origine, a migrantilor potentiali asupra altor nonmi-
gran^i de la origine in sensul adoptarii deciziei de migrare (D. Sandu,
1978). In acest stadiu unitatea familiala are un rol mai putin impor­
tant in luarea deciziei de migratie decit in etapele anterioare; compor-
tamentul de migratie este mult mai apropiat de ceea ce se cheama
..comportament colectiv". Migrantii sint mai degraba pasivi decit
activi in alegerea destinatiei. Obstacolele care pot aparea pentru fri-
narea fluxului sint diminuarea decalajului de dezvoltare intre origine
$i destinatie, migratia de revenire, mecanismele de feed-back negativ
pentru a mentine viabilitatea comunitatii de origine, masuri de control
direct asupra migratiei etc.
Ha : intre diferitele form e ale migratiei exista o interac}iune. Chiar
dacS in prezent interactiunile de acest tip sint inca putin cunoscute,
este de presupus ca fenomenul de migratie — ca reactie la schimbarile
socioeconomice $i componenta a acestor schimbari — nu poate fi inte-
les in afara unei astfel de abordari simultane a formelor sale de mani-
festare.
Cerinta metodologica de dezagregare a acestui fenomen (J. Gaude,
1976) in cursul analizei este corolarul ideii de interacGune intre formele
migratiei.
In acest stadiu de elaborare a MTM exista cel pu^n doua categorii
de situatii care pun probleme de interpretare. Spre exemplu, emigrarea
de la A la B se realizeaza nu pentru ca in medie localitatea B ofera o
mai buna calitate a vietii decit A, ci pentru ca persoana X din A este
atrasa de grupul caruia ii apartine sub aspect cultural $i care este mai
bine reprezentat in B decit in A. In acest caz, ceea ce conteaza este
atit comunicarea, cit si calitatea vietii: persoana X gaseste ca, pentru

54
 satisfacerea nevoilor sale, rela^iile soeiale sint mai adecvate in B decit
in A , dat fiind faptul cS in B se aflS mai mul^i membri ai aceluiasi grup,
un stil de viat& mai asemSnator cu cel pe care ?i-l dore^te (cu care este
obi^nuit); in plus, costurile psihosociale de comunicare cu membrii
unui grup de acela?i profil cultural sint reduse $i, in consecin(a, inte-
grarea migrantului in B se face farS dificultS(i.
Un alt caz particular pentru interpretarea fenomenului cu ajutorul
MTM propus este acela in care migratia este putemic influen(atS prin-
tr-un control direct al procesului. Sa presupunem c3. imigrarea intr-un
mare ora? este foarte redusiL datorita unor legi restrictive care urmSresc
s i reduci ritmul de cre?tere a acestui ora?. Acesta este un caz marginal
pentru MTM, deoarece migratia este libera la origini, ca act de emigrare
dar nu ?i la destinatie, ca act de imigrare. Intr-o astfel de situate, cel
mai adesea rezulti o m igrate in stadii, din A in B , prin intermediul
unei localitati B', situati in proximitatea localita(ii B . Dat fiind faptul
ca transferul de persoane de la A la B este obstruc(ionat prin legile
restrictive asupra imigrarii in B, diferentele de calitate a vietii intre
cele doua localitati se reflecta, intr-o prima etapS, printr-o cre?tere
a migratiei spre B'. In plus, legile restrictive referitoare la intrarea in
marile ora?e pot fi considerate ca unui din factorii care maresc costul
comunicarii intre indivizii situati la originea si la destinatia fluxului.
Un alt caz, un flux care ar putea fi considerat ca „rezistent“ la
modelul teoretic prezentat, este cel al migratiei pentru casatorie (ca
urmare a casatoriei). Atita timp cit intre doua comunitati 0 ?i D se
desfa^oara un mare numar de migratii pentru casatorie, la un interval
de timp redus (cei care migreaza sint, spre exemplu, membri ai unei
aceleia?i generatii), se poate considera ca migratia se desfa?oara in
flux. In acest caz, intensitatea fenomenului se explica nu atit prin dife­
rentele de calitate a vietii intre 0 ?i D, cit mai ales prin costurile de
comunicare sociala intre cele doua comunitati locale. Similitudini cul-
turale ?i reguli de casatorie specifice pot facilita schimbul matrimonial
de la o comunitate la alta. Intercunoa?terea personaia este consecinta
?i conditie a cre?terii schimburilor. Oricum, nu se poate spune, in acest
caz, care este factorul cel mai important al migratiei: regulile
de sehimb matrimonial sau efectul intercunoa?terii intre persoanele
din cele doua comunitati.
Atunci cind schimburile matrimoniale intre 0 ?i D nu se fae in
flux, ci plecarile din 0 se fac spre mai multe destinatii, fara a fi concen­
trate in spadu ?i in timp asupra unei anume destinatii, se poate vorbi
de o emigrare dispersata. Un astfel de tip de migratie, care nu este in
flux, nu constituie obiect de analiza, conform conditiilor de validitate
puse pentru MTM. Este probabil ca migratia dispersata se explica in
mult mai mare masura decit cea in flux prin factori pur psihologici;

55
invers, migratia in flux este in mult mai maremasura analizabilS in
termeni socioeconomici, fSrS ca prin aceasta sa considerSm c l meca-
nismele psihosociale sint absente in acest ultim caz.
Validitatea MTM pune o serie de probleme.
Factorii determinant ai migratiei au ritmuri specifice de schim­
bare ; influenza lor se exercita cu intirziere variabilS de la un factor la
altul. Datorita acestei „dinamici diferentiale" a factorilor, MTM nu poate
fi vahdat decit dacS se determinS:
— unitatle temporale de analizS cele mai adecvate pentru fiecare
factor (avind in vedere, desigur, $i datele disponibile);
— decalajele temporale specifice in inlln^uirea cauzalS a diferi-
tilor factori.
O serie intreagS de SchimbSri nu au un caracter cantitativ $i nu
sint masurabile prin variabile continue, ci sint schimbari structurale,
cu caracter calitativ. tn consecin^a, va trebui utilizata nu numai analiza
cantitativS, ci §i analiza calitativS. Schimbarea relatiilor de produc^e,
spre exemplu, este un proces foarte complex, care se preteazS dificil
la o analiza strict cantitativa.
tn ceea ce prive^te componentele blocului de factori cu influents
directs, este de subliniat ca ace^tia au ritmuri de schimbare diferite,
unii in raport cu al^ii. tn general, este de presupus ca raporturile de
calitate a vietii intre diferite comunita^i locale sau zone socioeconomice
se schimbS mai incet decit raporturile de dezvoltare economica ce carac-
terizeazS aceste unita^i teritoriale.
Pentru verificarea ipotezei asupra rolului calitS^ii vietii in deter-
minarea migratiei, analizele la nivel jude^ean—predominante in lucrarea
noastrS — se cer completate cu o analiza la niveluri cu grad de agre-
gare mai redus (comunitate locals, individ), avind in vedere faptul cS
anumite aspecte ale calitS^ii vietii nu pot fi puse in eviden^S decit la
un nivel de analizS apropiat de individ.
In legSturS cu specificitatea modelului teoretic propus, accentuSm
asupra ideii cS, in context socialist, migratia este un fenomen contro-
labil, in mod indirect, prin intermediul politicii de invested. AceastS
posibilitate derivS din natura socialists a relatiilor de productie.
In legSturS cu specificitatea MTM, in raport cu alte modele de
acest tip (elaborate §i pentru situatii de tip nonsocialist), mentionSm
incercarea de a demonstra cS:
— nu numai veniturile $i locurile de muncS disponibile sint pre­
dictor! eficace, ci §i alte variabile ale calitStii vietii ?i comunicSrii sociale,
cu care ace^tia interactioneazS ;

56
 — migratia este cu atit mai explicabila ca fenomen social cu cit
se adopta tratarea variabilelor de calitate a vietii ca variabile interme-
diare;
— o forma data de migratie nu poate fi explicate in mod satisfa-
cator fara a (ine seama de alte forme ale fenomenului.

3.3. Ipoteze pentru un model teoretic

al migratiei rural — urban

Date fiind ponderea .si intensitatea foarte mare a migratiei rural-urban

(MRU) in migratia totala (vezi tabel 5.1.1), acestui tip de migratie ii
va fi acordata o aten(ie speciala in cadrul lucrarii. Ipotezele de lucru
folosite in abordarea MRU vor fi derivate din ipotezele generale ale
MTM, avind in vedere particularita(ile specifice raporturilor dintre
mediile reziden(iale intre care se desfS§oara acest flux.
Incepind cu anii 1950, dezvoltarea satului romanesc este legata
mai ales de dezvoltarea agriculturii socialiste; ora$ul, la rindul sSu,
este in special sub influenza industrializing
Strategia nationals de dezvoltare face ca ritmul schimbirilor la
nivelul complexului „ora$-industrie" sa fie, in general, mai rapid decit
la nivelul complexului „sat-agricultura".
Avind in vedere aceste aspecte $i caracterul planificat al schim-
barilor socioeconomice majore, se poate formula ipoteza urmitoare.
H a: intensitatea fluxurilor de M R U este controlata prin schimbdrile
la nivelul complexului „ora§-industrie" in m ai mare mdsurd decit prin
schimbdrile la nivelul complexului „sat-agriculturd".
Raporturile de calitate a vietii intre rural $i urban constituie
determinantul direct al fluxurilor respective. La rindul lor. aceste rapor­
turi au, la un moment dat, o anumita valoare, datoritS. component ei
cu ritmul cel mai rapid de schimbare — complexul „ora$-industrie".
Acesta este deci factorul care, in ultima instan(a, prin intermediul
raporturilor de calitatea vietii, determina ritmul, volumul §i intensi­
tatea MRU.
H 5: calitatea viefii asiguratd la nivelul complexului ora$-industrie
constituie un stimulent al M RU , in special pentru agricultorii rurali.
: ace^tia reac(ioneaz3. prin, m igrate in principal in raport
cu diferen(ele de venit §i de calitate a muncii.
-^5.2 '• ei adopts un comportament de migratie mai rapid decit
alte grupuri din popula(ia ruralS.
Statisticile de care dispunem nu ne permit de a verifica direct
aceasta ipoteza. In consecin(a, a trebuit sa introducem in continuare

57
o ipoteza metodologica pentru a estima intensitatea fluxului de emigrare
a agricultorilor rurali, spre ora?e.
H e : acest flu x este cu atit m ai puternic cu cit emigrarea neta de la
sat la ora§ f i reducerea ponderii populafiei ocupate in agriculturd (in
total p o p u late ocupatd) sint, in mod simultan, m ai intense.
IncerdLm deci estimarea intensita^ii acestui flux prin intermediul
produsului (interac^iunii) 1 dintre seria ratei de emigrare netS. de la sat
la ora? ?i variafia anuala a procentului de populate ocupata In agricul­
ture. Indicele de interac^iune va fi validat In mSsura in care vom con-
stata corela^ii statistice semnificative ?i logice intre valorile sale si celc
ale altor indicatori a cSror semnifica^ie este mai evidenta.
Ipotezele H s ?i H t vor putea fi validate numai prin analiza dia-
cronicS. Specificarea modelului teoretic pentru analizi sincronici Va
fi ficu te pe parcursul analizei.

1 A legerea tmei astfel de tehn ici este b azatS pe p ia ctica de a calcu la co relap a
din tre o v a ria b ili dependents. (3) fi efectul de interacp un e al alto r dou& variabile inde-
pendente (1 fi 2 ), respectiv r 1 2 3 (R . Boudon, 1967; 4 2 0 —421) prin interm ediul unei
corelap i de ordinul zero in tre „ 3 " fi produsul „ 1 x 2 “ r 3 1 Xj). S -a dem onstrat identi-
t a te a intre cele douS tehn ici, pentru cazul variabilelor dihotom ice 9 12 3 = <Pix2 3- Calcu-
larea efectului de in teracp u n e prin tehn ica ..produsului" a fost ad op tatS pe larg in re a -
lizarea lucrSrilor L ab o rato ru lu i de studii fi cercetS ri sociologice.

58
 Capitolul 4

4.1. Contextul socioeconomic al schimbarii

caracteristicilor migratiei interne

Pentru a determina contextul socioeconomic al schimbarii caracteris­

ticilor migratiei este utila regruparea factorilor inclu^i in modelul teo-
retic al migratiei (3.2 §i 3.3) in:
A. factori care actioneaza la inceputul perioadei de referinta sau
in etapa imediat premergatoare momentului de inregistrare a caracte­
risticilor migratiei;
B. factori care actioneazi in decursul perioadei de referin f.
La un nivel foarte general, continutul acestor factori este .definit
pentru cazul MRU din Romania, in decursul perioadei 1950—1980,
prin:
A .I. inegalitatile de dezvoltare social-economici $i, in particu­
lar, de calitate a vietii intre diferitele zone ale t&rii. Diferentele de grad
de urbanizare si de industrializare intre zone sint indicatori sintetici
semnificativi din acest punct de vedere;
A.2. ponderea categoriilor sociodemografice cele mai supuse
riscului de migratie spre ora§e, in totalul populatiei rurale: agricultorii,
din punct de vedere al compozitiei ocupationale, tinerii, din punct de
vedere al compozitiei in functie de virsti, categoriile soeiale cu valori
reduse pe scalele de status socioeconomic;
B .l. schimbari in domeniul relatiilor de productie (in special
organizarea agriculturii pe baze socialiste — proprietatea socialists,
de stat $i cooperatista);
B.2. schimbari in politica de investitii, in profil sectorial si regional;
B.3. redistribuirea populatiei pe sectoare de activitate: trecerea
de la o populatie ocupata preponderent in agricultura la o populatie
in care ocuparea este facuta dominant in industrie (sectoare neagricole).
La inceputul perioadei de referintS pentru analiza pe care o intre-
prindem, societatea rurala este dominanta in cadrul societatii globale

59
(vczi tabel 4.1.1). Majoritatea populafiei ocupate lucra In agricultura
(74,1% in 1950). Din punct de vedere economic, comunitatea s&teasca
era organizatS pe baza proprietSfii private (constituirea cooperativelor
agricole incepe in 1949).
Tabel 4.1.1

M ig ra te $i caracteristici ale populatiei ru rale a Rom&niei la recen sim in tcle de dupS.

1930

C aracteristici ale populatiei Anul

ru rale $i ale m igratiei
11930 1948 1956 1966 1977

1. Pop ulatie ruralS ** m ii 11229 12 159 12 015 11797 11320

2 . Pondere in popula^ia 78,6 76,6 6 8 ,7 6 1 ,8 52,5
to ta ls (% ) **
3. 'fS ran i a ctiv i in popula^ia
activ S ruralS {% ) ** 8 4 ,4 7 4 ,4 53,9
4. P o p u la te de — 14 an i in
populafia ruralS, (% ) ** 2 8 ,3 2 6 ,7 2 7 ,2
5. P o p u la te de 15—2 9 ani
in popula^ia ruralS (% ) ** 2 7 ,5 2 2 ,8 18,6
6 . N um Sr mediu de persoane
4,4 3,35
pe gospodSrie: ru ra l/ u r­ — = 1,05 * ? - U 1 — = 1,17 2 — = 1 ,1 3
ban ** 4,2 3,5 2 ,9 2 ,9 7
7. N um Sr mediu de p er­
soane pe sa t * 793 86 1
8. M igranti P e d u ra ta vietii
din to ta l populatie (% ) ** 2 7 ,4 32 ,7 34,9
9 . M igranti pe d u rata vietii
cu dom iciliu u rban, din
to ta l m igranti pe d u ra ta
vietii (% ) ** 44 67 76

* L a mijlocul a n u lu i; * * la d a ta recensSmintului.
Sursa: A n u a ru l dem ograjic al R .S . Rom dnia, D .C .S ., 1 9 7 4 ; A n u a ru l statistic
al R .S . Rom dnia, 1 977, 1 9 7 8 ; R ecensdm dntul p o p u la fiei al locuintelor
d in 5 ia n u a rie 1 9 7 7 , D .C .S ., 1980.

Este de presupus ca familia juca un rol important in viafa indivi-

dului, in strinsa legatura cu comunitatea.
Potenfialul de migrafie in comunitatile rurale este mare, datS.
fiind ponderea importanta pe care o au categoriile cele mai supuse riscu-
lui de m igrate: agricultorii §i tinerii (tabel 4.1.1).
In anii '50, potenfialul de m igrate al comuni tafilor rurale nu era
functie numai de structura ocupafionala $i de virsta a populafiei, ci
$i de diferenfierile social-economice. In conditiile unui demaraj indus­
trial rapid, in anii primului cincinal, prezenfa la sate a unei structuri

60
soeiale cu diferentieri verlicale importante fi, evident, a unor contradictii
de inlerese intre aceste grupari definite in funcfie de proprietatea p e care
o defin a putut constitui un stimulent de emigrare la ora§, in special pentru
tdranii fd ra pdmint sau cu gospoddrie mica.
In 1955 gospodiriile firine:jti de la sate se grupau astfel, in func­
tie de forma de proprietate, modul de lucru al pimintului §i mirimea
proprietifii (cf. Raportul de activitate al Comitetului Central al Parti-
dului Muncitoresc Romdn la Congresul al II-lea al partidului, Edit,
de stat pentru literature politica, Bucure§ti, 1956, p. 105):
proprietate colectivd, asocieri in munca %
— gospodirii inscrise in G.A.C. 5,5
proprietate privata
— proletari agricoli sub 1 ,0
— tirani cu gospodirie mica 45,2
— tarani cu gospodirie mijlocie 40,5
— chiaburi 2 ,0

proprietate privata, asocieri in munca.

— gospodirii inscrise in intovara§iri 5,8
Inegalitdfile social-economice din lumea satului erau accentuate
nu numai prin inegala distribute a proprietafii asupra pdmintului, ci
s i prin distribuirea inegala a inventarului agricol f i a parcelarii pdm in­
tului, p e tipuri de gospoddrii. Astfel, in 1947, 80% din gospodiriile cu
0 ,1 — 1 ,0 ha pimint erau complet lipsite de vite de munca, cifrele cores­
punzatoare pentru categoriile 1 , 1 —3,0 ha, 3,1—5,0 ha $i 5,1 —10 ha
fiind de 60% $i respectiv 40% §i 25% (N. S. Stinescu, 1957: 53).
Tendinfele care se manifests in schimbarea structurii soeiale,
in perioada 1948—1955, sint de reducere a ponderii proletarilor agricoli
(cu mai pufin de 0,5 ha pimint) §i a gospodiriilor mici (cu 0,5—3 ha
pimint) $i de cre^tere a ponderii gospodiriilor de „mijloca§i" (N. S.
Stinescu, 1957: 61—66). Reducerea ponderii gospodariilor cu m ai pufin
de 3 ha pdmint este, p e de o parte, rezultatul proceselor economice interne
satului, al politicii economice duse de partid fa fd de diferitele categorii
ale fdranimii, iar p e de alta parte, este, foarte probabil, rezultat al emigrd-
rilor la oraf, in special ale fdranilor din aceste gospoddrii.
Aceasta este una din etapele in care structura sociali a satului
joaca un rol important in determinarea fluxurilor de migrafie.
Inegalitdfile de dezvoltare intre diferitele regiuni ale firii sint putemic
marcate. Populafia urbani este concentrate intr-un numir redus de
centre industriale (Bucure$ti, Timisoara, Arad, Galafi, Briila, Ia$i,

61
Cluj); zonele sint foarte diferite din punct de vedere al gradului de_
urbanizare. (Pentru o analizS detaliata a acestor aspecte vezi: I. Meas
nicov, I. Hristache, V. Trebici, 1977: 46—59.)
O inegalitate cu consecin(e asupra migratiei este, probabil, §i cea
referitoare la dezvoltarea diferitelor zone rurale. Un indicator semnifi-
cativ in acest sens este ponderea gospodariilor cu mai pu(in de trei ha
de pamint in totalul gospodariilor (arane^ti, pe regiuni geografice.
In 1948, ponderea maxima a acestei categorii de gospodarii in zona
Sucevei (regiunea geografica Bucovina) a fost de aproximativ 71% $i
in Carpajii Munteniei $i Olteniei de 67%, fa(a de 24% in Dobrogea ?i
45% in sesul Moldovei (N. S, StSnescu, 1957: plansa B). In plus, recen-
sSmintul agricol din 1948 indicS $i o inegalitate a gradului de parcelare
a pSmintului din gospodSriile {Srane^ti, pe regiuni geografice. Apreciind
regiunile din acest punct de vedere, in func(ie de numSrul mediu de
parcele pe gospodSrie §i de suprafa(S me die pe o parcela, rezultS cS.
gradul maxim de parcelare o pSmintului se intilnea in gospodariile din
Carpafii Munteniei-Olteniei (cu 6,3 parcele pe gospodSrie §i 0,72 ha pe
parcels), Carpa(ii Moldovei (cu 6,1 parcele pe gospodSrie §i 1,06 ha pe
parcels) §i Platoul Transilvaniei (cu 9,5 parcele pe gospodSrie $i 0,81 ha
pe parcels). Nivelul minim de parcelare era in Dobrogea, cu 4,5 parcele
pe gospodSrie $i cu 2,36 ha pSmint pe parcela (A. Golopen(ia, P. OnicS,
1948 : 47).
Politica de dezvoltare industrials a (Srii determinS — incS ince-
pind cu primul plan rincinal, 1951 — 1955 — schimbSri importante in
toate domeniile vietii economice $i sociale a (Srii. Fluxul de MRU
este un efect al ac(iunii conjugate a acestei politici cu strategia de trans-
formare socialists $i de modemizare a agriculturii.
tntre 1951 — 1980, gradul de urbanizare al (Srii create de la 25,4%
la 49,6%. Pentru a ilustra intensitatea schimbSrilor economice — mai
mult sau mai pu(in legate de MRU — desfS§urate in decursul acestei
perioade, prezentSm variafia citorva indicatori semnificativi pentru
dezvoltarea economica (tabel 4.1.2).
In decursul acestei perioade s-au produs schimbSri fundamentale
in compozi(ia populafiei ocupate (vezi tabel 4.1.3).
In ce mSsurS, intre caracteristicile men(ionate — pentru Inceputul
sau pentru intreaga duratS a perioadei de referin^S — §i migratia interna
se pot stabili anumite legSturi?
In anii '30, unui nivel de urbanizare foarte redus ii corespund
fluxuri de m igrate rural — rural, dominante in cadrul migratiei totale
(vezi tabel 4.1.1). Datele disponibile nu ne permit determinarea exacta
a momentului in care MRU devine principalul flux de migratie intemS.
Se $tie numai cS in perioada 1968—1973 acest flux era dominant in

62
migratia totala, cu o pond ere de 35,5% (ponderea corespunz&toare migra-
(iei rural-rural fiind de 24,5%).

Tabel 4 .1 .2

R itm ul sch im b irilo r econom ics, 1951— 1980

R a ta medie
In d icato r da creftere
a n u a li:
1 9 5 1 -1 9 8 0

V enit n ational pe locuitor 8,2

P ro d u cp e global^ in d u strial! 12.3
Volumul investipilor 12,4
Personal m u n cito r (in sec-
torul de stat) 4,2
S ursa: A n u a ru l statistic, 1981.

Tabel 4 .1 .3

Schim bari in distribupa. populapei ocu pate pe scctoare

eeonomice

D iferenta
Sectoarele econom ice 1950 1980
1980— 1 9 5 0 = i *

I A griculturii +
silv icu ltu r! 74,3 2 9 ,8 - 4 4 ,5
I I In d u strie +
con st ru cp i 14,2 4 3 ,8 2 9 ,6
I I I Servicii 11.5 2 6 ,1 4 14,9
T o tal 100 100

* Indicele schimbSirilor stru ctu rale e s t e ^ S ^ J =■ 5 5 ,5 % .

S u rsa: A n u a ru l statistic, 1981.

Este foarte probabil ca fluxurile de MRU ajung s i fie dominante

ca pondere in migratia intemS incepind cu anii 1950, la un nivel de
urbanizare cuprins intre 25% §i 30%. (Trecerea de la 25% la 30%
populate urbanS. din populafia totals a t&rii se realizeazi Intre 1950
$i 1956.) Aceasta ipotezi este in acord cu o constatare facu ti pentru

1 Se p o t da c a exem ple, sim ilare cazului Rom&niai, Iu g o slav ia, ca re in 1960 av ea

2 8 % p op u lap a u rb a n i 51 M R U ca flu x dom inant in e tap a 1961— 1965 (4 3 % din inigra-
p a t o t a l i ) ; de asem enea, B u lgaria av ea in 1960 un nivel de u rb an izare de 3 4 % M RU
cu o pondere de 5 0 % din m igratia totalA, in p eiioada 1961— 1964 (L a b o u r S u p p ly and
M igration, 1979; 1 9 4 ); asupra acestu i subiect se p o ate con sulta ?i W . Zelinsky. 1971).

63
mai multe (ari ale Europei, in cadrul unei analize a carei perioada de
referin(a se intinde pe durata 1950— 1975 (Labour Supply and M igra­
tion in Europe, 1979: 238—239): sub un nivel de urbanizare de 25%
fluxul dominant este cel rural-rural; pe masura ce se realizeaza trecerea
de la 25% la 50% populatie urbana, MRU se impune ca flux dominant 1.
Pentru cazul Romaniei, ipoteza poate fi sustinuta in mod indirect:
daca in anii 1968—1973, MRU neta este fluxul cu cea mai mare pondere
in migratia totala la un volum anual cuprins intre 75 000 §i 119 000
persoane (Anuarul demografic, 1974), iar, conform estimarilor noastre,
prin metoda mi^carii naturale, in anii 1950, 1951, acela§i flux avea un
volum de aproximativ 150 000 persoane, atunci este probabil ca si in
anii '50 ponderea sa era dominanta. Este posibil ca in anii 1955—1958
migratia rural-rural sa fi redevenit dominanta (vezi 6.3.1), pentru ca
ulterior fluxul rural-urban sa se impuna in continuare.
Este probabil ca structurile cauzale care vor fi puse in eviden^a
pentru diferite tipuri de fluxuri de m igrate se vor regasi in realitate
atita timp cit MRU rSmine dominanta in migratia totals. In momentul
in care migratia interurbanS se va impune pe primul loc in migratia
totals, este de a§teptat ca MRU nu va fi sustinuta numai prin dezvol­
tarea sectoarelor urbane nonagricole, ci $i prin diferentele de stil de via(a
intre rural §i urban.
Datele anterior prezentate, precum §i ipotezele care le organizeazS,
vizeazS eviden^ierea caracterului relativ omogen al perioadei noastre
de referin^S, din punct de vedere al fluxului care dominS migratia interna.
DacS factorii cei mai im portant care ac(ioneaz5 asupra migratiei
au fost enumera^i, rSmine de mSsurat §i de dovedit efectiv influenza
pe care fiecare dintre ei o exercita asupra diferitelor fluxuri de migrate.
Confrimtarea modelului teoretic cu datele empirice va fi fScutS
in continuare, in subcapitolele 4.2, 4.3. Evident, instrumentul teoretic
va func(iona diferit in cazul analizelor de tip diacronic sau sincronic.
In primul caz, distinc^ia intre condi^ii §i cauze ale schimbarii caracte-
risticilor migratiei in flux va fi mai clarS decit in cel de-al doilea caz.
In fapt, validarea modelului teoretic propus va fi fScutS prin analize:
a) diacronice, la nivel de {ara, pentru o lungS perioada de refe-
rin^S (1951 — 1980);
b) diacronice, pe etape ale procesului;
c) sincronice, la nivelul jude(elor (arii, utilizind valori referitoare
la situa(ia social-economicS a (arii in anii 1973—1977 §i indici ai migra­
tiei pe durata vietii (construifi cu ajutorul datelor fumizate de recen-
sSmintul din 1977);
d) diacronice §i sincronice asupra structurii fluxurilor de m igrate
interjude(eana, folosind datele recensSmintelor din 1966 §i din 1977.

64
 Intre primele trei $i ultimul tip de analizS. exista o diferen|:a foarte
importanta. Analizele de tip a), b) §i c) trateaza fluxurile de m igrate
la un mod mai abstract, fie ca emigrare, fie ca imigrare, atunci cind
estimeaza intensitatea acestora; caracteristicile lor sint pusein relate
cu caracteristici socioeconomice fie de la locul de plecare, fie de la locul
de sosire. In analiza asupra structurii fluxurilor de m igrate (tipd),
caracteristicile acestora sint puse in relate cu raportul dintre caracte­
ristici ale locului de sosire §i plecare. Fluxul de m igrate este abordat
deci la un nivel mai concret, in contextul ac^iunii simultane a factorilor
de la locurile de plecare §i de sosire. In plus, acest tip de analiza are
avantajul de a putea pune in evidenta structura fluxurilor de migrate,
ca insu^ire distincta de intensitate, volum, sens si ritm, surprinse prin
celelalte tipuri de analiza.

4.2. Calitatea vietii 51 fluxurile de migratie

4. 2. 1. Variabile interm ediate In modelelc m ig rajiei

Rezultatele analizei diacronice la nivel national nu infirma ipo­

teza ca variabilele 2 referitoare la locurile de munca §i la calitatea vietii
actioneaza ca variabile intermediare in modelul cauzal al principalelor

F ig . 4 . 2 . 1. — Modelul em piric al migratiei ru ral — urban.

(Pe arcele V V j sint n o ta ji coeficien(:ii de d e te rm in a te : multipl3.-par^ial&,
p entru influenza blocului V 6 — V 11 — F 1 6 asu pra V 3 , controlind V 3 0 ; parfialS
p e n tru rela^iile V ( — V j din afara blocului de variabile. In cazul variabilelor
din bloc se dS, r<*. U { sint variabile reziduale.)
* V ariabilele pentru analiza la nivel national sin t sem nificate prin V (an exa 1),
ia r cele p entru analiza la nivel de ju d et prin v (anexa 2 ).

65
fluxuri de m igrate (vezi fig. 4.2.1 $i tabelele 4.2.1 .si 4.2.2). In aceia^i
timp, „saracia" modelului empiric, la acest nivel de analiza — in special
absenfa datelor care sa fie explicit diferenfiate pe urban .si rural —,
nu ne permite formularea unor probe pe deplin convingStoare pentru
a confirma ipoteza in discufie.
Tabel 4.2.1

V aliditatea statistic^ a modelului empiric al m ig ratiei ru ­

ral-urban (perspective diacronici)

Valori V alori
P red ictii
a ?tep tate o bservate

r2 a { i.n ) - e u . ie .a o = ® 0 0 ,0 3
r 33 3 .3 o = 0 < 0 ,4 9 * -0 ,1 4
r U 8 .3 0 < r il 3 < 0 ,7 4 0 ,4 3
rt 3.11 < re 3 < 0 ,7 9 0 ,4 5
r I s 3 .3 0 < - T i e 3 < 0,66 0 ,3 8
* V aloare sem n ificativi a ny.*, pentru p = 0 ,0 1 .

Tabel 4.2.2

M atricea de corelap e * a variabilelor din modelul m ig rap ei ru ral-urban

(perspective diacronice)

V 1 3 6 11 16 17 -3 °;
32 3
1 0 ,7 1 0,6 3 0 ,6 9 0 ,5 9 0 ,6 9 0 ,8 0 0 ,5 2 4
3 — 0 ,7 9 0 ,7 4 0,66 0 ,5 2 0 ,8 2 0 ,5 9 -
6 — 0,79 0,68 0 ,6 1 0 ,7 6 0 ,6 0 33
11 — 0 ,5 2 0 ,5 0 0 ,68-" 0 ,3 3 3 >1
16 — 0 ,7 0 0 ,5 9 0 ,4 3 .£&
17 — 0 ,6 1 0 ,2 9 T, 2.
30 — 0 ,7 8 ,r >
X 14,50 7 ,33 ** 1 2 ,1 1 8 1 ,7 1 7 ,432 15,67 3 1 ,9 6 9 ,8 9
a 8 ,0 8 2 ,4 6 «* 7 ,6 0 4 1 ,7 4 4 ,1 9 5 16,32 2 3 ,0 6 14,20
* r = 0 ,5 1 , p en tru p = 0 ,0 1 .
* * P e b aza valorilor d ate de m etoda m ijcerii n a tu ra le ; folosind inregistrerile
d a te de sta tistic a populatiei, rezu lte x = 7,78 $i a = 3 ,1 8 . C orelap a dintre cele doue
estim eri r = 0 ,8 8.

In schimb, modelele empirice construite pe baza datelor agregate

la nivel de judef sint mult maibogate. Evidenta statistics furnizatS
de aceste modele este cS nu numai M RU, dar §i celelalte form e ale migra-
fiei interne totale se supun in lin ii m ari ipotezei asupra confinutului varia­
bilelor intermediate (vezi fig. 4.2.2, 4.2.3, 4.2.4). Explicitam .si argumen-
tSm in continuare aceste concluzii.

66
 F ig . 4 .2 .2 . — Modelul em piric al imigrarii in orase din com unele alto r jude^e.
(O a lta v a ria n ti a acestu i model poate fi f i r i »44. P e arce sint notafi
coeficien^ii de regresie p a rfia li red u si — p .)

U40 U6

F ig . 4 .2 .3 . — Modelul empiric al m igratiei rural — urban in cad ru l aceluiasi judet.

U6 U40
F ig . 4 .2 .4 . — Modelul em piric al m igratiei ru ral — ru ral in tre judefe.
 La nivel national, intensitatea MRU este determinate de variafia
anuala a venitului national pe locuitor: cu cit cre^terea acestuia este
mai mare, cu atit fluxul rural-urban este mai intens (fig. 4.2.1 $i
tabel 4.2.3).
Tabel 4 .2 .3

D e te rm in a n t ai em igrarii nete din ru ral in u rb an [V t) *

x. Tipuri efecte
E fe c t da-
D eterm i­ to r a t unor % e fe ct
E fe ct E fe c t E fe c t
n a t e par- cau ze co- d ire ct
to ta l rxy d irect p vx indirect
ta ia m une sau din rxv
co relate
D e te rm in a n t (*) x
0 1 2 3 4 5 6

V 3 0 . V en it n a to n a l
p e lo cu ito r 0 ,3 6 0,82 0 ,4 5 0 ,3 7 55
V 1 1 . L o cu ri de muncS
In industrie 0 ,1 6 0 ,7 4 0 ,2 2 0,52 30
V I 6. R ed u cere %
p o p u la te in agricul-
tu r i/c r e j t e r e % popu­
l a t e in industrie 0 ,1 2 0,66 0 ,1 2 0 ,5 4 18
V 6 . Indicele em ig ririi
agricu ltorilor ru rali 0 ,1 2 0,7 9 0 ,1 5 _ 0 ,6 4 19
V I . Tim pul (anul) — 0 ,7 1 — 0 ,1 9 0 ,5 2 —
V 3 2 . P ro d u ctiv ita te a
m uncii in ag ricu ltu ra _ 0,59 _ 0 ,2 5 0 ,3 4 _
V 1 7 . I n v e s titi in in­
dustrie — 0 ,5 2 — 0 ,1 6 0,36 —

* = 0 ,7 7 , sem nificativ la p — 0 ,0 0 1 , pentru F t .a = 1 9 ,2 5 .

Din punctul nostru de vedere, ceea ce este mai important este

faptul ca, dintre toate variabilele economice introduse in analizS., cele
mai bune explica(ii pentru fluxul de MRU le da variabila cea mai com-
plexa, semnificativa nu numai pentru evolutia economica, ci §i pentru
calitatea vietii, pentru volumul de bunuri §i servicii pe care oamenii
il pot avea la dispozi|ia lor pentru a-§i satisface cerin£ele.
Este de presupus cS. sporul venitului national se reflecta mai
rapid asupra calita(ii vietii urbane decit asupra calitatii vietii rurale;
determinind o intreaga serie de schimbari la ora5 mai repede decit la
sat, cresterea venitului national contribuie astfel la continuarea fluxu-
lui de MRU. La rindul sau, venitul national este „controlat" prin scbim-
barile care se realizeaza in productivitatea ?i in investi(iile din industrie
$i din agricultura.

68
 De$i interpretabilS in logica cercetSrii noastre, aceasta cordage
a migratiei cu venitul national nu este fSra probleme. Venitul national
este o variabilS cu grad mare de agregare. Din acest motiv semnifica^ia
corela^iei constatate pare a fi destul de nesigura. RSmlne ca o direcfie
de cercetare deschisa elucidarea rela^iei dintre MRU $i diferitele compo-
nente ale crc^terii venitului national.
Varia|ia numSrului de locuri de muncS in industrie, la nivel
national, constituie un al doilea factor cu influenza, directa asupra MRU
(fig. 4.2.1).
Coroborind rezultatele analizei la nivel national cu cele ale anali-
zei la nivel de judef, rezulta cS MRU este determinate de diferen|e
intre calitatea vietii la sat $i la ora^, diferen|e care se referS nu numai
la locurile de muncS disponibilc §i la calitatea lor, ci $i la alte aspecte
ale calit5{ii vietii.
Daca analiza diacronica la nivel national anuntS numai ca migra­
tia este influentate $i de alti factori decit cei strict legati de locurile
de munca — semnificati prin venitul national — analiza la nivel de
judet precizeazS continutul factorilor respectivi. Ace^tia se refera in
principal la serviciile comerciale, sanitare $i culturale, la nivelul mediu
al veniturilor pe judet (dat principal de structura de ocupare a popu­
latiei si de nivelul de dezvoltare al cooperativelor agricole de produc-
tie).
Influenta directs, cea mai importanta asupra majoritatii formelor
de migratie — la nivelul judetean de agregare a datelor — este exer-
citata de variabile ale locurilor de munca: cu ctt populafia unui judef
este ocupata in m ai mare masura in sectoral de stat (preponderent neagri-
col), cu cit capacitatea sa de atracfie este m ai mare, cu atit numarul rura-
lilor care vin din alte judefe pentru a se stabili in ora$ele judefalui respec­
tiv este m ai mare (tabelele 4.2.4 §i 4.2.5).
Pentru analiza la nivel de judet am lucrat cu trei categorii de
variabile, care se referS la:
a) diferentele de grad de dezvoltare intre judete la inceputul perioa-
dei de referinta pentru acest tip de analiza (1973— 1977).
b) diferentele de dezvoltare la mij locul (1975) sau la sfirsitul
perioadei (1977) §i
c) ritmurile de schimbare socioeconomica In decursul acestei
perioade (vezi anexa 2 ).
Cu numai douS exceptii, determinantii care apar pentru diferite
forme ale migratiei se referS la primele douS categorii de variabile
(tabelele 4.2.4 §i 4.2.5). Rezulta ca pentru aceasta. perioada de referinfa
(1973—1977), pentru principalele flu xu ri de m igrate interna (rural —
urban, rural — rural, inter- f i intrajudefeanJ conteazd m ai mult diferen-

69
 Tabel 4 .2 .4

D eterm inant! ai m igratiei la nivel de jud et — variabilele * 10, 5, 6 ?i 9

E fe c t d ato rat unor cauze

E fect ** direct E fe c t indirect specificat
D e te rm in a n t com une sau corelate

tilO v5 v6 v9 vlO v5 v6 v9 vlO v5 v6 i>9

v24. Personal m uncitor 1

in 1973 0,57 . 0,31
i>28. Consum apH potabilH
tra n sp o rta ta prin conduc-
te 0 ,3 1 0,50
v37. Personal san itar 0,13 0 ,5 1
v35. Personal in industrie 0 ,1 8 0,31 0,20 0 ,08
v41. Consum de muncS in
sectorul vegetal, C .A .P . - 0 ,1 8 - 0 ,0 8 - 0 ,3 3 - 0 ,2 8
v30. Fond uri fixe 0 ,48 0,43 0,13 0 ,2 1
v22. SuprafajA locuibila
nou construitS 0,03 0,51
v25 . % p o p u la te urbanS 0,13 0,70
v51. P o p u latia celui mai
m are ora? 0 ,0 5 0,05 0 ,6 2 0,40
v44. Im igrarea in ora?e din
comunele altu i jud et 0,40 0 ,17
v31. P erson al m uncitor, in
1977 0 ,67 0 ,5 0 0 ,2 5 ' 0 ,1 0 0 ,0 1 0,39
v40. P articip are la muncS
in C .A .P . 0,35 0 ,25 0,35 0 ,44
v48. Indice dezv. cultural^ 0,60 0 ,1 9 0 ,1 8 0 ,4 2
v42. Valoarea normei con­
ventionale in C .A .P . 0 ,1 7 0 ,1 3 0 ,0 7 0 ,25
* tilO — m igratie n e t i ; vS — im igrare in ora?e din comunele altu l ju d e t; v6 — em igrarea din com une in ora?e ale oce-
luia?i ju d e t; v9 — im igrarea in com une din comunele altui judet.
* * Definirea tipurilor de efecte, in O. D. D uncan, 1973,

Tabel 4 .2 .5

D eterm in an t ai m igratiei la nivel de jud et — variabilele * 9, 7, 8 ?i 4

E fe c t d ato rat unor cauze

E fect direct E fe c t indirect specificat
D eterm inant! com une sau corelate

v9 v7 v8 v4 v9 v7 v8 v4 v9 v7 v8 v4

v24. Personal m u n cito r in

1973 0,76 0,08
v35. Personal in industrie - 0 ,5 3 - 0 ,1 7
v51. P op ulatia celui mai
m are ora? 0 ,0 5 0,09 0,36
v31. Personal m u n citor in
1977 0,25 0,46 0,05
v26. VinzSri m&rfuri nea-
lim entare 0 ,3 4 0 ,59 0 ,39
v6. M igratie rural-urban in
judet 0 ,3 2 0 ,46
v l5 . D im inuarea roortali-
ta tii infantile 0,20 0,22
v38. R a ta m ortalit& tn in­
fantile - 0 ,2 9 - 0,22
v 27. Pondere populatiei
ru rale de 15— 24 ani
in pop. ruralS 0 ,4 7 0 ,1 9
Coeficient de determ inatie
(fi2 sau r l ) pentru relafia
lui y cu variabilele cu in-
flu e n ti d irecta 0,76 0 ,7 8 0 ,69 0 ,3 5
N ivel de sem nificatie pen­
tru fi2 0,01 0,01 0,01 0,01
* v9 — imigrare in com une din comunele altui ju d e t; ~~ m igratie n ets ; v8 — em igrare nets, din ru ra l; v4 — imigrare
in urban din rural, intra- t interjudeten.
 tele de dezvoltare — intre sat si oras si intre judefe — decit ritmurile lor
de dezvoltare.
Estimarea MRU a fost facuta, in cadrul acestui tip de analiza,
prin trei indici (vezi anexa 2 ):
v4 — rata de imigrare in ora^ele judetului din propriile sale
comune sau din cele ale altor judefe;
v5 — rata de imigrare in ora^elc judetului din comune ale altor
judefe;
v6 — rata de emigrare din comune, spre ora^e ale aceluiasi jude(.
To|i acesti indici sint calcula(i pe baza datelor recensamintului
din 1977, referitoare la migran(ii pe durata viefii. Primul indice (v4)
este o estimare globala a MRU; cel de-al doilea (v5) este semnificativ
pentru MRU interjude^eana (pe mari distance), iar cel de-al treilea (v6)
pentru MRU intrajudeteana.
Pentru fluxul rural — rural determinantul direct cel mai impor­
tant este volumul de vinzari de marfuri nealimentare, pe locuitor, in
jude(ul de sosire. La rindul lor, aceste vinzari sint cu atit mai mari,
cu cit jude(ul are o dezvoltare neagricola mai pronun(ata (p33 31 =
= 0,74) §i cu cit suprafata locuibila construita este mai mare (p33 74=
= 0,24). Tinind cont de faptul ca proportia populatiei ocupate in sec-
torul de stat (cu preponderen(a neagricol3) este semnificativa pentru
nivelul mediu al veniturilor din jude(, s-ar putea spune ca volumul
vinzarilor de marfuri nealimentare este in functie de:
— nivelul veniturilor populatiei si de
— gradul de dezvoltare al serviciilor comerciale.
Nu dispunem de variabile pentru a masura direct aceste servicii,
dar se poate presupune ca sint cu atit mai dezvoltate cu cit ora^ul prin­
cipal al judetului este mai mare. (Intre volumul vinzarilor de marfuri
nealimentare si talia orasului principal — ora$ul cu cea mai mare popu­
latie din judet — este o corelatie semnificativa la p — 0 ,0 1 , de nivel
r = 0,64.)
O privire de ansamblu a tuturor tipurilor de fluxuri si indici de
m igrate definitiva, introdu§i in analiza la nivel de judet (vezi tabe-
lele 4.2.4 §i 4.2.5), duce la concluzia ca p rin cipalii determinant direcfi
a i migra$iei sint estimati prin indicatori referitori la:
— ponderea personalului in totalul popula(iei jude(ului;
— ponderea personalului ocupat in industrie, din total personal;
— volumul vinzarilor de marfuri nealimentare;
— gradul de modernizare culturala a judetului (sub aspectul
serviciilor §i consumului cultural);

3 In tre 1950— 1977 procentul personalului m uncitor in ag ricu ltu rl, din to ta l
personal, v a ria z i in tre 7% si 1 0 % .

72
 — ponderea populatiei cu nivel de instructie mediu si superior,
din total populatie de peste 15 ani, din judet 4.
Deoarece toti ace§ti indicatori sint subsutnabili conceptului de cali­
tate a vietii, rezulta ca cercetarea empirica susfine in mod substantial—cel
pufin la acest nivel de agregare a datelor — ipoteza variabilelor de cali­
tate a vie^H ca variabile intermediare in modelul de explicare a fluxurilor
migratiei.
Intr-un singur caz, atunci cind variabila dependents nu se mai
refera la migratia definitiva, ci la navetism, principalul predictor nu
mai este o variabila din categoria celor care descriu strict calitatea vietii,
ci mai mult celelalte aspecte (preponderent economice) ale dezvoltarii:
navetismul in cadrul populatiei active a unui jude( este cu atit mai
putemic cu cit participarea cooperatorilor la munca agricolS este mai
redusa (r40 ee = — 0,59). Desigur, intre cele doua variabile exista o
relate de interac^iune; participarea cooperatorilor la munca este o
cauza a navetismului (preponderent rural — urban) in masura in care
o consideram ca indicator al gradului de dezvoltare al cooperativei
agricole: cu cit nivelul de dezvoltare al cooperativei este mai ridicat
fi cu cit veniturile pe care aceasta le asigura cooperatorilor sint mai
mari, cu atit este mai redusa tendin(a spre navetism rural — urban,
din respectiva comuna.
Intre variabilele din domeniul calitatii vie(ii fi celelalte variabile
de dezvoltare relatiile sint foarte strinse, pe de o parte pentru ca ele
se interinfluen(eaza, iar pe de alta parte, pentru c l indicatorii folosi(i
in analiza au frecvent semnifica(ie multipla atit pentru aspecte de
calitate a vietii, cit si pentru dezvoltare in sens strict economic.
Consecinja acestei interdependent este faptul ca in categoria
determinantilor direc(i ai migratiei apar fi variabile care nu se refera
in primul rind la calitatea vie(ii. Din punct de vedere al ipotezei pe
care o tratam (vezi 3.1, H2) important este ca aceste variabile nu au
asupra migratiei o actiune directa mai importanta decit variabilele
propriu-zise de calitate a vietii. Participarea cooperatorilor la munca
agricola este o astfel de variabila. Prezenta ei in categoria celor cu
influenza directa sintem mclinaji sa o atribuim nu atit importantei
unor factori strict economici in influentarea migratiei, cit mai ales sem-
nificatiei largi pe care o are, inclusiv pentru aspecte de calitate a vietii.

4 Spre deosebire de celelalte variabile care explicit intensitatea fluxurilor, acesta

este principalul p red ictor al volumului im igrarii in urb an in p erioada 1973— 1977;
r i 2» = 0 ,6 4 . Indicele respectiv este sem nificativ, pe de o p arte, p entru cap acita te a cen -
trelor urbane ale jude^ului de a asigura servicii de inva^Smiiit, iar pe de alt& p arte, pen­
tru ca p a cita te a de incadrare a personalului m uncitor cu nivel mediu si superior de cali-
ficare.

73
 Desigur, argumentafia pe care am dezvoltat-o pentru susfinerea
ipotezei asupra calita^ii viefii ca bloc de variabile intermediar in deter-
minarea migratiei este intemeiata $i pe premisa considerSrii indicato-
rului „popula^ie ocupata in sectoral de stat, la 1 0 0 0 locuitori" ca sem-
nificativ in principal pentru aspectele de dezvoltare desemnate prin
calitatea viefii.
In afara variabilelor de dezvoltare — referitoare sau nu la cali­
tatea viefii —, o in flu en t directs asupra migratiei, de mai micS inten­
sitate, o exercita §i factorii referitori la potenfialul de m igrate al locali­
tatilor de origine. Astfel, emigrarea neta din comunele unui judet este
cu atit mai mare cu cit propor^ia persoanelor cu maximS drsponibili-
tate de migratie (intre 15 §i 24 ani) este mai mare in aceste comune,
la inceputul perioadei de referinta (1973) (vezi tabelul 4.2.5, vS).
O succinta examinare a con(inutului variabilelor exogene impli­
cate in explicarea principalelor tipuri de migratie analizate este de
natura sS permita o mai corectS situare a ipotezei asupra variabilelor
intermediare (H2) in contextul datelor disponibile.
Tabel 4 .2 .6

E fectu l total al variabilelor exogene asupra m igratiei, la nivel de judef

(coeficienfi de corela'fie)

Variabile exogene in In d icato ri ai m igratiei la nivel de ju d et *

modelul cau zal
v5 u6 t)9 t)10 t)4

v30. F ond uri fixe in industrie 0 ,6 4 0,61

v35. P ersonal in industrie 0,39 0 ,3 8
v42. R etribuire in C .A .P . 0,30 0 ,3 8
v31. Personal m u n citor 0 ,7 1 0 ,6 4 0 ,5 1
v41. P rofil agricol (vegetal) in
C .A .P . - 0 ,3 9 - 0 ,5 3
v51. T alia orafului principal 0 ,4 5 0 ,6 7 0 ,4 3
v48. Indice d ezvoltare cultural^ 0 ,6 9
v22. L ocu in (e nou co n stru ite 0,54
v25 . N ivel urbanizare in 1973 0 ,8 5

* Cu excep-fia v 6 fi vlQ, to a te variabilele sint calcu late c a indici de im ig rare.

Corespunz5.tor, variabilele exp licativ e sint d ate p entru locul de sosire a fluxului.

Prin examinarea datelor din tabelul 4.2.6 se constatS ca in cadrul

variabilelor exogene ale modelelor de migratie figureaza atit varia­
bile din categoria „calitatea vietii" (v35, v42, v31, v48, v22, v25), cit
§i variabile referitoare la alte aspecte ale dezvoltarii ( vJO, v41) . Prezenta
variabilelor referitoare la calitatea vietii nu numai ca determinanti
directi, ci $i indirecti ai migratiei este legatS de mai multi factori. In

74
primul rind, este de remarcat o interac(iunc putemicS intre diferitele
aspecte ale calitatii vietii. Defi am atribuit un sens cauzal rela(iilor
dintre ele (ponderea personalului muncitor in popula^ia totals, deter­
mina volumul vinzarilor de marfuri nealimentare, spre exemplu), tre­
buie admis c& aceste atribuiri au o anume doza de relativitate in
conditiile analizei sincronice. Foarte multe din aspectele calitatii vietii
se relationeaza puternic nu atit pentru faptul cS intre ele ar exista rela-
tii cauzale, ci pentru ca sint manifestari ale unor acelorafi procese fun­
dam ental precum industrializarea sau urbanizarea. In fine, constrin-
geri legate de datele disponibile au facut ca in lista de variabile incluse
in analizS sa figureze un numar redus de variabile de dezvoltare semni-
ficative pentru aspectele strict economice, nelegate direct de calitatea
vie^i (fonduri fixe, investing productivitate etc.). DatoritS acestui
fapt este favorizat un gen de „circularitate", aspectele de calitatea
vietii fiind explicate prin alte aspecte ale aceluiafi domeniu.
Cu toate aceste obstacole metodologice — care, odata conftien-
tizate, pot fi depafite mai ufor in cercetari viitoare —, ipoteza calitatii
vietii (Hz) nu este contrazisa nici de datele de acest tip. Pentru prin­
cipalul flux de migratie, rural — urban interjudetean, determinant^
directi se refera la aspecte ale calit&tii vietii, iar principalul determi­
nant indirect este de natura strict economica fi se refera la volumul
fondurilor fixe in industrie. Faptul ca variabilele ultime in lantul cauzal
(relativ exogene) sint fi variabile referitoare la calitatea vietii semnaleaza
o dificultate metodologica — aceea de a masura factorii care deter­
mina acest tip de variabile. Analiza intreprinsa la nivel national (vezi
fig. 4.2.1) evidenjiaza, in rol de variabile exogene, componente ale dez­
voltarii diferite de calitatea vietii (investitii in industrie, productivi-
tatea muncii etc.). Pe acest temei se poate presupune ca analizele dia­
cronice sint capabile in mai mare masura sS. puna in evidenta rolul dife-
rentiat al variabilelor de dezvoltare in explicarea migratiei.
Toata aceasta analiza semnaleaza, in plus, fi necesitatea speci-
ficarii ipotezei asupra variabilelor intermediare. Astfel, este de presupus
ca pentru anumite tipuri de flu xu ri de migratie exista anumite variabile
referitoare la calitatea vietii, care constituie blocul factorilor intermediari.
Cercetarea pe aceasta directie este. deocamdatS, in buna masura de
explorare. Dezvoltam o astfel de analiza pentru cazul migratiei rural-
urban intra- fi interjudetene.

4 .2 .2 . D eterm in an t ai migrafiei rural-urban, in tra- $i interjudetene

Introduclnd factorul distanta in analiza MRU, intre structurile cauzale

ale fluxurilor respective — pe d ista n t mare (interjudetean) fi mica
(intrajudetean) — apar diferente semnificative.
 La recens&mlntul din 1977 s-au inregistrat 4 101 227 persoane
n&scute in comune $i cu domiciliul in ora$e (56,5% din migratia interna
totala pe durata viefii, exceptind „alte situafii nedeclarat" in 1977).
Din acest total, 55,4% sint migranfi la mare distanfS (de la un judef
la altul). Ponderea femeilor migrante este mai mare pentru fluxul
rural — urban intrajudefean (52%) decit pentru cel interjudefean
(49,4%).
Chiar daca migranfii la mare distanfS ar fi mai tineri decit cei
pe o mica distanfa, $i in consecinfa ar supraviefui mai mulfi din momen-
tul plecarii, se poate considera c i, din total flux rural — urban, apro-
ximativ 50% este interjudefean. Rezulta ca M R U este nu numai rezul-
tatul diferenpelor dintre sat f i oraf, ci, intr-o bund masura, f i efectul acfiunii
conjugate a diferenfelor inlerjudefene cu diferenfde sat — oraf.
Din punct de vedere al structurii cauzale, se constata c i MRU
interjudefeana este controlati mai ales prin diferenfele referitoare la
! ocuparea populatiei in sectoare neagricole: orafele care atrag in cea
) mai mare m i sura migranfi rurali de la mare distanfa aparfin judefelor
- cu pondere mare a personalului muncitor in total populafie. Sub acest
! aspect, judefele cu putere de atracfie maximi sint Brasov (677) 5,
Hunedoara (628), Cara$-Severin (420), Timif (395), Constanfa (359).
Este de remarcat c i majoritatea acestor judefe au ora^e cu tradifie
industriala. In 1966, procentul de populafie ocupati in industrie, avind
In vedere intreaga populafie activi a orasului, era de 78,4% pentru
Hunedoara, 74,4% pentru Re$ifa, 62,3% pentru Brasov ?i 56,2%
pentru Timisoara. In ora$ul Constanfa 58% din populafia activi era
ocupati in sectoral servicii. (Pentru tipologia orajelor Rominiei in funcfie
de sectoral de activitate preponderent in economia orasului, vezi I. Meas-
nicov, I. Hristache, V. Trebici, 1977.) Aceste judefe, cu o puternica
atracfie asupra populafiei rurale din alte judefe, aveau, de asemenea,
un grad de urbanizare ridicat inca din 1956: 1 (nivelul cel mai ridicat)—
Brasov, 2 — Hunedoara, 6 —- Timi$, 7 — Constanfa, 8 — Caraf-Severin.

6 Cifrele in d ici rap ortul d in tre num&rul de m igranfi In orajele judetului j , din
com unele jud efelor », si populafia u rb a n i a judetului j , exceptind m igranfii ru rali din
alte judefe, in m u ltit cu 1000. D eci, im igranjii in ora?ele din j sint rap o rtaji la ace a
p arte a populatiei urbane din j care nu ii include. Indicele este con struit astfel si in
in ten jia de a pune in e v i d e n t a tr a c jia ora?elor unui ju d et asu pra m igran tilor de un
anum e tip , m igrantii ru rali care vin din a lte jud ete. D in p u n ct de vedere d em ogra/ic,
indicele este o m isu rii a incidentei m igratiilor de acest tip asu p ra populatiei urbane a
judetului. In lite ra tu ra de sp ecialitate se regasejte o tehnica asem&nStoare, constind in
d eten ninarea ra te lo r de m igratie, folosind c a bazS de rap o rtare pop ulatia nonm igrantS
(Ann R , Miller, apud N .U ., M ethodes de m csure . . „ 1971, p. 47). In cazul n ostru,
b aza indicelui o con stituie pop ulatia u rb a n i in jud eju l de sosire, fo rm a ti din persoanele
care nu sint venite din com unele alto r ju d ete ( = „nonm igranti de un anum e tip "), in
1977.

76
% z
I Prin raportare la regiunile istorice ale $&rii s-ar putea spune c i
» centrele urbane care exercita cea mai mare atracfie asupra ruralilor
din alte judefe sint situate in Banat (Timi$ $i Cara^-Severin), In sudul
Transilvaniei (Hunedoara, Brasov 51, tn mai micS masurS, Sibiu, pentru
care indicele menfionat este de 316%0) $i tn Dobrogea (Constanta).
Orajele cu minima putere de atracfie a ruralilor de la mare d ista n t
I se afla tn nordul Moldovei (Boto§ani — indice de atracfae 7 1%0) tn
Cri^ana (Bihor, cu indicele 129%. $i Satu Mare — 95%0), tn nordul
Transilvaniei (S&laj — 118%0 ji Bistrifa-N&saud — 126%0) $i tn sudul
Munteniei (Teleorman — 93%0).
MRU in cadrul aceluia$i judej are o determinare diferitii fa{5.
de cea pe care o arc respectivul flux atunci cind se desfa$oara intre
j udeje. In cazul intrajude^ean, emigrarea de la comune la ora$e este
cu atit mai putemica cu cit judejul respectiv este mai modemizat din
punctele de vedere ale consumului $i echipamentului cultural $i mai
modemizat din punct de vedere agricol (vezi tabel 4.2.4., v6). Profilul
i de dezvoltare agricola a judejului joaca un rol secundar: cu cit agri­
cultura judejului este orientata in mai mare masura spre cultura plan­
ts telor (versus sectorul zootehnic sau al activit&filor anexe), cu atit nece-
I sarul de forfa de munca in agricultural este mai mare. In plus, for(a
I de munca ceruta pentru acest sector este de formafie preponderent
J tradifionala. In consecinfa, se ajunge la situafia ca modemizarea cul-
I turali in judejele cu astfel de profil agricol sa nu atinga in medie acela^i
f grad ca in cele in care agricultura are un alt profil. Prin intermediul
tnodernizarii culturale, emigrarea de acest tip (ru ral—urban intrajude-
fea n j este stimulata m ai mult de cdtre volumul de populafie oeupatd in
sectond de stat si m ai putin de cdtre p r o f Hid „cultura plantelor" al dex-
voltdrii agricole a judefului (vezi fig. 4.2.3).
Indicele de modernizare culturala a judejului a fost construit
(D. Abraham, 1979) prin agregarea valorilor ponderate (cu ajutorul
analizei factori ale) referitoare la numarul de televizoare, de spectatori
de cinema, de cititori din bibliotecile publice $i de elevi in licee la un
profesor, in cadrul aceluiafi judej. Chiar daca tehnica de agregare poate
fi subiect de comentarii, indicele are o mare valoare de predicjie pentru
tipul de m igrate in discutie.
Pentru a facilita interpretarea acestor constatari, preciziim ca
j udefele cu maxima emigrare interna din rural spre urban sint puternic
dezvoltate din punct de vedere socioeconomic: Timi$, Cluj, Hunedoara,

77
 Sibiu, Arad, Constanta, Braila ®. In aceste condi^ii, ceea ce influen-
teaza migratia din comunele respectivelor judete sint diferentele intre
sat ?i ora? ?i nu diferentele de dezvoltare intre judete. Rezulta o emi-
grare din comune spre ora?ele aceluiasi judet mai putemica decit spre
ora?ele altor judete.
Dintre toti indicii de dezvoltare (sau mai exact spus, dintre toti
aceia pe care noi i-am luat in considerate), cel mai important pentru
segmentarea fluxului de MRU in migratia intra- ?i interjudeteana este
gradul de urbanizare al judetului: cu cit judetul este mai urbanizat,
cu atit este mai redus fluxul emigrarilor din comunele sale spre ora?ele
altor judete, in raport cu fluxul rural — urban in interiorul aceluia?i
judet (pi6 25 = — 0,72). In al doilea rind, in acest sens actioneaza
constructia de locuinte din fondurile statului ?i ale organizatiilor coope-
ratiste: cu cit in judetul de origine volumul locuintelor nou construite
a fost mai mare, cu atit emigrarea din comune spre orasele altor judete
a fost mai mica (p 4e 74 = — 0,38).
Este probabil ca printre factorii care determina MRU intraju-
deteana actioneaza si orientarile valorice, nemasurate direct in analiza
noastra. Majoritatea judetelor cu MRU interne puternice apartin unor
regiuni istorice care au similitudini culturale: Banat (jud. Timis), Cri-
?ana (jud. Arad) ?i Transilvania (Cluj, Hunedoara, Sibiu). Este vorba
de particularitaU culturale care decurg din contextul istoric de evolutie
?i din structura nationala specifica. In conditiile in care aceste judete
au un grad ridicat de dezvoltare economica, specificitatea lor culturala
se traduce printr-o mai mare orientare a ruralilor spre orasele aceluia?i
judet- Altfel spus, atit timp cit propriul judet ofera oportunitatile eco­
nomice dorite (intr-o masura mai mare sau aproximativ egala cu alte
judete) si mediul cultural obi?nuit, migrantul din rural opteaza pentru
a se stabili in ora?e ale propriului judet, in mai mare masura decit pentru
orase ale altor judete.
In ceea ce prive?te celalalt factor care influenteaza asupra MRU
in interiorul aceluia?i judet, gradul de participare a cooperatorilor la
munca agricola (v40, anexa 2), 1-am interpretat ca semnificativ pentru
gradul de dezvoltare al cooperativei agricole de productie. Participarea
la munca agricola in cooperativele de productie este determinata de
nivelul veniturilor (v42) asigurate de organizaUa cooperatista (rf0 42 =
= 0,25), de gradul de organizare a muncii si, de asemenea, de raportul
dintre forta de munca disponibila in cooperativa ?i sarcinile de munca
de realizat in cadrul acesteia. 0 puternica emigratie in anii anteriori
8 In clasificarea fS.cutS, de D. A braham (1979) pe b aza unei cercetari realizate
la L ab o rato ru l de studii $i cercct& ri sociologice (grup de cercetare D. A braham , A. N istor,
D. Sandu), rangul de d ezvoltare al acestor jud ete, in fu n ctie de valorile a 25 de variabile,
este: 2. C onstanta, 3. H unedoara, 4. Timis, 5. Sibiu, 6 . Cluj, 11. BrSila, 16. A rad.

78
perioadei de referintS. contribuie la cre^terea volumului de sarcini de
muncS de realizat pe persoane apte de munca in cooperativa agricoli.
Or, dupa cum am mentionat deja, acest raport este favorabil cre^terii
gradului de participare la munca agricola. Din acest punct de vedere,
deci, participarea cooperatorilor la munca poate fi interpretata ca o
consecin^a a migratiei.
Avind in vedere si ceilatyi factori care o determina., am interpre-
tat aceasta participare ca semnificativS pentru gradul de dezvoltare
al cooperativei agricole. Unui nivel de dezvoltare agricolS ridicat ii
corespunde o productivitate a muncii ridicate §i, in consecin^a, unnece-
sar de forta de munca in agricultura redus. La rindul sau acest necesar
redus stimuleazS emigrarea la ora$.
Deci, daca se compard factorii care determina M RU inter- p intra-
judefeand, se constatd cd in primul caz factorii cei m ai im portant sint
legafi de locurile de munca disponibile in urban, la loctd de sosire, iar in
cel de-al doilea caz, de contextul cultural al jude\ului p de dezvoltarea
agricola a cooperativelor de la locul de origine.
Constatarea este in buna, masura consistenta cu concluzia altor
cercet&ri care pun in eviden^a faptul ca, pe masura ce distan^a de m igrate
create, motiva^ia „loc de munca" devine mai importanta in luarea deci-
zici de m igrate si ca, pe masura. ce distan^a de migratie se reduce, create
motiva^ia referitoare la conditiile de locuire de la destinatie (A. Ro­
gers, L. Castro, 1979, concluzie formulate $i pe baza datelor referitoare
a migratia din Ungaria, Cehoslovacia $i Statele Unite ale Americii).
In cazul RomSriiei, pentru MRU pe mare distan(a se constatS
aceea^i tendings; in ceea ce prive^te migratia pe distance reduse, se
pare cd ceca ce conteaza m ai mult nu este locuinfa ca atare, ci calitatea
mediului urban de locuire (servicii culturale, echipament ccmunitar etc.).

4.3. Costurile §i selectivitatea migratiei

Reactiile oamenilor la schimbSrile socioeconomice sint diferite in functie
de o serie intreaga de factori.
Pentru schimbSrile a caror reactie este migratia, unui din factorii
cei mai important este pozitia individului $i a familiei sale in cadrul
sistemului social local (comunitate sau zoni).
Cei care reactioneaza cel mai rapid, in numir mare, la stimulii
care determini schimbarea rezidentei $i/sau ocupatiei, in afara propriei
lor comunitati locale, sint cei care prin pozitia lor sociala sint sus-
ceptibili de a plati costurile cele mai reduse — din punct de vedere
material $i psihosocial — pentru migratie (vezi 3.2, H22)- Aceste

79
aspecte sint tratate in literatura de specialitate sub titlul de selectivi-
tate a migratiei.
Ne vom referi la acele forme de selectivitate care pot fi puse in
evidenta in baza tipului de analiza pe care o dezvolt&m si a datelor de
care dispunem $i care, in acela^i timp, sint mai semnificative pentru
lan^ul cauzal al migratiei.
Ocupafia. In conformitate cu ipoteza H S2 (vezi 3.2), din analiza
la nivel national a rezultat ca agricultorii din rural adopta un compor-
tament de m igrate mai rapid decit celelalte categorii ocupa(ionale din
rural la un decalaj de aproximativ un an 7. Intensitatea emigrarii agri-
cultorilor din rural determina intensitatea fluxului total de MRU
(vezi fig. 4.2.1).
Emigrarea agricultorilor, spre deosebire de flu x u l total de M R U ,
este influenUitd in prim ul rind de cresterea numarului de locuri de munca
disponibile in industrie (fig. 4.2.1). Aceasta constatare este in buna masura
concordanta cu ipoteza H 51 (cap. 3.2). Pentru detalierea argumentarii,
analizam comparativ influenza venitului national §i a disponibilului
de locuri de munca din industrie asupra fluxului total de MRU §i asu­
pra emigrarii agricultorilor (vezi tabel 4.3.1). Oricare ar fi intervalul
de „lntirziere“ in calcularea corela(iei, ocuparea for(ei de munca in
industrie actioneaza mai mult asupra emigrarii agricultorilor decit
asupra fluxului total de MRU. De asemenea, ocuparea in industrie este
mai legata de emigrarea agricultorilor decit venitul national, oricare
ar fi intervalul de intirziere in calcularea corelatiei.
Fluxul total de MRU este influentat mai mult de variaUa veni­
tului national decit de variada ocuparii in industrie.
Chiar daca influenta relativa a venitului national §i a ocuparii
in industrie asupra MRU §i asupra emigrarii agricultorilor este structu­
r a l conform ipotezelor avansate (in 3.2), este de mentionat ca pentru
ambde tipuri de emigrare (a ruralilor $i a agricultorilor) influenta veni­
tului national este ridicata.
De$i probde empirice se conformeaza in b j f i masura ipotezelor
asupra specificitatii migratiei agricultorilor, nu trebaie uitat ca indicele
folosit pentru a estima intensitatea emigrarii agricultorilor este con-
struit in baza unor ipoteze si nu a unor date care masoara direct feno-
menul. In aceste conditii, folosirea unor date mai „tari" ramine un
deziderat pentru validarea ipotezelor formulate.

7 Rela^ia este, de asem enea, sem nificativa la un decalaj de 2 ani, d ar m ai pu^in

intensa decit la decalajul de un an. Nu am folosit pentru in terp retare corela^ia intre
variajiile sincronice ale celor doua variabile (M RU ?i indicele em igrarii agricultorilor)
pentru a ev ita corelajiile de tip parte-intreg (V 6 — indicele em igrarii agricultorilor este
co n stru it utilizind d a te im plicate ?i in construc^ia V 3 — em igrarea neta a ru ra lilo r).

80
 Tabel 4.3.1

Rolul venitului national si al industrializirii Jn expli-

carea statistic^ a M R U ?i a emigr&rii agricultorilor
spre ora?e (coeficienti de d eterm inare — r*)

Cre?terea C re?terea
an uaia a ve­ an uaia a
V ariabile ale emi-
nitului n ati­ personalului
grSrii (y)
onal pe locu- in industrie
ito r (V 30) {V II)

M R U . Relafie ;
— sin cro n i ( V 5 ) 0 ,5 0 0,4 0
— intirziere de un an
(V 3 ) 0 ,6 7 0 ,5 5
— intirziere de doi ani
(V 7 ) 0 ,2 9 0 ,2 1
E m ig ra te agricultori.
Relatie :
— sincrona ( V 6 ) 0 ,5 8 0 ,6 2
— intirziere de un an
(V 4 ) 0 ,4 9 0 ,6 1
— intirziere de doi ani
(V 8 ) 0,35 0,5 2

Sex. Analiza In functie de acest criteriu a pus in evidenja ca,

in ansamblul fenomenului de m igrate interna, femeile migreaza mai
mult decit barba(ii.
Selectivitatea in functie de sex se manifests cu o intensitate dife-
rita in functie de tipul de flux (tabel 4.3.2): femeile sint mai numeroase
printre migran(ii care schimba domiciliul intre comune.
Tabel 4 .3 .2

Procen tu l de femei din to tal m igranti pe d u rata vietii, pe tip de flu x, In 1977

Origine
Comuna Comuna
Ora? T o tal
suburbana ru raia
D estinafie

Ora? 52,1 5 2 ,2 5 0 ,5 5 1 ,0
Comuna
suburbana 50,5 5 7 ,6 5 2 ,3 52,4
Comuna ru raia 51,3 6 0 ,0 5 9 ,5 58,6

Total | 5 1 ,9 53,9 5 3 ,0 52,8

Sursa: R ecensdm intul, 1977, vol. I.

O bservable: d a to riti mortaIit3.bii diferenfiale In fu n ctie de sex,
este probabil c i In realitate p roporfia b irb a tilo r m igranti a fost m ai m are.

81
 Daca in definirea fluxurilor se introduce $i dimensiunea distan^ei,
atunci se constata ca flu x u l cel m ai ,Jem inizat" ( in proporfie de 63% )
este flu x u l migratiei intre comunele rurale ale aceluiasi judef. Evident,
aceasta constatare permite derivarea ipotezei ck una din motiva^iile
cele mai frecvente, pentru persoanele acestui flux, este dtsitoria.
Chiar daca s-a constatat frecvent ck, in cadrul migratiei rural —
rural, propor^ia femeilor este mai mare decit cea a Mrba^ilor $i ck fac-
torul esen^ial care explicS aceastS relate este casStoria (a se vedea,
spre exemplu, I. Measnicov, I. Hristache, V. Trebici, 1977: 62), se pierde
adesea din vedere ca:
— motivul „casatorie" nu este dominant pentru toate componentele
flu x u lu i rural — rural. Nu se face distinc^ie intre cei care migreaza.
pe distance mici $i cei care migreazS pe distance mari. Pentru migrantii
rural — rural, intre judefe, variabila socioeconomic^ referitoare la locul
de sosire „explica" in mare masurS (R2 = 0,76) 8 intensitatea respecti-
vului flux (pentru detalii vezi tabelul 4.2.4);
— motivafia „casatorie" este legatd m ai ales de funcfionarea regu-
lilor de rezidenfa patrilocala. Premisa acestei afirma(ii este constatarea
ca femeile i$i schimba comunitatea lor de origine prin c&s&torie in spe­
cial in conditiile obi$nuin(ei de asociere a c&s&toriei cu rezidenta patri-
localS (G. P. Murdock, 1972: 37). In conditiile actuale, in mediul rural
romanesc rezidenta dupa cSsStorie nu mai este atit patrilocali, cit
neolocala. Totu$i, sotul pSstreazS dreptul de a alege ca loc de rezidenta
pentru noul menaj, datii nu gospodSria pSrintilor s ii, cel putin pro­
pria sa comunitate locala. (Ar putea fi vorba de un gen de „supravie-
tuire" a normei c&s&toriei patrilocale.)
Este o intrebare dacS, odatS cu accentuarea modemizarii in mediul
rural, alegerea locului de reziden(S va fi facutS nu in functie de regula
casatori-u patrilocale, ci, mai ales, in functie de avantajele socioecono­
mice care sint oferite de localit&tile de origine ale noilor casatoriti.
In consecintS, proportia femeilor adulte care migreazS intre comune
se poate schimba in functie de directia $i eficienta cu care va actiona
respectivul proces de modernizare. In conditiile estomparii normei
patrilocale, ar fi de a?teptat deci o reducere a proportiei de femei in
volumul migratiei rural — rural.
Virsta. Categoria de populatie rural3. cea mai mobila, sub aspectul
migratiei, este cea a adultilor intre 20—29 ani; pentru femei intervalul
de virsta corespunzator se situeazS intre 15—24 ani (Anuarul demografic,
1974). In aceste intervale de virsti se produc o serie de evenimente
importante in ciclul de viat& al individului: cSsStoria, inceperea vietii
8 Probabil c i , d a c i in an alizi am fi inclus ?i d ate referitoare la in ten sitatea feno­
menului de n u p p alitate la locul de sosire a fluxului, argu m en tarea a r fi p u tu t fi mai
tcm ein ici.

82
active sau alegerea unei profesiuni, serviciul militar (pentru barbati)
etc. In special evenimentele legate de via(a profesionalS sint asociate
cu schimbarea reziden(ei.
Pentru persoanele intre 15—29 ani, adoptarea comportamentului
de m igrate este mai frecvent in cazul in care sint necasatorite (D. Sandu,
1977). Costurile de migratie sint mai reduse intr-o astfel de situatie
decit in cazul unei persoane casatorite sau casatorite $i mai in virsta.
In funcjie de aceste prem ise, in analiza la nivel judefean am for-
mulat ipoteza cS emigrarea din rural este cu atit m ai puternica cu cit
comunele judefului de origine dispun de un m ai mare ..potential de migranfi
tineri", la inceputul perioadei de referinfa (1973—1977). Persoanele care
in 1973 aveau intre 15—24 ani este de asteptat deci ca vor fi mai mobile
in urmatorii 5 ani. Mortalitatea nu influenteaza atit de mult aceasta
estimare a potenfialului de migratie, dat fiind faptul ca este foarte redusa
la aceste grupe de virsta (15—29 ani).
Analiza statistica sustine ipoteza mentionata, propor(ia tinerilor
in populafia rurala a judetului fiind corelata semnificativ $i pozitiv
cu emigrarea neta din comunele respectivului judet (r2? 8 = 0 , 6 6 ).
In acest context men(ionam ca sporul natural (v39) influenfeaza
asupra emigrarii din rural (v8) nu atit direct, cit m ai ales indirect prin
intermediul ponderii populatiei de grupd de virsta 15—24 an i (v27).
A ltlel spus, relatia cauzala este de tipul v39 —> v27 —* v8 9.

• P red icfia corespu nzitoare acestu i model este ra 39.27 = 0 . Cunoscind r3g 27=
= 0 ,7 6 , 8 = 0 ,5 4 ?i r „ 38 = 0 ,76, re z u lti r B 3,.27 = 0 ,0 8 . Ip o teza a ltern ativ e a con-
sider&rii v39 c a variabilS. intermediar& nu se verified: r 8 „ . n = 0 ,4 6 .

83
Fenomenul de m igrate este caracterizat nu numai prin volum, inten-
sitate, sens, selectivitate, cauze §i consecin^e, ci §i printr-o anume
structurS.
Elementele acestei structuri sint tipurile de grupari sau gruparilc
de migranti. Relafiile relativ stabile dintre acestea constituie ceea ce numim
structura a fenomenului de migrafie.
In literatura de specialitate au fost analizate in special aspectele
legate de compozifia fenomenului: ponderea pe care o ocupa diferitele
tipuri de’grupari de migranti intr-un volum dat de evenimente de
m igrate.
Migranti pot fi grupari din punct de vedere al unor caracteris­
tici personale (sex, virsta, stare civila, ocupa(ie, nivel de ins true tie,
apartenen(a etnica, experienta de m igrate etc.), al unor caracteristici
ale comunita(ilor de origine sau de destinatie sau, simultan, in functie
de caracteristici ale comunit&tilor de origine §i de destinatie. In acest
ultim caz clasificarea se face in functie de tipurile de flux in care migran-
tul sau evenimentul de migratie se integreaza.
Deoarece relatii relativ stabile nu se constituie intre toate tipurile
de grupSri de migranti, rezulta ca numai anumite tipuri de grupari
de migranti (de evenimente de migratie) pot fi considerate ca „ele-
mente" ale structurii acestui fenomen („element structural").
Ipoteza pe care incercam sa o dezvoltam in continuare este ca
flu x u n le de m igrate sint elemente structurale ale acestui fenomen, in
sensul ca intre ele se constituie relafii relativ stabile.
Ariile teritoriale — comunitati locale sau zone social-economice —
care funcdoneaza ca sisteme sociale teritoriale dispun, la un anume
moment, de un nutnar de migranti potentiali, determinat la rindul sau
de o multimc de factori legad de raporturile de dezvoltare si comuni-
care dintre aria respectiva §i alte arii teritoriale, de structura demo-
grafica a populatiei etc.
84 Extras din Dumitru Sandu, FLUXURILE DE M IG RAJIE IN ROMANIA
Editura Academ iei Republicii Socialiste Rom ania , Bucure§ti, 1984, cap.5
 Emigr&rile nete efective (actuale) dintr-o commutate locala data,
intr-o perioada determinate, sint o multimo al c&rei volum este
impus de ex ig e n ce de functonare a respectivei comunita^i in calitate
de sistem social local. Chiar daca emigrarea potentials este foarte mare,
emigrarea neta trebuie s a se pSstreze in limitele impuse de viabilitatea
comunnitStii. Desigur, aceste limite sint foarte vagi indeterminate.
Da tori ta lor, insa, v ariable fluxurilor de emigrare din (t) ajung sa se
influenteze reciproc sub aspectul volumului. La un volum total de emi­
grare impus, pentru o perioada data, de exigentele de viabilitate ale
comunitatii de origine (»), crefterea fluxului (ij) in decursul perioadei
respective duce automat la o scSdere a volumului fluxurilor spre alte
localitati (j).
Da tori tS unor raporturi de ierarhie de dezvoltare fi de comuni­
care specifice intre localitatile de diferite tipuri se ajunge la constitu-
irea unor fluxuri care au cel putin un punct comun — destinatie fi ori­
gine in acelafi timp. Prin intermediul migratiei in stadii sau al migra­
tiei in „lant", fluxurile ajung sa se interinfluenteze fi in acest mod.
Astfel, fluxul „comune — comune suburbane*' este in interacjiune
cu fluxul „comune suburbane — orafe".
Configuratia fluxurilor de m igrate este data de configuratia
raporturilor de calitate a vietii fi de comunicare dintre arii teritoriale.
Reducind argumentatia la liniile ei esenjiale, s-ar putea spune
cS fluxurile de m igrate sint un element structural al migratiei totale
pentru ca:
— migratia este determinate direct de diferentele de calitate a
vietii fi de relatiile de comunicare dintre arii teritoriale;
— ariile teritoriale sc dezvolta in interactiune, constituindu-se
in sisteme teritoriale.
Caracterul sistemic al fluxurilor de migratie reflecta deci carac-
terul sistemic al cauzelor care determina acest fenomen.
In concluzie, principalele premise care susfin ipoteza fluxurilor
de migrafie ca elemente structurale ale migratiei totale sin t:
— caracterul sistemic al cauzelor care determina fluxurile de
migratie, respectiv al raporturilor de dezvoltare fi de comunicare dintre
ariile teritoriale;
— limitarea emigratiei totale dintr-o arie teritoriala, intr-o perioada
data, datorita exigentelor de viabilitate ale acestei arii ca sistem social
teritorial;
—migratia in stadii fi in lant. Fenomenele de migratie in stadii
fi in lant acjioneaza mai mult in calitate de mecanisme de constituire
a fluxurilor de migratie in sistem decit in calitate de cauze. Caracterul
sistemic al ariilor teritoriale, exigentele lor de viabilitate sint o condi-
tie a manifestarii fluxurilor ca sistem. Rolul hotaritor in constituirea

85
fluxurilor ca sistem revine insa interac^iunilor in procesul de dezvol­
tare $i comunicarii dintre arii teritoriale diferite.
Principalele criterii folosite pentru descompunerea migratiei
interne in fluxuri se refera la:
— tipologia localita^ilor de origine si de destinatie a fluxurilor
(rurale/urbane);
— aria de desfa§urare a fluxurilor: intra- sau interzonal^;
— zonele intre care se constituie fluxuri de m igrate de inten-
sitate semnificativa.
Prima etap3. in analiza structurii migratiei interne consta in deter-
minarea compozitiei acestui fenomen din punctul de vedere al fluxuri­
lor care il compun. Data fiind lipsa de date, foarte adesea analizele
de structura a migratiei se opresc la acest nivel, fara a mai reconstitui
$i ansamblul de relatii dintre diferitele „elemente“, respectiv tipuri
de fluxuri.

5.1. Compozitia migratiei in functie de tipul

de mediu rezidential de la originea
si de la destinatia fluxurilor

Prima perioada pentru care dispunem de date complete asupra

acestui aspect se refera la anii 1968—1973 (vezi tabel 5.1.1).
Fluxul dominant este de la comune spre orase. Dupa cum am
incercat sa argumentam in subcapitolul precedent (4.1), este probabil
cS. acest flux a devenit dominant, ca volum, inca incepind cu anii 1950.

Tabel 5.1.1

Ponderea fluxurilor de m igratie, in m igratia totaia., pe categorii de localitati,

in perioada 1968— 1973

(%)
D estinatie Comune
Comune Orase total
suburbane
O r i g i n f !'" - '—

Comune 25,3 3,9 35,5 6 4 ,7

Comune
suburbane 1,5 0,3 3,4 5 ,2
Orase 9,3 1,2 19,6 30,1

to ta l 36,1 5A 58,5 100

Sursa de d a te : A n u a ru l dcm ografic, 1974 (calcule pe baza datelor

din sursa m entionata).

.86
 In perioada 1968—1973, migratia interna este dominata de trei
man fluxuri: comune — ora^e, comune — comune, ora^e — ora^e, sau,
prin regrupare, rural — urban (39,4%), rural — rural (25,4%),urban —
urban (24,5%).
Fluxul comune — ora?e este foarte puternic nu numai sub aspec­
tul ponderii in migratia totals, ci $i sub aspectul intensitS(ii (vezi tabel
5.1.2). In raport cu celelalte fluxuri cu pondere mare, migratia comune—
ora$e este superioarS ca intensitate. Numai fluxul comune suburbane—
ora^e, flux de volum redus (3,4% din migratia totala), are o inten­
sitate mai mare decit fluxul comune — ora^e.

Tabel 5 .1 .2

In ten sitatea flu xurilor de m ig ra te , pe tipuri de lo calitati, in

p erioada 1 9 6 8 — 1973 ( « « ) *

D estinatie Comune
Comune Ora?o
suburbane
Origine

Comune 38 6 53
Comune
suburbane 34 6 77
O ra?e 23 3 49

* nuf = — :------------ —-------------- X 1000, unde m4J

Pi, t+n—M .i + M i,
rep rezin ti indicele in ten sitap i fluxului de la » spre j ; A fy —
volumul fluxului de la i spre j ; t+n — populatia in i,
la sflrfitul perioadei de Teferinta, in cazul acesta, populatia
estim ata pentru 3 0 .X I I . 1973. M i reprezinta intrilri in com u-
n itatile de tip >, din alte tipuri de com u n itati, in perioada
de re fe rin ta; M {, — iejiri din » in alte tipuri de com u n itati.
In decursul perioadei de referinta (vezi M ithodes de meswre...,
1971: 45).
Sursa de d a te : A n u a ru l dem ografic, 1974.

Analiza din punct de vedere al intensita(ii pune in evidenta in

mai mare mSsurS rolul atractiei urbane in desfa^urarea migratiei:
fluxurile de maximS intensitate sint cele cu destinatia ora§e.
Este probabil ca schimbarile in ierarhia de pondere (volum) a
fluxurilor de migratie sint prefigurate, la un moment dat, de ierarhia
lor din punct de vedere al intensitatii. Admitind aceasta ipoteza, con­
form datelor din tabelul 5.1.2 (comparate cu cele din tabelul 5.1.1),
rezulta cS este de a§teptat:
— o apropiere a ponderii migratiei intre ora$e de ponderea flu­
xului comune — ora§e ;
— cresterea ponderii migratiei suburban — urban;

87
 — mentinerea fluxului intre comune la un nivel- superior celui
dintre comunele suburbane;
— mentinerea fluxurilor cu destina^ia comune suburbane la un
volum redus. '
Rezultatele recensamintului din 5 ianuarie 1977 reflecta o compo­
s ite similara a fluxurilor de m igrate (vezi tabel 5.1.3 comparativ
cu tabel 5.1.1).
Tabel 5.1.3

Ponderea fluxurilor de m igranti (pe d u rata vietii) pe categorii de locaUt&p,

la 5.0 1 .1 9 7 7

: . (%)
'■ -^ ^ I J e s tm a p e Comune
Comune Ora^e T otal
suburbane
Origine

Comune Z 1 3 57 81
Comune
suburbane X X 2 2
O ra?e 1 3 X H 17

T otal 1 24
; 3 73 100 *

* F&ra cei inregistrap. la „alte situ ap i p n ed eclarat".

Sursa de d a te : Recensdm intul, 1977, vol. 1.

Ceea ce surprinde este ponderea foarte mare a fluxului comune —

ora^e (57%, fa£a de 36% , inregistrata In 1968—1973). Deoarece 49%
din totalul m igrant lor pe durata vietii, inregistrat in 1977, s-au sta-
bilit in localitatea de domiciliu intre 1965—1977, s-ar putea crede c a
diferen£a dintre cele doua procente nien^ionate provine dintr-o cre^tere
efectiva a ponderii fluxului comune — ora$e, in migratia totaia, dupa
1973. Be$i o tending de creatore a ponderii fluxului respectiv este
vizibila (vezi tabel 5.1.4, col. 3), aceasta cre^tere nu a fost de a$a natura
incit sa ridice ponderea fluxului la o cifra apropiata de 57%.
Factorii care contribuie la o cre§tere exagerata a cifrelor referi­
toare la ponderea fluxului de la comune spre ora^e sint mortalitatea
diferenfiala m igrafia (secundari, lerpiara etc.) in ora$e a celor care
prin statistica starii civile au fost inregistrat in perioada 1968—1973
ca sosi\i in comune, iar in 1977, la recensSmint, ca migranti (pe durata
vietii) cu destinatie urbana.

88
 T abel 5,1.4

Ponderea fluxurilor de m ig ra te pe categorii delocalit&^i in m ig r a ta to ta ls, valori anuale

pentru perioada 1968—1973
(%)
Tipul * fluxului de migratie
An Total
C-C , C S C -0 S~C s s s - o O S OS OS
0 1 2 3 4 5 6 . 7 8 9 10

1968 25,1 4,8 31,8 1,3 0,3 3,1 9,1 1,4 23,1 ' 100
1969 25,4 4,1 32,9 1,5 0,2 3,1 9,4 1,2 22,2 100
1970 26,2 3,5 34,2 1,6 0,3 3,3 9,7 1,2 20,0 100
1971 23,8 4,2 37,6 U 0,3 3,9
8,6 19,01.1 100
1972 26,6 4,1 36,0 1,5 0,3 9,7
.3,3 17,31,2 100
1973 24,8 3,2 39,3 1,5 0,2 9,3
3,4 17,31,0 100
* C = comune; 5 — comune suburbane; 0 =* municipii §i ora?e; primul simbol
indict tipul localitAtii de origine, iar cel de-al doilea tipul localiti^ii de destinatie,
Sursa de date: Anuarul demograjic, 1974.

Modificarea structurii fluxurilor de m igrate (estimate pe baza

inregistrarii migran^ilor pe durata vietii) datorita factorilor men$io-
na£i, poate fi pusa in evidenta mai bine pe baza unei comparand intre
datele de la ultimele doua recensaminte (tabel 5.1.5).

Tabel 5.1.5
Ponderea migrantilor pe durata vietii, pe tipuri de locaUt&ri 51 perioade de stabilire in
locality U 15.03.1966 51 la 5.01.1977
(%)
Localitatea de domiciliu
Anii venirii In Anul recensci- Total
localitate mintului comun& comunS ora?
t- suburban^

- 1939 1966 37,2 2,5 60,3 100

1977 32,6-.f ^ 2,4 65,0 100
1940- 1949 1966 31,0 2,5 66,5 100
1977 27,9 4(1 2,4 69,7 \X 100
1950- 1959 1966 25,7 - 3,3 71,0 100
1977 20,9-^i* 2,9 76,2 jt 100
1960- 1964 1966 27,9 4,6 67,5 . 100
1977 22,2 -hT 4,2 73,6 H 100
Sursa de d a te : A n u a rv J d m o g r a fic , 1 9 7 4 ; Recensdm tni, 1977, vol. I .

89
 Intre recensamintele din 1966 $i 1977 num&rul migranfilor pe durata
viefii care s-au stabilit in comune inainte de 1964 scade cu 603 235
(de la 1 502 227 la 898 992). Din aceste pierderi sau reduced, aproxi-
mativ 28% reprezintS. decese 1, iar 72% „remigr&ri" (migrajii secun-
dare, ter(iare etc.) f&cute dupii 1965, fie in alte comune, fie in mediul
urban. Oricum, aceste date indicS. o pondere tnsemnata a migrafiilor
in stadii, in m igrajia totala. De$i nu dispunem de date de evaluare directa,
foarte probabil ca majoritatea „remigrS.rilor“ din comune s-au f&cut
in urban. Din inregistrarile statisticii civile $tim cS. 55% din plecarile
efectuate din comune, in perioada 1968—1973, au avut ora^ele ca
destinajie. Admijind tik acest procent a fost, in mare, valabil $i pentru
migran(ii pe durata viefii care au remigrat din comune in perioada inter-
cenzitara 1966—1977, rezulta cS. in respectiva perioada au sosit din
rural in ora$e aproximativ 239 500 migranfi care se aflau la cel pu(in
al doilea eveniment de migrare (primul fiind efectuat inainte de 1964).
In concluzie, se poate aprecia c& ponderea mare a fluxului comune—
ora§e in migratia totala, inregistratS la recens&mintul din 1977 (vezi
tabel 5.1.3), este un efect combinat al:
— cre^terii intensit&(ii reale a respectivului flux (vezi tabel 5.1.4)
in decursul perioadei de referin f. O bunS parte din evenimentele aces­
tui flux nu mai sint migrajii primare, ci secundare, terjiare etc. (vezi 1 . 2 ) ;
— mortalita(ii diferen(iale pe medii reziden(iale (mai mare in
rural decit in urban).
Pentru perioada de referinta — in special anii '60—'70 —, com-
pozijia migrajiei interne totale, din punct de vedere al tipurilor de loca­
l i t y intre care se desfa$oar&, este de pus mai ales pe seama diferenjelor
de calitate a viefii intre rural $i urban, a nivelului $i ritmului de indus-
trializare $i urbanizare a (irii.
In migratia totals, in legStura cu schimbSrile in compozi(ie, se
produc §i schimbarile de intensitate.
Acest aspect al dinamicii migratiei totale este unui dintre cele
mai pujin studiate in literatura de specialitate.
Se poate avansa ipoteza ca migrajia totala de la nivelul unei
(Sri este cu atit mai intensS cu cit nivelul de dezvoltare economica al
(arii respective este mai ridicat. O astfel de afirma(ie poate fi validata

1 Cifra este d eterm in ate in baza ipotezei cS. m ig ra n fi cu destinatie ru rale au fost
supusi ratei de m o rtalitate specifica pentru mediul ru ral in perioada 1966— 1976, respec-
tiv 10,15 “/o,, . F a p tu l cSL in estim are am lu crat cu ra ta b r u t i de m o rtalitate, neavind
la dispozifie d ate asu pra stru ctu rii pe virstS a m igranfilor p e d u ra ta viefii, impune c a
rezultatele s3. fie in terp retate cu to a te p m denfa.

90
foarte dificil, dat fiind faptul ca volumul si intensitatea migratiei sint
functie si de dimensiunea medie a unitafilor teritoriale intre care o schim­
bare de rezidentS. se consider;! migratie. Or, aceste unitS^i (localitati,
(inuturi etc.) sint diferite de la o fara la alta 2.
Determinarea factorilor care explica variable anuale ale ratei
migratiei totale implica luarea in considerate a particularita(ilor evo-
lutiei economice, ale structurii migratiei totale pe tipuri de fluxuri $i
ale comportamentelor demografice specifice pentru fara $i perioada
respectiva.

2 Chiar in condipile in care nu putera con trola efectul indus de m&rimea respec-
tivelor u n itap , m igrap a to tala manifesto tendinfa de a av ea valori cu a t it m ai rid icate.
cu cit nivelul de dezvoltare al jarii de inregistrare este m ai rid icat.

R a ta m igrap ei totale pe ja ri P perioade (valori medii anuale)

f a r a si unitate 1 9 5 6 - 1960 1 9 6 1 -1 9 6 5 1 9 6 6 - 1970

de inregistrare - °/oo °lloo °/oo

Suedia (parohie) 72 X X
Statele U nite ale
A m ericii (district) 65 66 69
Jap o n ia (localitap ) 58 71 78
F ra n ja (localitap ) 52 49 63
Cehoslovacia (obec) 31 28 26
Polonia (grom ada) 47 33 27
U ngaria (hely) 38 32 28
R .D .G . (kreis) 39 32 18
R om an ia (localitate) 18 15 15
B u lgaria (raion) 20 20 19

D. Courgeau, A n a ly se Quantitative des M igrations H u -

m aines, M asson, P aris, 1980, p. 7 7 — 78, 2 1 0 ; S. O kita, T . K uroda,
M. Yassukaw a s .a .. Population and Developm ent. The Jap an ese
Experien ce, in P h . H auser (ed.) W orld Population a nd Develop­
ment. C hallenges and Prospects, Syracuse Univ. Press, 1979,
p. 331.

D iferenja dintre Jirile puternic industrializate p recum S tatele U nite ale Americii,
Suedia p Jap o n ia, pe de o p arte, p piri in cu rs de industrializare in anii '60, precum B u l­
garia, R o m an ia si U ngaria, pe de a lta p arte, este evid en ta. F o a rte probabil c a m igratia
to t a li variazS, intre diferite intervale sau „praguri" de dezvoltare econom ica. P en tru
(Srile care se situeaza in cad ru l unui ace la p in terv al de d ezvoltare econom ica, fenomcnul
se poate m enpne relativ con stan t. D eterm inarea p ragurilor respective im plica existen ja
unor inform api asu pra m igrapei to tale din m ai m ulte la ri.

91
 S ch ism in continuare o astfel de abordare pentru cazul migrafici
totale inrcgistratc in Romania (tabel 5.1.6).

Tabel 5 .1 .6

M igra{ia to ta ls ?i em igrarea n e ts din ru ra l in

R . S. R o m an ia

R a ta m igra­ R a t a emigrS- P onderea emi-

Anul tiei to tale rii nete din grSrii n ete din
ru ral ru ral in m igratia
(°/o o )
(°/o o ) to ta ls (% )

1955 21 2 ,6 9 ,0
1956 2 0 ,9 4 ,0 13,3
1957 17,2 3,9 15,6
1958 19,2 5 ,5 2 0 ,8
1959 18,2 5 ,8 2 1 ,6
1960 17,2 5 ,9 2 3 ,3
1961 14,4 5 ,6 2 6 ,0
1962 14,4 5 ,9 2 6 ,5
1963 14,2 5 ,8 2 7 ,4
1964 14,5 5 ,6 2 5 ,9
1965 17,0 8 ,2 2 6 ,3
1966 17,1 8,0 2 8 ,9
1967 X 7 ,0 X
1968 14,6 6,4 2 6 ,1
1969 14,0 6 ,1 2 6 ,1
1970 14,5 6 ,5 2 6 ,5
1971 15,2 8 ,2 3 1 ,7
1972 16,4 8 ,1 2 8 ,8
1973 18,0 9 ,8 3 1 ,7

Sursa de d a te : E . M esaro?, 1969 ?i A n u a ru l

dcm ografic, 1974.

Datele din tabelul 5.1.6 indica o varia(ie oscilanta a ratelor de

migratie totals. In fapt, insa, fenomenul ca atare a cunoscut un pro­
ces de sporire a intensitafii, proces mascat in bunS masura de reducerea
numarului de localitati. De la 4 485 localitati (comune si ora$e) exis-
tente in 1956 se ajunge la 2 942 localitati in 1973. Aceasta scadere s-a
facut pe seama reducerii numarului de comune cu 37%. (In aceea^i
perioadS numarul de orase a crescut cu 38%.) Reducerea numarului
de localitati, de comune in spetS, a afectat variatiile de volum ale migra­
tiei totale in special dupa reorganizarea administrative din 1968, Pe
seama acestui efect de inregistrare este probabil ca se poate pune o
buna parte din reducerea de intensitate a migratiei totale dupa 1968.

92
Diminuarea numarului de comune, prin regruparea acestora, a afectat
in special inregistrSrile referitoare la migratia rural — rural, in sensul
reducerii ponderii acesteia in migratia totals.
Explicarea variafiilor de intensitate ale migratiei totale se impune
a fi fScutS diferen^iat, pe subperioade, in funcfie de particularitSfile
fluxului de m igrate dominant in migratia totala.
Inainte de 1950, in condifiile a mai pu^in de 25% populate urbana
din popula{ia totala a {Srii, migratia rural — rural a fost fluxul domi­
nant. In perioada 1951 — 1953, odatS cu lansarea unor ritmuri rapide
de industrializare socialists, este probabil cS migratia rural — urban
a devenit fluxul dominant sau, oricum, apropiat ca valoare de cel al
migratiei rural — rural. Intre 1953—1957/1958, in condifiile reducerii
substantiate a volumului de deplasSri definitive de la sat la ora?, este
posibil ca migratia rural — rural sS fi redevenit fluxul dominant.
Dupa 1959/1960, migratia sat — ora? revine la o intensitate ridicata
si, probabil, ?i la situafia de flux dominant.
In funcfie de nivelul mediu de intensitate ?i de natura fluxului
component cel mai important, migratia totals poate fi segmentatS in
etapele: inainte de 1950, 1951 — 1953/1954, 1954/1955 — 1957, 1958 —
1960, 1961 — 1970 ?i etapa care incepe cu 1971.
Intensitate maximS a fenomenului este InregistratS la inceputul
anilor '50 ?i dupa 1971, iar cea minimS in anii ‘60.
Diferitele componente ale dezvoltSrii economice ?i sociale au
influcnfat asupra intensitStii migratiei totale in special prin interme­
diul navetismului, al migratiei rural — urban, rural — rural ?i inter-
zonale.
Variabile navetismului rural — urban ar putea fi aproximate
prin intermediul raportului dintre ponderea popula£iei nonagricole
in total populate ocupatS ?i ponderea populafiei urbane. Dat fiind
faptul cS populatia nonagricola este situata majoritar in urban, este
de a?teptat ca navetismul rural — urban sa fie cu atit mai intens cu
cit indicele respectiv are valori mai ridicate. Evident, avem de-a face
cu o aproximare foarte „largS" a fenomenului. Indicele respectiv dS
erori de estimare (subapreciere) in special pentru trecutul apropiat,
dat fiind faptul cS are loc o cre?tere a ponderii locurilor de muncS nona-
gricole amplasate in rural, in totalul locurilor de munca din aceasta
categorie.

93
 Diferentele dintre valorile succesive ale indicelui mentionat pot
fi considerate ca semnificative pentru sensul de variafie al fenomenului
de naveta rural — urban (tabel 5.1.7).

Tabel 5 .1 .7

Schimba.ri in in ten sitatea navetism ului ru ral — urban

1950 1955 1960 1965 1970 1975 1980

Indice navetism ru ral —

urban 1,05 1,13 1,08 1,29 1,25 1,44 1,42
D iferente intre valorile
succesive ale indice­
lui X 0 ,0 8 - 0 ,0 5 0 ,2 1 - 0 ,0 4 0 ,1 9 - 0 ,02

Sursa: A n u a ru l statistic, 1981 (calcule proprii).

Conform acestor estimSri, navetismul rural — urban cunoa^te o

cre^tere mai accentuata in special in perioadele 1950—1955, 1960 —1965
$i 1970 — 1975. Se pare ca in special in perioada 1960 — 1965
efectul navetismului de a frina migratia rural — urban este mai pu(in
compensat de ac(iunea altor factori cu influenta asupra migratiei.
Variatia de intensitate a migratiei rural — urban se regSseste,
in mare, in variatiile pe care le suportS migratia totala. Exceptia o
constituie perioada 1955 — 1957, cind migratia rural — urban este
redusS atit ca intensitate, cit $i ca pondere in migratia totala, acest
ultim fenomen avind insa in aceea^i perioada o intensitate ridicatS.
Se poate presupune ca, pentru perioada respectiva, migratia rural —
rural preia rolul de principals components a migratiei totale. Indica-
tiv in acest sens este faptul cS, dupS 1950, perioada in care nupdali-
tatea din rural atinge valori maxime (intre 10,7%o $i 11,2%0) este
cuprinsS intre anii 1955—1958, deci aproximativ concordant cu etapa
la care ne referim in analiza migratiei totale. Afirmatia are in vedere
faptul cS o parte importantS din cSsStoriile efectuate in mediul rural
se fac prin schimbarea comunitStii de rezidentS pentru cel putin unui
din parteneri (sode, mai ales).
Migratia interzonalS (de tip rural — urban sau rural — rural)
a contribuit la inregistrarea unor valori ridicate ale migratiei totale
in special in etapa 1951 — 1954, cind principala fortS de atracde a migran-
tilor o constituie ora^ele mari (G. Retegan, I. PScuraru, 1974: 53),
care sustin desfS^urarea unor fluxuri de migratie pe distante mari. O
serie de alte evenimente — precum deplasSrile provocate de fenomene

94
de secetS acuta sau de reglementSri restrictive de stabilire a rezidenfei
sau de cStre al(i factori — $i-au pus amprenta asupra intensitS|ii migra­
tiei totale, in special in anii '50.

5.2. Compozijia migratiei in functie de aria

de desf£?urare (intra- sau interjudetean^)

Diferentelor de calitate a vietii $i de intensitate a comunicSrii dintre

zonele social-economice le corespund fluxurile interzonale. Cu cit aceste
diferente sint mai puternice, cu atit migratia interzonala este mai puter-
nicS decit cea din interiorul aceleiasi zone. La rindul lor, diferentele
reflects fie anumite raporturi istorice de dezvoltare intre zone, fie pro-
cese social-economice contemporane de restructurare a acestor raporturi.
Analiza migratiei in functie de aria intra- sau interjudeteanS
de desfS^urare constituie un mijloc de estimare a procesului, din acest
punct de vedere. (De$i zonele social-economice nu se suprapun intru-
totul cu judet ele, sub constringerea datelor disponibile sintem obli­
gati sS adoptSm ca ipotezS de lucru ideea cS judetele nu sint numai
unit&ti administrative, ci $i social-economice, localitStile de pe cuprin-
sul lor constituindu-se intr-un sistem teritorial.)
Migratia interjudeteanS are o pondere mare in migratia totals.
In volumul de migranti pe durata vietii inregistrati la recensSmintele
din 1966 si 1977, fluxurile interjudetene au o pondere de 54% (Recen-
sdmintul, 1966, vol. IV, Recensdmintul 1977, vol. I). Dat fiind faptul
cS migratia intre judete este, dupS cum vom arSta in continuare, in
mare mSsurS migratie rural — urban $i datoritS mortalitStii diferen-
(iale intre cele douS medii rezidentiale, cifra respectivS supraestimeazS
intensitatea realS a fluxurilor interjudetene. (Situate similarS cu cea
comentatS in subcapitolul 5.1., in legSturS cu tabelul 5.1.3.) CS avem
de-a face cu o supraestimare a intensitStii acestor fluxuri atunci cind
se lucreazS cu date de recensSmint asupra migrantilor pe durata vietii
rezultS si din faptul cS ponderea migratiei interjudetene in totalul
celei rural — urban a fost in perioada 1968—1972 de 44% (in timp
ce, conform estimSrilor fScute cu migranti pe durata vietii, aceastS
pondere era in 1977 de 55%).
Migra(ia interjudeteanS are cea mai mare pondere in fluxurile
cu destinatie urbana, in cele urban — urban, in special (tabel 5.2.1).
Aprecierea, de?i fScutS pe baza inregistrSrii migrantilor pe durata vietii,
este consistentS cu constatarea cS migratia interurbanS se desfS^oarS
pe distante mai mari decit celelalte tipuri de migratie (cu care este com-
parabilS).

95
 Tabel 5.2.1
Ponderea m igratiei interjude]:ene pentru fiecare din flu xurile Intre tipurile
de loca]itS.].i (m igranti pe d u rata vietii, 5 .0 1 .1 9 7 7 )

%
__ DgStinape Comune
O ra?e ■ Comune T o tal
suburbane
Origine

Orase 77 53 5-1 73
Comune
suburbane 47 24 37 44
Comune 55 56 37 51

T o ta l 60 54 39 54

Sursa de d a te : Recens&mlntttl, 1 9 7 7 , vol . I , tab . 2 1 .

5.3. Relatii intre tipuri de fluxuri de migrate

Verificarea ipotezei asupra caracterului sistemic al fluxurilor de m igrate

va fi facuta in continuare prin analiza c-orela^iilor dintre intensitatea
acestora.
Conform premiselor teoretice avansate, este de afteptat ca, in
masura in care comunitatile locale de un anume tip —•urban sau rural —
de pe teritoriul unui judej functioneaza ca sisteme sociale locale, intre
intensitatea fluxurilor de m igrate corespunzatoare sa existe corelajii
semnificative.
Dintre fluxurile care se determina in funcfie de caracterul urban/
rural, intra-/interjudejean fi definitiv/pendulatoriu al migratiei, dis-
punem de date numai in legatura cu tipurile rural — urban interj ude-
£ean — rata de imigrare (RUI), rural — urban intrajudejean — rata
de emigrare (RUj), rural — rural inter] ude^ean — rata de imigrare
(RRI) fi navetism la nivelul judejului (N) 3.

• N — p ro p o rp a de naveti^ti tn totalul personalului m u n cito r al jude^ului nu este

propriu-zis o m asurS a unui flu x, nefiind specificate originea ?i d estina]ia s a ; acest indice
tl considerSm totu ?i c a sem uificativ pentru in ten sitatea m igratiei pendulatorii s a t —o raj,
j ti u t fiind cS,, in conditiile actuale, navetism ul este un fenom en prezent in special Intre
aceste tipuri de localitS'fi. U n studiu de caz fic u t pentru judeful Buz2.u pledeaza In spri-
jinul acestei afirm afii — M. B acan aru , I. P etre, I. B icS n a ru , 1978; 2 9 1 —2 9 2 .

96
 Corelafiile dintre intensitafile acestor fluxuri sint prezentate
in tabelul 5,3.1.
Tabel 5.3,1

M atrice de corelap e dintre flu xuri de m ig rap e in

funcfie de mediul rezidenfial si a ria in tra- sau inter-
jude^eanS. de desft^urare *

RUI RUt RRI j N

1

RUI 0,43 0 ,5 3 — 0 ,2 5
RU, _ 0 ,7 8 - 0 ,5 5
RRI — -0 ,3 8

* Vezi in an exa 2 —v5, v6, v9, v 6 6 ; pentru

/> = 0 ,0 1 , r — 0 ,42.

Selectind numai corelajiiile de maxima intensitate, relatiile din­

tre cele patru tipuri de fluxuri se prezinta grafic ca in figura 5.3.1,
Navetismul se afla deci in relatie negativa cu toate formele de
migratie definitiva semnificate prin variabilele incluse in analiza, in
special in raport cu MRUj.
Rela(ia negativa dintre migratia rural — urban intrajude(eana
si navetism poate fi interpretata in ipoteza ca in majoritatea judetelor
se reduce tot mai mult „specializarea" satelor in a da fie migranfi defi-
nitivi, fie naveti§ti pentru ora$, Numai in masura in care cele doua tipuri
de comportament de migrafie ajung sa f i e prezente in acelcapi localitdfi
rurale pot intra in „concurenfd", accentuarea unuia ducind la estomparea
celuilalt. Este probabil ca dezvoltarea rejelelor de transport in comun
^i o serie de alji factori (asupra carora vom reveni) au contribuit la adop-
tarea comportamentului navetist rural — urban $i in satele care ante­
rior erau relativ izolate.
0 .5 3
RUl RRI

0 F ig . 5 .3 .1 . — Corelatii sem nificative in tre principalele

tipuri de m ig ra te ,
- 0 ,5 5
R Uj

Rela^ia puternica dintre fluxurile de tip R R I si RU, (fig. 5.3.1)

poate fi interpretata ca argument pentru susjinerea ipotezei „migra(iei
in lan (": emigrarea din comune in ora^ele aceluia§i judet creeaza o cerere
de forta de munca pentru agricultura, satisfacuti prin atragerea popu-

97
la^iei active din comunele altor judete. Migratia de tip R R I se dezvoltS
insa $i ca urmare a efectului combinat dintre o cerere mare de forta
de munca in orasele de la destinatie $i acordarea dreptului de rezidentS
in marile orase in mod selectiv, favorizind speciali^tii, personalul cali-
ficat. (0 astfel de selectivitate a fost pusS in eviden^a pentru cazul
municipiului Brasov — L. MSdSras, 1980.) Pentru emigrandi din rural
fara sau cu nivel scSzut de calificare, stabilizarea in comunele din apro-
pierea marilor ora^e este impusS tocmai de aceasta selectivitate.
Trecind la nivelul individual de analiza, se poate infera concluzia
ca principalele motivatii social-economice ale emigrSrii rural — rural
pe distante mari sint legate de exercitarea unor ocupatii fie in comune,
in unitati agricole dezvoltate, fie in centre urbane, ca navetisti. Este
probabil ca a$a stau lucrurile avind in vedere, in plus, faptul ca judetele
cu cea mai mare atrac^ie a ruralilor de la mare distan|a sint caracteri-
zate atit prin grad ridicat de urbanizare, cit $i prin nivel ridicat de dez­
voltare agricola. Acesta este cazul judetelor Timis, Constanta si Ilfov
(considerat in limitele sale de pina in 1981 $i avind in vedere functio-
nalitatea sa conjugate cu cea a Bucurestilor).

5.4. Relatii intre fluxurile

de migrate interjudetene

5 .4 .1 . Fluxurile cu destinatie in urban

In cadrul capitolului 4 fluxurile de migratie au fost abordate numai

prin prisma volumului sau intensitSdi lor la origine (ca emigrare) sau
la destinatie (ca imigrare). Cu ajutorul analizei cauzale au fostpuse in
relate variabile socioeconomice cu variabile de emigrare sau de imigrare.
Pentru principala variabila referitoare la migratie interjudeteanS — imi-
grarea ruralilor in orase situate in judete diferite de origine —, prin­
cipalul factor explicativ 11 constituie ponderea populatiei ocupate in
sectorul de stat al economiei in total populate.
Prin acest gen de analiza se accentueazS rolul factorilor care actio­
neaza la destinatia fluxului (in cazul in care variabila dependents este
imigrarea) sau la origine (in cazul emigrSrii).
Premisele teoretice formulate in prima parte a lucrSrii conside-
rau ca factori explicativi ai migratiei nu atracda sau respingerea social-
economicS de la destinatie $i respectiv originea fluxului, ci raportul
dintre factorii care acdoneazS la origine $i la destinatie. Pentru a cunoaste
acest raport si rolul pe care 11 joacS in influentarea procesului de
migratie, se impune un alt tip de analizS, in care fluxurile sS fie conside­

98
rate in sensul lor propriu, ca multime de persoane care se deplaseaza
intre o origine si o destinatie comuna.
In masura in care fluxurile respective au nu numai un continut
statistic (agregare a unei multimi de persoane cu caracteristici comune),
ci si unui social, atunci este de a?teptat ca sensul si rela|iile dintre flu­
xurile interjudetene sa exprime o ierarhie de dezvoltare intre judetele
implicate in relatie.
In plus, acest tip de analiza are avantajul de a permite verificarea
existentei unei corela|ii intre raporturile de dezvoltare si relatiile de
comunicare intre arii teritoriale aflate la niveluri diferite de dezvoltare.
Urmarea acestui drum de analiza este mult complicate de numarul
mare de fluxuri posibile in miscarea migratorie interjudeteana ((40 x 40) —
— 40 = 1 560 fluxuri). Evident, o harta in care trasezi pina la 1 560
de „linii", reprezentind tot atitea fluxuri, este foarte greu de citit ?i,
prin aceasta, foarte putin utila.
Intreprindem o prima analiza asupra fluxurilor de migratie inter­
judeteana cu destinatie urbana (originea lor este nespecificata, putind
fi rurala sau urbana). Aceste fluxuri sint in buna masura (73% din total
migratie interjudeteana cu destinatie urbana) fluxuri rural — urban.
Folosim datele recensamintului din 1977.
Pentru reducerea unei realitat complexe la liniile ei esentiale,
retinem in analiza pentru fiecare judet c^ e doua fluxuri (de gradul I
II) — cele care la origine au cel mai mare volum. In al doilea rind,
renuntam, pentru moment, la municipiul Bucure?ti, a carui putere
de atractie depase?te cu mult pe a celorlalte ora?e. Construim deci o
configurate a fluxurilor de migratie principale facind abstractie de
orasul-capitala, care constituie principalul centru de atractie pentru
24 din cele 39 judete ale turii (in baza cifrelor de m igrant pe durata
vietii, 1977). Pentru aceste judete au fost considerate ca fluxuri prin­
cipale cele al caror volum se situa pe locurile doi si trei (pe locul I fiind
emigrarea la Bucuresti). Din cele 39 X 2 = 78 fluxuri, au fost retinute
un numar de 62, care indeplineau conditia de a nu fi dublate de un con-
traflux de volum mai mare. Deci, daca mfj este fluxul de migratie
din judetul i in orasele judetului/, atunci acesta a fost retinut ca flux
principal daca §i numai daca m i} > mH.
Pentru a trasa in intregime harta regiunilor sau sistemelor inter­
judetene, cu destinatie urbana, se impune luarea in considerate — in
aceasta etapa a analizei — a rolului jucat de Bucuresti- Am considerat
ca judete care graviteaza in jurul acestui ora? pe cele al caror flux spre

9&
Bucuresti este mai mare de 4 ori 4 fa(& de fluxul de emigrare de volum
imediat’ inferior, din acela^i jude(. Au rezultat 8 fluxuri principale de
gradul I spre Bucuresti, de la Arge$, Dimbovija, Prahova, Galati, Ialo-
mi(a, Constanta, Ilfov $i Teleorman. Corespunzator, pentru aceste
judete fluxurile care fusesera determinate ca „principale de gradul I"
au devenit, prin luarea in consideratie a atracjiei Bucurestilor, „prin~
cipale de gradul II " .
In continuare am procedat la construirea unui indice al atractiei
urbane (migratorii) a judetului prin calcularea diferen(ei dintre num&rul
fluxurilor principale de sosire §i cele de plecare din judej. In prealabil
am ponderat numarul fluxurilor (de sosire/de plecare) care la origine
au avut volumul cel mai mare cu 2 , iar pe cele care la origine au fost
pe locul al doilea cu 1 (vezi tabel 5.4.1)5.
Tabel 5.4.1

N um aru l d e flu xuri interjudefene principale de sosire in cen trele urbane ale judefului
sau de plecare din judef (m igranfi pe d u rata viefii la recensam intul din 5 .0 1 .1 9 7 7 .

N r. flu xu ri de N r. fluxuri de Indicele de

Ju d efu l sosire p lecare atra cfie in urban
a m igranfilor (I A)
gradul I |gradul II gradul I gradul I I
5--= ( ( 1 x 2 ) +
o • 1 2 3 4 + 2 )— ((3 x 2 ) +
+ 4)

A lba (AB) 1 1 -3
A rad (A R) 1 1 1 -2
A rges (AG) 2 1 1 - 1
BacAu (BC) 1 1 1 1
B ih o r (BH ) 1 1 1 —2
B istrif a-NAsAud (BN ) 1 1 -3

1 P rag u l este relativ a rb itr a r ales. Pornind de la fap tul c i B u cu restiu l este de
peste 6 ori m ai m are d ecit u rm ato ru l ora? in ierarhia volum elor de populafie, am fi p u tu t
considera a ce asta cifra d rep t p rag . Coborirea la 4 a fost facu ta in u rm a analizei intregii
serii de rap o rtu ri „volum flu x spre Hucure?ti/volum flu x spre a lt ju d ef, de in ten sitate
im ed iat inferioarA". In jurul cifrei 4 se produce o „rupturA " a seriei de d ate.
5 U n astfel de indice estim eaza a t it in ten sitatea flu xurilor de im igrare in rap o rt
cu un judef d at, cit si extensiunea cim pului de m igrafie din care in judeful respectiv
sosesc m igranfi. Cu cit indicele este m ai m are, cu a tit centrele u rbane din judeful respec­
tiv a tra g m ai m ulfi m igran fi, din m ai m u lte judefe. Validarea acestu i indice se p oate face
?i prin ra p o rta re a sa la un indice ca re estimeazA num ai in ten sitatea atracfiei urbane
a m igranfilor (calculat ca ra p o rt intre m igrafia netA pe d u rata viefii in centrele urbane
ale judefului ?i populafia nonmigrantA din judef). Conform asteptA rilor, din to talu l de
4 jud efe cu im igrare maximA (peste 800°/M, 3 sint judefe definite d rep t ..cen tre de im i­
g ra re ", din 14 judefe cu em igrare m axim a (peste — 800°/oo), 12 sin t din categ oria „cen-
trelo r de em igrare" (vezi com en tariul la tabelul 5 .4 ,1 ).

100
 Tabel 5,4.1 (continuare)

5 = ((1 X 2) +
0 1 2 3 4 + 2 ) - ( (3 X 2 ) +
+ 4)

Boto^ani (BT) 1 1 —3
B ra so v (BV) 3 7 13
Br^ila (B R ) 1 1 -3
Buz&u (BZ) 1 1 —3
C aras-S e/erin (CS) 1 1 0
Cluj (C J) 3 1 1 1 4
Con5tan fa (CT) 1 2 1 2 ,
C ovasna (CV) 1 -2
D im bovita (D B) 1 1 —3
Dolj (D J) 2 2 1 4
G alati (GL) 2 2 1 1 3
Gorj (G J) 1 1 -—3
H a rg h ita (HG) 1 1 —3
H un edoara (HD) 2 4 1 6
Ialo m ita (IL ) 1 1 —3
Ia?i (IS ) 3 1 1 6
Ilfov (IF ) 1 1 1 - 1
M aram urej (MM) I 1 1 2
Mehedinpi (MH) 1 1 1 —2
Mures (MS) 1 1 1 1 0
N eam t (NT) 1 1 —3
O lt (OX) 1 1 —3
P ra h o v a (PH ) 1 2 1 1 1
Satu M are (SM) 1 1 -3
Sftlaj (S J ) 1 —3
Sibiu (SB ) 2 1 1 5
S uceava (SV) 1 1 1 -2
Teleorm an (TR ) 1 1 —3
Tim i? (TM) 4 1 9
T u lcea (XL) 1 1 —3
Vaslui (F S ) 1 1 -3
V ilcea (VL) F 1 —3
V ran cea (VR) 1 1 -3
B u cu re?ti (B) 8 16

Un prim rezultat al acestor opera(ii este clasificarea judepelor din

punct de vedere al comportamentului lor de migratie in cinci categorii.
I. centre de imigrare, cu indice de atrac(ie mare $i fara fluxuri
de plecare de marime semnificativa 6: Bucure^ti, Brasov si Timi§ (evi­
dent, Bucure^tiul ar avea un indice mult mai mare daca procedeul
de construire nu 1-ar defavoriza);

8 Cele m ai im p ortan te din fluxurile lor de em igrare au un volum m ai m ic d ecit

con trafluxu rile corespunz&toare.

101
 II. centre de imigrare-emigrare, cu indice mai mare decit zero si
cu fluxuri de plecare de m arime sem nificativa: Iasi, Hunedoara, Sibiu,
Cluj, Dolj, Maramures, B acau, Constanta, G alati;
III. centre de „tranzitie“, cu indicele de atracfie egal cu zero,
respectiv cu fluxuri de emigrare si de imigrare egal la numar: Caras-
Severin, Mures §i Prahova;
IV. centre de emigrare-imigrare, cu indicele de atractie (IA) —2 <
< I A < 0 : Arad, Bihor, Covasna, Ilfov, Mehedinti, Suceava, Arges;
V. centre de emigrare, cu IA < — 3, respectiv fara nici un flux
de sosire de marime semnificativa; in aceasta clasa sint cuprinse 18
judete: Alba, Bistrita-Nasaud, Botosani, Braila, Buzau, Dimbovita,
Gorj, Harghita, Ialomita, Neamj, Olt, Satu Mare, Salaj, Teleorman,
Tulcea, Vaslui, Vilcea, Vrancea.
Pe baza acestei clasificari se poate trece la reconstituirea relatiilor
majore dintre fluxurile de migrate.
Urmarind distributia fluxurilor pe harta (vezi fig. 5.4.1 si 5.4.2),
se poate vedea cu u^urinta ca miscarea migratorie interjudeteana, este
orientata in 1977 cdtre cele trei m ari centre de im igrare: Bucuresti, Brasov
si Timis. Intre ele, acestea sint relativ independente, in sensul ca nu
exista fluxuri de gradul I (cu intensitate maxima intre fluxurile de
emigrare de la origine) care sa le uneasca direct. Desigur, factori de
natura social-economica actionind pe durata mare de timp au contri-
buit la aceasta situatie. Atractia migratorie este, probabil, $i rezul-
tat al unei anume ceniralitcifi geografice: judet ele Timis, Brasov si
Galati sint plasate pe o „banda‘‘ care traverseaza tara de la vest la est,
in apropierea liniei mediane dintre extremitatile de sud si de nord
ale tarii.
Considerind ca apartin aceluiasi sistem de migratie judetele legate
direct sau indirect printr-un flux principal, a rezultat configuratia pre-
zentata in fig. 5.4.1.
Exista deci trei mari sisteme de migratie definite prin princi-
palele lor centre de convergenta a fluxurilor:
I. sistemul Timis ~ Hunedoara — Cluj — Dolj (14 ju d ete);
II. sistemul Brasov — Sibiu (7 judete);
III. sistemul Bucuresti — Galaji — Constanta (13 judete).
De mai mica intindere sint sistemele:
IV. Ia s i (4 ju d e (e );
V. Maramures (2 judete).
Rod al unei succesiuni de operatii tehnice relativ numeroase,
gruparea judetelor in astfel de sisteme se cere argum entata si inter-
p retata.
Principala ipoteza interpretativa pentru aceste evidente empi-
rice este ca structurarea fluxurilor de migratie reflectd (a) o ierarhie spe-

102
Fig. 5.4.1. — Sistemul principalelor fluxuri de migrate interjudeteana cu destinatie in urban. 1977 (migratie
pe durata vietii)'
cificd a dezvoltdrii social-economice a unor judefe $i (b) exist enfa unei
relative consistente valorice (culturale) intre respectivele judete, toate aces-
tea manifestate in condign de (c) proximitate teritoriala.
Incepem argumentarea cu componenta cea mai putin problema­
tic;! a ipotezei: proximitatea teritoriala. Din cele 35 de fluxuri principale
de gradul I, numai 6 traverseaza un alt judet pentru a ajunge de la
origine la destinatie. Este vorba de fluxurile Bihor — Timis, Cluj —
Hunedoara, Dolj — Hunedoara, Bacau — Brasov, Galati — Bucu-
resti, Constanta — Bucuresti. Toate aceste fluxuri leaga intre ele judete
cu grad ridicat de urbanizare (in 1977, 6 din cele noua judete implicate
in relatii aveau peste 53% populatie urbana, gradul national de urba­
nizare fiind de 47,5% Anuarul statistic, 1977). Din acestpunct de vedere
s-ar putea considera ca regasim o manifestare a regularitatii: migratia
urban — urban se face pe distante mai mari, decit cea rural — rural.
Similar, 6 din cele 30 de fluxuri principale de gradul II leaga
judete care nu sint vecine: Suceava — Timis, Cluj — Brasov, Bistrita-
Nasaud — Hunedoara, Ialomita — Brasov, Ilfov — Constanta, Galati —
Brasov.
Pentru verificarea componentei (a) din ipoteza enuntata, folo-
sim drept referinta sistemul de migratie Timis (vezi fig. 5.4.3). Prin
analiza de regresie am constatat ca migrarile in urban, din alte judete,
sint determinate in principal de gradul de dezvoltare al judetului de
destinatie, estimat cu ajutorul indicelui „numar de personal la 1 0 0 0
locuitori". Valorile aceluiasi indice inscrise pe „nucleele“ grafului din
figura 5.4.4 indica o strinsa corelatie intre ierarhizarea judetelor din
acest punct de vedere si modul de structurare a fluxurilor: pe o aceeasi
ramura a grafului, deplasarii de la destinatie spre originea fluxurilor
Tirni^ (383)

Arad Bihor Hunedoara C a ra s Severin

1318 ) (301) 1(3 6 6 ) (343)
F ig. 5.4.3. — Personal munci-
to r la 1 0 0 0 locuitori in 1977 pe
judetele com ponente ale siste-
D o lj (259) Cluj (349)
mului de m igratie T im is.
t
Gorj Olt S a la j B istrifa - Mure^
(292) (224) (197) N asa u d (212) (306)

ii corespunde o ierarhie descrescinda a valorilor indicelui inscris. Exista

o singura abatere de la regula: in Gorj se afla originea unui flux spre
Dolj, dar personalul muncitor la 1 0 0 0 de locuitori este mai numeros
in primul decit in cel de-al doilea judet, contrar asteptarilor teoretice.

105
 Desi sub aspect statistic este normala o astfel de abatere, incli-
nam spre a o considera nu atit ca expresie a unei relatii statistice intre
ierarhia de dezvoltare si structurarea fluxurilor, cit, mai ales, ca efect
al unei insuficiente a tehnicii de construire a grafului fluxurilor de migra-
Brasov ( C 7 5 )

I------ S ------ 1
Sibiu (38 5) B qcq u (27 2) Covasna
F ig . 5 .4 .4 . — Personal m u n cito r
la 1 0 0 0 locuitori in 1977 p e
judetele com ponente ale sistem ului
f i (297)
de m ig ra te Brasov.
1 I
Alba (299) V flcea (2 37) N eam t[259)

tie. Intre volumele fluxurilor de emigrare de gradul I $i II din Gorj,

spre Dolj si respectiv Hunedoara, exista o diferenta foarte mica, de la
10 896, in primul caz, la 10 214, in cel de-al doilea caz.
Tehnica de determinare a nucleelor in graful migratiei lucreaza
numai cu volumul fluxurilor principale de gradul I, indiferent de dife­
renta dintre acesta $i cel de gradul II. In cazul fluxului de gradul I I ,
spre Hunedoara, ierarhia dintre origine si destinatie este respectata,
fiind in acest caz conform asteptarilor derivate din ipoteza.
. In cazul sistemului Brasov (fig. 5.4.4) corelatia dintre modul de
structurare a fluxurilor si ierarhia de dezvoltare a judetului este con-
forma cu ipoteza enuntata. Corelatia ramine la fel de buna si in cazul
sistemelor Bucuresti, Ia s i si Maramures.
In structurarea fluxurilor joaca, desigur, un rol si raporturile
culturale dintre judete. Acest factor, de natura calitativa, este mai
greu de pus in evidenta cu ajutorul unei astfel de analize, cu atit mai
mult cu cit actioneaza conjugat cu o serie de alti factori nu numai
manifesti (precum raporturile de dezvoltare), ci si latenti, de natura
psihosociala (precum traditiile de comunicare prin migratie etc.). Chiar
in limitele acestui tip de analiza pot fi facute, totusi, unele estimari.
Raportarea regiunilor istorice la „regiunile" (sistemele) de migra­
t e indica raporturi de intersectare intre cele doua tipuri de arii.
0 prima regularitate derivata din analiza comparative a tipuri-
lor de judete, din punctul de vedere al comportamentului lor de migra­
tie, si a regiunilor istorice de apartenenta: cu cit judetul are o m ai mare
putere de atractie, cu atit „cimpul“ din care isi recruteazd migranfii este
m ai diferit de regiunea istorica de care apartine judeful respectiv.
Judetele cu indice maxim de atractie din grupa „centre de imi­
grare" sint la capatul unor fluxuri a caror origine se afla, majoritar,

106
in afara regiunii istorice a jude(ului de destinatie (vezi tabel 5.4.2).
In schimb, judetele ..centre de imigrare-emigrare" (cu indice de atrac­
tie mai redus decit centrele de imigrare) atrag migranti preponderent
din aceea^i regiune istorica.
Tabel 5 .4 .2

N um arul fluxurilor principale (de grad I si I I ) in fu n cp e

de p uterea de a tra c p e a oraselor de la destinatie si de regiunea
isto rica de la origine

A tra ctia m igrantilor

Originea fluxului
in rap ort cu fo arte m are m are (centre de T o tal
destinafia (centre de im igrare-
im igrare) emigrare)

aceeasi regiune
istorica 8 23 31
a lta regiune
istorica 15 6 21
T o tal 23 29 52

X2 = 8 ,7 9 sem nificativ pentru p = 0,01.

Astfel (vezi fig. 5.4.1), Doljul grupeaza fluxuri din Oltenia, Clujul
din Transilvania, Sibiul — majoritar din Transilvania, Iasul din nordul
si centrul Moldovei etc. Dintre marile centre de imigrare, Bucurestiul
are in cea mai mare masura un cimp de atractie conform cu granitele
regiunii istorice de apartenenta (vezi fig. 5.4.1).
Din judetele tarii, 22 (considerind inclusiv municipiul Bucuresti
ca judet) isi mentin in 1977 puterea de atractie urbana a migrantilor pe
care o aveau in 1966 (tabelul 5.4.3). Rezulta deci ca schimbarile canti-

Tabel 5.4,3

Indicii a tra ctie i in urban a m igrantilor, la recensam intele din 1966 si din 1977

Indici Dife- Indici Dife-

ren(;a ren ta
Ju d ep jl Ju d etu l 1977-
1977 1966 1977- 1977 1966
1966 1966

0 1 2 3 0 1 2 3

A lba -3 -3 0 B istrita-N asau d -3 -3 0

A rad -2 - 1 - 1 Botosani -3 -3 0
Arge? - 1 - 1 0 B raso v 14 8 6
B acau 1 3 -2 B raila -3 —o 0
B ihor -2 -2 0 Buzau —J -3 0

107
 Tabel 5 .4 .3 (co n tin u a re)

o 1 2 3 0 1 2 3

C aras- Severin 0 1 - 1 Mures 0 - 1 1

Cluj 4 6 -2 Neamj: -3 -3 0
C onstan ja 2 3 - 1 Olt -3 -3 0
Covasna -2 -2 0 P rah ov a 0 2 -2
D im bovija -3 -3 0 Satu M are -3 -3 0
Dolj 4 1 3 S&laj -3 -3 0
G alap 3 6 -3 Sibiu 5 2 3
Gorj —3 -2 - 1 Suceava -2 -2 0
H arg h ita -3 -3 0 Teleorm an —3 —3 0
H un edoara 6 9 -3 Tim is 9 7 2
lalo m ija -3 —3 0 Tulcea -3 -3 0
Iasi 6 5 1 Vaslui -3 -3 0
Ilfov — 1 - 1 0 V ilcea -3 -3 0
M aram ures 2 1 1 V rancea -3 -3 0
M ehedinp -2 -3 1 B u cu resti 16 14 2

tative, referitoare la intensitatea fluxurilor, se petrec in 18 judete.

Schimbarile calitative sint mai pu(in frecvente, in special pentru flu­
xurile care in 1966 aveau o maxima intensitate (gradul I) (tabel 5.4.4).

Tabel 5 .4 .4

Schimb&ri calitativ e in stru ctu ra flu xurilor principale

de m igratie intre 1966— 1977

In ten sitatea fluxului

Tipul de schim bare T o tal
gr. I * gr. I I

flux nou X 5 5
disparipe flux 2 1 3
schim barea destina-
tiei fluxului 5 4 9

T o tal 7 10 17

* F lu x u l cu cel m ai m are volum in rap o rt cu

fluxurile de la aceea^i origine.

Reorientarea fluxurilor principale de la o destinatie la alta ,pare

a f i efect nu atit al schimbarii raporturilor de dezvoltare dintre ariile de
sosire, cit m ai ales efect al unui proces de „invdtare“ sau de contagiune
sociala, realizat diferentiat in raport cu caracteristici ale acestor arii.
Un prim argument in favoarea acestei ipoteze este de natura
negativa: reorientarea flu xu lu i principal spre o alta destinatie se face
nu pentru ca ritmul de dezvoltare in noua arie de sosire este m ai mare-

lOff
decit in prim a. In acest sens am constatat ca rata de crestere a numaru-
lui de personal muncitor la 1000 locuitori, intre 1966 si 1977, nu este
sistematic mai mare la destina(ia din 1977 decit la cea din 1966, pentru
fluxurile principale de gradul I care au aceeasi origine in aceste doua
momente.
In schimb, se poate constata ca fluxu rile acestea se reorienteazd,
in decursul perioadei de referinfd, spre destinafii care au nivel de dezvol­
tare superior celui existent la destinafia anterioard.
Estimind nivelul de dezvoltare social-economica prin personalul
muncitor la 1000 locuitori, putem evidentia corelatia dintre ierarhia
de dezvoltare a zonelor de sosire in momente diferite, pentru fluxuri
care au aceeasi origine, si schimbarea sensului acestor fluxuri (tabel 5.4.5).
Tabel 5 .4 .5

Personal la 1000 locuitori in 1977, la destinajiile

fluxului

Ju d e { de plecare D estinajia din D estinajia

in 1966 1966 din 1977

B ih or A rad (318) Tim is (383)

V ilcea Dolj (259) Sibiu (385)
Alba H unedoara(366) Sibiu (385)
B acau G alaji (308) B raso v (475)
Ialo m ija Constanta B u cu resti
(403) (522)

Schimbarea destinatiei fluxului principal de emigrare din Bihor

de la orasele din Arad (in 1966) spre cele din Timis (in 1977) s-a facut
deci nu pentru ca in Timi$ dezvoltarea economica s-ar fi facut mai
rapid decit in Arad (in intervalul 1966—1977), ci pentru ca Timisul
are un nivel de dezvoltare superior Aradului. Este probabil ca, intr-o
prima etapa (anume in 1966), emigrarea din Bihor a fost orientata
priori tar spre Arad ca judet cu nivel de dezvoltare superior, aflat in
proximitate teritoriala. In aceeasi perioada se inregistra un flux impor­
tant de migranti (pe durata vietii) nu numai spre orasele din Arad
(7 900), ci si spre orasele din Timi$ (7 000). In intervalul 1966—1977,
raporturile se schimba, fluxul spre Timi$ devine dominant (11 000
persoane, fata de 10 600 spre Arad). Aceasta schimbare, desi de inten­
sitate relativ redusa, ar putea fi interpretata ca efect al unui proces
de comparatie sociala pe care migrantii potentiali din Bihor 11 fac,
cu ajutorul informatiilor pe care le primesc de la migrantii efectivi din
Timis si Arad, intre aceste doua destinatii. Optiunea majoritara pentru
Timis (aflat la o mai mare distanta decit Aradul, fata de Bihor) ar putea

109
fi consecinta a difuzarii convingerii ca „!n Timis este mai bine decit in
Arad" 7.
Cu toate riscurile pe care le implica trecerea de la judet ca uni-
tate de analiza agregata la individ, se poate avansa ipoteza ca migrati­
on se orienteaza intr-o prim a etapa spre zonele apropiate, cu oportunitdti
economice, indreptindu-se ulterior spre zone — m ai apropiate sau m ai
depdrtate — in care oportunitafile economice se imbina cu cele sociale.
Un alt tip de schimbare importanta in studierea fluxurilor de
migratie este autonomizarea unor centre de atracfie. Astfel, Iaful si Mara-
muresul devin in principal centre de atragere a migrantilor: in 1966
Maramuresul gravita in jurul Clujului, iar Iasul in jurul Bacaului. In
Maramuref cererea economica de forta de munca a fost mai mare decit
in Cluj: intre 1973 si 1977, spre exemplu, cresterea personalului munci-
tor la 1000 locuitori a fost de 117%, iar in Cluj de numai 107%. Similar,
Iasul are, in aceeasi perioada, o crestere de 118%, fata de Bacau cu
116%.
Prin autonomizarea unor centre de atractie fi prin modificarea
puterii de atractie a vechilor centre, in 1977 se ajunge la o regrupare
a judetelor intr-o configuratie diferita de fluxuri de migratie.
Desemnind regiunile de migratie prin principalul lor centru de
atractie, putem caracteriza modificarea structurii acestor fluxuri prin:
— extinderea sferei de influenta a sistemului Brasov (de la 2 la
6 fluxuri integrate in acest sistem) ;
— reducerea ariei de influenta a sistemului Timis (de la 16 la 13
fluxuri aferente) si Bucuresti (de la 19 la 12 fluxuri) si constituirea sis-
temelor Ia si si Maramures, cu cite 3 si, respectiv, un flux.
Modificarea puterii de atractie pe care o arie social-economica
o exercita asupra migrantilor este determinata si de comportamentul
de migratie al ariei respective la inceputul perioadei de referinta.
Judetele care in 1966 erau centre de imigrare — avind deci maxima
putere de atractie si fiind lipsite de fluxuri de emigrare semnificative —
isi maresc puterea de atractie a migrantilor din alte judete (in centrele

7 In 1977 volum ul de vlnzare de m arfuri nealim entare pe locuitor, era de 5,6 mii
lei la Tim is si de A, 1 mii lei la A r a d ; sim ilar, cresterea respectivului ind icator a fost de
144% pentru prim ul si de 128% pentru cel de-al doilea jud et. Consumul de ap a p o ta-
bila de uz m enajer a fost in 1973 de 19,4 me pe locuitor ia Tim is si de 8 ,1 me la A rad .
Similar, pentru reorientarile de la Dolj la Sibiu (originea la V ilcea), de la H un edoara
a Sibiu (originea la Alba) si de la G alati la B raso v (originea la B a ca u ), cresterea con-
iumului de ap a potabila distrib uita prin conducte a fost de respectiv 141— 1 7 1 % ,
164— 171% , 122— 152% (prim a cifra indica sporul la d estinatia din 1966, iar cea de-a
loua la d estinatia din 1 9 7 7 ; sporul este calculat prin rap o rtarea 1977/1973).

110
lor urbane), in decursul perioadei intercenzitare (tabel 5.4.6). Cresterea
cea mai importanta o are Brasovul (tabel 5.4.3).
Pentru centrele de imigrare-emigrare, in care predomina atractia
fafa de respingerea migranfilor, tendinta specifica este aceea de reducere
a puterii lor de atractie. Intensitatea maxima a acestei tendinte apare
in cazul centrelor urbane din Hunedoara si din Galati. Excepfiile aces­
tei categorii sint Doljul, Iasul, Maramuresul si Sibiul, cu tendinta
de sporire a puterii de atractie.
In fine, in cazul judetelor care in 1966 aveau o putere redusa de
atractie (centre de emigrare-imigrare si de emigrare — in termenii
clasificarii pe care am propus-o), indicele de atractie se mentine la ace-
lasi nivel $i la data recensamintului 1977.
Tabel 5 .4 .6

Schim barea com portam entului de m ig ra te al judetelor, in perioada 1966— 1977 si

caracteristicile sale la inceputul perioadei de referinta

Tipul de com p ortam en t de migratie in 1966

V a ria tia indicelui de
a tr a c p e a m igranti- im igrare- emigrare- Total
lor intre 1966— 1977 im igrare em igrare
em igrare imigrare

BV Dj SB MR MH
crestcre TM IS
B MM 9

ARG AB SM
BH BN SJ
CV BT TR
m entinere la IF BR TL
acelasi nivel SV BZ VS
DB VL
HR VR
IL
NT
OT 22
BC AD
CS GJ
CJ
descrestere c j
GL
HD
PH 9

T o tal 3 11 8 18 40

Sursa de d ate: R ecensam intul, 1966, vol. I V ; Recensam intul, 1 9 7 7 , vol. I {vezi
si tab el 5 .4 .3 ).

Ill
 Analiza comparative a evolutiei acestor situatii pune in evidenta
faptul ca judetele cu nivel de dezvoltare foarte ridicat continua sa-si
multiplice puterea lor de atractie asupra migrantilor, in timp ce majo-
ritatea jude^elor cu nivel ridicat de dezvoltare (precum Galati, Hune­
doara etc.) tind sa-^i diminueze aceasta putere. In judetele de emi-
grare-imigrare in care predominau in 1966 for^ele de respingere a migran­
tilor, fara a fi insa unice, se manifests tending de men^inere a indi-
celui la acela^i nivel. Pentru judetele din categoria centre de emigrare
este sigur ca nu s-a manifestat o tending putemica de cre§tere a puterii
lor de atractie (exceptie jude^ul Mehedin^i). Datorita procedeului de
construire a indicelui de atractie a migrantilor — luarea in conside­
ra te a numai primelor doua fluxuri de emigrare din fiecare judet —,
limita sa minima este fixa (—3). Nu putem $ti deci, prin aceasta metoda,
daca nu cumva o parte din centrele de emigrare din 1966 nu au suferit
chiar o reducere a puterii lor de atractie, pina in 1977.
Pe baza acestui tablou al evolutiei cimpurilor de atractie a migran­
tilor se poate aprecia ca tendinta de reducere a decalajelor de dezvol­
tare §i, implicit, de putere de atractie a migrantilor se realizeaza in pri-
mul rind pentru judetele din categoriile „imigrare-emigrare" si „emi-
grarevimigrare", judete aflate de o parte §i de alta a liniei medii de dez­
voltare.
In concluzie, principalele procese prin care se realizeaza schim­
barea structurii fluxurilor de migratie interjudeteana (de tip rural —
urban) sint:
— autonomizarea unor centre de atractie (dispar fluxurile de
emigrare de gradul I) in care converg mai multe fluxuri de imigrare
(cazul Maramures si Ia$i) ;
— reorientarea fluxurilor principale (de gradul I, in special) catre
o alta destina(ie (fluxurile dominante de emigrare din Alba, Bihor,
Bacau, Ialomita, Vilcea);
— cresterea sau reducerea capacitd{ii de atractie a migrantilor ducind
la aparhia, disparitia sau schimbarea gradului de intensitate a unor
fluxuri care leaga jude(ul respectiv de alte judete.
Principalii factori care determina aceste schimbari in structura
fluxurilor de migratie sint: modificarea raporturilor de dezvoltare eco-
nomicd si sociala dintre diferite arii teritoriale si procesele de comparatie
si contagiune sociala care due la adoptarea unor comportamente de
migratie diferentiate in raport cu caracteristicile specifice ale ariilor
de destinatie. Desigur, in legatura cu aceasta ultima categorie de factori,
cunoasterea este inca insuficienta; datele obiective nu permit eluci-
darea unor mecanisme complexe dc factura psihosociala. Nu este mai

112
putin adevarat insa ca, fara aceste ipoteze interpretative care introduc
in analiza factori de natura psihosociala, procesele de restructurare
a fluxurilor de migratie nu pot fi intelese.

5 .4 .2 . Fluxurile cu destinatie in rural

In figura 5.4.5 este prezentata configuratia acestor fluxuri, determinata

cu aceea^i metoda ca si in subcapitolul precedent (pentru fluxurile spre
urban).
Migra(ia din judete spre comunele alt or j ude(e este in maremasura
(83%) 8 migrate de tip rural — rural. Datorita acestui fapt, fluxurile
sint mult mai putin integrate intr-un sistem decit in cazul migra(iei
cu destinatie urbana (vezi comparabil figurile 5.4.1 $i 5.4.5). Indirect
datele sustin ca migrafia rural — rural este in m ai mare mdsurd disper-
sata decit cea rural — urban. Daca in cazul migra(iei spreorase (fig. 5.4.1)
fiecare judet este origine sau destinatie pentru un flux principal (de
gradul I), pentru migra(ia cu destinafie rurala, 4 judete (Dolj, Sibiu,
Braila §i Bistri(a-Nasaud) sint complet izolate din acest punct de vedere,
in sensul ca nu constituie nici punct de plecare, nici de sosire pentru
vreun flux important.
0 alia trdsdturd distinctiva intre fluxu rile cu destinatie urbana
(fig. 5.4.1) p cele cu destinatie rurala ('fig. 5.4.5) este ca, prin modul lor
de relafionare, primele indica un fenom en de m i grape „in l a n f (vezi cap.
1.2) mai puternic decit cele din cea de-a doua categorie.
Principalele centre de atrac(ie a migrantilor cu destina(ie rurala
sint judetele Timi^ (7 fluxuri de imigrare) si Constanta (4 fluxuri de
imigrare). In comunele din Timis se stabilesc migranti vendi din vestul
tarii. Spre comunele din Constanta se orienteaza fluxurile din Moldova
si Muntenia. Principalele directii de deplasare sint de la nord la sud,
din zonele de munte spre cele de cimpie, iar in cadrul zonelor de cimpie,
de la vest la est.
Daca interpretarea acestor sensuri s-ar face prin simpla citirc a
harCi (fig. 5.4.5), atunci s-ar putea considera ca migrafia rural — rural
interjudeteana se face in special spre judetele dezvoltate din punct de
vedere agricol. Corespunzator, s-ar putea considera ca aceasta categorie
de migranti schimba domiciliul pentru a putea lucra in unitati agri­
cole in care productivitatea si nivelul de retribuire sint mai ridicate.
Corelatia intensitatii migra(iei rural — rural cu nivelul mediu al veni-
turilor din cooperativele agricole ale judetului de destinatie este relativ
scazuta (r = 0,43), desi de valoarc semnificativa. Din acest motiv.

8 P en tru m igrantii pe d u rata vietii de respectiTul tip, la 1.05.1977.

113
I'ig. 5.4.5. — Sistcuiul priucipalelor fluxuri lie migratie intcrjudetcana cu destinatie in rural, 1977 (migratie pe
durata vietii).
factorul respectiv nu se impune printre determinantii principali ai
fenomenului (vezi capitolul 4).
Coroborind informatiile furnizate de analiza cauzala (tabelele
4.2.4 si 4.2.5) cu cele oferite de analiza de structura, se poate ajunge
la o imagine mai exacta asupra determinarii migratiei rural — rural.
Din cercetarea selectivitatii migratiei in functie de sex (4.3) a rezul­
ta t ca m igratia prin casatorie explica numai o parte a schimbarilor de
domiciliu intre comune, in special m igratia dispersata, pe distante
reduse. Pentru m igratia in flux intre comune rolul esential revine unor
alti factori, precum dezvoltarea agricola, nevoile de forta de munca
in agricultura §i in sectoarele neagricole ale judetului de sosire si nive­
lul general de dezvoltare socioculturala a acestuia (tabel 4.2.5). La
locul de origine a fluxului actioneaza, cu rol ,de stimulare a emigrarii,
ponderea mare a tineretului in populatia rurala, precum si dezvoltarea
industrials, a judetului sub nivelul mediu pe tara (vezi factorii deter­
m in a n t, pentru v8, in tabelul 4.2.5). In plus, judetele care atrag in comu­
nele lor migranti din comunele altor judete sint caracterizate §i prin
faptul ca orasul lor „principaJ" (cel mai mare) are un rang superior in
ierarhia oraselor tarii.
Desi nu a fost cuantificata in aceasta analiza, nu trebuie omisa acti-
unea unor traditii dedeplasare a populatiei, in special pentru cazul migra-
tiilor rural— rural la mare distanta, de la Suceava la Timis, spre exemplu.
Este probabil ca, pentru diferitele fluxuri- rural — rural inter-
judetene, factorii m entionati se grupeaza si acfioneaza cu intensitati
diferite. Astfel, imigrarile ruralilor in comunele judetului Constanta
este probabil ca sint legate in special de dezvoltarea agricola ridicata
a acestui judet, dar si de nevoia crescuta de forta de munca in agricul­
tura sa, generata si de emigrarile anterioare din rural in urbanul acelu­
iasi judet (vezi si anexa 4, coloana variabilei v6). In schimb, pentru
fluxurile orientate spre Timis, par a fi mai im portante, sub aspectul
atractiei forfei de munca in rural, dezvoltarea socioculturala ridicata
a acestui judet §i nevoia de forta de munca manifests in sectoarele
neagricole. Desigur, actioneaza si nivelul ridicat al veniturilor din agri­
cultura $i nevoia de forta de munca in aceasta ram ura, dar, se pare,
mai putin decit in cadrul celuilalt mare pol de atractie — Constanta.
Se poate admite, cu titlu de ipoteza, ca m igratia rural — rural
intre judete vecine are la baza in mai mica masura m otivatia gasirii
unui loc de munca dorit decit m igratia corespunzatoare dintre judete
indepartate, care nu sint vecine. In cazul judetelor vecine sensul flu­
xurilor de migrafie rural — rural reflects ierarhia de dezvoltare gene-
rala, sub aspect socioeconomic. M otivatia „casatorie" ar putea fi cumu­
late. in acest caz cu m otivatia de alegere a rezidenfei intr-un judet cu
nivel de dezvoltare socioeconomica mai ridicata.

115
 6.1. Ipoteza etapelor imgrafiei rural-urban

Analiza intreprinsa in capitolele precedente (4 $i 5) a precizat care este

rolul variatiilor de dezvoltare pe termen scurt (de la un an la altui)
sau sincronice (interjude^ene) in determinarea MRU.
Problema care se punc este daca nu exista §i o acfiim e m ai lentd
a unor factori care determina variafii ale acestui flu x pe perioade mai
m ari de tim p. Intreaga analiza asupra etapelor MRU este facuta in
ipoteza existence! unei astfel de acttuni.
A doua ipoteza de baza a acestui capitol sus^ine ca M R U se
schimbd de la o etapa la alta din punctul de vedere nu numai al intensi-
ia}ii, ci al structurilor ci cauzale.
Variabilitatea fluxului de la rural la urban poate fi analizata
avind in vedere;
a) volumul fi intensitatea fluxului;
b) relajiile sale cu alte fluxuri de m igrate;
c) cauzele;
d) consecin^ele procesului.
In funcfie de datele disponibile vom trata in special aspecte legate
de punctele a), c) $i d),
In literatura romana de specialitate acest subiect al etapelor
migratiei a fost tratat indeosebi de I. Measnicov L In studiile sale (1968a,
1968b, 1969), migratia interna este analizata pe perioade intercenzi-
tare; 1930—1941, 1941 — 1948, 1948-1956, 1956—1966, Concluziile pe
care le trage se ref era in special la fluxurile fi cauzele dominante pe etape.

1 A. Teodorescu pune, de asem enea, problem a etapelor m igratiei interne in

R om an ia, in rnemoire-ul pe care II realizeazi la C E D O R in 1978. E l urm&reste pro­
cesul pe etape fo arte m ari si, din acest m otiv, tra te a z a in acela^i fel intreaga migratie
d e dupa anii '5 0 . L a nivelul cercetarii em pirice foloseste ca perioada de referintA anii
1 9 6 8 — 1973 si ia in consideratie in special m igratia nets, la nivelul jud eteloi.

116 Extras din Dumitru Sandu, FLUXURILE DE MIGRAJIE IH ROMANIA

Editors Academ iei Republic!! Socialiste Romania , Bucuresti, 1984, cap. 6 §i 7
 Din punctul nostru de vedere este important de re^inut —in iegatura
cu analiza pe perioade intercenzitare — ca, daca in 1930 procentul de
migranti pe durata vie^ii cu domiciliu urban era de 44% (fa£a de total
migranti pe durata vie£ii), cifrele corespunzatoare pentru recensamintele
din 1966 $i 1977 erau de 67% si respectiv de 76% (tabel 4.1.1).
Inainte de anii '40 deci fluxul cel mai important era cel r u r a l-
rural. In perioada 1941 —1948, puternic marcata de influenta razboiului
$i a secetei din Moldova din anii 1946—1947, se pare ca fluxurile cele
mai importance au fost cele dintre diferite regiuni ale Jarii (mi^carea
de la est la vest — I. Measnicov 1968, 1969). Incepind cu anii '50, dupa
cum am argumentat deja (4.1, 5.2), se manifests. tendinja trecerii la o
migrajie interna dominata de fluxul rural — urban.

6.2. Criteriile de segmentare pe etape a procesului

de migrate rural— urban

Pentru a ajunge la etape mai pu£in artificiale decit etapele intercen­

zitare, incercam sa facem segmentarea procesului de MRU, in timp,
£inind seama de factori socioeconomici care il determina.
Conform modelului teoretic al analizei (3.2), la „capatul" lan£ului
cauzal al fluxurilor migratiei se afla politica de investijii $i schimbarile in
organizarea relatiilor deproducfie. lnfunc£iede caracteristici §i de eveni-
mente economice din aceste domenii am stabilit etapele dezvoltarii socio­
economice 2 care, probabil, sint semnificative pentru fluxul MRU,
Criteriile fundamental ale segmentarii se refera la:
a) ritmurile de schimbare anuald in volumul investitiilor pentru
o anume perioada;
b) structura schimbdrilor in politica de investijii, Din acest punct
de vedere, ceea ce intereseaza in primul rind este raportul dintre ere$-
terea investitiilor in Industrie si cresterea investitiilor in agricultura;
c) evenimentele socioeconomice cu ,Snfluen\d locald“ (numai pentru
o parte din perioada analizata) directa sau indirecta asupra MRU,
Exemple tipice pentru aceste categorii de evenimente sint definiti-
varea procesului de cooperativizare a agriculturii in 1962, Congresul
al IX-lea al P.C.R., Conferinta Nationala a P.C.R. din decembrie 3967
si altele in continuare.
Este evident ca, chiar daca se iau in consideratie mai multe cri-
terii, demarca^ia intre etapele dezvoltarii nu este neta; „decuparile"
2 Orice eom parafie sau evaluare a acestor etape, in rap ort cu alte clasificari de
acest tip, trebuie sa fie fAcutS avind in vedere c& in cazul nostru este v orb a de o Upo-
logie a etapelor dezvoltdrii sacial-econam ice din punct de vedere a l m igratiei interne. Linia
de d e m a rc a te intre etape nu este aceeasi indiferent de tipul de analiza, de obiectivele
urmArite prin clasificare.

117
pe care le efectuam in seriile cronologice de date pot fi „naturale" dupa
unele criterii si conventionale dupa altele. Pentru rezolvarea unei astfel
de probleme nu exista standarde de u tilizat: am ales sa facem seg-
mentarea fluxului de MRU in functie de factorul care este probabil
a fi cel mai im portant pentru procesul respectiv in decursul perioadei
de referinta.
In tabelul 6.2.1 sint prezentate valorile variabilelor care carac-
terizeaza intensitatea ?i structura schimbarilor in domeniul investitii-
Tabel 6.2.1
R a ta de crestere an uala a investitiilor * totale si pe ram u ri (indici cu baza in lant) si
em igrarea n eta din ru ra l: 1951— 1980

An si segm en-
T o tal In v estitii in In v estitii in Diferenta ra- R a ta em igra­
ta re adoptatS,
investitii industrie agricu lture (telo r: indus­ rii nete din
(% )’ (°o) trie.— agri­ rural
(% )
c u lt u r e %) (7oo)
0 1 1 2 3 4 = 2 - 3 5

I 1951 141 166 103 + 63 12,3

1952 133 131 147 -1 6 8,5
1953 127 130 105 + 25 7,9
II , 1954 88 92 142 -5 0 5,9
1955 111 106 130 -2 4 2,6
1956 113 109 86 ■ +23 4,0
1957 93 90 113 -2 3 3,9
1958 109 108 143 -3 5 5,5
1959 117 111 131 -2 0 5,8
1960 138 130 156 -2 6 5,9
1961 12 2 120 123 - 3 5,6
1962 115 120 115 + 5 5,9
III 1963 109 106 107 - 1 5,8
1964 111 114 105 + 9 5,6
1965 109 108 107 + 1 8,2
1966 110 108 103 + 5 8,0
1967 117 125 112 + 13 7,0
1968 112 112 119 - 7 6,4
1969 106 104 108 - 4 6 ,1
1970 109 106 113 - 7 6,5
IV 1971 no 113 111 + 2 8,2
1972 111 115 102 + 13 8 ,1
1973 108 114 99 + 15 9 ,8
1974 113 109 109 0 11,7
1975 115 111 114 - 3 8,5
1976 109 105 113 - 8 12,5
1977 112 116 112 + 4 14,0
1978 116 120 111 + 9 15,0
1979 104 107 98 + 9 14,9
1980 103 103 105 - 2 13,7
* R atele sint calcu late pe baza unor valori exp rim ate in p returi com parabile,
S u rsa; A nuarele statistice ale R .S . R o m an ia.

118
lor (variabilele corespunzatoare criteriilor de tipul a) si b)) mentionate
mai sus).
In functie de valorile variabilelor din tabelul 6.2.1 $i de eveni-
mentele economice pe care le consideram importante pentru MRU,
adoptam segmentarea prezentata sintetic in tabelul 6. 2 .2 .
Inainte de a trece la analiza pe etape este de precizat semnifi-
catia criteriilor de segmentare pentru MRU.
Tabel 6 .2 .2

E ta p e le m igratiei ru ral —u rb an : caracteristici ale factorilor d e te rm in a n t si ale procesului

d eterm inat, pe etape

C restere Crestere
Cresterea invest i^ie E m igrare ru rala n ets
invest,
investi­ agricu lt,
in ind.
ETA PA * tiilor (me- (medie
(medie m e d ia ratei
die col. 1 , col. 3
col. 2 tabl. anuale tendintS * *
tab l.6.2 . 1 ) tabel
6 .2 . 1 .) (estim.)
6 .2 . 1 )
0 1 2 3 4 5

I. D ecolare industrials 9 ,6 nivel puternic

rapida 1 9 5 1 - 1953 134 142 12 0 ridicat descendentS

II. Cooperativizarea agri- 5 ,0 nivel

culturii 1954— 1962 112 110 127 minim ascendents

I I I . T ranzitie (reorgani- 6,7 nivel stagnantS,

zari econom ice si a d ­ 110 110 109 tranzitie oscilatorie
m inistrative dupS
1965) 1 9 6 3 - 1970

IV . D ezvoltare industria­ 1 1 ,0 nivel puternic

ls 1 9 7 1 - 1978 112 113 109 rid icat ascendents
* E ta p e le sint desem nate prin procesul socioeconomic cel m ai im p ortant pentru
perioada. Nu vom insista asu pra etapei a V -a, caracteristicile ei fiind inca greu de con-
tu r a t, in b aza datelor disponibile.
** Sensul si in ten sitatea tendintei sint date de co relap a dintre variabile „ tim p "
{V 1) si „ ra ta de em igrare n eta din ru ral" ( V 5 ). P en tru primele p atru etape, in ordinea
i a - I V , aceste corelatii au valorile; —0 ,9 2 ; 0 ,6 7 ; 0 ,3 7 ; 0,90.

Acceptind premisa ca variatia in timp a fluxurilor de migratie

este o reactie la schimbarile socioeconomice, toate criteriile de segmen­
tare se refera la schimbarile in politica de investitii.
Pentru primele doua criterii (col. 1 si 2, tabel 6.2.1) am conside-
rat ca este adecvata ipoteza: cu cit ratele de crestere anuala a inves­
titiilor in interiorul unei etape sint mai mari, cu atit MRU este mai
intensa.

119
 Criteriul „investitii in agricultura" conteaza in special ca element
de calcul pentru a determina raportul dintre cresterea investitiilor in
industrie si in acest domeniu. In principiu s-ar putea spune ca MRU
este cu atit mai puternica in cadrul unei etape cu cit cresterea inves­
titiilor in industrie este mai rapida fa(a de cresterea investitiilor in
agricultura. Efectul acestui raport intre investitii se exercita asupra
migratiei prin intermediul jocului intre cererea §i oferta de forta de
munca in rural, in urban si intre rural §i urban, precum si prin inter­
mediul cresterilor de productivitate a muncii.
Exista mai multe motive pentru care in etapa 1954—1962, in
care cresterea investitiilor este mai mare in agricultura decit in indus­
trie, nu se ajunge la o situatie de „supraurbanizare" (3.2), de atragere
in ora$e a unor rurali care nu pot fi ocupati in mediul urban:
— cresterea investitiilor in agricultura nu se traduce imediat
intr-o crestere a productivitatii muncii. Ca urmare, exista un decalaj
considerabil intre momentul efectuarii investitiilor in agricultura §i
crearea unui excedent de forta de munca in agricultura, pe seama aces­
tui factor;
— investi(iile in industrie, chiar daca au o crestere mai mica
decit in agricultura, in perioada 1954—1962, se men(in la un nivel
mult mai mare, capacitatea industriei de a influenta MRU, pe aceasta
cale, raminind mai mare decit cea a agriculturii.
Dintre toate criteriile cantitative utilizate pentru segmentarea
procesului de dezvoltare socioeconomica pe etape, cel care este de maxima
eficacitate pentru predictia MRU se refera la cresterea investitiilor
in industrie fata de cresterea corespunzatoare din agricultura (vezi
col. 2 si 4 din tabel 6 . 2 . 1). Deci, se pare ca ceea ce conteaza mai mult
pentru emigrarea de la sat la oras nu este atit cresterea investitiilor
in industrie, cit mai ales cresterea relativa a aceluia^i proces in agricultura.
Cu atit mai surprinzatoare este aceasta constatare cu cit ar fi de asteptat
ca sporirea investitiilor sa ac(ioneze in acelasi sens, fie ca se desfasoara
in industrie, fie ca se desfasoara in agricultura.
Faptul poate fi interpretat numai daca se are in vedere ca inves­
tigate in agricultura. actioneazd asupra M RU, la un nivel dat al veni­
tului national p e locuitor, p e doua cai: prin influenta asupra producti­
vitatii muncii agricole si prin influenta asupra par(ii din venitul national
care este alocata investitiilor industriale.
In conditiile anilor 1955, o crestere m ai rapida a investifiilor in
agricultura are consecinfe nu numai asupra cresterii productivitatii in
acest domeniu ci, m ai ales, asupra diminuarii relative a ritmulhi de cres-

120
 tere a investitiilor in Industrie si, ca urmare, prin reducerea cererii urbane
de for}a de muncd, determina scaderea nivelului mediu al intensitatii
fluxu lui de MRU.

6.3. Particularita|ile fluxului de migrate

pe etape

6 .3 .1 . Volumul $i intensitatea

Valorile medii ale ratelor de MRU, pe etape (vezi tabel 6.2.2., col. 4)
difera semnificativ intre etape succesive 3. Rezulta ca, chiar daca seriile
de date nu au fost segmentate in „cele mai bune" sau „adevaratele"
puncte ale schimbarii caracteristicilor fluxului, etapele determinate
sint — in Iinii mari — specifice in ceea ce prive^te intensitatea proce­
sului.
Este probabil ca erorile de estimare a intensitatii fluxului de
MRU datorate schimbarilor administrative („redefinirii“ de localitati
etc.) au avut o influenza mai mare asupra estimarilor anuale decit asupra
celor pe perioade (pentru detalii vezi anexa 3).
Valoarea medie anuala a emigrarii nete din rural, pentru perioada
1951 — 1978, este depa§ita numai in etapele extreme (I si IV, tabel 6. 2. 2).
Daca facem abstractie de excedentul de migranti care apar la recensa-
mint (datorita efectelor de subinregistrare in anii intercenzitari), volu­
mul fluxului de emigrare neta din rural in urban are valorile medii din
tabelul 6.3.1.
Tabel 6.3.1
E stim a re a volumului emigrarii
nete din rural, pe etape
( medii anuale)

Volumul emi-
E ta p a
gr&rii nete

I 1951- 1953 118 300

II 1954- 1962 62 100
III 1963- 1970 81 400
IV 1971- 1978 129 500

In interiorul fiecarei etape, fluxul manifesta tendin(e specifice

(vezi tabel 6.2.2, col. 5).
3 Valorile testului t pentru diferen):ele intre medii sint sem nificative la un nivel
de 5% pentru diferentele intre etapele I —I I si I I — I I I 51 la un nivel de 1% pentru
diferenla intre etapele I I I — IV .

121
 In bgatura cu asp^cteb volum si intensitate a fluxului de MRU
poate fi oferita o proba in plus pentru sustinerea segmentarii adoptate.
Dat fiind faptul ca MRU a fost „controlata“ mai ales prin atractia
marilor ora^e ale £arii (4.2.2), se poate formula ipoteza ca evoluj:ia imi-
grarii spre aceste ora^e are etape similare cu etapele pe care le-am desem-
nat pentru intreaga {ara. Judeful Brasov este judetul care — dato-
rita orasului Brasov — are o mire putere de atractie asupra migran-
tilor, a migrantilor din comunele altor judete, in particular. Din acest
puncc de vedere, analiza istorica a migratiei nete a orasului Brasov
(care include 66% din totalul populatiei oraselor judetului respectiv)
ar fi una din cele mai bune cai de validare a ipotezei noastre de segmen-
tare. O analiza asupra rolului migratiei in dezvoltarea economica a
orasului Brasov (L. Madaras, 1980) realizata cu obiective si metode
diferite de cele ale lucrarii de fata, of era ocazia unei astfel de validari.
Tinind seama de intensitatea §i omogenitatea valorilor migratiei nete,
in evolutia miscarii migratorii a acestui oras se disting patru etape,
dupa 1948: I, 1948—1954; II, 1 9 55-1961; III, 1962-1970 : IV, 1971 —
1977 (L. Madara?, 1980: 61). Punctele de segmentare a procesului de
migratie in cazul Brasov nu difera cu mai mult de 1 an de cele pe care
le-am folosit in analiza la nivel national. Important este ca ordinea de
intensitate a imigrarii nete in Brasov, pe etape, este foa rte apropiata
de ordinea pe care am determinat-o in cazul emigrarii ne te din rural,
la nivel de tara (tabel 6.3.2).
Tabel 6 .3 .2

E tap ele M R U la nivel national si ale im igrarii nete in o rasu l B raso v

E ta p a
Indice al m igratiei
I II III IV

R a ta de emigrare n eta din ru ral, la nivel

t a ra (medie anuala) 9 .6 ** 5,0 6 ,7 1 1 ,0
R a ta de im igrare net& pentru orasul
B raso v (medie an uala)* 4 7 ,3 6,0 35,6 4 1,0

* D upa L . Mad&ras, 1 9 8 0 :6 1 .
** Diferentele care ap ar in legaturS cu in ten sitatea procesului in prim a etapa
(fata de cea de-a p a tra ), intre cele dou3. analize — locala si n ationala — , d e riv a in prin­
cipal din intervalul de tim p folosit pentru a defini prim a e ta p i. In cercetarea asupra
orasului B raso v ace a sta este definite pentru intervalul 1948— 1 9 54; in analiza la nivel
national sint luate valorile pentru perioada 1951— 1953.

122
 6.3.2. Structurile cauzale

Mentionam la inceputul acestui capitol (6.1) ipoteza ca MRU se schimbS

de la o etapa la alta nu numai din punct de vedere al intensitStii, ci
si al structurilor ei cauzale. Confruntarea unei astfel de ipoteze cu fap-
tele este deosebit de dificil de facut in termeni cantitativi. Necesitatea
de a utiliza ca baza de analiza corelatiile intre serii cronologice scurte,
care definesc o etapa, face ca argumentarea sa fie mai putin sigurS.
Apelul la factorii calitativi va fi mai frecvent decit in analizele ante­
rioare. Complexitatea problemei obliga in plus la o analiza explica tivS
diferen(iata a intensitatii §i tendintei fluxului de migratie pe fiecare
etapa. Este deci o ipoteza a demersului nostru ca nivelul si tendinta
fenomenului de m igrate cer explicatii diferite.
In prima etapa a procesului, MRU are un nivel ridicat deoarece
pe parcursul ei se desfasoara un demaraj industrial accelerat, pornind
de la o baza economica restrinsS. In decursul anilor 1949 si 1950 eco-
nomia romaneascS a fost orientatS de planuri anuale cu scopuri de recon-
structie economica, impuse de situatia de dupa razboi. Investitiile in
industrie sint mari $i ritmul lor de crestere este de asemenea ridicat
(tabel 6.2.1, col. 2). In consecintS, cererea de minS de lucru in orase
este ridicatS. Investitiile sint fScute mai ales in marile ora^e in care
exista deja o infrastructura necesarS. RezultS o migratie spre marile
ora$e mai puternicd decit in etapele urmatoare (G. Retegan, I. PScuraru,
1974: 52—53).
Tendinta descendenta a fluxului in decursul acestei etape este de
pus pe seama tendintei similare a variatiilor anuale ale investitiilor in
industrie (tabel 6. 2. 1 , col. 2 ).
Un alt factor care trebuie luat in consideratie pentru primele doua
etape este transformarea socialists a agriculturii (tabel 6.3.3).
In decursul primei etape procentul de gospodarii taranc^ti care
se inscriseserS in cooperative sau in intovSrS^iri agricole era incS redus.
Este mai probabil ca in aceasta prima etapa factorul determinant pentru
emigrare, la nivelul mediului rural, sa fi fost diferentierea verticals $i
contraditiile sociale (vezi 4.1).
DacS, din punctul de vedere al intensitStii MRU §i al cresterii
industriale, primele douS etape difera net intre ele, din punctul de
vedere al influentei structurii sociale interne a satului asupra migra­
tiei, demarcatiile nu mai sint la fel de clare. Faptul cS pinS in 1957
numai 19,8% din gospodSriile (Sranesti erau inscrise in unitafi coope-
ratiste agricole (G.A.C., C.A.P., intovSrS^iri) ne permite sS apreciem
cS determinantii migratiei legati de o structurS socialS bazatS in esentS
pe proprietate privatS continuS sS actioneze asupra acestui fenomen.cu
consecinte importante, pinS spre mijlocul celei de-a doua etape. Este

123
 Tabel 6.3.3
Migrafra ru ra l— urban 51 tran slo rm area socialists a ag ricu ltu rii
1 9 5 0 - 1962

Cooperatori inserisi Cresterea anualft a

C resterea anualtt R a ta de
In unit&ti agricole num&rului de fam i-
a p rocen tu lu i de em igrare
cooperatiste, din lii inscrise in coo-
Anul gospod&rii Inscrise n e t i rural
to ta l gospodS.rii p erativele agricole
in uniti^ i coopera­ urban
t&r4ne$ti * de p rodu cfie **
tiste 7 oo
% m ii

0 | 1 2 3 5

1950 0 ,1 12 ,2
1951 2 ,1 2 ,0 7 ,7 12,3
1952 2 ,5 0 ,3 9 0 ,1 8 ,5
1953 7 ,9 5 ,5 3 ,5 7,9
1955 8 ,3 0 ,5 9 ,6 5 ,9
1955 9,6 1,3 4,6 2 ,6
1956 11,5 1,9 5 8,6 5,0
1957 19,8 8 ,3 157,7 3 ,9
1958 50,3 2 0,5 89 ,0 3 ,3
1959 — __ 38 3 ,0 5 ,8
1960 _ _ 568,9 5,9
1961 — — 6 3 1 ,0 5,6
1962 _ _ 1 2 5 5 ,0 5,9
1963 — _ — 5,8
1965 — — — 5 ,6
1965 — - — 8 ,2

* A n u a ru l statistic, 1958.
* * A n u a ru l statistic 1962, 1 963. E ste probabil cS. M R U a fost influenlatS mai
ales prin crearea de cooperative decit de Jntovttr&siri ag rico le; din acest m otiv nu am dat
informa^ii d etaliate asupra inscrierii in in to virS jirile agricole.

probabil ca in ultima parte a celei de-a doua etape, dupa anii 1958 — 1959,
cooperativizarea devine factorul dominant cu ac(iune in interiorul
mediului rural, in sensul stimularii MRU,
Formarea cooperativelor agricole de produc(ie a contribuit la
emigrarea din rural in urban nu numai prin cresterea productivitatii
muncii in agricultura, ci 51 prin consecin(ele psihosociale, mult mai
dificil de redat. Este probabil ca, acolo unde adoptarea modelului coope-
ratist nu a fost facuta pe baza unei schimbari efective a atitudinii fa)a
de organizarea productiei agricole, decizia de migratie la ora$ a fost
determinate nu numai (nu in primul rind) de ratiuni economice, ci si
psihosociale.
Nivelul redus al M RU in cea de-a doua elafia se ex plica, dupa.
cum am men(ionat deja, prin:

124
 — reducerea parfii de venit national acordata acumularii (pentru
argumentare — 6. 2) ;
— reducerea ritmului de crestere a investijiilor in industrie
(reducere legatS de o crestere a investijiilor in agricultura, crestere
care, pe termen scurt, nu ajunge sa influenteze productivitatea in acest
domeniu).
Tendinta de crestere a intensitafii fluxului in aceasta etapa (II)
este legata, pe de o parte, de tendin(a similara a investi(iilor in indus­
trie (tabel 6. 2. 1, col. 2) §i, pe de alta parte, de aceelerarea procesului
de transformare socialists a agriculturii (tabel 6.3.3, col. 3).
Efectul cresterii cererii de munca in industrie (V13) se exercita
relativ sincronic (in acelasi an) asupra emigrarii din rural (Vo) 4, Lega­
tura dintre industrializare si emigrare din rural este deci de intensitate
semnificativa in decursul acestei perioade. Constatarea este importanta
deoarece sugereaza absenfa fenomenului de „supraurbanizare" chiar in
conditiile in care ponderea relativa a investifiilor in venitul national se
reduce si cooperativizarea contribuie la crearea unui disponibil de for(a
de munca in agricultura, pentru sectoarele neagricole. Probabil ca
factorii care permit evitarea efectului de „supraurbanizare" in aceste
conditii sint „stilul national de dezvoltare" al (Srii si etapa de inceput
in care se aflS procesul de MRU. Atita timp cit „efectul de contagiune"
(6.3.3) nu este inca foarte puternic, strategia nationals de dezvoltare,
care pune accent pe necesitatea ocuparii depline a for(ei de muncS §i
coreleazS politica de construc(ii si acordare de locuin(e cu cea de creare
de locuri de munca, actioneaza in mod eficient in sensul frinSrii feno­
menului de „supraurbanizare".
In cea de-a treia etapa, 1963 — 1970, factorul esential determi­
nant al MRU ramine cererea de muncS in industrie. Efectul cresterii
industriale nu se mai exercitS sincronic, ci cu un decalaj de aproxima-
tiv un an 5.
Nivelul mediu al emigrarii — cuprins intre maximul din cea de-a
patra etapS si minimul din etapa a Il-a — este dat de nivelul investi-
tiilor in industrie.
Este probabil cS, dispunind de date mai amanun(ite, in cadrul
etapei a Ill-a s-ar putea distinge douS subperioade: Ilia , 1963—1965,
$i Illb , 1966—1970. In prima subperioada continuS sS acfioneze unui
din factorii semnalati pentru sfir^itul etapei a Il-a, respectiv efectele

4 r5 13 = 0 ,8 3 , sem nlficativ pentru f — 0 ,0 1 . Controlind influenza timpului

( V I ) , corelatia ram ine de asem enea sem nificativa; i5 13 1 = 0,67.
5 In tre em igrarea n e ta din ru ral „intlrziata“ cu un an (V 3) fata de variabilele
independente ?i cresterea procentului de populatie o cu p ata in industrie (V 1 3 ), co relatia
este sem nificativa, d ar m ai mica decit in etap a an te rio a ra ; r3 13 ■- 0 ,7 6 , r3 13 1 - 0 ,7 5 .

125
de produCtivitate si psihosociale ale cooperativizarii6. Conform esti-
marilor noastre, emigrarea din rural continua curba ascendenta ince-
puta inca din anii 1956—1957, pina in 1965 (vezi anexa 3). Deoarece
in subperioada 1963 —1965 ritmul de crestere a investitiilor in indus­
trie este mai redus decit in anii 1959—1962, este foarte probabil ca
tendinta de crestere a emigrarii din rural se mengine in special datoritd
efectelor cooperativizarii si, corelat cu aceasta, ale investitiilor din agricul-
turd din anii anteriori.
Subetapa anilor '66—70 este destul de eterogena sau mai exact
spus este caracterizata prin serii de date cu valori oscilante, atit in lega­
tura cu migratia, cit si cu industrializarea (tabel 6.2.1). In fond, aceasta
este perioada unor mutatii profunde in viata economica si sociala a
tarii, initiate incepind cu Congresul al IX-lea al P.C.R. Unui din momen­
tele cele mai importante, din aceasta subetapa ( II I 6) , pentru politica
de dezvoltare a (arii este Conferinta nationala a P.C.R. din decembrie
1967, referitoare la perfectionarea conducerii si planificarii economiei
nationale §i la reorganizarea administrative a tarii. Efectele acestor
schimbari asupra migratiei devin vizibile in special dupa anii '70, in
decursul celei de-a patra etape.
In concluzie, cea de-a treia etapa a procesului de MRU este carac­
terizata prin:
— emigrare de volum mediu, in raport cu celelalte etape;
— variatii anuale reduse ale intensitatii emigrarii nete din rural;
— subdivizare in doua substape. Prima dintre acestea, 1963 —
1965 „imprumuta" in buna masura componente ale structurii cauzale
a migratiei din anii 1958—1962. Cea de-a doua este 7 puternic marcata
de schimbarile socioeconomice initiate dupa 1965 la nivelul politicii de
dezvoltare ;
— desi cu mai mare intirziere decit in etapa a 11 -a, cu intensi­
tate mai mica, industrializarea ramine principalul determinant al MRU,
pe ansamblul perioadei.
Avind in vedere toate aceste aspecte, este posibila intrebarea
daca nu cumva ar fi mai „natural“ ca subetapa ili a sa fie „topita"
in etapa a Il-a. Accentuam asupra acestei intrebari, sc opul ei fiind

6 in tr-o cercetare efectu ata in 1976 in com une din apropierea ora?ului Giurgiu,
am inregistrat cite v a asp ecte din istoria fostului sat Ardeleni, a p artin ato r de Izvoru,
sem nificative pentru acest asp ect. A stfel, em igrarea din acest sat cistiga ca ra cte r de
„com p ortam en t co le ctiv " $i se desfasoara in acest fel pina prin anii 1968 (D. Sandu,
1977a).
7 E x is ta in plus o dificultate m etodologica in a discerne profilul acestei subetape,
din p un ct de vedere al m igrap ei. E s te vorb a de caracteru l foarte ap ro xim ativ al estimarii
volum elor de m igratie pentru anii 1966 si 1968, d ato rita recensam intului si respectiv
reorganizarii ad m in istrativ e.

126
acela de a evidentia caracterul de ..instrument de lucru" al periodizarii
pe care o propunem. Desigur, anii pot fi grupati $i altfel, in functie
de alte obiective, alte date sau alta conceptie. Im portant este insa ca
astfel de grupari sa duca la evidentierea unor relatii, a unor mecanisme
specifice in care este implicat fenomenul analizat.
Revenind la posibilitatea de a cumula subetapa 1963—1965
la etapa anterioara, mentionam ca exista argumente pro si contra
unei astfel de optiuni.
In sprijinul cumularii este mentinerea importan(ei factorului
..cooperativizare" in determinarea migratiei, precum si mentinerea
unei tendinte ascendente a emigrarii din rural.
Pledeaza impotriva unei astfel de cumulari, deci pentru menti­
nerea gruparii pe care am adoptat-o, faptul ca un factor foarte impor­
tant precum ..ritmul de cre^tere a investitiilor din industrie" cunoaste
o reducere considerabila in 1963 (vezi tabel 6.2.1, col. 2). De asemenea,
structura cresterii investitiilor tinde sa se schimbe: de la o situatie in
care investitiile in agricultura cresteau mai rapid decit in industrie
(anii 1954—1955 $i 1957—1960), se trece la o situatie in care cresterea
investitiilor in industrie este mai rapida (anii 1964—1967). In plus,
daca am fi decupat o etapa ,,1954—1965", din punctul de vedere al
structurilor de migratie o astfel de etapa ar fi fost foarte eterogena.
In anii 1954—1957 am presupus ca actioneaza in special factori legati
de structura sociala din mediul rural; in intervalul 1957—1962, emi-
grarea din rural este in principal sub influenta cooperativizarii agricul-
turii. Dupa 1962 cooperativizarea continua sa contribuie la eliberarea
de forte de munca din agricultura. Nu stim insa daca acum nu actio­
neaza componenta economica („productivitate a muncii crescuta")
mai mult decit cea strict psihosociala. Este posibil ca aceasta compo­
nenta psihosociala a cooperativizarii sa fi actionat asupra migratiei in
special in perioada definitivarii procesului cooperativizarii. (Toata
aceasta discutie releva, intre altele, necesitatea unei analize de socio-
logie istorica asupra cooperativizarii agriculturii in tara noastra.) Ori-
cum, ^i pentru a evita agregarea unor structuri cauzale ale migratiei
foarte diferite, in cadrul aceleiasi etape, am optat pentru „segmentarea"
procesului imediat dupa ..momentul" 1962.
In esenta, logica pe care am urmat-o adoptind segmentarea din­
tre etapele II si III porne^te de la premisa realizarii unei etapizari
a procesului de MRU in functie de variatiile lente ale principalilor
factori care o determina si a evenimentelor economice importante
care o influenteaza. Deoarece industrializarea este un factor de maxima
im portanta pentru migratie, am respectat in principal acest criteriu
in clasificare.

127
 Cea de-a patra etapa a procesului, etapa anilor 1971 — 1978, este
caracterizata, surprinzator la prima vedere, printr-un volum maxim
al MRU, o tendinta ascendenta puternica, dar $i prin absenfa unor
relatii cantitative care sa „explice" (statistic vorbind) fenomenul.
(Numai migrafia agricultorilor, V6, este corelata pozitiv cu cresterea
productivitafii muncii in agricultura, V32: r6 w — 0,89.) Etapa care
incepe cu anii 1978/1979 tinde sa fie caracterizata prin reducerea volu-
mului MRU fafa de etapa anterioara, corelat cu evolufia investifiilor
industriale.

6.3.3. Efectul de contagiune

Avind in vedere tendinta general-ascendenta a fenomenului intre

1951 — 1980, am putea considera MRU ca un comportament „nou"
(in contextul anilor '50) care se difuzeaza in masa populatiei rurale
in decursul anilor. Aceasta difuzare este stimulate de procese macro-
sociale precum industrializarea $i cooperativizarea/modemizarea agri-
culturii, dar nu numai. Este probabil ca la nivelul anumitor comuni­
tati rurale funcfioneaza $i un „efect de contagiune", sau efect al „bul-
garelui de zapada" (E. Rogers): cu cit numarul celor care adopta com­
portamentul de migrafie este mai mare, cu atit presiunea sociala pentru
adoptarea acestui tip de comportament este mai mare.
La nivel nafional, in perspective cronologica, este probabil ca
efectul de contagiune se manifesto in strinsa legatura cu:
a) durata experienfei soeiale de migrafie (numarul de ani in
decursul carora factorii socioeconomici au favorizat constituirea unor
fluxuri);
b) volumul relativ al fluxului de MRU in etapa care precede
perioada de referinfa;
c) absenfa unor obstacole — economice, legislative sau de alta
natura — care sa frineze emigrarea spre orase 8.
In termenii acestor distincfii poate fi formulata ipoteza efectului
de contagiune in domeniul m igratiei: in condifiile absenfei unor obsta­
cole social-economice, cu cit durata de experienta sociala de migratie este
m ai mare at cit volumul emigrarii din rural in etapa anterioara momen-
tului de referinta este m ai mare, cu atit este m ai mare contribufia „efec-
tului de contagiune" in determinarea migrafiei, in raport cu contribufia
altor factori.
Prin aproximari succesive aceasta ipoteza poate fi aplicata la
datele de care dispunem.
8 No^iunea de „efect de contagiune in domeniul m igratiei" o implic& pe cea de
„inertie a m igratiei" (ipoteza P etersen-G reenw ood); in cazul „contagiunii“ accen tu l
pe aspectele psihosociale ale fenomenului este m ai m arcat d ecit in cazul ..inerfiei".

128
 In primul rind, efectul de contagiune trebuie cSutat in etapele
in care migratia are o tendinta ascendentS; conform defini^iei pe care
am adoptat-o, prezenta efectului respectiv se manifests prin aceea
ca unui volum mare al fluxului MRU in anul i ii corespunde un volum
$i mai mare in anul j . O astfel de conditie este satisfScutS pentru etapa
a IV-a (1971 — 1978) in special $i intr-o mai mica masura pentru etapa
a Il-a $i subetapa I lia (1963—1965) (tabel 6.2.1, $i 6.2.2).
E tapa a IV -a indepline$te maximum de condifii favorabile mani-
festarii unui efect de contagiune in domeniul migratiei. La tendinfa ascen-
dentd puternicS, mentionata deja, se adaugS faptul ca in etapa pre­
cedents (III) volumul anual al migratiei din rural in urban este relativ
ridicat, oricum mai mare decit in etapa a Il-a (condi(ia notata mai
sus la punctul b). De asemenea, experienfa sociala in domeniul migra­
tiei, in anii '70, este considerabil mai mare decit in etapele anterioare
(condi(ia a). O legislate care sS controleze direct MRU, instituindu-se
eventual in mecanism de frinare a fluxului, nu exista nici in aceastS
etapa. Este adevSrat cS orasele mari devin mai selective in a-$i recruta
migranti, dar ramin in continuare principalele centre de atractie, cu
toate normele care reglementeaza intrarea migrantilor pe teritoriul
lor. In plus, cresterea industrials acceleratS de la inceputul celui de-al
optulea deceniu creeaza in urban locurile de muncS necesare pentru
„absorbirea" emigran(ilor din rural (conditia c).
Argumenttd cel m ai important pentru a sustine cd ipoteza efectu­
lui de contagiune este adecvatd in special pentru aceasta etapa este absenfa
unor corelapii semnificative intre M RU j* variabilele socioeconomice pe
parcursul ei.
Am mentionat deja cS pentru etapele I I si II I MRU este core-
latS semnificativ cu cererea de forta de muncS din industrie. In cea
de-a patra etapS, de$i volumul emigrSrii nete din rural create consi­
derabil, nu mai dispunem de variabile economice care sS-1 explice.
Tendinta de reducere sau mai exact spus de decalare a legSturii dintre
MRU $i cresterea industrials se manifestase incS din etapele precedente.
DacS in etapa a Il-a legStura este relativ sincronicS (r513.j = 0,67), in
cea de-a treia etapS efectul cre^terii industriale asupra fluxului respectiv
se produce cu intirziere de aproximativ un an (r3 ^ . j = 0,75). Este
posibil ca in etapa a IV-a, in care nu mai constatSm nici o relate intre
cele doua variabile, efectul industrializSrii sS se exercite asupra migra­
tiei cu o $i mai mare intirziere 9.
Concluzia acestei analize este cd in perioada anilor 1971 —1978
M RU din Romania este puternic influenjatd de un efect de contagiune.
9 D ecalarea variabilelor dependente cu o intirziere de m ai m ult de un an f a f i
de variabilele independente duce la corelatii neconcludente, deoarece seriile cronologice
pe etape a r av ea un n u m lr fo a rte mic de term eni (7 — 8).

129
Datorita satisfacerii , conditiilor teoretice puse pentru existenta acestui
efect, este foarte probabil ca el sd f i acfionat in perioada respectiva 10.
Specificitatea celei de-a.patra etape, din acest punct de vedere,
apare mai clar daca aplicam ipoteza efectului de contagiune si celor-
lalte etape sau, subetape pe care le-am considerat susceptibile de a fi
supuse ac(iunii acestui efect.
In cea de-a doua etapa, MRU are o tendinta ascendenta, insa
experienta sociala de migratie este inca redusa. In prima parte a eta-
pei (anii 1955—1957), volumul emigrarii este foarte redus. Din acest
rpotiv este putin probabil ca in cea de-a doua parte a etapei, atunci
gi.nd: incepe sa, se manifeste puternic tendin(a ascendenta a emigrarii
(anii 1;958 —1960), migranjii efectivi din anii .1955—-1957 sa fi exer-
cita t. o presiune sociala considerabila asupra nonmigran(ilor, pentru
a stimula decizia de migratie. In plus, jocul factorilor socio-economici
care pot constitup frina sau stimulent pentru m igrate era relativ con­
tradictory: in anii 1958—1960 ritmul de cre^tere a . investi(iilor este
ascendent, dar in conditiile in care ritmul corespunzator in agricul­
tura este mai. rapid (cu efectele pe care le-am men(ionat in 6. 2), iar
nivelul mediu al investitiilor este serios limitat la faptul ca in cincinalul
J956—1960 partea acordata fondului de consum din venitul national
este mare (84%).

6.3.4. Ocuparea fortei de m unci din agricultura

Etapele conturate pentru procesul de migra(ic se diferentiaza si din

punct de vedere al relatiei dintre reducerea fortei de munca. din agricul­
tura si emigrarea din rural in urban.
Variabilitatea populatiei' rurale ocupate in agricultura se reali-
zeaza prin: '
a) intrare de noi contingente de persoanc active in domeniul
agricol de activitatc';
b) intrarea activilor din alte domehii in agricultura";
c) ie§irea din activitatea agricola priri decese;
d) iesirea din domeniul activilor agricoli, pentru reintrarea in
grupa inactivilor;
e) iesirea din ddrfieniul activilor agricoli, pentru a intra in alt
doriieniu de activitatc:
el) cu locul de munca si domiciliul in aceeasi localitate;
e 2) cu locul de munca in alta localitate decit in cea de domiciliu
(navetism) ;

10 L a ni'/el de com u n itate locala — pe baza de date d ocum entare si de an cheta

de opinie — co n statam prezenra pfectulu,i de contagiune in cazul m igrapei din com una
Gogosari (jud. Giurgiu), in anul (t). Sa’n du, 1978). . , , , ,,

1.30
 e 3) cu locul de munca si domiciliul in alta localitate decit in
cea in care a lucrat in agricultura (migratie definitiva).
Pentru perioada pe care o analizam, ultima components este
probabil cea mai dinamica, avind maxima influenta asupra numaru­
lui si ponderii populatiei ocupate in agricultura. Daca acceptam aceasta
premisa, atunci analiza relatiei dintre emigrarea neta din rural ( V5)
si reducerea ponderii populatiei ocupate in agricultura in populatia
totala (V14) poate furniza informatii utile pentru descifrarea unor
mecanisme de producere a migratiei.
Pe total perioada 1951 — 1980, reducerea fortei de munca din
agricultura si emigrarea din rural nu sint legate in mod semnificativ
(rs u .i = 0,28).
Urmarind relatia pe etapele procesului de migratie,, constatam
ca de la etapa a Il-a spre etapa a IV-a, corelatia suporta modificari
de sens (tabel 6.3.4).
Tabel 6 .3 .4

E m igrarea din ru ral si reducerea fortei de m unca din

agricultura

E ta p a
II III IV
Corelatia

r i 14 0 ,7 7 0 ,2 0 - 0 ,8 6

»'S 1 4 -1 * 0 ,5 1 0 ,5 1 - 0 ,6 6

* 1 — trendul (anul).

Ca marime, corelatia este nesemnificativa, atunci cind se con-

troleaza componentele tendentiale ale seriei (corela(ia partiala). Faptul
este mai putin im portant deoarece, pe de o parte, nu este vorba de
esantioane decit la un mod foarte conventional (anii din cadrul fie-
carei etape pot fi considerati ca „popula(ie de baza"), iar, pe de alta
parte, mai mult sensul decit marimea relatiei conteaza pentru inter-
pretare.
Cum se explica faptul ca relatia devine negativa in ultima e ta p a ;
de ce iesirile nete din agricultura due la o scadere a emigrarii nete din
rural? Pentru in(elegerea acestei relatii este necesar sa introducem
in analiza navetism ul ca variabila „interpretativa". E ste probabil ca,
pe masura extinderii retelei urbane, a retelei de transport in comun si
a diminuarii diferentelor dintre sat si ora^, navetismul devine din ce
in ce mai m ult o alternativa la migratia definitiva. In aceste conditii
iesirile activilor din agricultura, pentru un alt domeniu de activitate,
ajung sa influenteze direct in special asupra navetismului rural-urban,

131
la rindul sau rela(ionat negativ cu emigrarea din rural. In acest fel,
prin intermediul navetismului, plecarile din agricultura pentru un alt
domeniu de activitate ajung, sa determine o scadere a emigrarii din
rural.
Aceasta construc(ie ipotetica — reprezentata grafic in fig. 6.3.1. —
poate fi sustinuta, in parte, prin datele analizei sincronice.
__________________ Fig. 6.3.1. — Reducerea pnpu-
n I , — } lafiei ocupate in agriculturS $i
ocupQCle“ ruraUurtnn n e tn ^ i? ^ raiSrat ia pendulatorie si defini-
tivS.
Astfel, relatia negativa dintre navetism §i emigrarea neta din
rural a fost constatata intre variabilele cu valori agregate la nivel de
judet K « 8 = — 0,43).
Admitind — cu un anume rise de eroare — ca sensul negativ
al relatiei, constatat in plan sincronic, se mentine ^i diacronic, este
probabil ca sensul negativ al relatiei „reducere populate agricola —
emigrare din rural" (constatat la nivel national) sa fie determinat toc-
mai de cresterea ponderii navetismului rural-urban in migratia totala,
in decursul etapei a IV-a.
 Capitolul 7

M IG R A T IE §1 U R B A N IZ A R E

7.1. Componente ale urbani zarii

Analizele intreprinse in capitolele 4, 5 ?i 6 au rclevat, fie la modul de-

scriptiv, fie la modul explicativ, caracteristici ale migratiei. Abordarea
■explicativa a pus accent in special pe relatii de tip cauza — efect.
Intelcgerea migratiei presupune insa ?i alte puncte de vedere
care sa permita construirea unei imagini stiin^ifice cit mai concrete
a acestui fenomen. In acest sens se impune luarea in considerate a
relatiilor func(ionale, de interactiune, de „intersectare" sau de tip
parte-intreg in care este implicate migratia. Analiza complementary
a migratiei si a urbanizarii este de natura sa puna in evidenta astfel
de relatii.
Intre procesele de restructurare a raporturilor de dezvoltare
dintre gruparile soeiale cu identitate teritoriala, urbanizarea ocupa
un loc central, intrucit vizeaza schimbarea raporturilor de dezvoltare
intre comunitatile urbane si rurale, comunitati de lunga traditie ,<pi
de considerabila importanta pentru organizarea vietii soeiale.
Factorii care contribuie la schimbarea raporturilor §i relatiilor
dintre sat si ora? sint legati de:
a) influenta unidirectionala sau reciproca dintre aceste tipuri
de comunitati (exercitata prin transfer/schimb de persoane, valori,
bunuri, servicii etc.);
b) schimbarile specifice, generate intern in cadrul fiecarui tip
de comunitate;
c) schimbarile initiate de organizatii, precum cele statale, cu
sfera de competenta largita, care integreaza atit populatie urbana,
cit ?i populatie rurala.
Evident, in cadrul schimbarilor concrete aceste surse pot inter-
veni conjugat, cu ponderi diferite.
Conceptul de urbanizare se refera la schimbarile care apar intr-un
teritoriu dat — national sau regional (zonal) —, in special ca urmare

133
 a influentei ora^ului asupra satului. In fapt, datorita corelarii puter-
nice a factorilor care due la restructurarea raporturilor de dezvoltare
dintre sat si oras, cercetarea empirica a urbanizarii este mai larga decit
o anun|a conceptul forj at in acest sens. Ea include in principal schim-
barile care au ca sursa ora^ul, dar $i alte tipuri de schimbari care con-
tribuie la modificarea raporturilor de dezvoltare intre sat si oras.
Urbanizarea inteleasa ca restructurare a raporturilor de dezvoltare
dintre cele doua tipuri de comunitdfi implica cercetari ale proceselor de
dezvoltare din perspectiva raporturilor sat — ora$. Considerdm ca
atribute ale urbanului, din punct de vedere operational, cele care coreleazd
direct sau indirect cu procentul de p o p u late urbana dintr-un teritoriu
dat si se refera, la nivelul de dezvoltare.
Cunoa^terea procesului de urbanizare trebuie sa fie precedata
de o determinare a setului de indicatori prin care poate fi caracterizat
gradul de urbanizare al populatiei dintr-un teritoriu dat. Realitatea
„vie" a urbanizarii nu poate fi surprinsa decit cu ajutorul acestei ab­
stracts care se cheama „grad de urbanizare".
In func^ie de nivelul jude(ean, la care situam aceasta prima
parte a analizei, si de natura datelor disponibile, determinam prin-
cipalele dimensiuni ale nivelului de urbanizare prin:
I. caracteristici de status socioeconomic al populatiei:
1 . domeniul de activitate (nonagricol) ;
2 . nivelul de instruc^ie;
3. sursa de venituri (nonagricole) ;
4. nivelul veniturilor;
II. caracteristici ale modului de grupare a populatiei in teri­
toriu (ecologice):
5. procent populatie urbana ;
6 . gradul de concentrare a populatiei in localitati ;
7. gradul de concentrare urbana;
III. caracteristici ale comportamentului demografic:
8 . m igrate;
9. fertilitate;
1 0 . nuptialitate ;
1 1 . divortialitate;
1 2 . m ortalitate;
IV. caracteristici ale comportamentului populatiei, legat de
calitatea infrastructure si a serviciilor sociale:
13. comportament comercial (cumparari de marfuri alimentare
§i nealimentare; consum, in unitatile de alimentatie publica etc.) ;
14. comportament sanitar (mortalitate infantila, personal sani-
tar, consultatii etc.) ;

134
 15. comportament cultural (spectatori cinema, cititori in biblio-
tecile publice etc.);
16. calitatea raportului gospodarie-locuinta (densitate de locuire,
consum apa potabila curenta etc.);
17. adresarea la serviciile de transport in comun;
V. caracteristici ale infrastructurii productive $i neproductive:
18. concentrarea fondurilor fixe;
19. cai de comunica^ie (densitatea drumurilor modernizate e tc.);
2 0 . calitatea locuin^ei, independent de densitatea de locuire
(inzestrare cu instala^ii, vechimea etc.).
Evident, lista de suhdimensiuni nu pretinde sa fie completa,
ci ilustrativa pentru fiecare dimensiune $i, jn acela^i timp, utila in vede-
rea gruparii fondului de date de care dispunem. Ipoteza de lucru pe
care o adoptam este ca jude^ele cu un grad de urbanizare ridicat vor
fi caracterizate prin valori mari la indicatorii deriva^i din dimensiunile
enumerate (exceptind unele aspecte precum cele de la 9,12 14 etc.).
Determinarea gradului de urbanizare va fi facuta deci urmarind
caracteristici de dezvoltare si de calitate a vie^ii la nivelul atit al intre-
gii populatii a jude^ului, cit si al populatiei urbane din jude£. Acest
mod de lucru este rezultat al constringerii impuse de datele disponibile,
dar nu numai. Este vorba $i de admiterea ideii ca dezvoltarea, calitatea
si modul de viatd urban existd si in dfara orasului. Gradul in care toate
acestea existd in orase si in localitdtile rurale din apropierea acestora
constituie ceea ce definitn grad de urbanizare.
Din lista de indicatori ai dezvoltarii social-economice la nivel
de judet (anexa 3) am selectat acei indicatori care:
a) se refera la cel putin una din dimensiunile mentionate ale
urbanizarii si
b) sint in raport de corela^ie puternic semnificativa cu cel putin
unul dintre indicatorii legaji direct', sau indirect de gradul de urbanizare.
Incercam in acest fel sa vedem cum se grupeaza indicatorii de
urbanizare, din punct de vedere al gradului lor de corelare sau, altfel
spus, urmarim determinarea structurii variabilelor de urbanizare.
Construirea modelului corespunzator acestei structuri a fost
facuta prin urmatoarele operatii:
1. selectarea variabilelor de urbanizare din lista prezentata in
anexa 3 ;
2 . notarea coeficientilor de corelatie de nivel semnificativ dintre
cele 28 de variabile care au fost selectate;
3. pentru fiecare serie de coeficienti de corelatie dintre variabi-
lele (i) ^i celelalte variabile(f) se noteaza primii trei coeficienti, Cu marimi
maxime. In acest fel, pentru fiecare variabila i se determina trei varia­
bile j , k, I care explica cel mai mult din varianta lui i ; convenimsa

13^
desemnam pe j ca variabila explicaiivd de rangul 1, in raport cu i, iar
pe k, §i I ca variabile explicative de rangul 2 si 3. Daca doua dintre aceste
corelajii sint egale, le acord&m acela^i rang;
4. se construieste un prim graf in care se reprezinta numai rela­
tive de covariafie de rangul 1 . Virful sagejilor indica variabilele / care
dau o maxima explicate variabilei i. Mai exact, pentru a nu confunda
„explica|ia" statistica, la care ne referim in acest context, cu cea cau-
zala, vom spune ca sagetile indica setnnul relatiilor de setnnificare. Vir­
ful sagejii precizeaza variabila de urbanizare j care este cea mai semni­
ficativa pentru variabila i. Spre exemplu (vezi fig. 7.1.1), procentul
populatiei urbane din judet (v34) este una din variabilele care semnifica
in cel mai mare grad migratia (neta) pe durata vietii a populatiei din

F ig . 7 . 1 . 1 . — R c l a f i i d e s e m n ific a tie in t r e v a r ia b ile le u r b a n iz 3 .r ii

l a n i v e l d e j u d e f ( r e l a f i i d e g r a d u l in t i i ) .

judetul respectiv (vW). Altfel spus, cunoscind proportia de populatie

urbana dintr-un judet, se pot face inferente in legatura cu intensitatea
migratiei nete din acel judet. Predictia in sens invers este mai pujin
sigura. Cea mai buna predicjie asupra procentului de populate urbana

136
dintr-un jude( se poate face nu prin cunoasterea valorilor migratiei
nete (vlO), ci a ponderii personalului muncitor in populatia judetului
(v31) sau a volumului vinzarilor de mSrfuri alimentare (v32) inregis-
trate in cazul populatiei respective. Subliniem, pentru evitarea oricdrei
confuzii, cd orientarea arcelor in g ra f nu are nici un sens cauzal, ci numai
unui metodologic: cum se grupeaza variabilele de urbanizare din punct
de vedere al gradului lor de covariafie si care este variabila j care confine
cea m ai mu ltd informatie despre o variabila i.
O imagine mai corecta, mai putin schematizata, dar mai greu
de citit 1, asupra relafiilor dintre variabilele urbanizarii se obfine daca
se construie^te graful corespunzator luind in consideratie si variabilele
„explicative" de rangul 2 .
In functie de numarul de intrari de gradul 1 $i 2 in fiecare nucleu
(nod), se determina variabilele cu maxima capacitate de semnificare a
gradului de urbanizare al unui judet \
— personal muncitor la 1000 locuitori (v31)\
— procentul populatiei cu nivel de instructie mediu si superior,
din total populatie de peste 15 ani (v29);
— indicele migratiei nete (durata de viafa) (vlO );
— volumul vinzari marfuri alimentare Ia 1000 locuitori (v32);
— procentul populatiei urbane (v34).
Daca interpretam indicatorul „personal muncitor" ca semnifi-
cativ pentru dezvoltarea neagricola a jude(ului, atunci se poate apre-
cia ca trasdtura definitorie (cea m ai semnificativa) pentru gradul de
urbanizare este tocmai acest tip de dezvoltare. Constatarea este consistenta
cu intreaga serie de elaborari teoretice care dau ca nota definitorie a
urbanului prezenta unor activitati nonagricole (Sorokin, Galpin, Zim­
merman, 1933).
Din perspectiva celorlalti indicatori, judetele cu grad ridicat de
urbanizare sint cele in care exista un numar mare de persoane cu nivel
de ^colarizare ridicat $i cu domiciliul cistigat prin migrarea din alte
jude(e.
Asocierea puternica dintre variabilele migratie si nivel de instruc­
tie (vezi fig. 7.1.1) ar putea fi interpretata ca semnificativa $i pentru
gradul de manifestare a unei selectivitafi a migratiei in urban din punc­
tul de vedere al nivelului de instructie: judetele cu grad mare de urba­
nizare selecteaza in special migranti cu nivel ridicat de instrucfie. Una
dintre variabilele care semnifica cel mai bine stocul de invatamintde
nivel mediu si superior al unui j ude| este migratia neta a persoanelor

1 D in a c e s t m o t i v n u p r e z e n t a m g r a f u l c o r e s p u n z 3 .t o r lu 3 .r ii in c o n s id e r a tie
a r e la tiilo r d e g r a d u l d o i d in tr e v a r ia b ile le u r b a n iz a r ii.

137
care au numai rezidehta, dar nu si domiciliu! stabil (legal) in cadrul
judetului (v56). Deoarece in aceasta categorie de migranti sint inclusi
si studentii, spre exemplu, este u^or de inteles legatura dintre cele doua
variabile.
Raportind imaginea oferita de graful 7.1.1 la clasificarea elaborate
pentru variabilele urbanizarii, rezulta ca notele definitorii ale gradului
de urbanizare se situeaza in domeniul variabilelor referitoare la carac-
teristici de status socioeconomic ale populatiei (pondere personal
muncitor, nivel de instructie), comportament demografic (migrate),
comportamente si servicii comerciale (vinzari marfuri alimentare si
nealimentare) §i caracteristici ecologice (procent populate urbana).
Daca variabilele de comportament demografic-rezidenpial p cele
de comportament comercial si sanitar sint organizatein prin cipal in jurul
notei definitorii a urbanizarii — ponderea personalului muncitor —,
in schimb, variabilele referitoare la calitatea locuin$ei sint relativ izolate
in g ra f (fig. 7.1.1).

7.2. Cresterea gradului de urbanizare

7 .2.1. Nivel judetean

Frecvent, „cre$terea gradului de urbanizare" este identificata cu spo-

rirea ponderii populatiei urbane in populatia totala a unui teritoriu
dat. Aceasta este o optica de factura demografica, in principal.
Premisa de pornire pe care o adoptam este diferita: schimbarea
raporturilor de dezvoltare dintre sat si ora$ este analizabila prin inter-
mediul unui intreg set de variabile de dezvoltare, aflate in raporturi
de covariatie directa sau indirecta cu indicatorul „pondere a populatiei
urbane".
Din aceasta perspective, explicarea cresterii gradului de urbani­
zare a judetelor implica luarea in consideratie a factorilor explicativ.i
pentru intregul set de variabile de urbanizare.
Pentru perioada 1973 — 1977, variabilele de urbanizare care sem-
nifica in cel mai inalt grad cresterea procentului de populatie urbana
(v12) se refera la cresterea ponderii personalului muncitor in populatia
judefului ( v l l ) si la cresterea consumului de apa curenta, de uz menajer
(vW ), in perioada respectiva 2.
Din analiza de corelatie a rezultat ca. situatia de dezvoltare la ince­
putul perioadei de referinta este principalul factor care conditioneazd

2 r1 2 i6 = 0 ,6 7 , r 12 u = 0,60, rle n = 0,65, p e n t r u p — 0 ,0 1 , r = 0,42.

138
ritmul de urbanizare al judepului. Cu cit este mai mare ponderea popu-
latiei urbane (v25) si a personalului muncitor (v24) in populatia jude-
tului, in 1973, cu atit ritmul de crestere al ponderilor respective este
mai redus (r1225 = — 0,76 r12 24 == — 0,61).
Prin intermediul emigrarii nete din rural, asupra cresterii ponderir
populatiei urbane se exercita in acelasi sens negativ (fig. 7.2.1) 3 influenta.
nivelului de dezvoltare al j ude(ului.

F ig . 7 .2 .1 . — D e te r m in a n ti a i c r e s ­
t e r ii p ro c e n tu lu i de p o p u la tie
u rb a n a la n iv e l d e ju d e t, 19 7 3 —
19 7 7 .

Intre conditiile care influen^eaza pozitiv aceasta crestere este

si potentialul (demografic) de migranti din comunele respectivulul
judet.
Factorul care contribuie activ la cresterea gradului de urbani­
zare este dezvoltarea industrials.
Aceasta structurare a factorilor determinanti pentru cresterea
gradului de urbanizare este semnificativa pentru importanta pe care
politica de dezvoltare, de investitii in special, o are pentru desfa^urarea
procesului de urbanizare in deceniul al VUI-lea. Este probabil ca ritmul
de urbanizare este mai rapid in judetele cu nivel redus de dezvoltare, in
principal ca efect al acestei politici. In acelasi timp, insa, este de avut
in vedere faptul ca, la un nivel ridicat de urbanizare, in genere posi-
bilitatile de crestere urbana devin mai reduse. Acest factor (raportul

3 Y a r i a b i l e l e i n d e p e n d e n t e a u f o s t s e l e c t a t e in m o d e l c u r e g u l a t r i u n g h i u l u i
(v a r ia n t e „ t a r e " — v e z i a n e x a 3 ). D a t fiin d fa p t u l c a v a r ia b ile le e x p lic a t iv e s in t
i n d e p e n d e n t e i n t r e e le (c u e x c e p t i a r e l a t i i l o r d i n t r e v8 s i d e t e r m i n a n t i i e i) s i fi i n d i n t e -
r e s a p in s p e c i a l d e c o n f i g u r a t i a m o d e l u l u i s i n u d e i n t e n s i t a t e a r e l a t i i l o r c a u z a l e , a m n o t a t
p e a r c e v a lo r ile c o e fic ie n tilo r d e c o r e la jie .

139
invers dintre nivelul $i ritmul de urbanizare) este probabil ca va actiona
mai puternic in viitor; in anii '70 influenta sa era redusa dat fiind fap­
tul ca nivelul mediu al urbanizarii nu depa^ea 48%, la nivelul tarii.
In concluzie, este de subliniat caracterul controlat al urbanizarii
din fara noastra, prin intermediul politicii de investifii, politico, desfd-
suratd in sensul reducerii decalajelor de dezvoltare dintre judete.

7 .2 .2 . N iv e l n a t io n a l

Cresterea urbana in perioada 1950—1980 este realizata preponderent

prin MRU. Ritmul anual de urbanizare 4 este explicat in propor(ie de
83% prin emigrarea neta din rural (>7 24 = 0,91).
Este firesc in aceste condi^ii ca etapele M RU sa f i e in acelasi timp
si etape ale crcfierii urbane (tabel 7.2.1).
T abel 7.2.1

C re ste re a p o p u la tie i u rb a n e , pe etap e 1 9 5 0 — 19 7 8 ( v a l o r i m e d ii a n u a l e )

E ta p e
I II III IV 19 5 0 -
In d ic i d e c re ste re
19 5 0 - 19 5 4 - 19 6 3 - 19 7 1 — 19 7 8
19 5 3 19 6 2 19 7 0 19 7 8

v a r ia {ie p ro ce n t 0 ,5 3 0 ,2 4 0 ,3 4 0 ,5 5 0 ,3 9
p o p u la tie u r b a n a
{ V23)
r itm d e u r b a n iz a r e
( V24) 2 ,7 1 1 ,2 4 1 ,5 0 2 ,2 8 1,7 7

Su rsa; A n uaru l dem ografic, 1974, ?i A n u a r e le s ta tis t ic e d in

1 9 7 5 - 19 7 9 .

Daca, pe total perioada, MRU ( V7) si ritmul de urbanizare

( V24) sint strins corelate, pe etape (tabel 7.2.2) legatura este de inten­
sitate variabila.
T abel 7.2.2
M RU si ritm u l de u r b a n iz a r e

E ta p e [
I II II I IV T o ta l p e r io a d a
C o r e la t i e

1 0,78 0,75 0, 1 6 0,98 0,91

* 7 24 !

4 C a lc u la t c a d ife r e n t a in t r e r a t e le d e c r e s t e r e a n u a la a le p o p u la t ie i u r b a n e f i ,
re s p e c tiv , ru r a le .

140
 Legatura minima dintre cele doua fenomene in etapa anilo r
1963—1970 este explicabila in principal prin rolul important care
revine reclasificarii localitatilor, in aceasta etapa, in cresterea urbin a
(vezi anexa 3).
Desigur, factorii explicativi a i urbanizarii sint, in conditiile core-
larii ei semnificative cu migratia, in principal factorii care determina,
acest al doilea fenomen.
Conform accep(iei pe care am dat-o „cre$terii gradului de urbini-
zare", aceasta se manifesta nu numai prin cresterea propor(iei de popu­
latie urbana, ci $i sau mai ales prin cresterea proportiei de populatie
ocupata in sectorul de stat.
Dupa cum rezulta din calculele estimative prezentate sintetic
in tabelul 7.2.3, cresterea proportiei de populafie activd in sectoarele secun-
dar p terfiar, intre 1956 s i 1977, este realizatd pe seanta cresterii propor-
fiilor respective in rural in m ai mare masura decit in urban.
Tabel 7 .2 .3

C o m p o n en te a le r e d is tr ib u ir ii p o p u la tie i p e s e c to a re de a c tiv it a t e , la n iv e l n a t io n a l,
in tr e 19 5 6 s i 19 7 7

% d in d ife r e n tc l d a t o r a t
P ro p o rp e a c tiv i p e D ife r e n t c l
S e cto r de s e c t o a r e in s c h im b ir ilo r in s t r u c t u r a
19 7 7 - m ig r a t ie i
a c tiv ita te o c u p a t i o n a l i d in
19 5 6 ru r a l-u r b a n
19 7 7 19 5 6 ru ra l u rb an

p r im a r 0 ,3 6 8 0 ,6 9 7 - 0 ,3 2 9 5 4 ,5 9 ,1 3 6 ,4
secu n d ar 0 ,3 8 9 0 ,1 6 7 0 ,2 2 2 5 0 .0 1 8 ,0 3 2 .0
te r tia r 0 ,2 4 3 0 ,1 3 6 0 ,1 0 7 5 5 .0 - 9 ,1 5 5 .0 *

* D e s i g u r , o b u n a p a r t e a c r e s t e r i i i n r e g i s t r a t e in m e d iu l r u r a l p e n t r u s e c t o a r e l e
I I ? i I I I r e v in e p o p u la tie i r u r a le c a r e fa c e n a v e t a in u r b a n p e n t r u a lu c r a in r e s p e c tiv e le
secto are.
S u r s a d e d a t e ; A n u a ru l dem ografic, 1 9 7 4 ; Recensam intul, 1 9 7 7 , v o l . I I . C a lc u l e
p r o p r i i f o l o s i n d t e h n i c a p r o p u s i d e E . K i t a g a w a , a p u d Patterns o f U rban a n d R u ra l...,
19 8 0 : 7 0 - 7 1 .

Spre exemplu, in perioada respectiva, populatia activa din indus­

trie $i construct^ create de la o pondere de 16,7% in 1956 la 38,9%
in 1977 (la data recensamintelor din anii respectivi). Din aceasta cre^-
tere (de 22 de procente), 50% este datorata cresterii respectivei pon-
deri in rural, 18% cresterii din urban §i 32% migratiei rural-urban.
Din datele aceluiasi tabel rezulta ca M RU are cea m ai importanta
contribute relativa nu la cresterea proporfiei de activi din industrie p
construcfii, ci la cresterea ponderii activilor din sectorul servicii.

141
 7.3. Migratia $i urbanizarea in contextul proceselor de dezvoltare

S-a remarcat ca distinc^ia dintre cauze si consecinte este dificil de facut

in cercetarea migratiei (S. Amin, 1974).
Desi atribuirea unui sens cauzal pentru telatiile in care este impli­
cate migratia este o operatie cu multiple riscUri, ea poate fi totusi facuta
$i am procedat ca atare in capitolele 4, 5 si 6 . Tratarea cauzala a feno-
menului este insa nu numai purtatoare a riscurilor de atribuire gresita
a sensului cauzal pentru unele relatii, dar si foarte abstracts. Ea obliga
in buna masura la omiterea unor variabile din analiza cantitativa 5.
0 analiza in care sa fie urmarite in special raporturile de cova-
riatie dintre variabile de dezvoltare este din acest punct de vedere o
completare utila la analizele cauzale intreprinse 6.
Adoptind aceeasi tehnica de lucru pe care am folosit-o in sub-
capitolul 7.1 pentru figura 7.1.1, derivam din matricea de corelatie
a celor 34 variabile de dezvoltare la nivel national un model al structu-
rii proceselor de dezvoltare (fig. 7.3.1).
Variabilele referitoare la m igrate se integreaza diferen|iat in model,
in functie de calitatea lor de a fi:
— in devans cu un an fa|a de valorile celorlalte variabile ale ana-
lizei (V7, V8) ;
— sincronic cu acestea din urma (V5, V6) ;
— tn intirziere cu un an fa|a de restul variabilelor (V3, V4).
Prima variabila din cadrul fiecaruia din cele trei cupluri (V3,
V3, V7) se refera la emigrarea neta din rural; cea de-a doua este o
estimare a emigrarii agricultorilor din rural in urban (V4, V6, V8).
Variabilele m igrafiei cu variafia sincronica sint semnificative in
special pentru intensitatea proceselor de redistribute a popidatiei ocupate
intre sectoare de activitate.
M igratia „cu intirziere" (de un an fa|a de scbimbarile din celelalte
domenii ale dezvoltarii — V3) este covarianta cu venitul national si
cu intensitatea nuptialitatii in urban fa ta de rural (V 29).
M igrafia in devans cu un an (V7, V8) este semnificativa f ie pentru
intensitatea emigrarii nete din rural, din anul urmdtor, f ie pentru cresterea
gradului de urbanizare. Datorita avansului temporal, acest tip de migra­
t e ar putea juca rolul de cauza pentru alte procese de dezvoltare. Con-
statam insa ca MRU ac^ioneaza foarte putin in. acest sens, corelatiile
cele mai puternice fiind tot cu variabile de migratie sau de urbanizare.

° A c e a s t a p e n t r u a e v i t a e f e c t e l e d e c o l i n e a r i t a t e c a r e f a c i n o p e r a n t e d i f e r i t e le
v a r i a n t e a l e a n a l i z e i d e r e g r e s ie , i n c l u s i v m o d e l e le c a u 2a l e n o n r e c u r s i v e .
8' A c e s t t i p d e a n a liz a , e s t e m a i a p r o p a t d e a n a l i z a d e s i s t e m d e c i t d e a n a l i z a
e c o n o m e tr ic a .

142
 V 27D ivo rtia- V 26. N u p tia - V 11. Crestere V10. Personal rn
if a le R ' Iifate fi personal tn industne
industrie
| ” ! i
i
-v i

u i
V 1 Timpul
-------- V 17 Invesfitii
In industrie’
V16.Elashotatea
redjcerii popu - 1
V13.Pondere
. populafieo cu -
latiei aqncole 1 patdtn industrie

■
V 30. Venit V^+. Emigrare V5.Emigrare i V22. Locuinte
national a g nculto rif+'| netd RUf- I not fn R
< 1

V 2 3 X re ste re V24. Rata V 3 2 .S p o r produc- V 3 3 .P ro d u c lia

populate , . urbanizarii tivitate In a gricul­ agricold/locuitor
urbana tu ra

V18.frivestitii V 34. Transport V 19 In vestilii V20. In v e sritii

circulatia calato ri culture!,Invdtd- sdnatate
o d rfu rilo r mlnt

F ig . 7 . 3 . 1 . — R e la ^ ii d e s e r n n ific a p e in tr e v a r ia b ile le de dez-

v o lfa r e la n iv e l n a t io n a l.

Migratia produsa sincronic cu variatiile celorlalte variabile de

dezvoltare este evident cauza $i efect in acela§i timp. Din acest motiv,
variabilele care o estimeazd (V5, V6) sint cele m ai integrate in model,
in sensul de a transmite m ai multe informafii decit ceilalji indicatori ai
migratiei, in legatura cu variabilele de dezvoltare.
Deosebirea dintre configurable de variabile in care este inte­
grate migratia sincronica si cea cu intirziere sugereaza o ipoteza inter­
pretative: schimbdrile in cererea de forjd de munca p e sectoare [de acti­
vi fate isi exercita efectul asupra M RU m ai rapid decit schimbdrile mai
complexe, de facturd socioeconomicd (semnificate in model in special
prin venitul national si prin nuppialitate).

143
 Una din variubUde cde m ai semnificative pentru inUmimk-a schim-
bSrilor socioeconomics la nim l national este emigrarea agricidiarilor din
rural (sincronicd f a f d dc cddalle procese de desvoltare.} ( VS) .
0 capacitate ridicata de a semuifica aceste sehliriMri au fi mdi-
catorii:
— varmtia ponderii populatiei ocupate in industrie ( V l t } in
agriculture ( V I 4 ) :
— emtgrarca neta din rural (Va ) ;
— cresterea ponderii populatiei urbane (V 23).
Fie ca elect* lie ca efect si cauza, MRU otupl deci un lee central
in contextul proceselor de dezvoltare, Cunoasterea variafiiior ei aim ale
S» a rdafiilor in earn este implicata poate avea valoarea unei ..rarliogra-
fk" soeiale, ulM pentru intelegerei mecanismelor de producere a schim-
b5irii.
In It-gdiura cu celelalte variabile fi substructuri ale modelului
prcztmiat {tig, 7.3,1), apar de asemenea cfteva aspecte semnificative:
— mvestifiile industriale se kagil cn variabilele de migratie prin
intermedin! dasticitatii redureni populatiei ocupate la agncultura
fatii de cresterea ponderii populaf id ocupate In Industrie. Regasiin
deci, si in baza acestui tip de analiza, o rdafie med.ia.ta intre investitii
ft migratie (conforms cu ipoteza H ,. formulate in 3.2). SituafiR este
similara ft pentru investifuie sociaf-eultui'da (VW, V2Q )‘
-- fenomenul constructed d c locmnfe este legal relativ sincronic
de celelalte procese de dezvoltare mat mult pentru mediul rural decit
pentru mediul urban. Cn cit ponderea personalului muncitor fn popu-
latia totala devine mai mare, cn atit este mai ink' iiamarul do locuinfe
noi construite in rural, Este posibil ca si pentru omstrucfia de locumfe
din mediul urban s i ■existe pe termen lung o corelaf ie cu schimbSrile.
sc'cial-ecrmonnce, dar raportul de timp dintre variatulc acestora ail fie
difcrii. Coroborind aceeste con slat iiri cu cele 13 cute prin analiza la
nivel de judef, sc poate formula ipoteza ca uctivitatea de tom lrm re a
lom injeiot este corelaii at procesele dg dezvoltare social-ecofuntticd m ai
mull in plan icrilorial, sincronic fca distribuire a investifiilor pentru
locttinft p e plan judefitan) dccft f» perspective diacronica;
— faptul ck raportul dintie ‘n upfialitatea in urban fafa de cea din
rural este legat de MRU mai direct decit nupfsalitatea din rural trimite
la ipoteza ca MRU este tn intrracfiunc cu acest raport, fiind legata
de mlucercn nupfialitifli fin rural ft, relativ sincronic, de crcfterea
ci in urban, Daca reamintim eX populatia rurala cea mai supusX risculul
de migrafie sint tineril intre 15—29 ani fi ca vlrsta lor medic fi medianA
la cSsStorie se Jnscrlc in acest interval, atunci ipoteza poate fi mai
usor susfinutX,

144
 C dfitoliil 8

C U N O A ^ T E R E S I A C T IU K E
I n d o m e n iu l m ig r a t ie i

Analiza m igrate! interne din fara noastra ar putea fi continuati trattnd

mai amamm tit o scrie de aspecte precum motivatia migratiei, parti-
cidaritft^ile acestui fenqmen la nivel de regiune i storicS sau de comuni-
tate locala, reLatia sa cu mubilitatea sociala etc. Nici spa^iul fi, in buni
in&surft, nici informa|iile disponibile nu ne permit realizarea unei astfel
de Intrepnnderi.
Ceea ck credent c i se impune in concmuare este stabilirea unei
kgiituri explicits intre rezultatele teoretice ale analizei 51 acfiunea
practici in domeniul imgrafiri. In fapt este vorba de a vedea tn ce mtsurft
acest tip de abordare stiiutifica poate servi la fundament area unor
priridpu de acpane in domeniul strategiikr de eoiitrolare a fluxurilor
do migratie interna.
Elementele de cunoaftcre ftimfifica neccsarc pentru fundamen-
tarea unor acfium in acest domeniu sint date de examtnarea atit a
cauzelor, clt .si a consednfeior fenomenului. De aceea «ste neeesara o
examtnare, fie 31 sumara precum, tn cazul de faf<S, a prtncipalelor con-
secinfe soc todemog raf ice ale migratiei, estiinarea acest ora constituind
un element important in orient area politidlor de migrate,

S.l. Consecinte sociodemograflce

ale migrafiei rural—urban

Consecin^ele migratiei rural — urban pot fi grupate in functie de viri-

bilitatea lor sociala fi fiiintificii fi de gradul de mcdferc cu care se pro-
doc {fig. 8 . 1 . 1). Un prim nivel, de maxim l vm bilitate, il formeaza
consecinfele asupra volumulni fi compaziffei comunita^ilor locale,
asupra gospodarirlor tamiliaJe de la originea fi de la destinatia fluxuri­
lor fi asupra rapOrtuliii dintre resuraele locale de locuri de muntii, de
pnxlucfie, fi populajia din teritoriul respectiv. Un al doika nivel, mai
dtfiril de atins, sc rcferi la fenomenele soriodemografice. Cel de-al

145
treilea nivel este cel al consecin^elor asupra calita^n $i modului de via^a
in comunitate, In fine, cu grad m axim de laten^a, de dificultate de a
fi observat ^tiinjific, este blocul de variabile referitoare la orientarile
valorice ale populatiei. Calitatea vietii, modul de viata si integrarea

Fig, 8.1.1. — Modelul teoretic al

principalelor tipuri de consecinte ale
migrapei.

in comunitatea locala sint principalele domenii asupra carora se reper-

cuteaza in ultimS instanta toate celelalte consecinte ale migratiei.
Orientarea analizei in special asupra compozitiei sociodemogra-
fice a comunitatilor locale, asupra fenomenelor demografice si a rapor-
tului dintre resurse populatie este detcrminata, pe de o parte, de
datele disponibile, iar, pe de alta parte, de faptul ca interrelatiile dintre
aceste blocuri de variabile sint mai puternic structurate.
Compozitia sociodemografica este modificata. prin fluxurile de
M RU in special sub aspectul caracteristicilor de virsta, sex, nivel de
instructie ^i categorie sociala,
M R U este unui dintre factorii importanti care due la o intinerire
a populatiei din urban $i la o imbatrinire a celei din rural. La ultimul
recensammt (in 1977) virsta medie a populatiei rurale era de 34,42 ani.

146
cifra corespunzatoare pentru populatia urbana fiind de 31,66 ani A
Poate mai mult decit diferenfele de nivel sint relevante diferen|ele de
evolutie, in perioada 1966—1977 virsta medie a populatiei rurale create
cu 2,05 ani, iar virsta medie a populatiei urbane se reduce cu 0,99 ani,
Situa^ia este, evident, o consecinta a volumului ^i selectivitatii migra­
tiei in functie de virsta (vezi 4.3).
Efectul MRU asupra repartitiei pe sexe a populatiei in cadrul
mediilor rezidentiale este dependent de contextul social-economic in
care se produce fenomenul, de tipul de industrializare care se desfa-
$oara in societatea analizata (in conditiile in care accentul se piine pe
industria u^oara, cea textila, in special, populatia urbana suporta un
proces de feminizare datorita M RU; in schimb, dezvoltarea industriei
grele atrage dupa sine, in special, o masculinizare a populatiei urbane).
In conditiile Rom^niei, procesul de industrializare socialist! a fost
facut cu asigurarea unui anume coeficient de prioritate a industriei
grele. In consecinta, ar fi de a^teptat ca MRU sa fie mai frecventa prin-
tre barbati decit printre femei. Corespunzator, consecintele ar urma sa
fie o crestere a ponderii femeilor in populatia rural! o reducere a
ponderii lor in populatia urbana. Analiza indicelui de masculinitate
(numar barbati la 1 0 0 0 femei), pe medii rezidentiale, confirm;! o astfel
de asteptare (tabel 8 . 1 . 1).
TaU i 5 .2 .2

Indicele de m asculinitate pe medii rezidentiale

Anul U rb an R u ral U rb an -ru ral

1948 944 933 11

19 56 962 939 23
1966 993 938 55
. 1977 980 963 15

Valorile superioare ale indicelui in urban fata de rural sint explicabile

In primul rind prin particularitatile MRU, la rindul ei influentata de
structura locurilor de munca oferite in urban. Tendinta de crestere a
ponderii barbatilor in populatia urbana in mai mare masura decit in
cea ru ra l! se manifest! pin! in 1966, Dupa aceea se remarca o evolutie
in sensuT reducerii decalajului dintre aceste medii rezidentiale, Prin-
cipalii factori care explica o astfel de evolutie sint intensitatea MRU,
structura ofertei de locuri de munca in urban $i pattern-urile culturale
ale migratiei in functie de sex.
1 Calcule cf, VI. Trebici, Satul romdneso si idrdnimea: aspecte demografice, manu-
scris.

147
 Pina in 1966 MRU are o contribute foarte mare la cresterea
urbana (81% in perioada 1948—1956 §i 78% in anii 1956—1966). Ulte­
rior, in intervalul 1966—1977 aceasta contribute se reduce la 64%.
Corespunzator, incepe sa scada §i valoarea indicelui de masculinitate.
Tendin(a este legata insa §i de o anume echilibrare a ofertei de locuri
de munca in urban pentru barbati §i pentru femei, proces generat
la rindul sau de diversificarea ramurilor industriale, de punerea in func-
tiune a re(elei de intreprinderi de industrie u§oara care solicitau §i
for(a de munca feminina. In acela^i timp, procesele de modernizare
§i urbanizare a satului contribuie la erodarea tradi(iei anterior crista-
lizate, tradi(ie cape sus(ine in mai mare masura mobilitatea teritoriala
a barba(ilor pentru motive profesionale decit pe cea a femeilor $coala
devine in tot mai mare masura un canal de mobilitate sociala $i, implicit,
de stimulare a M RU; modemizarea culturala sus(ine asigurarea unor
§anse egale pentru baieti §i pentru fete in procesul de instructie §i,
implicit, in cel de mobilitate sociala.
Schimbarile. produse de m igrate in structura pe virste, §i sexe
a populatiei urbane §i rurale se repercuteaza, cu intensita(i diferite,
asupra fenomenelor de fertilitate, mortalitate, nup(ialitate si divor-
(ialitate §i, intr-un alt plan de referinta, asupra incficilor de activitate.
MRU induce in rural o anume reducere a natalita(ii datorita
efectului de imbatrinire pe care il are asupra structurii populatiei;
prin intinerirea pe care o produce la nivelul populatiei urbane, MRU
icontribuie la cresterea natalitatii la nivelul acestui mediu rezidential.
(Apropierea nivelurilor de natalitate intre rural §i urban rezulta, desi-
gur, §i ca o consecinta a difuzarii valorilor urbane in rural si a ansam-
blului de factori iniplicati in procesul general de tranzi(ie demografica.
Ac(iunea conjugata a MRU §i a celorlal(i factori a facut ca raportul
dintre natalitatea rurala si cea urbana sa evolueze de la o valoare supra-
unitara (in 1950 acest raport era 28,1/20,1 == 1,40) la o valoare sub-
unitara (17,7/18,3 = 0,97) in 1980.
Intensitatea fertilitatii generale (numarul de nascuti vii la 1 0 0 0
femei de virsta fertila) este mai putin afectata de structura de virsta
a populatiei. Valorile ei sint date de actiunea unui complex de factori
socioculturali, intre care modelele culturale, cele de planning familial,
joaca un rol esential. Datorita acestor influente, indicele fertilitatii
generale are valori superioare in rural, fata de urban. In 1973 cifrele
corespunzatoare pentru cele doua medii rezidentiale erau de 80,8%0
pentru comune §i 57% 0 pentru orase (V. Trebici, 1979).
MRU are efecte multiple, contradictorii chiar, asupra fertili­
tatii urbane. Pe de o parte, prin mentinerea unor modele culturale rurale
in domeniul fertilitatii (familie cu numar mare de copii etc.), migratia
din rural contribuie la asigurarea unui nivel ridicat al fertilitatii in

148
urban. Pe de alta parte, este de luat in considerate §i un efect de redu­
cere a fertilitatii urbane, efect pus pe seama costurilor de integrare pe
care le au de platit m igranti in urban si a compozitei sociale a acestora.
Mai ales in cazurile in care este vorba de MRU pe mari distante, in cadruf
fluxurilor o pondere importanta revine persoanelor cu nivel ridicat de
instructie, fertilitatea specifica acestora fiind mai mica.
Corelata intre indicele de fertilitate generala in urban in 1976—1977
si indicele imigrarii nete in urban din rural era de valoare semnificativa
(r — —0,51, folosind jude|ul ca unitate de analiza). Faptul poate fi inter-
pretat in sensul ca transferul de valori rurale in urban prin m igrate
este mai putin important pentru fertilitate decit influenza pe care o
au asupra acestui fenomen costurile de integrare a migrantlor in urban
t compozita sociala a fluxului de migratie in urban.
O imagine de ansamblu asupra relatiei dintre MRU si principal
lele fenomene demografice este prezentata in tabelul 8 . 1 . 2 . Nuptali-
Tdbel 8.1.2
R elap i intre m ig ra te si alte variabile sociodem ografice la nivel de mediu
urb an — jud et (coeficienti de corelap e) *
Im igrare in
Im igrare in Pondere
ora?e din
orase din flo tan p in
comunele
Variabile ru ral (durata populatia
altu i judej
de viat:a, oraselor,
(d u rata de
1977) 1977
v iata, 1977)

R a ta fertilitS-tii generale in
u rban, 1 9 7 6 - 1 9 7 7 - 0 ,5 1 - 0 ,5 0 - 0 ,5 8
N ata lita te a , 1977 - 0 ,4 5 - 0 ,5 0 - 0 ,5 4
M o rtalitatea infantila, 1977 X X - 0 ,3 0
M o rtalitatea infantila,
1977/1973 X X - 0 ,22
Indice g ra v ita te a m orbidi-
ta tii, 1978 X 0,39 0,17
D ivortialitate, 1980 0,49 0,46 0,49
N u p p alitate, 1980 0,5 2 0,47 0 ,6 5
Pondere a ctiv i in p op ulap a
stabila, 1977 0,43 0 ,3 3 0,33
Pondere femei in p op ulatia
a ctiv a , 1977 - 0 ,1 9 - 0 ,4 4 - 0 ,1 0
P opulatie cu nivel de iiistruc-
tie mediu si suprrior in popu-
la p a t o t a l j (% ), 1977 0,4 9 0,67 0,72
* r = 0 ,3 1 , p entru p = 0 ,9 5 ; r = 0 ,4 0 , p entru p = 0,99. O p a rte
din variabilele acestei m atrici de corelatie nu au figurat in fisierul initial
al analizei la nivel de ju d e t ; au fost con struite u lterior p entru detalierea,
consecinteloi' m igrapei si p entru analiza unor asp ecte ale locuirii urbane,
in Cercetdri p lu rid iscip lin a re asupra locuirii (rap ort de cercetare, L ab o ra-
toru l de studii si ce rce ta ri sociologice, 1982).

149
 tatea ?i fertilitatea par a fi cel mai puternic influenfate in mod direct
de imigrarea in urban. Acest tip de migrate, prin valorile sale ridicate,
contribuie la reducerea fertilitatii si la cresterea nuptialita^ii.
Migrantii in legatura cu care se manifests cel mai puternic aceste
relatii slnFTTotantii, respectiv migrantii care, de?i locuiesc intr-un ora?
anume, nu au~3oHTRiliul stabil pe teritoriul acestuia. O pondere mare
a flotanfilor in populafia unui ora? influenfeaza fertilitatea ?i nuptia-
litatea in mai mare masura decit prezenja migrantilor definitivi, cu
domiciliul stabil in acel ora?.
DIvortialitatea in urban este asociata pozitiv cu imigrarile in
urban din rural.
Dimensiunea medie a gospodariei familiale este cu atit mai redusa
intr-un ora? cu cit fluxul de sosiri din rural in acel/5'ras este mai intens.
Aceasta regularitate deriva, evident, din influenta pe care MRU o are
asupra fertilitatii. Imigrarea intr-un oras contyiouie la ridicarea valori-
lor indicelui de activitate la nivelul respectivei comunitati. Faptul
este explicabil prin structura de virsta a celor care vin in urban, prin
motivatia profesionala a migratiei lor din rural. Pentru femei, relatia
are sens invers: cu cit imigrarea intr-un ora? este mai intensa, cu atit
ele au o pondere mai redusa in populatia activa a localitatii de referinta.
Constatarea este de pus in legatura cu ponderea mai mare a barbatilor
in totalul fluxului MRU.
Pentru fenomenele de mortalitate si morbiditate nu se inregi-
streaza (prin intermediul tipului de analizS pe care am folosit-o) o
influenta de intensitate putemica a migratiei asupra lor.
Cre?terea demografica urbana in perioada 1948 — 1977 este rea-
lizata in principal pe seama sporului migratoriu — aproximativ 73%
din total crestere de popularie 2 inregistrata in municipii, ora?e ?i comune
suburbane.
Prin aceste valori, cresterea urbana din Romania se inscrie in
modelul specific t^rilor dezvoltate in genere, al celor din Europa in
special. O analiza intreprinsa asupra surselor cresterii urbane in 14 t&ri
din Europa (inclusiv Romania) in decursul unor perioade intercenzitare
cuprinse intre 1950 si 1971 releva faptul ca, in medie, 6 6 % din cre?te-
rea urbana revine sporului migratoriu si reclasificarilor de localitati.
In schimb, pentru tarile in curs de dezvoltare se manifesto tendinta
unei contributii mai importante a sporului natural decit a celui migra­
toriu la cre?terea populatiei ora?elor (Patterns 1980: 22—27).
Cele doua componente ale cre?terii populatiei urbane in tara
noastra au rol variat in timp: de?i cu pondere mai redusa, cresterea

2 in a ce st p ro cen t este inclusS, si contributia reclasificarii unor sate in categoria

o ra to r.
naturala tinde sa preia tot mai mult din cresterea urbana: de la 17%
intre 1948 — 1956 la 22% intre 1956 — 1966 fi respectiv 36% intre
1966—1976 (v. Trebici, 1979: 339). 0 tendinta similara a fost inregis-
trata fi in cazul altor fari (precum Uniunea Sovietica, Statele Unite,
tari din America Latina etc.)3.
Componentele crefterii populatiei urbane au rol variabil nu numai
in timp, ci fi in spatiu. Cu cit gradul de dezvoltare economica a jude-
tului (x) este mai ridicat, cu atit migratia joaca un rol mai important,
iar sporul natural (y ) un rol cu atit mai redus in cresterea populatiei
urbane.
Am estimat rolul componentei „spor natural" (y) prin proportia
populatiei nascute in acelafi oras (municipiu) din totalul populatiei
orafelor (municipiilor) din judet, la recensamintul din 1977. Pentru
estimarea gradului de dezvoltare economica a judetului (x) am preluat
un indice sintetic, construit cu alta ocazie (D. Abraham, 1979: 688—689).
Relatia intre cele doua variabile rxy = — 0,53 este semnificativa
(pentru un nivel de incredere de p = 0 ,0 1 ).
Din punctul de vedere al compozitiei sociale a orafelor este impor­
tant sa fie facuta o distinctie nu numai intre cresterea naturala fi cea
migratorie a oraselor, ci fi intre diferitele tipuri de fluxuri implicate
in crefterea migratorie.
In 1977, din totalul populatiei stabile din municipii fi orafe nas-
cuta in alte localita^ decit cele de domiciliu (migranti pe durata vietii),
majoritatea provenea din comune ale altui judet (42%) sau ale aceluiafi
judet (33,7%), Procentul nascuUlor in alte orafe erade 18,3%, iar
al celor nascuti in comune suburbane de 1 , 8 % din totalul migrantilor
pe durata vietii din orase.
Migrantii in orafele unui judet, proveniti din comunele aceluiafi
judet, este probabil ca vor avea similitudini socioculturale cu populatia
din orasul de destinatie in mai mare masura decit migrantii originari
din comunele altui judet J Cu cit un judet este mai dezvoltat (x), cu "-/
atit orafele sale cresc in mai mare masura pe seama sosirilor din cornu- j
nele din alt judet, decit pe seama sosirilor din acelafi judet (z) (rxl =
= 0,73, p = 0,01). JL. > — ------ J
Rezulta ca in judetele puternic dezvoltate din punct de vedere eco­
nomic cresterea orafelor se realizeaza in prin cipal prin migrare din ruralul
indepdrtat, iar in judefele slab dezvoltate, in prin cipal prin spor natural
fi, secundar, prin imigrare din ruralul apropiat. Corespunzator, este
de afteptat sa intilnim o mai mare diversitate culturalS a populatiei
in orafele puternic dezvoltate decit in cele slab dezvoltate economic.
* in etapele In care sportul natural era m ult m ai m are in rural decit in urban,
in special inaintea revolupei industriale, componenta esenpaia a crejterii urbane a lo s t
m igrapa rural — urban.

151
 Sporul natural, mai mic in orasele dezvoltate, provine, in esenta,
din nivelul redus al fertilitatii in acest caz; in orasele slab dezvoltate
modele culturale cu influenza directa asupra fertilitatii sint mai apro­
piate de cele din rural si favorizeaza o natalitate mai ridicata.
Este posibila intrebarea daca nu cumva nivelul mediu al fertili­
tatii dintr-un oras la un moment dat este influen£at nu numai de nivelul
de dezvoltare al acestuia, ci si de calitatea migrantilor care s-au stabi- \
lit in oras. Ar putea fi emisa ipoteza ca in orasele in care predomina 1
■migranti ventfi din comune indepartate (din ajar a judetului) , feriilitatea I
este m ai redusd decit in orasele in care predomina migrantii veniti din {\
comunele aceluiaJTJuIeJ]^ Este probabil ca pTima Cafegone de migranti \
(clm~~coriiunt—indepllTart') plateste costuri de integrare mai mari decit
cea de-a doua, deoarece provine din zone de origine care se afla la o
„distanta culturala" mai mare decit comunele situate in acelasi judet
cu orasul de destinatie. La rindul lor, aceste costuri de integrare pot
contribui la reducerea fertilitatii. fn plus, migrantii proveniti din comu­
nele apropiate orasului pot creste un numar mai mare de copii, cu costuri
mai reduse decit migrantii proveniti din comune departate de oras,
deoarece pot apela cu mai multa usurinta la ajutorul rudelor din rural,
pentru ingrijirea copiilor.
Un alt factor prin care calitatea migrantilor ar putea sa influen-
teze nivelul mediu de fertilitate pe oras este nivelul de instruc^ie si cali-
ficare. Este probabil ca migrantii in orase din ruralul indepartat au,
in medie, un 1 nivel de instructie si calificare mai ridicat decit cel al
migrantilor sositi din ruralul apropiat.

8.2. Controlul fluxurilor de migratie

Elaborarea unei „politici de migratie" se refera, in sens strict, la formu-

larea obiectivelor social-economice de atins prin intermediul deplasa-
rilor de populatie si a mijloacelor care sa permita declansarea unor
fluxuri de migratie, avind sensul, compozi£ia, intensitatea si durata
de desfa^urare dorite.
Formularea obiectivelor pentru o politica de migratie interna
la nivel national decurge direct din obiectivele dezvoltarii social-eco­
nomice pentru perioada de referinta data. Identificarea mijloacelor
adecvate pentru realizarea respectivelor obiective este o operatie
mai complexa, care necesita o buna cunoastere a cauzelor si mecanis-
melor social-economice care due la declansarea si intretinerea anumitor
fluxuri de migratie.
Intensificarea preocuparilor pentru controlarea migratiei rural —
urban si a migratiei interzonale se manifesto, in cazul R. S. Romania,

152
In cadrul preocupSrilor pentru realizarea unei repartizdri rationale a
forfelor de productie in teritoriu. Aceasta preocnpare se dezvoltS indeo-
sebi Incepind cu cincinalul 1966—1970, odatS cu trecerea la o nouS
etapa de dezvoltare social-economicS.
Posibilitatea de a amplasa in teritoriu obiective de invested
in functie nu numai de cre?tere economica, ci si de criterii sociale devine
dot mai mare, pe masura ce economia nationals atinge un nivel mai
jidicat de dezvoltare. CorespunzStor acestei conditionSri obiective,
jireocuparea pentru a gindi sistematic la controlarea miscSrilor de popu­
la te in teritoriu se accentueazS odata cu incheierea procesului de con-
stituire a relatiilor socialiste de productie atit in industrie, cit ?i in agri-
•cultura, odata cu ISrgirea bazei tehnico-materialc a economiei socia-
liste.
In decursul diferitelor etape ale dezvoltarii social-economice a
tSrii, accentele sint puse diferenjiat pe asigurarea intreprinderilor in-
d’ ustriale cu forfd de munca, pe asigurarea unitapilor cooperatiste agricole
cu mina de lucru necesara si pe ocuparea in grad cit mai ridicat a dispo-
.nibilului de resurse de munca din diferite zone ale tarii.
Pe termen lung, planificarea economica socialists urmSreste
realizarea unui echilibru intre aceste trei obiective, respectiv realizarea
unei politici de invested si a unei distribuiri a recompenselor muncii
astfel incit sa fie simultan satisfacute nevoile de fortS de munca ale
intreprinderilor industriale si agricole, precum si cresterea gradului
de incSrcare a fortei de munca ocupate in agricultura, reducerea sezo-
nabilitafii muncii in acest domeniu. Pe termen scurt, in diferite etape,
aceste obiective au fost sustinute diferentiat. Astfel, in perioadele de
crestere industrials rapidS, in special 1951 —1953 si 1965—1978, accen-
tul a fost pus pe asigurarea cu fortS de muncS a noilor capacitSti pro­
ductive create in industrie. Spre sfirsitul deceniului al VUI-lea poli­
tica demograficS in domeniul migratiei rural—urban suportS unele schim-
"bSri. Tendinta este de a reechilibra raportul dintre obiectivele de urmS-
rit in domeniul ocupSrii fortei de munca: intereseazS nu numai asigu­
rarea for(ei de muncS in industrie, ci si satisfacerea necesarului de mina
■de lucru in agricuIturS. Revitalizarea interesului pentru satisfacerea
necesarului de fortS de muncS din agricultura este legatS de condifiila
economice ale anilor '80. In aceastS perioadS, agricultura romaneasca!
este angajatS intr-un proces de amplS schimbare, desfSsurat in forma
noii revolutii agrare. Finalitatea acestuia este de a accelera ritmul dq
dezvoltare a agriculturii, de a o aduce la niveluri de productivitate
foarte ridicate.
Sub aspectul mijloacelor de realizare, asigurarea agriculturii cu
forfS de muncS necesarS sub aspect calitativ si cantitativ se impunf
•ca aspect esential.
 Exigentele de adoptare a progresului tehnic in agricultura implied
cerinte pentru selectarea si mentinerea in acest domeniu a unui per­
sonal calificat, a tinerilor in special.
In aceste condign, in politica de controlare a migratiei rural-
urban are loc o trecere de la controlul de tip indirect la un control in care
se imbind form ele directe cu cele indirecte.
Controlul indirect al mi^carilor de populate se efectueaza, in
principal, prin distribuirea in teritoriu a locurilor de munca in sectoare
neagricole si prin diferenfierea veniturilor asigurate prin participarea
la activitatile din diferite domenii productive.
Controlul direct al migratiei presupune stabilirea unei legaturi
nemijlocite intre un anume tip de comportament de mobilitate, stabi-
litatea teritoriala si un anume tip de sancfiune pozitiva (stimulatorie)
sau negativa (restrictiva). Masurile care se aplica nediferenfiat migran­
tilor si nemigrantilor, chiar daca au efect asupra migratiei, nu sint
considerate ca masuri directe. Astfel, oferta de locuri de munca intr-o
localitate, desi poate stimula imigrarile in acea localitate, nu se adre-
seaza numai persoanelor din afara ei, ci §i celor din interiorul locali-
ta(ii, in cadrul strategiei de controlare a migratiei. Daca masurile indi­
recte au ca unitafi de referintS. organizatiile de munca in special (pentru
acordare de locuri de munca, retribuire etc.), cele directe vizeaza in.
special persoane sau categorii de persoane (absolventi de facultati,
persoane ocupate in agricultura, tineret rural etc.).
Controlarea miscarilor teritoriale de populatie se realizeaza, in
cazul R . S. Rom ania, nu numai prin intermediul politicii de rep arti-
zare ra(ionala a fortelor de productie in teritoriu, ci $i prin intermediul
politicii de urbanizare.
Specificul romanesc in domeniul urbanizarii este asigurarea unei
re(ele urbane echilibrate, in care diferen(ele de marime intre orase sa.
fie tot mai reduse. Daca in anii 1951 —1954 cresterea cea mai rapida
o inregistreaza orafele mari, datorita imigrarii masive a ruralilor pe
teritoriul lor, ulterior ritmul de crestere al oraselor mici $i mijlocii devine
tot mai accelerat.
Pomind de la experien(a romaneasca la care ne-am referit, se
pot avansa citeva ipoteze mai generate in legatura cu eficacitatea.
diferitelor tipuri de mijloace de controlare a migratiei.
Astfel, se poate aprecia ca modalitatile de control indirect a!
migratiei se pot dovedi eficiente in etapele in care migratia nu se desfa-
$oara §i pe baza unui „efect psihosocial de contagiune". Controlarea
migratiei in etapele (situatiile) in care astfel de efecte $i-au facut mar-
cata prezen(a nu se mai poate face decit prin imbinarea metodelor
de control indirect cu metodele de control direct.

154
 De asemenea, in astfel de perioade, in care determinarea migra­
tiei rural-urban nu mai este pur economica, ci socioeconomica, contro­
larea fluxurilor nu se poate face numai prin masuri economice, ci si
prin masuri vizind aspecte soeiale si psihosociale ale mobilitatii.
Din moment ce efectele schimbarilor economice si soeiale asupra
migratiei se produc „cu intirziere", este de asteptat ca masurile de poli­
tica socioeconomica vizind controlarea migratiei sa nu-si dovedeasca
eficienta imediat, ci in timp, cu o anume intirziere.
Programele de actiune in vederea orientarii miscarilor de popu­
latie, in concordant^ cu necesitatile generale de dezvoltare a tarii, se
inscriu in efortul general de rationalizare a vietii soeiale. Elementele
de cunoasterea a amplelor procese de mobilitate socioteritoriala din
tara noastra, determinarea relatiilor care guverneaza desfasurarea lor
in timp pot contribui la „a pastra un echilibru si un raport corespun-
zator intre diferite ramuri ?i sectoare de activitate, in vederea dezvol-
tarii armonioase a s o c ie ta l noastre socialiste, pentru a impiedica apa-
ritia diferitelor contradictii care se dezvolta si in societatea socialista
si care, daca nu sint sesizate la timp sau nu sint intelese $i nu se actio-
neaza pentru solutionarea lor, pot duce la contradictii grave, chiar
antagoniste, cu consecinte serioase pentru dezvoltarea socialista a
tarii"
•9 i. ’ n

4 N icolae Ceausescu, Cuvintare la sedinta de lu cru com und a Com itetului C entral
a l P a rtid u lu i C om uuist R om an si a Consiliului S u p rem al Dezvoltarii Econom ice si Soeiale,
9 feb ru a rie 1 9 8 2 , in op. cit., vol 2 3 , p. 292.

155
 A N EXE

1. Variabile pentru analiza la nivel national (V

Cod
variabilS. D enum irea variabilei si modul de calcul

1. anul

I . M IG R A T IA R U R A L - URBAN

a) ca eject cu intirziere de u n a n {1 9 5 2 — 1980)

2. em igrarea nets, din ru ral
3. r a ta em igrarii nete din ru ral
4. indicele em igrarii nete a agricultorilor din rural, intre 1.0 l.(+i — 3 1 .12.t+
( = E 3 x V14)
b) ca eject in cursul aceluiasi an (1 9 5 1 — 1979)
5. ra ta em igrarii nete
6. indicele em igrarii nete a agricultorilor din ru ral intre 1 .0 1 ( — 3 1 .12(
c) in calitate de cauzd (1 9 5 0 — 1978)
7. ra ta emigr&rii nete
8. indicele em igrarii nete a agricultorilor intre l .O l j j — 3 1 .12(_!

I I . S C H IM B A R I L A N IV E L U L F O R T E I D E MUNCA ( 1 9 5 1 - 1979)

9. indicele schim barilor stru ctu rale in distribu^ia anualS. a ocuperii populatiei p e
sector de a ctiv ita te , unde d% reprezintS.diferenta de la un an la altul
intre ponderea sectorului i in populatia o cu p a ta ; i = I —agricu ltura + silvicul-
t u r a ; I I — industria -f- co n stru ctii; I I I — servicii (alte ram uri)
10. num&rul de noi locuri de m u n ca in industrie (sporul de personal in acest secto r}
la 1 000 locuitori
11. numS.rul de noi locuri de m u n ca in industrie (ocupate) (mii)
12. cresterea anuala a personalului la 1000 locuitori
13. cresterea anuala a ponderii populatiei ocupate in industrie in populatia to ta la
14. reducerea anuala a ponderii populatiei ocupate in agricu ltu re
15. diferenta dintre ra ta de crestere anuale a populatiei ocu pate in industrie si r a t a
cre§terii populatiei ocu pate in agricultura
16. e lasticitatea reducerii ponderii populatiei ocu pate in ag ricu ltu ra in rap o rt cu
cresterea ponderii populatiei ocu pate in industrie

156
 III. CRESTEREA IN VESTITIILO R (in preturi comparabile 1 9 5 1 - 1979)

17. in industrie, la 1000 locuitori

18. in circu lalia m arfurilor, la 1000 locuitori
19. in inv&t&mint, cu ltu rS si a rta , la 1000 locuitori
20. in domeniul s&n&tatii, la 1000 locuitori

IV . L O C U IN fE

21. suprafa^a locuibila nou construitS, la 1000 locuitori, in mediul urb an (m2)
22. suprafa^a locuibila nou con struita, la 1000 locuitori, in mediul ru ral (m2)

V . U R B A N IZ A R E ( 1 9 5 1 - 1979)

23. creste re a procentului de populatie u rb ana

24. ra ta de u rb anizare: ( P U i /P U t_i ). 100 — ( P Rt{ PRt i)- 100, unde P U reprezinta
populatie urbanS, P R — populalie ru rala
25. num arul de cS.lS.tori tran sp o rtati cu m ijloacele de tran sp o rt in com un, in mediul
u rban, la un locuitor din urban (crestere anuala)

V I. V A R IA B IL E D E M O G R A FIC E (1 9 5 1 -1 9 7 9 )

26. ra ta brutS de n u p tialitate in rural

27. ra ta brutS de m o rtalitate in rural
28. ra ta de m o rta lita te infantila in rural (variatii anuale)
29. diferen(:a dintre r a ta de m o rtalitate in urban si ra ta de m o rtalitate in ru ral

V II. V A R IA B IL E S IN T E T IC E si A L T E V A R IA B IL E ( 1 9 5 1 - 1979)

30. venitul national pe locuitor, fatS de anul 1950 (variatii anuale)*

34. p ro d u ctiv itatea medie a m uncii in agriculturS
32. p ro d u ctiv itatea medie a m uncii in ag ricu ltu ra (variatii anuale)
33. produ ctia agricolS to ta la pe locuitor (variatii anuale)
34. num arul de ca la to ri tran sp ortati, la nivelul tarii, pe caile ferate, rutiere, fluviale,
m aritim e si aeriene, la un locuitor (variatii anuale)

2. Variabile pentru analiza la nivel de judef (vt)

V a ria ­
b ila Sigle D enum irea variabilei si m odul de calcul
1. jud etal

I. M IG R A JIE

a) calculare p rin metoda m iscarii naturale

2. IU V volum ul im igrarii in urban (medie anualS 1973— 1977)
3. IU r ra ta im igrarii in u rban, 1973— 1977

* V ariatiile anuale sau „diferentele de ordinul 1" au fost calcu late scSzind din
valoarea anului t v aloarea anului (t— 1). Prin acest procedeu s-a u rm arit reducerea pon­
derii componentei tendentiale in v ariatia totalS a seriei cronologice.

157
 7. MN ra ta m igratiei n ete, la nivel ju d et, 1973— 1977
8. ER ra ta em ig ririi nete din ru ral, 1973— 1977
b) calculate ca m igratie p e durata vietii, in 1 9 7 7
4. RU r a ta im igrarii in ora§ele judetului, din com une (la 1 0 0 0 nonm igraufi *
din ora?ele jud etului de sosire)
5. RUI ra ta imigr&rii in orasele judetului, din com unele alto r judefe (la 1 0 0 0
locuitori urbani, care nu sint venifi din com unele a lto r judefe)
6. RU* ra ta emigr&rii din com une in orasele aceluiasi judef la 1000 persoane
(nonm igrante din com une + m igrante din com u n e in orasele aceluia?
judef)
9. RRI r a ta im igrarii in com une, din comunele altu i judef:, la 1 000 nonm igranti
din com unele judefului de sosire
10. MN r a ta m igrafiei nete la nivel de judef (la 1000 nonm igranfi din judef)
1—I
O

78. ra ta im igrarii in orasul principal din judef ( = o raju l cu cea m ai m are

**

populafie) in 1960— 1966

c) m igratie calculate d u p d alte surse, estim&ri p ro p rii p r in alte metede
43. ruy r a ta im igrarii in urban din ru ral, in traju d efean , 1968— 1972
44. R U I' r a ta im igrarii in urban, din ru ral alt ju d ef, 1968— 1972
45. R R I’ r a ta im igrarii in ru ral din rural a lt jud ef, 1 9 6 8 — 1972
46. PF ponderea fluxului de em igrare ru ral — u rb an interjud efean , din to tal
flu x de em jgrare ru ral — urban, in 1973
55. IT r a ta imigritrii „tem p orare" (populafie cu rezidenfa in judeful respectiv,
d ar cu domiciliul stabil in afara acestu ia, la 1000 locuitori stabili in
judeful de sosire, in 1977)
56. MN . ra ta migrafiei n ete „tem p orare", in 1977 ( = sosifi ca rezidenfi in judef
fir5. domiciliu stabil — plecafi c a rezidenfi, fftrft domiciliu stabil in
a lt judef, la 1 0 0 0 locuitori stabili din judeful de referinta)
65. MA sold m igranfi activ i la 1000 locuitori a c tiv i, 1978
66. N personal n avetist la 100 personal, 1978

ii. s c h im b A k i s o c i a l - e c o n o m i c e In 19 73- 19 7 7

a) rate de crestere 1 9 7 7 fa ta de 1973

11. Pc personal m u ncitor la 1 000 locuitori
12. U0 p rocen t populafie urbanfl
13. T fc abonam ente telefonice
14. VNe vinzari m arfu ri nealim entare
15. M ic m o rtalitate infantilS. in rural
16. Ap-c consum ap a potabilH pe locuitor
17. SaT su p ra fa fi arabilA pe tra cto r fizic
18. FFI fonduri fixe in industrie
19. FFA fonduri fixe in agricu lture
20. D FF 1 8 - 19
21.
21. V.Ma
V.M a volum vinzSri m&rfuri cu amftnuntul
b) locuinte nou construite
22, LN suprafafii locuibili nou construitS, la 1 000 locuitori, 1 9 7 3 — 197/

* N onm igranfn sint, in acest caz, persoane care au domiciliul in localitatea in care
S-au n iscu t.

158
23. LN C suprafat& locuibila nou construitS, din fondurile statu lui 51 ale unit&ti-
lor cooperatiste, 1973— 1977
74. LN' suprafa^a locuibila nou construitA din fondurile statu lui ?i ale organi-
za^iilor cooperatiste, 1967— 1977

I I I . IT E M I D E „ S T A R E " L A IN C E P U T U L P E R IO A D E I
D E K E F E R I N f A - 1973

24. P3 personal m u n citor la 1000 locuitori

25. V3 p ro cen t p o p u la te urbanit
26. VN, vinzAri mArfuri nealim entare pe locuitor
27. PR* ponderea populatiei rurale in v irsta de 15—24 ani in to ta l p o p u la te
ru rala din judet
50. PR pop ulatia ru rala la 1 ,0 1

IV . IT E M I D E „ S T A R E M E D I E " IN P E R IO A D A D E R E F E R I N f A .
1 9 7 3 - 1977 SAU L A S F tR ^ I T U L P E R I O A D E I R E S P E C T I V E

29. Ins ponderea populatiei cu nivel de instru ctie rnediu fi superior in totalul
populatiei de peste 15 ani, 1977
30. FF fonduri fixe la 100 locuitori, 1977
31. P personal m uncitor la 1 0 0 0 locuitori, 1977
32. VA volum vinzAri m arfuri alim entare la 1 0 0 0 locuitori, 1973— 1977 (medie
anualA)
33. VN volum vinzAri m arfuri nealim entare la 1 0 0 0 locuitori, 1973— 1977
(medie anualA)
34. U procent p o p u la te urb ana, 1977
35. PI ponderea personalului in industrie din total personal, 1977
36. SC sp ectato ri cinem a la 1000 locuitori, 1977
37. PS personal san itar la 1000 locuitori, 1977
38. Ml ra ta m o rtalitatii infantile, 1977
39. SN sporul natu ral la 1000 locuitori, 1973— 1977 (medie anualA)
40. N CI ponderea cooperatorilor care au efectu at + 201 norm e conventionale
de categoria I (n.c.I) in consumul to ta l de n .c .I., 1975
41. N C IV ponderea n .c.I in sectorul vegetal in to ta l consuin de n .c .I, 1975
42. VNC valoarea unei n .c.I, 1975
71. VA venit mediu lun ar pe cooperator, 1975
70. RP nivelul mediu al retribv,ti' i personalului m u ncitor din judet, 1975;
au fost folosite datele referitoare la num arnl mediu al personalului pe
jud ete si ram uri ale economiei nationale (tabel 50 din A n u a ru l statis­
tic, 1 9 7 6 ) si retrib utia medie a personalului pe ram uri ale economiei
nationale ( A n u a ru l statistic, 1 9 76, tab el 5 3 ), D ec! s-a ca lcu lat o medie
p on derate a retriburiei pe jud et folosind pentru ponderare v alori reale
(n u m ir mediu personal), iar pentru valorile caracteristicii de ponderat
estimAri (retrib u tia medie a personalului pe ram uri ale economiei n atio­
nale). Astfel con struit, indicele este sem nificativ m ai m u lt pentru
nivelul mediu al retribuirii care rezultA din stru ctu ra ocuparii fortei
de muncii in sectorul de s ta t
63. CU ponderea si gradul de con centrare a populatiei urbane, 1 977 ;Y,C% jPU ,
u n d e C { — populatia orasului t din judetul de referimta, P U — p op u -
la tia urbaiui a judetului (indice Arriaga)
64. CO con cen trarea populatiei judetului (P ) in cel m ai m are ora? din judet,
(C), 1977: C f/F
49. PJ populatia to ta la a judetului la 1.07.1977

159
 51. PO populatia celui m ai m are ora? la 1.07.1975
47. DE indicele dezvoltSrii econom ice a judetului
48. MC indicele jnodernizSrii cu lturale a judetului

V. L O C U IR E

53. LAp pondere locuinte cu instalatie de a pa curentS in to ta l locuinte din o ra se

58. LB locuinte cu buc&tarie, la 100 locuinte ocupate din ora?e
76. LCG locuinte cu incSlzire cen trala sau cu gaze, la 100 locuinte (oraje)
73. NL indicele necesarului de locuinte in orasul principal din jud et, in 1977..
Indicele este co n stru it in functie de cu noa?terea nu m d ru lu i de gospo-
d d rii p e tip u ri (de 1, 2, 3, 4 ?i + 5 persoane) si a nu m d ru lu i de locuinte-
p e n u m a r de cam ere, pentru respectivul ora?. In ipoteza c a distributia
gospodSriilor de un asem enea tip pe tipurile de locuinte a r fi aceea?L
c a ?i la nivel national, se determ ine care a r fi num arul de locuinte „de
a s te p ta t" pentru fiecare tip, in fu n ctie de stru ctu ra gospodariilor exis-
te n te in respectivul oras. D iferenta dintre numSrul de locuinte astep ­
t a t si cel existen t, p entru fiecare tip de locuintS, in d ici nevoia de locuinte
de acel tip in orasul de referin ta. Cum in genere deficitul p entru un
anum e tip de locuinta nu se compenseazS cu excedentul de la un a lt
tip de locumtH, am considerat ca indice sintetic al necesarului de locuinte
sum a term enilor p entru care num Srul a ?te p ta t de locuinte de tip i
d epaseste num&rul existen t de locuinte de acela?i t i p ; p entru tipurile
de locuinte la care existen tul depaseste num&rul a ste p ta t (in ip o teza
distribuirii izomorfe a tipurilor de gospod&rii pe tipuri de locuinte la
nivel local, c a si la nivel n ational), cifra rezultatS din diferentS nu se
include in calcul
87. CL indicele calit&tii locu in tei urbane include inform atii asupra ponderii
unitatilor de locuit din n ecesitate, lo cu in telor cu bucStSrii, locuintelor
cu bucat&rii in exclu siv itate, cu in stalatii de apS, cu instalatii de a p a
cald a si cu incSlzire cen tra la si sobe cu gaze. P on derarea acestor cri­
terii a fost facu ta in baza ipotezelor; un anum e asp ect al locuintei este
cu a tit m ai im portant din p un ct de vedere social cu cit, fu n ctional este
m ai im p ortan t (a av ea o b u ca tirie este m ai im p ortant decit a avea.
bucatilrie in exclusivitate, spre exem plu) si cu cit la nivel national
respectiva com ponents este m ai „rara“ , ponderea locuintelor care nu
au respectiva calitate este m ai m are (pentru detalii asu pra con struirii
indicilor 7 3 si 8 7 , vezi proiect IP C T cu num Srul 7 0 3 7 /1 9 8 1 ).
Observatie. Analiza la nivel de ju d et a inclus un to ta l de 89 variabile. D intre a c e s -
te a au fost retinu te in cadrul listei m entionate num ai cele care au co n stitu it su biect
de com entariu in lucrare sau au fost con sid erate ca foarte sem nificative pentru un an u m e
domeniu co relat cu m igratia.
Sursa de d a te : Recensdm intul populatiei 1 9 7 7 , A n u a ru l statistic, num erele din.
1958— 1981, A n u a ru l dem ograjic, 1 974, I. Soare, 1977, d ate D .C .S.
item ii 4 3 , 44, 4 5 , 4 6, 40, 41, 42, 71 sint construed dup a I . Soare, 1 9 7 7 ; item ii
4 7 si 4 8 sint p relu ad dupa D. A braham , 1 9 7 9 ; item ul 29 este con struit la su g estia
prof. VI. T r e b ic i.; responsabilitatea m odului co n cret de a-1 con stru i ne revine integral.

160
 3. Probleme metodologice

1. O serie de caracteristici metodologice ale lucr&rii sint legate de utilizare

scarii la r g i a diferitelor varian te ale analizei de corelafie (regresie, c a u z a li etc.)
diferifilor indici creafi ad-hoc.
Desigur, „tehnologia" analizei depinde fi de cunoftinfele fi preferinfele au to r
Dincolo de acestea in s i este vorba fi de o solufie impusS de p roblem atica fi d atele luc
In condifiile in ca re d atele disponibile sint sau insuficiente, sau excesiv de agr(
iar cerin fa stringen ta in cercetarea m igrafiei este de a se trece de la inform afii iz
la inform afii legate sistem atic, de la d ate ag reg ate la d ate dezagregate, astfel de in
m ente sint una din pufinele a ltern ativ e m etodologice de lu cru .
2 . PrezentSm in continuare principalele operafii (etape) care au perm is con
irea modelelor em pirice ale m igrafiei :
2 .1 . E la bo rated m odelului teoretic, al m igrafiei; specificarea acestu ia p entru I
celui m ai im p o rta n t flu x — M R U .
2 .2 . Construirea variabilelor pentru an aliza can titativ S , in funcfie de pren
teoretice, de d atele disponibile si de principile m etodologice specifice domeniului. D
acestea din urm£i. menfion&m:
— m ai mulfi indicatori p entru o aceeasi d im ensiune;
— grad redus de agregare a valorilor intr-un indice, p entru a obfine indi<
sem nificafie clar& (M. K en d all);
— indici de interacfiune in ip oteza relatiilor de n on ad itiv itate in tre compone
indicelui (R . Bou rd on, 1967).
2 .3 . M atricea de corelatii B ra v a is-P e a rso n ; o m atrice 34 x 3 4 p entru anali
nivel nafional fi o m atrice 89 x 89 pentru an aliza la nivel de ju d ef.
2 .4 . A legerea variabilelor p entru con struirea modelului cau zal al unei vari
dependente d a t e .
Principiile resp ectate in a ce a sta selecfie:
— evitarea efectului de m u ltico lin ia rita te ;
~ ordonarea variabilelor x in funcfie de influenfa lor d irecta sau indirecta as
lui y ;
— utilizarea ordinii variabilelor in modelul con ceptual drep t criteriu de dei
m ai ales in situafiile de incertitudine statistic^ (atu nci cind selecfia nu se poate
strict pe baza u nor reguli de tipul „regulii triunghiului" — vezi m ai jos).
O peratii. a) listarea variabilelor ,r,- ca re din p u n ct de v ed ere logic si evei
tem p oral p o t con stitui determ inanfi p entru y ;
b) se elim in i to ate variabilele Xf ale ca ro r corelafii ryXi sint |sub v aloarea c
a lui r, p entru un nivel de sem nificafie de p = 0 ,0 1 (se adm it excep fii — r semnifi
pentru p = 0 ,0 5 dacS, si num ai d aca logica modelului teoretic o cere). Ip o teza imp
in a ce a sta operafie: cei 29 de ani inclusi in analiza la nivel nafional si cele 38 de j
sint esa n tio a n e ;
c) se deriva din unui din modelele cauzale Blalock-Sim on (Blalock, 1972,,
X i—* y ^ - X ) o regula de reducere a variabilelor determ inante ( = regula „triun
lui“). Se refin din seria x i , d u p i operafiile 4a si 4b, to a te variabilele care sint co
sem nificativ cu y si sint relativ independente unele in rap o rt cu altele. Se considf
modelul este de tipul m ai sus m enfionat d aca fi num ai d ac4 rXij (,< rXiy, >’Xjy ( = va:
„slaba“ a regulii) sau d aca fi nu num ai d aca r * ,n v < r critic pefrtru p = 0 ,0 1 (va:
„ ta re “ a regulii). O perafia incepe cu x , care are C orelatia cea m ai p uternica in ]
cu y ; se exclud to a te variabilele Xj (xj ,r,-) pentru care nu sint satisfacu te con
regulii m en fionate.
 2 .5 . V alidated m odelnlui astfel co n stru it: a) se com p ara modelul em piric obfinut
cu modelul co n cep tu al; b) validare pe baza coeficien(ilor de corela|ie par(ia!S. sau a
alto r reguli d erivate din modelele Blalock-Sim on.
In fap t, in tre cele dou3, forme de validare succesiunea se schimbft, se procedeaza
ite ra tiv .
PrezentSm in continuare validarea m odelelor de regresie m ultiple realizate cu
variabile la nivel de ju d e (*, folosind c a procedeu de validare modelele Blalock-Sim on
(tabel 1).

Tabel 1

V alidarea modelelor empirice ale m igratiei

Modelul Rela|ii observate

F ig u ra 4 .2 .2 ''30 5-31 = nesem nificativ '30 5-3i — 0,25

r 3j 5-3i = nesemnificativ ' 3 5 5 -3 1 — — 0,01
F ig u ra 4.2.3 ''4 2 6 = ''4 2 40 X '4 0 6 0 ,3 0 , 0 ,5 0 0,66 = = 0,33

'3 1 6 = ''3 1 48 X ''4 8 6 0 ,7 1 , 0 ,9 0 0 ,7 8 = = 0,70

F ig u ra 4.2.4 ''9 42 = * 4 2 40 X ''9 40 0 ,3 8 , 0 ,5 0 0 ,6 9 = = 0 ,3 5
' ,’ t 6 “ ' Ol 48 X ''4 8 6 0 ,7 1 , 0 ,9 0 0 ,7 8 = = 0,70
'5 1 9 ‘ '5 1 26 X 126 9 0 ,4 5 , 0 ,6 5 0 ,7 3 = = 0,47
' 42 6= ''4 2 40 X '4 0 6 0 ,3 0 , 0 ,5 0 0,6 6 = = 0,33

b il 9 = ' 3 1 26 X '2 6 6 0 ,6 4 , 0 ,8 8 X 0,73 0 ,6 4

'4 6 9 = '4 8 6 X ''6 9 0 ,69, 0 ,7 8 x 0,78 0,61

2 .6 . Se tndsoara intensitatea relatiilor in model prin diferite tipuri de coeficienti

(de regresie stand ard izati sau iiestandardizafi, de d e te rm in a te p a rtia l! si m ultiple etc.).
E fectele directe care au o v aloare p yXt < 0 ,1 5 nu sint rep rezen tate prin s&geti in graful
aso ciat modelului (pragul este con ven tion al; uneori, pentru a nu „pierde“ din model
o variabila cu co n tin u t foarte sem nificativ, nu am ap licat aceasta reg u li in coustruirea
grafului). Se face descom punerea efectului to tal in efect d irect, efect indirect (specificat)
prin interm ediul a lto r variabile si efect indirect (nespecificat d a to ra t unor cauze com une
sau corelate).
In lucrare am u tilizat pe larg coeficientii p ath , indicati pentru a face o b un i
descriere fi exp licare a unui caz d at. P entru co m p ararea cu rezu ltatele obtinute in alte
situ atii nationale, este mai ind icata folosirea coeficientilor de regresie nestandardizati
(H . Blalock, 1 975: 145).

* Am lu crat cu im parfirea ad m inistrative v a la b ili pina in 1980. A m ren u ntat

la municipiul B u cu resti si la jude(ul Ilfov deoarece, pe de o p a rte, pentru o serie de varia­
bile, aveau valori exag erat de m ari in rap ort cu celelalte jude(e iar, pe de a lta parte,
fiecare din ele constituie m ai m ult o u n itate ad m inistrative d ecit o zoni social-econo-
m ica. O serie de procese sociodem ografice din Ilfov, spre exem plu, nu pot fi intelese daca
jude(ul este considerat independent de B u cu refti care ad m inistrativ era „in afara jude-
(ului“, d ar ca re terito rial era in jud e(, iar sub asp ect socio-econom ic cele doua unitati se
aflau in relatii de com p lem en taritate.

162
Indicatori* ai migratiei la nivel de judet

M ig ra te pe d u rata vietii, la 5 .0 1 .

ra ta imi- ra ta imigrarii ra ta em igrarii imig

gr&rii in ora- in orase din din com une in me
?e din co- com unele altui ora^ele ace- aele
m une v4 jud ef u5 luiasi ju d el v6 le^

788 162 192 59

992 23S 229 136
1252 259 138 41
1027 21 2 159 28
979 129 194 43
1049 126 113 43
884 71 110 23
1361 677 206 172
870 201 272 107
1105 155 120 40
1259 420 180 89
1012 232 277 56
1537 359 435 377
7 66 155 182 60
1052 222 100 30
1091 189 178 25
8 93 291 183 31
1051 186 131 54
864 186 153 45
1292 628 220 108
965 161 153 116
1185 268 179 38
907 199 47 65
582 200 133 33
1066 133 192 35
1009 157 21 4 62
1154 204 130 33
8 72 173 90 39
791 209 192 45
878 95 205 60
834 118 98 34
1020 316 262 110
1073 154 117 40
667 93 95 26
1427 395 256 337
948 130 183 79
872 135 121 25
961 174 110 40
988 208 98 39

de calcul al iudicilor, vezi an e x a 2.

 BIBLIOGRAFIE

M arx, K arl, C apitalul, vol. I l l , E d it, de s ta t p entru lite ra tu ra politica, B u cu resti, 1955
L enin, Vladim ir Ilici, Siatul si revolutia, in Opere complete, vol. 33, E d it, politica,
B u cu resti, 1964.
Ceausescu, N icolae, Raportul C .C . al P .C .R . la cel de-al X l l - l e a C ongres al p a rtid u lu i,
19 noiem brie 1979, in Rom ania p e drum ul construirii societdfii socialiste
m ultilateral dezvoltate, vol. 19, E d it, politica, B u cu resti, 1980.
Ceausescu, N icolae, Cuvintare la fedinta de lu cru com und a Comitetului Central al P a rti­
d u lu i C om unist■Rom dn si a C onsiliului S u p rem al Dezvoltdrii Econom ice
si Soeiale, 9 feb ru a rie 1982, in op. cit., vol. 2 3, E d it, politica, B u cu resti,
1983.
Ceausescu, N icolae, Cuvintare la P len a ra C onsiliului N afional al F ro n tu lu i Democratiei
si Unitatii Socialiste, 10 feb ru a rie 1982, in op. cit., vol. 2 3 .

A braham , Dorel, Indicatorii dezvoltdrii social-economice a judetelor : o analiza tipologicd,

„V iitorul social", 4/1979.
A m in, Sam ir, L es migrations contem poraines en A friq u e de VOuest, in S. Amin, D. F o rd
(eds.), M odern M igrations in W estern A fric a , O xford U n iv ., 1974.
Baldw in, George, R u ra l Outmigration as a Component o f Development Strategies, in E co ­
nomic and D em ografic C h a n g e s: Issu es f o r the 1 9 8 0 ’s P roceedings o f the
C onference, Helsinki, 1978, IU S S P , vol. I I , 1979.
B aca n a ru , M aria, P e tre , Io an a, B acan aru , Ion , Caracteristici, dim ensiuni si tendinte ale
navetism ului in jud efu l B u zd u , „V iitorul social", 2 /1 9 7 8 .
.B e r tr a n d , Alvin, Social Organizaton, A . Generale System s and Role Theory Perspective,
Lou isian a S ta te U n iv ., B ato n Rouge, 1974.
Biddle, B ., T hom as, E . (eds.), Role Theory : Concepts a nd Research, Jo h n W iley, New
Y o rk , 1966.
B lau , P e te r (ed.), Approaches to the Study o f Social Structure, London, Open Books, 1976.
B lau , P e te r, Param eters o f Social Structure, in P . Blau , 1976.
B laga, Ion, Populatia activd a Rom aniei, E d it, politica, B u cu resti, 1979.
Blalock, H u b ert, Social Statistics, 2 nd. ed., M cGraw H ill, London, 1972.
Blalock, H u b ert (ed.), Causal M odels in the Social Sciences, McMillan, London, 1975.
Bogue, Donald, In tern a l M igration, in P . H auser, O. D. Duncan (eds.), The Study o f
Population. A n Inventory a n d A p p ra isa l, U niv. of Chicago Press, 1959.
Boudon, R aym on d, L ’A n a ly se M athem atique des F a ites Sociaux, Plon, P aris, 1967.
Boudon, R aym ond, M athem atical Structures o f Social M obility, E lsevier Scientific
Publishing Com pany, London, 1973.
Cardona, R ., Simmons, A ., Toward a M odel o f M igration in Latin A m erica , in B rian M.
Du T o it, H elen I. Safa (eds.), M igration and Urbanization, Mouton, P a ris,
1975.

165
C azacu, H onorina, M obilitatea sociala, E d it. Academ iei, B u cu resti, 1974.
C hom bart de L am ve, P . H ., Convergences et Controverses sur la Genese des B eso in es, „Ca-
hiers In te rn a tio n au x de Sociologie", 4 8 /1 9 7 0 .
Cohen, A lbert, L a D eviance, Belgique, E d it. D uculot, 1971.
C onstantinescu, M iron, Stah l, H enri, DrSgan, Ion (sub red acfia), L e P rocessus d ’urba-
nisation en R oum anie, E d it. Meridiane, B u cu resti, 1974.
D ahrendorf, R alph. H om o Sociologicus, Routledge, London, 1973.
D avis, Kingsley, The Theory o f C hange a nd Response in M o d em Dem ographic H istory.
in T . F o rd , G. F . De Jo n g (eds.), Social D em ography, P ren tice H all, 1966.
D obrescu, E m ilian, R itm ul cresterii economice. Teorie si analiza, E d it, politica. B u cu ­
resti, 1968.
D uncan, O. D., Introduction to Structural Equation Models, A cadem ic Press, New Y o rk ,
1975.
F lo ares, Alecu, Mobilitatea populatiei, E d it. Ju n im ea, Iasi, 1977.
G aude, Je a n , Causes et consequences des m igrationes rurales dans les p a y s en voie de deve-
loppement. U ne analyse critique, B .I .T ., 1976.
G avrilet, I. N ., Cercetarea cantitativd a sistemelor sociale com plexe, in M odelarea proce­
selor sociale, E d it, stiinjifica, B u cu resti; 1973 (traducere din lim ba rusS).
Golopenfia, A nton, OnicS, P e tre , R ecensam intul agricol din R epublica P o p u lard Romana,
2 5 ian u a rie 1948. Rezultate provizorii, „Problem e econom ice", 3 m artie
1948.
H agerstran d, X ., M igra tio n and A rea , in H annerberg, H agerstran d , Odeving (eds.),
L u n d Studies in Geography, Ser. B , H um an G eography, no. 13. R oyal
Univ. of Lun d, vol. 3 1 , 1, 1957.
H aller, A . O ., Changes in the Structure o f Status System s, „R u ral S ociology", 4 /1 970.
H a re t, Spiru, M eca n ica sociala, E d it. stiinJificS, B u cu resti, 1969.
Iord&chel, Ion, D inam ica structurii sociale in etapa actuald de dezvoltare a Rom dniei socia-
liste, „V iitorul social", 1/1978.
Jan sen , Clifford, Some Sociological A spects o f M igration, in J . A . Jack so n (ed.), M ig ra ­
tion, Cam bridge U niv. Press, 1969.
K u n , Gh., Gheorghiu, O., Boureanu, C., P atach i, R „ Tendinte pi im plicatii ale evolutiei
fo rtei de m unca si utilizarea eficientd a acesteia, In stitu tu l de economie
agrarS, B u cu resti, 1980.
, * * L abour S u p p ly and M igration in E u r o p e : D em ographic D im ensions 1 9 5 0 —1975
a nd Prospects, U .N ., E conom ic Commission for E urop e, New Y o rk , 1979.
L a tu ch , M icolaj, In tern a l M igration, in The Population o f P oland, 1974, W orld Popu­
lation Y e a r , C IC R E D Series, W arszav a, 1974.
L azarsfeld , P ., Menzel, H ., On the Relation between Individual a nd Collective Propertiesi
in P . Lazarsfeld, A. P asanella, M. Rosenberg (eds.), C ontinuities in the
L a n g u a g e o f Social Research, F re e P ress, New Y o rk , 1972.
L ee, E v e re tt S., A T heory o f M igration, ..D em ography", 3/1966.
L in ton , Ralph, F u n d a m en ta l cultural al personalitdtii, E d it, stiinJificS, B u cu resti, 1968.
L ip set, S., B en d ix, R ., Social M obility in In d u stria l Society, B erkeley U niv. of Califor­
nia, 1964.
M ayer, A drian, T he S ig n ifica n ce o f Quasi-Groups in the S tu d y o f C om plex Societies, in
M ichael B an ton (ed.), T he Social Anthropology o f C om plex Societies, T av i-
stok, Lon don , 1966.
M ayer, Ulrich K ., C lass Form ation a nd Social Reproduction, in K . U . M ayer, J . B ertin g,
F . G ayer, R . Ju rco v ich (eds.), Problem s in International Comparative
R esearch in the Social Sciences, Pergam on P ress, 1979.
MSdSras, L a z a r, L e M ouvem ent m igratoire — fa cteu r essentiel dans le developpement de
la ville de Brasov (R o u m a n ie ), C E D O R , 1980.

166
M easnicov, loan , Contributii la studiul m igratiei interne in Rom ania, „R ev ista de s ta ­
tis tic s ", 8 /1 9 6 8 a.
M easnicov, loan , Contributii la studiul m igratiei interne in Rom ania. M igra tiile interne
in perioada 1941 — 1 9 4 8 , „R ev ista de sta tistic s" 10/1968 b.
M easnicov, lo an , Contributii la studiul m igrafiei interne in Rom ania. M igra tia internet
in perioada 1 9 4 8 — 1 9 5 6 , „Revista de statisticd", 2 /1 9 6 9 .
M easnicov, I „ H ristache, I ,, Trebici, V I., D em o gra fia oraselor Rom aniei, E d it. stiin jifici
?i enciclopedicS, B u cu resti, 1977.
M esaros, E m il, Structura dem ograjicd actuala a R .S .R ., in Studii de statisticd, D .C .S.,
B u cu resti, 1969.
* * * M ethodes de m esure de la m igration interne. Manuel V I, N ations Unies, New Y o rk ,
1971, S T /S O A /S E R .A /4 7 .
M urdock, P e te r, De la Structure Sociale, P a y o t, P aris, 1972.
N adel, Sigfried, The Theory o f S ocial S tructure, Cohen, London, 1965.
* * * P atterns o f U rban a nd R u ra l Population Growth, United N ations, S T /E S A /S E R .A /
6 8, N ew Y o rk , 1980.
P etersen, W ., P opulation, McMillan, New Y o rk , 1975.
P op itz, H einrich, The Concept o f Social Role as an Elem ent o f Sociological Theory, in
J . A . Jackson (ed.), Role, Cambridge U niv. Press, 1972.
P re ssa t, R oland, D ictionnaire de D em ographie, P .U .F ., P aris, 1979.
R aboacS, Gheorghe, P erJ, Steliana, M obilitatea fo rtei de m unca, E d it. Academiei, B u cu ­
resti, 1977.
R eteg an , G ., P a cu ra ru , I . (coord.), L a Population de la Roum anie, E d it. M eridiane,
B u cu resti, 197-4. .
R itch e y , N eal, E x p la n a tio n s o f M igra tio n , in „A nnual Review of Sociology", 1976.
R ogers, Andrei, Castro, L uis, M igration age p a ttern s: I I Causes sp ecific profiles, W P ,
7 9 - 6 5 , aug. 1979, IIA S A .
Sandu, D um itru, Comunitatea locald — unitate de diferentiere a m igratiei, „Viitorul
social" 4 /1978.
Sandu, D um itru, Comunitatea locald — cadru de analizd a mobilitdtii rezidentiale, „Vii-
torul social", 2 /1 9 7 7 a.
Sandu, D um itru (coord.), Stu d iu asu p ra m igratiei fo rtei de m unca din agricultura, In sti­
t u t e de econom ie agrarS, B u cu resti, 1977 b.
Sandu, D um itru, Prem ise p en tru o teorie a f luxu rilo r de m igratie, „Viitorul so cial",
4 /1 9 7 9 .
Shryock, H „ Siegel, J .S ., The Methods a nd M aterials o f D em ography, condensed b y
E , G. Stockwel, A cadem ic Press, New Y o rk , 1976.
Soare, Ion, Resurse actuale de forta de m unca din agricultura R . S . Rom&nia, Caiet d e
studii nr. 64, vol. I l l , I .E .A ., B u cu resti, 1977.
Sorokin, P ., Zim m erm an, C., Galpin, Ch., A Systematic Source Book in R u ra l Sociology,
vol. I, U niv. of M innesota Press, 1933.
Stah l, H enri H ., Probleme actuale de sociologie urban-rurald in colectivitatea ru ra la , C ID S P
1972.
Stah l, H enri H ., A naliza conceptuald fi diagnosticarea sociologicd, in M. C onstantinescu,
O. Berlogea (coord.), Metode si tehnici ale sociologiei, E d it, d id actics si
pedagogics, B u cu resti, 1970.
StSnescu, N . S., Cooperativizarea agriculturii in R .P .R ., E d it, de s ta t pentru lite ra tu ra
politics, B u cu resti, 1957.
Teodorescu, Alin, M igration interne et developpem ent: T in flu en ce de quelques variables
socio-economiques su r la m igration interdepartam entale, C E D O R , 1978.
T erm ote, M arc, M igration and C o m m u tin g: a Theoretical Fram ew ork, IIA S A , Laxem -
burg, 1980, W P .

167
 * * * Territorial M obility o f P o p u la tio n : Rethinking its F o rm s a nd F unctions, IU S S P ,
P apers 110. 13. 1979.
Thom as, W illiam s, T he U na justed G irl, in L . Coser si B . Rosenberg, Sociological Theory.
A Rook o f R eadings, McMillan, New Y o rk , 1957.
Thom as, W ., Znaniecki, F I., The Polish Peasant i n E u ro p e a nd A m erica , D over, New
Y o rk , 1938.
T odaro, Michael, In tern a l M igration in Developing Countries, In tern ational L abour
Office, G eneva, 1976.
Trebici, Vladimir, M ica enciclopedie de dem ografie, E d it, stiintifica si enciclopedicH,
B u cu resti, 1975.
Trebici, Vladimir, T ranzitia dem ografica in Rom ania, „Viitorul social", 2 /1 978.
Trebici, Viadimir, D em ografia ru rala a R om dniei, „Viitorul social", 2/1979.
Trebici, Vladimir, Populatia Rom dniei si politica dem ografica, „V iitorul social", 1/1981.
T u rn er, Ralph, R ole-T aking, Role Standpoint and R eference Group Behavior, in B . Bid­
dle, E . Thom as (eds.), 1966.
W eb er, M ax, Econom ic et societe, P lon , P aris, 1971.
W eb er, M ax, Class, Status a nd P a rty , in G erth and Mills, F ro m M a x Weber. E ssa y s
in Sociology, O xford Univ. Press, New Y o rk , 1970.
W illis, K enneth, Problem s in M igration A n a ly sis, Saxon H ouse, 1974.
YTnger, Milton, Toward a F ie ld Theory o f B eh a v io r: Personality a nd Social Structure,
M cG raw -H ill, 1965.
Zam fir, G italin, M etoda normativd in psihosociologia organizarii, E d it, stiintifica, Bu cu ­
resti, 1972.
Zelinsky, W ilbur, T h e H ypothesis o f M obility T ransition, „G eorgraphical Review "
vol. 6 1 , no. 2, 1971.
Zipf, G ., T he P i P 2jD H ypothesis.• on Intercity Movement o f P ersons, „A m erican Socio­
logical R eview ", vol. 6 1 , no. 2, 1946, apud Theodore Anderson, In term e­
tropolitan M igration : a Comparison o f the Hypothesis o f Z i p f and Stoufer,
..A m erican Sociological R ev iew ", vol. 2 0 , 3 /1 955.

Principalele surse de date

Recensam intul populatiei din 1 5 m artie 1966, Populatia d upa locul nasterii, vol. IV ,
D .C .S ., B u cu resti, 1970.
Recensam intul populatiei si al locuintelor din 5 ianuarie 1 977, D .C .S ., B u cu resti, 1980.
■Anuarul statistic al R epublicii Socialiste Rom ania, D .C .S., B u cu resti, num erele din
1 9 5 7 - 1981.
A n u a ru l dem ografie al R epublicii Socialiste Rom ania, D .C .S ., B u cu resti, 1974.

168
 DUMITRU SANDU Fluxurile de migrate in Romania (Les
flu x de migration en Roumanie), Bucuresti, Edit. Academiei,
1984,176 p.

Resume

L ’auteur propose une approche de la migration interne de Roumanie,

centree sur les aspects de mobilite sociale de ce phenomene.
Tant qu’on utilise des donnees statistiques agregees au niveau
des unites territoriales, il est probable que les evenements de «migra-
tion-mobilite sociale» soient trouves surtout dans ceux des champs
de migration qui sont structures, ayant des flux intenses entre un nom-
bre reduit d’origines et de destinations. En echange, les evenements
de migration qui n’ont pas en meme temps un caractere de mobilite
sociale se trouvent surtout dans les champs de migration disperses,
dont les flux de moindre intensite sont distribues entre plusieurs origi-
nes et destinations.
Pour le cas de la Roumanie, le premier type de champ de migra­
tion est represente par les flux de migration de campagne vers les villes
et le deuxieme par les flux village-village a courte distance.
L’inter et centre sur la migration a mobilite sociale et plutot sur
les champs structures de migration que sur le champs disperses, est
accompagne d’un plus grand interet pour les determinants structuraux
du phenomene (en accord avec les approches developpees dans les tra-
vaux sur la migration de S. Amin, Meilink, W. Brinsbergen, W. Zelin-
ski etc.).
Au cours des trois premiers chapitres, l’auteur presente les con­
cepts et les hypotheses qui fondent le modele theorique de l’analyse.
La validite de ce modele est verifiee par l’intermediaire des modeles
causaux (du type path) et des approches de la structure du phenomene
migratoire.

169