GERMANIA

Spațiul politic german a fost, pentru multă vreme, format din mai multe state mici,
unificarea Germaniei producându-se în 1871 și fiind menținută într-o primă faza până în 1945.
După înceheierea DRM, Germania a fost împărțită între puterile aliate, rezultând două state:
RFG (stat democratic) și RDG (stat sub influența sovietică pînâ în 1990).

În cadrul RFG, o constituție de tranziție, cum se mai numește, este adoptat în 1949 și la
vremeea adoptării acesteia, opțiunea a fost pentru un regim parlamentar, respectiv o organizare
de tip federal a celor 11 landuri care compuneau țara în acel moment.

RDG era formată din 5 landuri și avea o organizare a sistemului politic tot de tip
parlamentar. Totuși, având în vedere faptul că nu era un stat democratic nu se putea vorbi de
separarea puterilor în stat. În 1990, se formează Germania unificată ca un stat democratic, ce
păstrează până în prezent sistemul politic parlamentar și o organizare administrativă de tip
federal.

În cadrul consttituției adoptate în 1949, statul german era definit ca unul provizoriu, tocmai
din cauza împărțirii sale în 2 republici; această prevedere dispare din constituția din 1990, iar
actuala cuprinde referiri la faptul că unificarea Germaniei a fost realizată, că libertatea poporului
a fost îndeplinită, și că statul german și structurile sale politice nu mai sunt provizorii. Dpdv
administrativ, federația germană este organizată pe 5 paliere:

1. Federația;
2. Landurile – 16 în prezent (model american);
3. Circumcripțiile administrative – 32;
4. Districtele și orașele;
5. Colectivitățile locale.

Acest tip de organizare face ca și reprezentarea politică să se realizeze conform unui specific
național, astfel:

1. Parlamentul Germaniei cuprinde Bundestag și Bunde

a. Mandat de 4 ani
b. Proporțional pe liste
i. Membrii aleși direct, vot universal - Sistem electoral majoritar uninominal
ii. Membrii aleși indirect de către guvernele locale din landuri
1
 În cazul 1, votul majoritar este și el dublat într-o anumită măsură de un vot proporțional.
Pentru a ajunge membru aici, întâietate au acei candidați care au câștigat în circumscripțiile
uninominale, și abia apoi cei care au fost votați pe liste de partid. Fiecare partid depune în
circumcripțiile electorale care se organizează la nivelul diviziunilor administrative, liste închise
de partid, iat la nivelul circumscripțiilor uninominale se depun candidaturi individualee. Astfel,
numărul de locuri obținute de un partid în P este proporționale cu voturile obținute pe liste.
Pragul electoral este de 5%, sau de cel puțin 3 dep votați în circumscripțiile uninominale (model
federalist al statului).

Nu se prevede o schimbare a sistemului electoral în Germania, deoarece partidele sunt

avantajate de acest sistem mixt (a se vedea schimbarea din Marea Britanie, care dacă s-ar
produce, ar favoriza mai mult partidele mici). La ultimele alegeri parlamentare din octombrie
2017, din totalul de 709 mandare în cadrul Bundestag, 299 au fost alocate direct (sistem
majoritar), restul de 410 fiind alocate în urma votului pe liste electorale. Cel mai mare nr de
mandate a fost obținut de CSU/CDU – Convenția..., al cărui lider este cancelarul Angela Merkel,
care a obținut 246, unde 231 obținute direct și 15 pe liste. În cazul tuturor celorlalte partide
reprezentate în P, nr de mandate obținute pe liste este considerabil mai mare decât nr de mandate
obținute... al doilea partid ca nr de mandate reprezen în P este SPD, cu 153 de mandate (94 pe
liste), AFG – 92 M (90 pe liste), Free Democratic Party – 80 m toate pe liste, The Left Party – 69
m (64 liste) și Partidul Verzilor – 67 (66 pe liste). În plus, mai avem 2 independenți

Bundesrat este compus prlamentari numiți de guvernele landurilor. Fiecare land are un nr
minic de 3 (bundesrat( și 6 în funcție de mărimea landului. Având în vedere modul în care se
compun cele 2 camere, și reprezentarea este diferită, în sensul că se consideră că, deoarece este
ales în mod direct, Bundestag reprezesintîă întreaga națiune, iar cealaltă nivelul inferior al
landurilor. Acest tip de alegere al celor 2 camere, se regăsește și în atribuțiile diferite ale
acestora; în acest sens, una dintre cele mai importante atribuții este alegerea președintelui, unde
Bundestag participă în mod direct, în sesnul că președintele este ales de Ad federală, formată
dintr-un nr egal de membri ai Bundestag și de membrii delegați ai parlamentelor locale.

Mandatul președintelui este de 4 ani și poate fi reînnoit 1 singură dată. Ca urmare a

faptului că el nu este ales direct de către popor, deciziile sale au valoare juridică doar dacă sunt
contrasemnate de cancelar sau de un ministru de resort. În cazul în care postul de președinte se
vacantează, el va fi exercitat de președintele Bundestag.

2
 Ca în oricare reg parl, atribuțiile președ sunt limitate și cuprinde, în general, chestiuni de
reprezentare, precum și activități ca acordarea de premii sau decorații, promulgarea legilor,
majoritatea acțiunilor de reprezentare externă a statului căzând în sarcinile cancelaruluii.

Cancelarul este cel care stabilește componența guvernului și propune miniștrii care, în
mod formal, sunt numiți sau eliberați din funcție prin decizia președintelui. În general, în
momentul când se încheie mandatul parl, se încheie și cel al cancelarului, însă prin decizia
președ, cancelarul poate rămâne în funcție până la formarea noului guvern. Una dintre
prerogativele importante ale cancelarului este că poate solicita președ dizolvarea P dacă acesta
din urmă refuză să acorde votul de încredere guvernului propus de cancelar. Perioada de timp în
care președintele poate face dizolvarea este de 21 de zile; dacă acum P alege un alt cancelar cu
majoritatea abs a voturilor, acest lucru anulează prerogativa președ de dizolvare.

Bipartidism imperfect

Bipartidism pur (MB)