Cuprins

Conceptul zonelor economice libere în Republica Moldova ........................................................................ 2

Hotarele zonelor libere .................................................................................................................................. 3
Impozitarea rezidenţilor zonelor economice libere ...................................................................................... 3
Istoria apariției zonelor economice în Republica Moldova ........................................................................... 5
Crearea zonelor libere ................................................................................................................................... 8
Zonele economice libere din Republica Moldova ......................................................................................... 9
Administrarea zonelor libere........................................................................................................................10

Mărfurile plasate în zona liberă ................................................................................................................... 12

Încetarea activităţii zonei libere .................................................................................................................. 13
Concluzie..................................................................................................................................................... 13
Bibliografie ................................................................................................................................................. 14

1
Conceptul zonelor economice libere în Republica Moldova

În Republica Moldova sunt înregistrate 2 tipuri de zone economice libere și anume:

zonele economice libere–propriu zise și zone a antreprenoriatului liber.În esență forma
organizatorică a acestora este asemănătoare și diferența este doar din punct de vedere fonetic.
În legislația Republicii Moldova ZEL sunt definite ca părți ale teritoriului vamal al
Republica Moldova, separate din punct de vedere economic, strict delimitate pe tot perimetrul
lor, în care pentru investitorii străini și autohtoni sunt permise, în regim preferențial, anumite
genuri ale activității de antreprenoriat, etc.
Conform art. 1 al legii cu privire la zonele economice libere nr. 440-XV din 27.07.2001,
- Zonele economice libere1 (zonele antreprenoriatului liber) sînt părţi ale teritoriului vamal al
republicii moldova, separate din punct de vedere economic, strict delimitate pe tot perimetrul lor,
în care pentru investitorii autohtoni şi străini sînt permise, în regim preferenţial, genuri ale
activităţii de întreprinzător, în condiţiile legii.

Articolul 85. al Codului Vamal al R.M. din 2000 prevede :

Zona liberă este o parte a teritoriului vamal în care mărfurile străine sînt introduse şi
utilizate fără plata drepturilor de import şi fără aplicarea măsurilor de politică economică,
potrivit procedurii stabilite de prezentul cod şi de alte acte normative, în cazul cînd legislaţia nu
prevede altfel, iar mărfurile autohtone sînt introduse şi utilizate cu respectarea condiţiilor
stabilite pentru regimul vamal de export.
Zonele economice libere sînt create în baza unei legi speciale, elaborată și aprobată de
Parlamentul republicii moldova, pentru fiecare zonă în parte. Pe lîngă prevederile legii speciale,
activitatea zonelor economice libere este reglementată de legea nr. 440-XV din 27.07.2001. În
acest caz, se observă o reglementare centralizată.
Activitatea ZEL este reglementată de „Legea cu privire la zonele economice libere,
nr.440-XV din 27 iulie 2001”, modificată și actualizată cu scopul funcționării cât mai eficiente
a acestor formațiuni economice.În linii generale aceasta, delimitează activitățile care le pot
desfășura agenții economici în cadrul acestor formațiuni economice, în special se referă la:
a)Producția industrială a mărfurilor de export cu excepția produselor accizate (alcool,
produse din tutun).
b)Sortarea, ambalarea, marcarea și alte asemenea operațiuni cu mărfurile tranzitate prin
teritoriul vamal al Republica Moldova.

1
Legea cu privire la zonele economice libere, nr.440-XV din 27 iulie 2001
2
 c)Alte genuri auxiliare de activitate, cum ar fi serviciile comunale, de depozitare, de
construcții, de alimentație publică, necesare desfășurării activităților indicate la punctele a) și b).

Hotarele zonelor libere

Hotarele zonelor libere sunt asimilate frontierelor vamale ale Republica Moldova
Teritoriul Zonelor libere este delimitat de restul țării prin îngrădire sigură.
Zona liberă poate fi alcătuită din câteva subzone, adică părți izolate de restul zonei, ca
exemplu-Zona Antreprenoriatului Liber(ZAL)„Mold-Expo”are subzonele: Valea Morilor și
Muncești,iarZona Economică Liberă „Bălți”, are subzona Strășeni. Dar, regimurile și modul de
efectuare al activității de întreprinzător și de gestiune sunt identice pentru toate subzonele.
Scopul creării ZEL este dezvoltarea social economică a anumitor teritorii ale țării prin
atragerea investițiilor, implementarea tehnicii și tehnologiilor moderne, dezvoltarea producției
destinate spre export, aplicarea experienței avansate în domeniul producției și a managementului
și crearea locurilor de muncă.
Pentru realizarea acestor scopuri ZEL-urilorli se acordă regimuri preferențiale de
stimulare a activității de întreprinzător.
Principalele stimulări sunt prezentate în continuare:
Pentru regimul vamal, pe teritoriul ZEL,nu se aplică regimul de licențiere la importul și
exportul mărfurilor (serviciilor). Mărfurile (serviciile)aflate în zona liberă până la momentul
traversării frontierelor ei au un regim de circulație liberă și se transmitede la un rezident la altul.
ZEL –urilor li se oferă scutire la plata de import și export, cu excepția taxei pentru
procedurile vamale.

Impozitarea rezidenţilor zonelor economice libere 2

a) impozitul pe venitul rezidenţilor obţinut de la exportul în afara teritoriului vamal al
Republicii Moldova al mărfurilor (serviciilor) produse în zona economică liberă sau obţinut de la
livrarea mărfurilor (serviciilor) produse în zona economică liberă către alţi rezidenţi ai zonelor
economice libere pentru mărfurile (serviciile) orientate spre export se percepe în proporţie de
50% din cota stabilită în Republica Moldova;
b) impozitul pe venitul de la activitatea rezidenţilor în zona economică liberă, cu excepţia
celei stabilite la lit.a), se percepe în proporţie de 75% din cota stabilită în Republica Moldova;

2
Codul Fiscal al R.M. Nr. 1163 din 24.04.1997 Publicat : 25.03.2005 în Monitorul Oficial Nr.
ed. spec.
3
 c) rezidenţii care au investit în mijloacele fixe ale întreprinderilor lor şi/sau în dezvoltarea
infrastructurii zonei economice libere un capital echivalent cu cel puţin un milion de dolari SUA
sînt scutiţi, pe o perioadă de 3 ani, începînd cu trimestrul imediat următor trimestrului în care a
fost atins volumul indicat de investiţii, de plata impozitului pe venitul de la exportul în afara
teritoriului vamal al Republicii Moldova al mărfurilor (serviciilor) produse în zona economică
liberă sau de la livrarea mărfurilor (serviciilor) produse în zona liberă către alţi rezidenţi ai
zonelor economice libere pentru mărfurile (serviciile) orientate spre export;
d) rezidenţii care au investit în mijloacele fixe ale întreprinderilor lor şi/sau în dezvoltarea
infrastructurii zonei economice libere un capital echivalent cu cel puţin 5 milioane de dolari
SUA sînt scutiţi, pe o perioadă de 5 ani, începînd cu trimestrul imediat următor trimestrului în
care a fost atins volumul indicat de investiţii, de plata impozitului pe venitul de la exportul în
afara teritoriului vamal al Republicii Moldova al mărfurilor (serviciilor) produse în zona
economică liberă sau de la livrarea mărfurilor (serviciilor) produse în zona liberă către alţi
rezidenţi ai zonelor economice libere pentru mărfurile (serviciile) orientate spre export;
e) rezidenţii care au beneficiat de scutirile prevăzute la lit.c) şi d) şi care investesc
suplimentar în mijloace fixe ale întreprinderilor lor şi/sau în dezvoltarea infrastructurii zonei
economice libere au dreptul să beneficieze în mod repetat de scutiri de plata impozitului pe
venitul de la exportul în afara teritoriului vamal al Republicii Moldova al mărfurilor (serviciilor)
produse în zona economică liberă sau de la livrarea mărfurilor (serviciilor) produse în zona
economică liberă către alţi rezidenţi ai zonelor economice libere începînd cu trimestrul următor
în care a fost atins volumul de investiţii suplimentare, cu condiţia că numărul mediu de angajaţi
înregistrat în anul calendaristic următor anului atingerii volumului de investiţii suplimentare va
depăşi cu 20% numărul mediu de angajaţi înregistrat în anul calendaristic precedent atingerii
volumului de investiţii suplimentare;
f) facilitatea fiscală prevăzută la lit.e) se acordă în funcţie de mărimea capitalului investit,
după cum urmează:
– pentru un capital echivalent cu cel puţin un milion de dolari SUA – scutire pe un termen
de un an;
– pentru un capital echivalent cu cel puţin 3 milioane de dolari SUA – scutire pe un
termen de 3 ani;
– pentru un capital echivalent cu cel puţin 5 milioane de dolari SUA – scutire pe un
termen de 5 ani.
Modul de aplicare a facilităţilor fiscale respective se stabileşte de Guvern.

4
 Efectele scontate în urma creării și activității ZEL sunt:
-creșterea economică a regiunilorîn care funcționează zonele libere;
-atragerea investițiilor autohtone și străine în sectorul de producție industrial;-crearea
unui număr mare de locuri noi de muncă;
-majorarea semnificativă a volumelor de impozite și taxe încasate și reducerea
încălcărilor fiscale;
-implementarea tehnicii și tehnologiilor moderne, experienței de producție înaintată și a
managementului;
-majorarea esențială a volumelor fabricate de producțieindustrialăpentru export;
-reducerea barierelor birocratice pentru pătrunderea pe piațăa noi întreprinderiși
practicarea activității de antreprenoriat;
-reducerea economiei tenebre.

Istoria apariției zonelor economice în Republica Moldova

Istoria apariției începe cu anul 1993 odată cu elaborarea și aprobarea de către parlament a
legilor privind apariția zonelor economice libere (zone de antreprenoriat libere).
Primele formațiuni de acest tip au apărut în anul 1996 în satul Tvardița3 r-nul Taraclia4 și
municipiul Chișinău–care aveau un caracter complex, dar principalul gen de activitate
alecăroraera comerțul „en-gros”și cu amănuntul.
Aceasta a dus la apariția unui monopol și a cauzat pagube bugetului de stat, nu a
contribuit la crearea noilor locuri de muncă și la atragerea investițiilor străine.
Cauzaa cestor neregularități a fost imperfecțiunea legislației. Deaceea,statul a întreprins
o serie de măsuri pentru schimbarea direcției de dezvoltare a ZEL.
Au fost incluse o serie de modificări în legislațiaRepublicii Moldova cu privire la zonele
libere.
De asemenea,au fost create trei zone libere noiîn aprilie 1999–parcurile de producție din
or. Taraclia, Vulcănești și Otaci, orientate spre fabricarea producției industriale pentru export.

În perioada anilor 1999-2000,activitățile prestate în ZEL au trecut de la predominarea

comerțului „en-gros”la fabricarea producției industriale pentru export.

3
Legea privind Zona Antreprenoriatului Liber „Tvardiţa”. Nr. 626 din 03.11.1995. În Monitorul
Oficial al Republicii Moldova, 12.07.2001, nr. 78-80, art. 571.
4
Legea privind Zona Antreprenoriatului Liber -Parcul de Producţie „Taraclia”. Nr. 1529 din
19.02.1998. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 23.04.1998,nr. 036.
5
 În zone se trece la activitatea de producție a vinului de struguri;divinului;cărămizii,
vopselii, utilajului electronic,gresiei și faianței, a absorbanților, țevilor de polietilenă și a
polietilenei, paralel reducând cota comerțului, care până atunci era principalul gen de activitate al
rezidenților zonelor libere în anii 1996-1998.

În anul 2002 apare în or. Ungheni ZEL „Ungheni-Business”, activitatea căreia la fel este
orientată spre fabricarea producției pentru export.

Orientarea industrială și tendințele de atragere a investitorilor în ZEL s-au intensificat

odată cu adoptarea noilor redacții ale legii,efectuate în 2001-2002, cu privire la zonele
economice libere. 5Noua lege a abrogate multe deficiențe ale legislației anterioare, stabilea
riguros drepturile și obligațiile administrației, stipula mărirea cotei de implicare a statului în
procesul de creare a zonelor libere.

În legea dată se stipulează că producția industrială pentru export este principalul gen de
activitate al zonelor libere.Prin legislație au fost introduse unele restricții referitoare la activitatea
rezidenților zonelor libere.

În prezent, sunt permise doar trei genuri de activitate:

a) producția industrială a mărfurilor destinate exportului, cu excepția producției alcoolice;
b) sortarea, ambalarea, marcarea și alte asemenea operațiuni cu mărfurile tranzitate prin
teritoriul vamal alRepublicii Moldova;
c) genurile auxiliare de activitate (servicii comunale, de depozitare, de construcții, de
alimentație publică etc.).

Rezidenții desfășoară activitățile menționate în baza autorizației pentru fiecare gen de

activitate aparte, eliberatăde Administrație ZEL în baza contractului încheiat cu aceasta.

Începând cu anul 2002,producția alcoolică se fabrică exclusiv în cadrul garanțiilor de stat

și scoaterea acestei producții din zona liberă pe restul teritoriului vamal al Republicii Moldova se
permite numai pentru a fi prezentată la expoziții, concursuri șidegustări. Importul tutunului și
produselor din tutun în zona liberă, precum și producerea articolelor din tutun sunt strict
interzise.

5
Legea cu privire la zonele economice libere.Nr. 440-XV din 27 iulie 2001. În: Monitorul
Oficial al Republicii Moldova, 06.09.2001, nr. 108-109.
6
 În afară de acestea, legea prevede că volumul mărfurilor (serviciilor) comercializate de
rezident pe restul teritoriului vamal al Republicii Moldova nu poate depăși 30 % din volumul
total de vânzări realizate într-un an. După adoptarea noii legislații, o parte din întreprinderi au
ieșit din componența zonei libere sau aufost excluse din rândul rezidenților, iar cele rămase și-au
conformat activitatea cu legislația în vigoare.
În anul 2005,a început activitatea Portului Internațional Liber“ Giurgiulești”(în
continuare–PIL),care are un șir de particularități ale zonei economice libere.
Scopurile creării PIL „Giurgiulești”sunt accelerarea dezvoltării economice a zonei de sud
a Republica Moldova, asigurarea securității energetice și securității transporturilor țării, precum
și dezvoltarea comerțului internațional.
Activitate industrială în această zonă, conform normelor legale,nu se prevedea. Accentul
este pus pe depozitarea carburanților și oferirea transportului la un preț scăzut pentru producția
exportată.
După o lungă perioadă deinactivitate, în anul 2006 a reușit să-și reorganizeze activitatea
după cerințele stabilite ZAL PP „Otaci-Business”și a atras în această zonă noi investitori.
Potrivit garanțiilor de stat, unii rezidenți ai ZEL au dreptul să aplice prevederile
legislației vechi pe parcursul a 10 ani de la adoptarea noii legi și astfel continuă să-șidesfășoare
și activitatea comercială. Respectarea de către stat a garanțiilor pe care le acordase a avut o mare
însemnătate pentru atragerea de noi investitori în realizarea proiectelor industriale.În anul
2008,pe teritoriul Republicii Moldova a apărut un noutip de zonă economică specială -
Aeroportul Internațional Liber(în continuare AIL,„Mărculești”).6
Scopul creării cestuia fost accelerarea dezvoltării transporturilor aerian, serviciilor
aeronautice, producerii industriale orientată spre export și a activității comerciale externe. Până
în prezent,volumul total de investiții în această zonă nu depășește 5 mil.dolari SUA.
În zona dată, în prezent, activitatea industrială nu este prioritară, de aceea nu există
informațiice ar descrie această zonă economică specială. Administrația ZEL se axează pe
reparația și deservirea aeronavelor.În anul 2010 a fost creată ZEL „Bălți” care a atras în același
an unul din cei mai mari investitori -„Draexlmaier Automotive”SRL, care până în prezent este
unul din cei mai mari investitori din ZEL, totalul investițiilor făcute de acesta au constituit 23mil
.dolari SUA.

6
Legea cu privire la Aeroportul Internaţional Liber “Mărculeşti”.Nr. 178-X din 10.07.2008. În:
Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 05.08.2008, nr. 143-144, art 585.
7
Crearea zonelor libere7
(1) Zona liberă este creată, la propunerea Guvernului, printr-o lege, adoptată de
Parlament în corespundere cu prezenta lege, care va delimita în acest scop o parte sau cîteva părţi
ale teritoriului Republicii Moldova. În lege vor fi strict determinate hotarele şi configuraţia zonei
respective.
(2) Guvernul va elabora concepţia generală de creare şi dezvoltare a zonei libere.
(3) Iniţiatori ai creării zonelor libere pot fi autorităţile administraţiei publice centrale şi
locale, agenţii economici şi diverse organizaţii care vor prezenta propunerile corespunzătoare.
(4) Propunerile privind crearea zonelor libere vor cuprinde:
a) scopurile creării, genurile activităţii de întreprinzător şi orientarea funcţională a
zonei libere;
b) studiul de fezabilitate privind oportunitatea creării zonei libere;
c) proiectul planului de amplasare a zonei libere, coordonat cu autorităţile
corespunzătoare ale administraţiei publice centrale şi locale.
(5) Studiul de fezabilitate privind oportunitatea creării zonei libere va conţine:
a) delimitarea hotarelor zonei;
b) caracteristica complexă a potenţialului social-economic al teritoriului, inclusiv al
infrastructurilor de producţie, comercială şi socială, precum şi a relaţiilor economice cu pieţele
internaţionale;
c) argumentarea posibilităţii de realizare a genurilor de activitate permise;
d) indicarea gradului de asigurare cu specialişti;
e) proiectul mecanismului economic de funcţionare;
f) fundamentarea etapelor şi termenelor de creare a zonei libere;
g) volumul investiţiilor necesare, evaluarea surselor şi a eficienţei acestora;
h) calculul fluxului preconizat de încasări valutare în zona liberă.
(6) Zonele libere pot fi create pe teritoriile neocupate de imobile, precum şi pe baza de
întreprinderi, instituţii, organizaţii.
(7) Zonele libere nu pot fi create pe baza întreprinderilor de importanţă strategică sau
care desfăşoară sau pot desfăşura o activitate economică eficientă şi fără crearea de asemenea
zone.
(8) Pînă la adoptarea deciziei asupra propunerii de creare a zonei libere se efectuează
expertiza oportunităţii creării unei asemenea zone care este asigurată de Ministerul Economiei și
Infrastructurii.
(9) La efectuarea expertizei se iau în considerare următorii factori:

7
Legea cu privire la zonele economice libere, nr.440-XV din 27 iulie 2001
8
 a) costul aproximativ al creării şi întreţinerii zonei libere;
b) avantajul pentru economia naţională de pe urma funcţionării unei asemenea zone;
c) situaţia social-economică şi gradul de utilizare a forţei de muncă în regiunea unde se
preconizează crearea zonei libere;
d) apropierea zonei în cauză de alte zone libere;
e) numărul zonelor libere deja existente în ţară.
(10) Propunerea privind crearea zonei libere poate fi aprobată numai în cazul în care
expertiza va stabili că crearea acesteia va îmbunătăţi substanţial situaţia în economia naţională şi
că ameliorarea respectivă poate fi obţinută numai pe această cale.
(11) În cazul în care propunerea privind crearea zonei libere va fi acceptată, Ministerul
Economiei și Infrastructurii va prezenta spre aprobare Guvernului proiectul legii
corespunzătoare.
(12) Zona liberă se consideră creată după intrarea în vigoare a legii corespunzătoare.
(13) Procedura stabilită de legislație pentru crearea zonelor libere se aplică corespunzător și în
cazul modificării configurației zonelor libere, modificării termenului de funcționare a acestora,
precum și în cazul creării unei subzone.

Zonele economice libere din Republica Moldova

1. Zona antreprenoriatului liber „expo-Business-chişinău" - Legea nr. 625-XIII din
03.11.95;
2. Zona antreprenoriatului liber „Tvardiţa" - Legea nr. 626-XIII din 03.11.95;
3. Zona antreprenoriatului liber – Parcul de Producţie „Valkaneş" – Legea nr.1527-XIII
din 19.02.98;
4. Zona antreprenoriatului liber - Parcul de Producţie „Taraclia" – Legea nr.1529-XIII din
19.02.98;
5. Zona antreprenoriatului liber - Parcul de Producţie „Otaci-Business" - Legea nr.1565-
XIII din 26.02.98;
6. Zona economică liberă „ungheni-Business” – Legea nr. 1295-XV din 25.07.2002;
7. Portul internaţional liber „giurgiuleşti" - Legea nr. 8-XV din 17.02.2005;
8. aeroportul internaţional liber „mărculeşti” - Legea nr. 178- XVI din 10.07.2008;
9. Zona economică liberă „Bălţi” – Legea nr. 26 din 04.03.2010.

9
 Administrarea zonelor libere8
(1) Pentru administrarea zonei libere, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a
legii privind crearea acesteia, Guvernul formează un organ de stat - Administraţia zonei libere,
denumită în continuare Administraţie, cu statut de persoană juridică şi care îşi desfăşoară
activitatea pe principii de autofinanţare. Sediul Administraţiei se află pe teritoriul zonei libere.
(2) Administraţia este condusă de un administrator principal, desemnat în funcţie, prin
concurs, prin ordinul ministrului economiei și infrastructurii pe un termen de 5 ani.
Administratorul principal poartă răspundere pentru activitatea Administraţiei, pentru asigurarea
pazei hotarelor zonei libere şi respectarea sistemului de trecere autorizată. Funcţiile, drepturile şi
obligaţiile, cuantumul și condițiile salarizării administratorului principal sînt stabilite de
legislaţie, precum şi în contractul încheiat între acesta şi Ministerul Economiei și Infrastructurii.
(3) Coordonarea şi controlul activităţii zonelor libere intră în atribuţia Guvernului, fiind
efectuate prin intermediul organelor de stat autorizate de acesta. Activitatea Administraţiei este
supusă unui audit anual. Administrația își coordonează activitatea cu Ministerul Economiei și
Infrastructurii în ceea ce privește atragerea investițiilor, promovarea exporturilor rezidenților
zonei libere, precum și privind elaborarea și punerea în aplicare a planurilor de dezvoltare a
zonei libere.
(31) Ministerul Economiei și Infrastructurii efectuează controlul privind respectarea condițiilor
contractului și executarea de către administratorul principal a atribuțiilor sale.
(4) Principalele surse financiare ale Administraţiei sînt:
a) plăţile şi taxele achitate pentru participarea la concursurile de obţinere a dreptului de
rezident al zonei libere şi înregistrarea în calitate de rezidenţi ai acesteia, precum şi pentru
eliberarea autorizaţiilor pentru genurile corespunzătoare de activitate în zona respectivă;
b) plăţile şi taxele zonale stabilite de Administraţie;
c) încasările de la darea în arendă a bunurilor şi terenurilor;
d) cotizaţiile benevole ale rezidenţilor zonei libere pentru dezvoltarea infrastructurii
acesteia;
f) alte venituri legate de exercitarea funcţiilor sale în condiţiile legii.
(5) Structura şi volumul împuternicirilor acordate Administraţiei se stabilesc prin legi şi
prin acte normative ale Guvernului.
(6) Administraţia îndeplineşte următoarele atribuţii principale:
a) coordonează activitatea de creare a infrastructurii de producţie şi neproductive a zonei
libere;

8
Legea cu privire la zonele economice libere, nr.440-XV din 27 iulie 2001
10
 b) menţine în stare de lucru sistemele de aprovizionare cu electricitate, apă şi energie
termică de pe teritoriul zonei libere;
c) organizează concursuri de obţinere a dreptului de rezident al zonei libere şi
înregistrează rezidenţii, le eliberează autorizaţiile pentru desfăşurarea în zona respectivă a unor
genuri concrete ale activităţii de întreprinzător stabilite în lege;
d) asigură menţinerea în stare bună a îngrăditurilor şi construcţiilor din perimetrul zonei
libere, efectuează controlul asupra respectării sistemului autorizat de trecere a hotarelor zonei
libere;
e) elaborează şi asigură realizarea programului de dezvoltare complexă a zonei libere şi
de protecţie a mediului;
f) stabileşte, de comun acord cu Ministerul Economiei și Infrastructurii, plăţi şi taxe
zonale;
g) încasează de la rezidenţii zonei libere plăţile de arendă şi alte plăţi prevăzute de
prezenta lege;
h) controlează modul în care rezidenţii zonei libere respectă contractele încheiate cu ea;
i) întreţine relaţiile cu Organul Vamal cu scopul de a asigura respectarea legislaţiei
vamale.
(7) Administraţia îşi coordonează activitatea cu autorităţile administraţiei publice locale
în ce priveşte soluţionarea problemelor sociale, ecologice şi a celor care ţin de dezvoltarea
infrastructurii zonei libere.
(8) Deciziile Administraţiei, adoptate în limitele competenţei sale, sînt obligatorii spre
executare pentru toţi rezidenţii zonei libere.
(9) În conformitate cu legile şi cu actele normative ale Guvernului, Administraţia
determină modul de dare în arendă a terenurilor, modul de acordare a drepturilor de folosinţă a
resurselor naturale, precum şi a clădirilor, construcţiilor şi fondurilor fixe care aparţin sau care
sînt transmise în folosinţă Administraţiei. Drepturile şi obligaţiile Administraţiei în domeniul
utilizării terenurilor sînt reglementate de legile şi de actele normative ale Guvernului în domeniul
funciar.
(10) Administraţia nu are dreptul să intervină în activitatea economică a rezidenţilor
zonei libere, dacă această activitate nu contravine legislaţiei şi contractului încheiat între
Administraţie şi rezident.
(11) Administraţia zonei libere are dreptul să dezvolte infrastructura de producţie
(construcţia halelor industriale) şi să construiască reţele inginereşti, care ulterior să fie oferite în
locaţiune rezidenţilor zonei libere sau pentru utilizarea cărora să se perceapă o plată de folosinţă.

11
 (12) Retribuţia muncii lucrătorilor Administraţiei se efectuează în conformitate cu
legislaţia. În baza Regulamentului-tip privind salarizarea personalului administrațiilor zonelor
libere, aprobat de către Ministerul Economiei și Infrastructurii, administratorul principal aprobă
regulamentul privind salarizarea personalului administrației zonei libere corespunzătoare,
coordonat în prealabil cu Ministerul Economiei și Infrastructurii.
(13) Administraţia efectuează conform legii gestiunea contabilă şi statistică a activităţii
sale. Administratorul principal prezintă Ministerului Economiei și Infrastructurii rapoarte
trimestriale și anuale privind activitatea desfăşurată în zona liberă. Forma şi termenele de
prezentare a rapoartelor se stabilesc de către Ministerul Economiei și Infrastructurii.
(14) Administraţia este în drept să efectueze donaţii în scopuri filantropice sau de sponsorizare
în favoarea autorităţilor publice şi instituţiilor publice finanţate de la bugetul public naţional.
Volumul donațiilor nu va depăși suma aprobată în aceste scopuri în conformitate cu bugetul
anual al instituției, aprobat de către Ministerul Economiei și Infrastructurii.

Mărfurile plasate în zona liberă

Prevederile Codului Vamal al R.M.9
Articolul 87. Operaţiunile efectuate cu mărfurile plasate în zona liberă
(1) mărfurile plasate în zona liberă pot fi supuse operaţiunilor de producţie, de comerţ şi
altor operaţiuni, cu excepţia vînzării cu amănuntul, cu respectarea prevederilor prezentului cod şi
ale altor acte normative. (2) restricţiile şi prohibiţiile la efectuarea operaţiunilor cu mărfurile
introduse în zona liberă sînt stabilite de legislaţie.
articolul 88. Termenul de aflare a mărfurilor în zona liberă aflarea mărfurilor în zona
liberă nu este limitată în timp.
articolul 89. asigurarea respectării legislaţiei vamale în zona liberă (1) Organul vamal
controlează mărfurile care se introduc sau se scot din zona liberă. mărfurile se prezintă, la cerere,
organului vamal. (2) Vămuirea mărfurilor care se introduc sau se scot din zona liberă se
efectuează conform procedurii stabilite de serviciul Vamal.
Articolul 90. evidenţa mărfurilor plasate în zona liberă rezidenţii zonelor libere prezintă
trimestrial serviciului Vamal rapoarte de evidenţă a fluxului de materiale, mărfuri şi produse
finite, în forma stabilită de guvern, conform prevederilor art.7 alin.(15) din legea nr.440-XV din
27 iulie 2001 cu privire la zonele economice libere.

9
CODUL VAMAL al Republicii Moldova Nr. 1149 din 20.07.2000 Publicat : 01.01.2007 în
Monitorul Oficial Nr. ed.special.
12
Încetarea activităţii zonei libere10
Activitatea zonei libere încetează:
a) la expirarea termenului de funcţionare a zonei libere, prevăzut în legea cu privire la
zona liberă concretă;
b) înainte de expirarea termenului de funcţionare a zonei libere dacă activitatea ei
contravine obiectivelor prezentei legi sau intereselor economice ale Republicii Moldova.

Decizia privind încetarea înainte de termen a activităţii zonei libere este adoptată de
Parlament, la propunerea Guvernului. Procedura de încetare a funcţionării zonei libere şi modul
de asigurare a garanţiilor de stat prevăzute pentru rezidenţii zonelor libere la art. 13 alin. (2) se
stabileşte de Guvern.

Concluzie
În cuprinsul teritoriului naţional, unitar şi indivizibil, zona liberă este creată, la
propunerea Guvernului, printr-o lege, adoptată de Parlament în corespundere cu Legea cu
privire la zonele economice libere nr. 440/2001. În acest scop se va delimita o parte sau
câteva părţi ale teritoriului Republicii Moldova. Legea în cauză va determina strict
hotarele şi configuraţia zonei respective.
Guvernul, în termen de 30 zile de la intrarea în vigoare a legii privind crearea
zonei libere, formează – administraţia zonei libere – care este organ de stat cu statut de
persoană juridică şi care îşi desfăşoară activitatea pe principii de autofinanţare.
Rezident al zonei libere poate fi orice persoană, fizică sau juridică, înregistrată în
modul stabilit de legislaţie în calitate de subiect al activităţii de întreprinzător în
R.Moldova. Selectarea rezidenţilor se face de administraţie pe bază de concurs, ţinându-
se cont de următoar ele criterii:
 volumul şi caracterul investiţiilor preconizate;
 necesitatea de creare a infrastructurii productive şi neproductive a zonei;
 menţinerea orientării zonei libere spre fabricarea producţiei industriale
pentru export;
 teritoriul şi terenurile libere;
 asigurarea cu forţă de muncă, apă, resurse energetice şi alte criterii.
Activitatea zonei libere încetează:

10
Art.14 al Legii cu privire la zonele economice libere, nr.440-XV din 27 iulie 2001
13
 a) la expirarea termenului de funcţionare a zonei libere, prevăzut în legea cu
privire la zona liberă concretă;
b) înainte de expirarea termenului de funcţionare a zonei libere dacă activitatea
ei contravine obiectivelor prezentei legi sau intereselor economice ale Republicii
Moldova.
(2) Decizia privind încetarea înainte de termen a activităţii zonei libere este
adoptată de Parlament, la propunerea Guvernului. Procedura de încetare a funcţionării
zonei libere şi modul de asigurare a garanţiilor de stat prevăzute pentru rezidenţii zonelor
libere la art. 13 alin. (2) se stabileşte de Guvern.

Bibliografie

 Codul Fiscal al Republicii Moldova, Monitorul Oficial al Republicii Moldova,

nr.62/522, 1997 ;
 Codul Vamal al Republicii Moldova, Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr.
160-162/1201, 23.12.2000;
 Legea cu privire la zonele economice libere, nr.440-XV, 27.07.2001;
 Legea cu privire la Aeroportul Internaţional Liber “Mărculeşti”.Nr. 178-X din
10.07.2008. În: Monitorul Oficial al RepubliciiMoldova, 05.08.2008, nr. 143-144, art 585.
 Legea privind Zona Antreprenoriatului Liber „Tvardiţa”. Nr. 626 din 03.11.1995.
În Monitorul Oficial alRepublicii Moldova, 12.07.2001, nr. 78-80, art. 571.
 Legea privind Zona Antreprenoriatului Liber -Parcul de Producţie „Taraclia”. Nr.
1529 din 19.02.1998. În: Monitorul Oficial alRepublicii Moldova, 23.04.1998,nr. 036.

14