Le mulfumese ain acest loc al prefetel $i 1! asigur de faptul 4 se vor numéra printre fondatori de elita ai muzicoterapie! din fara noastra ‘Nu trebuie $4 infelegem ca aparifa acestel cArti va constitu de facto actul de nastere al muzicoterapiet in Romania “Sunt necesare pentru aceasta efortur si implicari ale unor numeroase fru personalitai, precum $i 0 presiune exerctatd de specialist interesafi oe mu Coterapie. Faré indcialé,insa, exemple referitoare la suacesele muzicoterapiei ‘in majoritatea bollor - somatice (neurologice, cardiologice, sindroame algice, ‘tc) $i psiniatrice, ielusiv efectele e/ antidistres - sau la utilizarea muzici, c@ Sdjuvant al diverséor forme de psinoteraple, cred ca vor constitul argumente ‘monite s& impulsioneze pe unii dintre practicantii multor specialitati deja ‘amintite 88 doreascl $8 se calitice ca muzicoterapeut ‘De aceea, indréznesc s4 consider aparijia acestel cArji ca pe un eveniment remarcabil,atat pentru marele public meloman care va gsi numeroase pagini de ‘mare interés ~ de crdin psinologic, muzicologic, medical si, mai ales, estetic ~ (Cat pentru 0 variaté gama de profesionisti sau student! interesafi de ofertele ‘muzicoteraplel Caracterul de eveniment pe care sper c& il va avea edifia a Ila a “#iuzico- teraplei Receptive" il anticipez, nu cu lips’ de modestie ~ in ceea ce ma priveste - ci datorté participari' menfionate a unor prestigioase personaliat! Internationale, "muzicoterapeuti de meserie” sau specialist in art-terapte, 4 caror experienta In domeniul ce le-a conferit 0 reputatie bine mentata va da 0 mare greuiate stirfitiea acestei cért. De asemenea, conturarea conextunilor ‘muzicoterapiet cu elle domenil ale Psihoterapiel, ca sl cu o serie de aspecte ale Vietii psinice, a fost realizeta de valoroase cadre didactice repuate din fara hnoastré, in domeniul psihologie, psihiatriei si muzicologiei ‘Nu in cole din uma, sper 68 fle bine primite, cu interes, contribute teoretice $1 cercetérile tinenlor mel prieteni ~ doctoranzi si doctori in medicind, spe Gialitatea Psinologis Medical, colegi de catedra - care, in plus, au contribult cu ‘Generozitate [a soltionarea nor probleme tehinice legate de apariia car, in ‘Special raducerea textlortrimise de coautorl strain! in incheierea prezentaril acestei no! edlti! “imbogajite $i aduse la 2i", va trebui s8 aduc multumirlia mele cele mal profunde editurii Fundatle! “Andrei ‘Saguna” gi distinsului ei pragedinte, Prof. Dr Aurel Papari, care au intoles im pporlanfa $i urgent” apatite! acestel lcréri, permiténd tpérirea el Intr-un timp record. Cu sentimentul datorie’ implinite si cu speranta mereu vie in puterite miritice ‘ale muzicii in mertinerea echilibrulul sufletesc gi refecerea sanatafiicelor care 9 asculté gi 0 lutesc, va invit dragi ciitori ~ melomani sau specialist! - s& percurgetio carte pe care sunt convins cé o vel! aprecia din perspectiva pe care ‘Schiller 0 0 infétisa in al sau “Don Carlos": “Sire, pe coroan strélucesc numa perlele, nu $i sangele, cu preful crvia ele au fost cucerite Prof. Dr. loan Bradu lamandescuProfata la eaitia @ Ika Argument GARTEA I INFLUENTELE MUZICH ASUPRA ORGANISMULU) UMAN. Partea | - FENOWENUL MUZICA Capitolul + DATE FUHDAMENTALE 1. DEFINITH ALE MUZICHT ‘A. Definiti propuse de dictionare (Carmen - Luize Avram) B. Definiti propuse de personalitati culturale (loan Bradu lamandescu) . 2, PRINCIPALELE ELEMENTE STRUCTURALE ALE WUZICII ‘A) Prozentare din perspectiva muzicologica (Carmen - Luize Avram) 6) Perspectiva psihologica (loan Bradu lamandescu) 3, Substratul psiho-neure-tiziologle al efectelor muzicil (oan Bradu lamandescu) 4. Efecte generale psihologice ale muzicii (loan Bradu lamandescu) 5. Efecte somato-viscerale - aprecierl preliminare (loan Bradu lamandescu) Capitotut 2 LIMBAJUL MUZICAL $1 VALOAREA SA DE COMUNICARE INTERUMANA 4. INTRODUGERE (loan Brad lamandescu) 2. PROCESUL DE ITELEGERE & SEWiNIFICATILOR MUZICII (Carmen ~ Luize Avram) 3, CONCEPTUL DE MESAJ MUZICAL (loan Brad Jamandescu) Capitolul 3 MUZICA ACT DE CREATIE $1 MESAJ CU REVERBERATII FILOZOFICE, ETICE $1 ESTETICE (Grigore Constamtinescu) Capitolut 4 CONSIDERATI! ASUPRA TRIADEI: COMPOZITOR -Ii!TERPRET - ASCULTATOR (Carmen - Luize Avram). Capitoiul 5 PRIMCIPALELE GENURI MUZICALE (loan Brad lamandescu) vl 25 2 29 31 31 32 2% 29 saZICH Partea a ll-a- INTERPRETAREA SEWSURI CONCEPTUL DE IZOMORFISM PSIKO-MMUi OR Wi ICAL. Gapitolul 1 MUZICA ,ABSOLUTA” $1 WUZICA CU PROGRAIK (Carmen - Lu Capitolul 2 TZOMORFISHUL PSIHO-MUZIGAL (loan Bradu lamandescu) Capitolul 3 AMPREHTA STILISTICA $1 IHTENTILE COWP (loan Brads lamanaescu). ITORULUL Capitolul 4 FACTORI PERSOWALI §! SOCIO-CULTURALI IiiPLICAT! lit PREFERINTELE MUZICALE (loan Brads Partea a Ill-a - PROCESE PSIHICE $1 SOMATICE INDUSE DE AUDIEREA MUZICII Capitolul + HUZICA $1 MEMORIA 1. INTRODUGERE (Liliana Neagu) 2. ,SUPERMEMORIA" (loan Bradu lamar 3. TIPURIDE MEWORIE AVANTAJATE DE AUDIEREA WUZICI $1 DE EFECTUL PLACEBO (Liliana Neagu) Capitolul 2 MUZICA $1 GANDIREA ‘A. CONSIDERATI GEWERALE (Liliana Neagu) 'B EFECTUL MOZART (Ioan Bradu lamandescu).. ©. ROLUL MUZICI| I! STIMULAREA POTEHTIALULU! CREATIV (Anca Munteanu) Capitolul 3 HUZICA $1 AFECTIVITATEA (Minaota Mt Capitolul 4 TMPAGTUL PSIHO-SOMATIC AL MUZICIL ASUPRA UHOR ORGAHE St ARATE (Liliana Diaconescu, loan Bradu lamandescu) ja receptva 133 133, 136Capitolut 5 EFECTELE NOCIVE ALE WUZICII. HUZICA iNTRE TEHTATIE $1 DROG (loan Bradu lamandescu, Alexandru Chitu) Partea a IV-a- MECAHISME HEUHOFIZIOLOGICE $1 NEUROENDOCRINE ACTIVATE DE AUDIEREA MUZICII Capitolul 1 HECAIIISNE HEUROFIZIOLOGICE 1. LOCALIZAR! CEREBRALE LEGATE DE PERCEPTIA MUZICII (loan Bradu lamandescu) 2. O EXPLORARE A UilEI NOI iMETODE DE CERCETARE IN! DOWEWIUL MUZICOTERAPIEL (Stofan Koelscn, Kristin Oftermanns ¢1 Peter Franzke). 3, REORGANIZAREA CREIERULUI PRI! MUZICA (loan Bradu lamandescu) Capitotul 2 NECANISME HEUROENDOCRINE....... 1. DATE EXPERIMENTALE CLASICE REFERITOARE LA HORONII ELIBERATI SUB EFECTUL MUZICII (loan Bradu lamandescu) 2, EFECTELE MUZICII ASUPRA SISTEMULU! ‘MEURO-ENDOCRIM $I IaH (Joana Cioca) GARTZA A WA MUZIGA - AGENT TERAPEUTIC GU VIRTUY! ,RORMLATIVE* Partea | - MUZICOTERAPIA. ASPECTE DE ORDIN GEWERAL Capitolul 1 WUZICOTERAPIA. CADRU CONCEPTUAL (loan Bradu lamandescu, Liliana Neagu). |. DEFINITH $1 OBIECTIVE ALE MUZICOTERAPIEL (loan Bradu lamandescu, Liliana Neegu) |. SCURT ISTORIC. PREWISE ORGANIZATIO: (Joan Bradu lamandescu, Liliana Neagu) Ez Ih, AMMATORIL OCAZIONALI SI MELOMANII IN RAPORT CU MUZICOTERAPLA (loan Bradt lamandescu) ..... IV. ASPEGTE ALE MUZICOTERAPIEI DEPEHDENTE DE VARSTA SUBIECTILOR (loan Bradu lamandescu) 183 197 199 199 203 208 225 231 261 253) SUPUS! TESTULUI , MUZICODIAGHHOSTIC IW 1 Bradu lamandescu, Alexandru Chifu). V. CONTRAIDIGATIL ALE MUZICOTERAPIE| (loan Brady lamandescu) VI. FORMAREA SPECIALISTILOR i WU: (loan Brady lamandescu Capitotul 2 RELATIA MUZICOTERAPIEI CU CELE! DE PSIHOTERAPIE (1) WUZICOTERAPIA $1 ART-TERAPIA (Ruth Hampe). TE FORE Capitolul 3 RELATIA MUZICOTERAPIE! CU CELELALTE FORME DE PSIHOTERAPIE (2) MUZICOTERAPIA $1 TERAPII DE AELAXARE viel, Andreea-Corina Ropoteany) PSIMAVALIZA $1 MUZICOTERAPIA (loan Bradu lamandescu) Capitotul 4 INDICATH ALE MUZICOTERAPIEL (Liliana Neagu, ‘oan Brady lamandes Partea a Il-a- MODALITATI DE I'STITUIRE A MUZICOTERAPIE! Capitolul 1 MITRODUCERE (loan Bradu lamandescu Capitolul 2 GRITERII DE SELECTIE |. PIESE WUZICALE SELECTATE DE TERAPEUT 1. ,FARKACOPEEA MUZICALA" - DATE Dif! LITERATURA (loan Bradu lamandescu) 2, PROGRAME PERSOWALE DE MUZICOTERAPIE (loan Bradu lamandescu} II. CRITERI PSIHOLOGICE DE SELECTIE A PIESELOR MUZICALE CU CARACTER ,FORMATIV", BAZATE PE CERCETAAI PERSOWALE (loan Bradu lamandescu) ML, EFECTUL AIITIALGIC AL MUZICH PREFERATE VERSUS MUZICA CLASICA (Alexanaru Chitu, loan Bradu lamandescu) 289 29 38 a8 323 a7 aa weCapitolul 3 METODELE DE PRACTICA A MUZICOTERAPIEL |. METODE DE MUZICOTERAPIE RECEPTIVA UTILIZAND MUZICA CLASICA (loan Bradu lamandescu) U, TERAPH WODERWE UTILIZAND MUZICA LARG ACCESIBILA SAU MUZICA ARTIFICIALA (UZICA-SUROGAT) apia prin sunete (Soundterapia) (Liliana Neagu) 2. Therasound (D. Iason) (loan Bradt lamandescu) 3, hiuzlca New Age (loan Bradu lamandescu) 4 Plese muzicale larg accesibile (loan Bradu lamandescu) Roovaluari recente ale etectelor favorabile induse de 0 ,muzica surogat” (loan Bradu lamandescu) Capitolut 4 MUZICA - UN OBIECT IH SINE, © TEORIE A TERAPIE! DE HUZICA RECEPTIVA (Even Ruud) Partea a Ill-a - MUZICODIAGHOSTICUL. CONCEPT HOTIONAL. Capitolul 1 CONCEPTUL DE MUZICODIAGHOSTIC (loan Bradu lamandescu, loana Cioca) Capitolut 2 REPREZENTAR| COGNITIVE ALE PIESELOR MUZICALE AUDIATE (osna Coca) Capitotut 3 CORELATII [WTRE ATMOSFERA GENERALA A MUZICII St NATURA EWOTHLOR INDUSE SUBIECTILOR / PACIENTILOR Ii URWA AUDITIEL (oan Bradu famandescu, Al. Chiu, Minaeta Lumina Staicu) Capitolut 4 MARKERI B10-UMORALI KODIFICAT! DE AUDITIA MUZICI (oana Cioca) Capltolut 5 MODELE DE WUZICOTERAPIE CU VALOARE PSIHODIAGHOSTICA (oan Brady lamandescu). 369 375 89 403 309xW Muzicoterapa recep CARTEA A IIA - DOMENI DE APLICATII ALE COTERAPIE! Fi Capitolul 1 EVALUARE GENERALA (loan Bradu lamandascu) capitotui 2 EVALUARE PRELIMIMARA $1 EVALUARE CLIMICA itt MUZICOTERAPIE: PERSPECTIVE TEORETICE, PRACTICE SI DE CERCETARE (Patricia Leonor Sabbatella) 433 Partea a Il-a- APLICATII ALE MUZICOTERAPIEI RECEPTIVE iv DIVERSELE RAMURI ALE ASISTENTEI MEDICALE Capitolul 1 PATOLOGIA CHIRURGICALA (loan Bradu lamandescu) 455 Capltolul 2 MEDICINA INTERWA 463 |. BOLILE PSIHOSOMATICE - PRIVIRE GENERALA (loan Bradu lamandescu) 1. MUZICOTERAPIA: UK INSTRUMENT COMPLEIWEWTAR lit THGRIJIREA CARDIACA MODERHA (At 465 Capitolul 3 HEUROLOGIE 481 |. CONSIDERATII GENERALE (loan Braau lamandescu) 481 i, MUZICOTERAPIA IM AFECTIUMILE HEUROLOGICE {loana Cioca, Alexandra Mindilascu) 485 Capitolut 4 PSIMIATRIE si |. CONSIDERATII GENERALE (loan Bradu lamandescu) 497 Ui, MUZICOTERAPIA IH AFECTIUNILE PSIHIATRICE (Minaela Luminita Staicu) sot Ill, WUZICOTERAPIA LA BOLWAVIN PSIMIATRICI (Aiexandra Vindilescu, foana Cioca) 518Capitolul 5 NCOLOGIE NUZICOTERAPIA LA PACIEWTI! NEOPLAZICI ftoana Cioca) Capitolul 6 PEDIATRIE EXPLORAREA TEORIEI PORGES DE ANGAJAMEWT SOCIAL, UTILIZAND UN PROGRAM MUZICAL WODIFICAT PENTRU UN BAIAT DE 7 411 CU AUTISM (Borethy Lockhart Lawrence) Capitolul 7 STOMATOLOGIE UTILIZAREA MUZICOTERAPIEI ii PRACTICA HEDICIHI DEHTARE (Gabriela forgulescu) Capltolut 8 CONSIDERATH FINALE (ban Brad lamendescu) TABLE OF CONTENTS FINAL REMARKS, sor 535 sar 561 5097 ARG Viteza sehimbérilor de tot felul din viata noastra, I acest inceput de mi feniu contribuie la aparitia la seara de individ gi de colectivitate a unor starl de veritaila deruta - mergand pana la prplexitate~referito la atectarea sistemelor de valoti,,clatinate" si ele sau chiar inlocuite, dupa care eram obignuiti sa ne potrivim .ceasul" preocupatiior de 2 cu 2, dar gs ne asiguram o adaptare cat ai mutfumitoare la acest noian de schimbari. Muzica este, si ea, antrenata in Thultiple schimbari ce tin, mai alas, de formele ei, dar nisi contnutul- in special cel al muzicii vocale - nu face except. ‘Daca definitia cea mai scurta a stresulul psihic (sau asihologic, cum i se mai sspune in ultima vreme) este ,reactia psinicé (dar si psinosomatica) Ia schim- bare", apare ca evidenta o prima consecinta a constatarii de mai sus, referitoar le schimbérile din viata noastra: suntem tot mal mult stresati utind considera Yalabil mocul in care Toffler definea stresurile majore ale secolulul al X%lea print-o triplé suprasolicitare: senzoriala (zgomotul, mal ales, dar §1 diversele forme de poluere). informational (atentie la intormatille nut!) gi mai ales deci Zionala (nu stim ce s8 facem mal intai sub bombardamentuldiferitelor solicitari dar $i. tentati. Intrucat cartea de fata are ca subiectintluentele, de regula benefice, ale mu 2icll asupra psihicului dar gi a invegulul organism uman, putem aficma, incé de la inceputul acestei luerarl, €& un loc privllagat in upta ou stresul psinic- vizand ‘tu numai aninilarea sa ci gi realizarea unei adevarate coexistente cu el (con vivere con fo stress") - il ocupa muzica, utilizata ca o veritabila arma contra stresulul sub forma ,automuzicoteraplel. Cartea noastra incearca 8 de ‘monstreze la fiecare pas, cu argumente experimentale gide ordinul unorrafinate tehnici moderne, modificarile somato-viscerale produse de muzica, pe nga Cele psihologice - deja sermnalate de observatia clinica sau de introspectia Subiectilor gi transmise la diversele organe gi aparate pin releul psinosomatic. Cu privire la atectarea, de cdtre schimbarile socio-economic, a sistemelor de valor -freasca pentru orice proces evolutiv la scara umanitai- rebuie precizat A unele valori perene, precum cele morale sunt cevamai putin atinse (dintre except, un exemplu negativ: institula csdtoriel amenintata si/sau deformata de practicle admise ale homosexualltai, dar gi un exemplu poztiv:atitudinea fal de persoanele cu handicap). Valorilo specifice unel epoci, in schimd, sunt atectate in mod radical (chiar daca uneori se revine, ,in spiral, la cele cAteva tipare deja ,parcurse"); Intre aceste valor! supuse mai ugor schimbarilor se ala gi cele estetice, iar - ceea ce ne Intereseaza in lucrarea de fata - unele ‘genuri muzieale,indiferent de valosrea lor inringecd, 2u Inregistrat din partea Marelu public preterinte din ce in ce mei scazute de la 0 generate la alta. Ne Feferim in mod special la muzica simfonica, de camer& g chiar a opera (aga-zisa ‘oti2d a operel* ce se Incearcé a {i rezoivata - Intro atele - prin réstalmacitxa Musleoterapia ooeptva {grotes: ale mariior capodopere din partea unor regizori de teatru cu personalit hipertotiate). ‘Din punctul de vedere al unel axiometice pozitl in favoarea sensului poitiv al dezvoltaii socia-Istoriee, inclusiv culturale, ar trebui s& consideram major fatea acolor procese gi produse artistice apartinand ,trecutului" ca fiind ,peri- mate” gvsau inferioare nollor genuri gi crea artistice (ne refarim, in continuare [a domeniul muzici, in care = de exemplu - se asculté mal mult rock-ul deca simfonia chiar in sénul ymarll muzici"). Nolle produse pot, gi ele, $8 sufere o involuie intrinseca cum éste cazuloricdrelsimfonii moderne, care inditerent de genialtatga unora (putin, totug!) dintre autori - nu reugeste 88 atinga cotele Beethoveniene, brahmsiene, bruckneriene sau mahieriene. ‘Criar Gacé multitudinea si pollmortismul factorilor cauzali au impins .narea muzica" la periferia preocuparilor si chiar a receptivitati generator actuale, foeasta muzica reprezinta un monument viu, aproape imposibil de recreat de catre muzicienii viltorului, fiind menit s& ramana un produs al trecutulu efinitiy legat de doud-trei secole din istoria omeniril-intr-un mod analog ‘cu biblia .ineremenita" la epoca Vechiulul si Noului Testament, dar avand, ‘ca si ,marea muzica", virtutile unul i2vor nesecat de adevaruri inalte si ‘emoti sublime. Din acest izvor al muzicii superioare se adapa g1 isi reimpros: pateaza forfale spirituale o lit a societal contemporane, din pacate destul de Festransa in raport cu mult mai numerositcititor ai bible. Nalortatea componentilor acestei elite poate fi intainita in salle de conce ‘to, dar nu putin s-au ,inlariorizat” In mediul lor habitual - cu ajutorul unei ape raturi performante - mijloaoele de ascultara a muziciisimfonice, de camera sau te ofera. Ceea ce frapeazé, insd, 1a 0 prima evaluare strict vizuala e unul ttfe. de public meloman intr-o sala de concert este numarul mare de perso nalltatculturale, stinttice, antistice din celelalte domenii ale protesiio inte- Tectuale care compun aceast masa aparent polimort8, uniticati prin receptiv tatea dar si prin preocuparea pentru muzica de calitate (,muzica buna” dupa Enescu, din care nu erau excluse ins& nici paginile muzicale apartindn ator ‘genuti dar atinse de acierea geniului) Evident c& 0 astfel de ,elitd a melomanltor” participa la progresul uma- nitajl avand rolul de focomotiva (parafrazénd formula lui Engels - in mod ipocrit stars din bibliografie® ~ .necesitatea este locomotiva istoiel). initerent de ‘ine face istoria"-elitele sau masele - am fi Indreptatiti sa consideram ca ade- \Varatale elite indicd directa in care trebule 88 actioneze masele, cu conditia ca ble #8 se angajeze - cu spirit de sacrificiu, cum a facut-o in lara noasta elita pagootistd fara interese meschine, de ordin material, in lupta cu inertile treeutulu. in acelasl timp, elitele rebuie 68 p8streze 0 permanenta comunicare rN vorata din inflegere g1 compasiune - cu cella! membri al societati. femal aceasta muzica, ale caret Virtuti ne vom stradul sa le rellefam pe parcursul arf, contribuie - alaturi de indemnurile reigiet si morale! - la apropieroa inte oameni, Inelusiv intre elite gi mase, decarece o alta dimensivne, po Orlzontala, a muzicil este aceea c& ea stabllegte nenumarate relail intr2 ea §auditor car gl inte obiecte gi fenomene, comunicandu-si mesajele deasuora fimbajului vorbit, constituindu-se drept singurul mijloc autentic si potent de ‘comunicere inte oameni der si inte diferite popoare (Haydn atirme c& .muzica maa este injeleasa de lumea intreaga’) ‘Dacé nu exista o perfecta superpozabilitate intro Intreaga elita intelec- tuald - avénd o sfera mai larga i ellta melomana (mal restransa, inclusa in ‘aceasta sterd)- in schim am putea afirma - pe baza unor corcetéri personae {ntrepringe la studentii medicinist-c8, la intelectualli nefamiliarizali (adesea din motive conjuneturale) cu muzica simfonica si de camera, exista un mare potential de receptivitate pentru o astfel de muzica, fapt ce indeamnna la 0 fentaiva 3e recuperare a acastor melomani ,avant la lettre”. O astfe de tentativa 2 (. de dort $8 fe intreprinsa in mod conjugat prin antrenarea - in primul rand — 8 special stir in domeniu (sam in vedere, in primul rand criticit muzicali cat si Interpret! de prestigiu), dar si forurloroficiale la nivel ministerial gi mai ales al televizunil (radiovul face deja enorm in acest domeniu) si chiar al presel, in prezentantiat@ dupa cancanuri din lumea muzicil usoare. Nu trebuie neaparat $2 mergem int-un trecutindepartat,anil'70, pentru exemplificar ale unortrumoase 5 fructucase initiative cu caracter educativ muzical, apeland, tres, la aimoa Sele concerte educative ale lui Leonard Bernstein sau « la noi, cu multi ani in urma - emisiunileradiofonice ale ui George Balan. Pana nu demut a existat in mijjooul nostru inegalabilu! losit Sava, al c&rul exemplu ar trebul urmat (deci ‘odelul exist), lar concertale Orchestrei de Camera a Medicilor animat de aire medicli componenti, Cont. Dr. Mircea Penescu $i Prof. Dr. Calin Giur céneanu rougeso inca sa mobilizeze studentt medicinisti $1 medic rezident! in fastuosul nostru Ateneu, alturi de vechli melomani - cadre didactice ale Facultti de Medicina din Bucuresti, Din pacate, este prea putin, iar una dintre ‘modalitile mult mai recente de apropiere a unr largi segmente populationale de marea muzicé - ne referim la solectia pieselor muzica destinate ‘muzicoterapiei - este, dupa cum vom vedea in cursul cari de fata, itr-un mare impas. De ce? Foarte simplu! Sunt propuse in acest scop - inclusiv pentru ‘jelexare”, ,combaterea svesulul" - plese muzicale facia, foarte mute dintre ele cu un sunet ariicial (instruments electronice) gi combinate cu efecte sonore imitind 2gomotele naturi (fognetul valurilor sau paduril, céntece 3e pasaree). Mai exisia si plese compuse .2d hoc’, pentru muzicoterapie, ambitionand $3 devina adevarate manuale Sau ,exercitii impuse" pentru relaxarea prin smeloterapio~ sau ,terapia prin sunet". Datele din literatura reteritoare la \eridictatea succaselor raportate de cate ulizatoriiacestei terapi nu ni se par suficient de convingatoare der ceea ce ni se pare demn de reprosat acestor forme de meloterapie cu atributele modernitatt (legitimate sau nu) este tocmal sexpulzarea" muzicii simfonice si de camera din arsenalul nu numei al Psihoterapie! unor boli psinice sau psinosomatice, ci si din larga gama a Imijjoaceor de atenuare a numeroaselor stresurl ce ne brazdeaza existenta. S& inloculesti un concerto grosso al lui Coreli sau Handel cv o melocie intonata la Sintetizalor - chiar daca avand simpiitatea unei melodii de gradinité sau chiarx tarmecul unui sagér consacrat, .de cursa lunga’, - ne apare cao tentatva de a ‘obignui un tan, la Inceputullupiei sale cu viata, cu succese facile, menite sé-| Contere o siguianté de sina, in numele céreia, el va comite, pe vitor, erori ‘ureroase sau va finfaint-un tardm al unoriluzil cAldute. $-ar putea, pe bund ‘reptate, oblectac& - din moment ce pacientul raporteaza o imbundtatire a star sale psihice 3i somatice - 0 astfel de .meloterapie” este eficienta. Suntem cu fotul de cord 5i felicitam pe terapeutul care a repurtat un astfel de succes, Inditerent deca ne vine greu 88 alungm 0 anume indoiald priving eventualitatea Uunui .efect placebo". Ceea ce ne face s3 nu aderam la aceste forme ale ‘meloterapiei ese tocmal faptul c8, mai ales In cazul utllizarii muzicii ca arma antistres, exeluderea muzicii clasice, preclasice i romantice, pri ascultatorul de virtutile formative (dezvoltarea inteligentei gi mai ales a Creativitatl) sau de complexa gi subtla capacitate de .prelucrara (ratinare) ‘atectiva® pe care le poseda o astfel de muzic’, sedimentatd In preferinjele melomaniior de-a lungul unul timp suticient spre a fi invocat drept critriuvaloric ‘Cu alte cuvinte, se pierde 0 fericita ocazie de a fi turnizaté unor ascultatori - adeseori cu o receptivitate potentialéinalté - 0 muzic& de inat nivel, capabila fu numai sé rezolve ,problemele de moment” ci ste gi deschid® poarta spre o lume a frumosuui muzical pana atunci nebanuita sau putin accesibia. 'Un argument ,cazulstio" in favoarea acestui punct de vedere ni-| poate furniza, in mod paradoxal, evolutia unui bolnay cu urticarie cronica exacerbata in ‘mod evident de strasur psinologice acute gi cu acuze concomitente persistente ervozitate, insomnie gi cefalee frecventa. La o lund dupa vindecarea - pe cale ‘medicamentoasa gi dietetica - a sindromuiul urticarian, bolnavul (petron al une! firme de articcle electronice gi un entuziast cititor al lteratur de educatio imedicala) incepe s& audieze nigte .casete speciale pentru meloterapie", a caror muzica o descrie ca tind un amestec de sunete placute si zgomote din natura Dupa alte doua luni, cu ocazia bilantulu terapeutic final, pacientul -vindecat de turticarie - era fariclt c@ a gasit $1 remediul ideal pentru stres, cu alutorul acelor casete pe are, la catava vrema, le audia impreuna cu soja sa. ‘Merita s& recunoagtem ca acest pacient- care n-a ascultat nici macar o data © simfonie de Beethoven - ilustreazé eficienta (chiar daca ar putea fi intémpl toare) @ acestel forme de .automuzicoterapie desi se poate riposta eu argumen- tl c8 - in mod similar - orice muzica ascultaté cu muta placere ~ indiferent de calitatea el - pcate dezvolta efecte benetice asupra sindtatll adevering inleap: ta observatie a anonimului compozitor popular al c&rui cantec indicé printre posibilela millaace psihoterapeutice pentru bolle sufletulu (nimi) la inima ‘aste-un laac:catera gi omul drag’ Daca este adevirat c& .orice muzica ce emotioneaza la nivel maximal ascultitorul posedd virtuli terapeutice - desi nediferentiate de posibilul fect sugestiv ,placebo" mai sus amintt-atunci revenim la intentia noastra de 2 oferi pacientului sau sublectului sanatos stresat acele plese muzicale care Vehiculeaza o bogata Ineareatura Ideational-atectiva, capabila si depageas- Cc efectul terepeutic propriu-zis scontat ¢i sa dezvolte la acest ascultatorEt suplotea gandirii,stimularea Imaginatiel, creativitatea intelectuala gi artis: tied precum si rafinarea afectivitait ‘La copil aga-numitu efect Mozart reprezinta o recunoastere a nivel educa: tional, atat in Statele Unite cat gi in Uniunea Europeana, a capacitati muzicii (eniaislui cempozitor (se poate presupune ca si a eltor marl compozitor) de edi eare mei repiné a gAndii logice, ca si de stimulare a intreall dezvoltar psino motor laté de ce pladm pentru o astfel de muzica superioara, utilizabilé ca vehicul psihoterapeutie, in cazul muzieoterapiei aplicate in varit dameni ale tmedicinei dar gi in cezul ,automuzicoterapiel" (termen utllizat de 8. Luban: Plozza) folosité ca mijoc de atenuare a stresulu psinic de catre o populate care, fiteraimente, inoat zlinic in muzicd. Aceasta populatie se afla intro crestere fexponentialé lasdnd in urma inceputurile ascuttari muzicil, epate de comu hitatea religioasé ,beneticiara" a muzicit insojitoare a serviciului divin ori de Imanifestaril rtuale populare ca gi de izolatele cazuri de magnati posesor ai Unei miniorchestre de camera. in prezentul nostru, caracterizat print-o arle de receptie a muzicit care acopera practic intreaga populatie @ globul, exista extrem de numeroase emisiuni radiofonice gi/sau TV In care muzica apare fie ca 'SU°S8 integiala @ spectacolull, fie ca acompaniament aproape obiigatoriu al tinor reclame sau videoclipuri, etc. Muzica devine o important componenté @ tunor filme, in primul rnd, dar gia unor plese de teatru (de neultat, de ex., acor durile Simfeniei a Ia de Rahmaninov alturi de scenete tragice ale prelucréri teatrale a .Anei Karenina’) (Cu atte cuvinte, daca tot mai multi oament apeleeza la muzica in calitate de ‘arma terapeutica, nu trebule ignorat® aceasta ocazie-unicat de a oferi subiectior supugi muzooterapiel o muzica simfonicd si de cameré posedénd inalte vit) formative (cea ugoara 1 de opereta sau muzica de jazz pot sa ramina intro arie a ‘vertismentlui, Inclusiv cu rol artistes). lrosirea unel astfel de ganse care se ‘contureaza ft-Un viltor foarte apropiat ne apareint-o optica personal - legata do slaba educatle muzicala a unor muzicoterapeut! care apeleaza rapid la mijioace facile de relaxare prin sunet, melodie, etc. sau se bazeazA pe lucrérile facile ale unor arizani ce se ambitioneaza s8 compund o muzicd ad hoc f&ré a ‘avea nici pe departe harul marlor maestri lipsa familiarizarii cu marile capodopere a subiectilor alesi pentru muzieoterapie - cel putin a acelel categorii de public apt sa irteleaga muzica Simtonica si de camera favorizana resemnarea acestora la raninwrea in sleva madiocritati produselorartstice “de consum” ‘Suntem obliga $8 preclzm cA neincluderea muzicil de opera in cadrul mu- Zicoterapie reprezinta un rellex generat de obiectile muzicoterapeutiior clasic\ (ce. exempu Jaqueline Verdeaux-Paillés) care acuz8 rolul perturbant, constran- ‘g3tor pentrs imaginalia subiectilor pe care Tl au cuvintele ce insojese rile de ‘opera dar si implicarea intensa emotionala - uneori proieetia unor trai imag) rare sau biogratice - ce poate deturna subiectul de la obiectivele urmarite de muzicoterapeut.xz pia receptva in coea ce ne priveste, considerim o& muzica de opera - de la Mozart la Wagner, vacénd prin marele Verdi i cellalti meri compozitor italien, trance2!, rusi, cehi, etc. - poseda si ea inate .virtull formative", iar utlizarea auditor ‘sU’sau spectacolelor de opera trebuie incurajate la omul santos, in primul rand a milloc de rolaxare atistica, dar gi de .calire morala" faté de vitoarele drame ppersonale posible in viaja fiecaruia dinire noi, proces ce se Infaptuieste prin Ccontactul cu opere care au In majoritatea lr (exceptie operelebutel) un final ist ‘Spre deosebire de momentele din viafa real, considerate ca adevarate ‘nenoracii, nefericirea personajelor de opera ce ne contamineaza prin mijiociea subiectulu, capata - sub efectul muziei (aril, duete, corur, pasaje orchestral) etecte emotionale modulatoare din sfora sublimulul artistic - reugind in paralel cu Continutul tragic al aciunil- 8a ne mangaie gi sa ne inal prin caltaile intrinsaci ale muzicli, rascolindu-ne sulletele si imbogatindu-ne astfel int-un mod .tcle- ‘abll* experienta afectiva, initial legata de tragismul subiectulul CConsiderand suticionta argumentatia prezentata in aceste prime pagini ale Crt de fata vom incerea 8 0 condensam sub forma unor remarci concluzive ‘Omul modern simte nevoia de muzica gi apeleaza la aceasta pentru atenua- tea distresulul spontan in mod treevent, in functie de preferingole sale caro pat fi Influentate de conditil educational sau conjuncturale Pentru medicina impactul psihologie al muzici -frecvent gi indelung ascutet, repercutat (transmis) - prin releul psinosomatic - asupra tuturor organelor si apa ralelor organismului umn, nu trebuie negljat, obligand la studierea efector favorabile, sau - existé gi acestea -nocive ale muzicl. Se apreciaza cvasiunarim (C8 muzica agreat& in mod deosebit de catre ascultétor constituie un remediu Impotriva stresulu dar gi un element mobilzator in mute actvitat ale acestuia Calitatileantistres ale oricarui gon de muzica preferata de asculttor sunt in ‘mod consistent amplificate in cazul muzicli simfonica, de camera si de opera prin modelarea $i rafinarea - de cétre mesajele muzicale complexe propril ‘acestor genuri muzicale - a proceselor psiice cognitive, afective si volitionale dar $i prin sporitea imaginatiei si creativtai ‘ Piedoaria autorului pentru utlizerea muzicil simfonice si de camera - in ccadrul muzicoterapiel specitice ditertelor domenii medicale - are in vedere: ~ caltaile multiple, variate, curolformatiy, ale acestul tip de muzica, servnd ‘mai fidel obiectiveior terapeutice ale muzici - atragerea unel mai largi categorll de ascultstori (in special din réndul Intelectualitati) In aceasta arie a muzicli pe care o propune -invirtutea aceloragi Calitt! mentionate - ca pe un element antidistres cu rol modelator al perso- nalittil gi favorizand randamentul profesional dar gi implinirea unor aspirait estetice adeseori neconstientizate. ‘Aceste preferinje ale autorulul cartii nu exclud obligatille sale de a prezenta ‘in lumina datelor din Iiteratura - gi aportulsltortipuri de muzica in terapia bol or psihice, psinosomatice sau somatice (de ex. bolle insofite de dureri intense persistente) sau atenuarea diverselor distresuri Intrucat autorul a initiat un gir de cercetari in c&teva domenilinscrise in eriastudierl efectelor psihologice si psinosomatice ale muzicil, precum $i in cea a selectel- pe criteril psihologice - a pieselor muzicale destinate muzicoterapiel, rezultatele gl sugestile emergente ale acestor studli vor fi inserate la sub. ‘capitolele sau paragratele respective. Nutrim speranta c& aceasté incursiune in lumea muzicil de pe poziile unet ‘analize intreprinse in lagaturé cu etectele sale pslhologice | psihosomatice ‘asupra ascultatorulu - va fi pe placul atat al melomanului, doric s8-si cunoasc’ Jn detaliu domeniu! investitilor sale afective (dar intelactuale), cat gl al celor interesati de corcetarea gtintifica si'seu de modalitatile gi conditile de instture 4 terapiel prin muzica a unor variate tulburari psihologice, psiniatrice, neuro logice, etc. in acelasi timp, marele public meloman va putea gasi o serie de ‘elemento menite s&-Incurajeze in optiunes sa pentru marea muzicd -Facuta in detrimentul utilizartaltor mijloace contemporane, mai facile, de relaxare ~ prin rolevarea unor efecte benefice ale unei asttel de muzici asupra sénatati sale somatice si psihice, ca gi asupca dezvoltaril armonioase a personalitai sale, Poate ca aceasta atitudine partizana fata de muzica preclasica, clasica (in ‘primul rand) gi romantica - pe care o avem in raport cu alte genuri de muzica in Cceea ce priveste solactia pieselor muzicale destinate muzicoterapiel - pare 38 ‘para ca excesiva, dar ea nu este singulara, multi terapeuti preterand sa evite 0 ‘muzica ,réscolitcare" sau prea moderna pentru pacientl care nu sunt familar ali nici macar cu muzica marllor piscuri ale muzicli (Bach, Mozart, Beethoven). Urmarind interesantele emisiuni ale mult-gustatului post muzical trancez Mezzo", am constatat curalul cu care realizatorl emisiunilor promoveazd muzi ‘ca popular exotica, ratinateleformatii de jazz, slagare instrumentale sau ganso: ‘ete nemuritoare (unele reluate in prelucrarrafinateintre jazz gi muzica simto: nied), pagini de referinga din muzica de tlm -alaturi de creat simfonice, de ope 51 camerale. O emisiune foarte apreciaté este aceea pe care ag denumi-o — Ccunoscénd predilectile gastronomice ale francezlior - .melange muzical". Un ‘exemplu do astlel de program cuprinde, intro alsturere bine chibzuit®: piese ‘uzicale camerale (de ex. un Impromptu de Schubert sau Rondo & la turca din Sonata in la major de Mozart); 0 pagina vocala (de ex. Lamento din opera Dido 1 Aneeas de Purcell, dar si 0 prelucrare de jazz dupa o celebra tema muzicala (Gin timul .Casablanca") sau un céntec popular african sau spaniol (de ex. cel interpretat de Montserat Caballé). Nu punem in discutie - in ceea ce priveste ‘xigenfele unui meloman neangrenat in muzicoterapie - contiuitatea de at ‘ostera pe care 0 presupune executia integrala a unul concert pentru pian sau Vioar€ ori a unel simfoni, dar detagarea unor part! din aceste lucrari mal ample Si chiar includerea lor intr-un mozaic de plese muzicale de diverse facturi se reteaza Infinit mai bine la exigentele muzicoterapiei, iar slegerea cu gustrmuzical gi cu .rost* terapautic a acestor plese va structura treptattreptat for marea - pornind de lao primire agreabilé din partea ascultatorulul a unor este! de plese - la 0 preferints durabila pentru muzica de calitate. Ulterior, un astfe! do pacient, ,educat” prin intermediul muzicoterapiel receptive cu caracter formatiy, at pulea deven un meloman, frecventind sélile de concerto sau do opera, pe baza nu numai a ,tolerantei” Initiale fafé de muzica buna, cl - mai ales - pe baza interesulul viu pe care acesta | -a trezit in mod progresiv cu ocazia flecarel gedinte de muzic Prot Dr loan Bradu lamandescuCARTBA INFLUENTELE MUZICII ASUPRA ORGANISMULUI UMANPARTEA 1 FENOMENUL MUZICADATE FUNDAMENTAL 4, DEFINITH ALE MUZICH ‘A Definitit propuse de dictionare (Carman - Luize Avram) ‘Dupa secole de creatie si gandire muzicala, specialist nu au ajuns ined la 0 efintio comund si unanim acceptata a muzicil, coea co reprezinta un serm clar ‘al complexitaii fenomenuiu DEX limbiirorne cuprinde urmatoarea atirmatie in dreptul substantvulu) ‘muzica: ,arta de a exprima sentimente si idel cu ajutorul sunetelor combi nate inir-o maniera specifica”. La fel i Oxford English Dictionary: .acea din: tte artole rumoase care se ocupa cu combinarea sunetela, into maniera co Lumareste trumusetea formel si exprimarea unor ganduri gi sentimento”. Nota bene, acestea sunt dictionare explicative lingvstice! ‘Mai multe dint dictionarele specializate in muzica evi 8 dea o defniie. ‘De exemplu, Grave's Dictionary of Music and Musicians. La fel, Riemann Music Lexicon (1969 - 67: 3: 601) face mai mult o prazentare lunga si complex a muzili, coea ce sugereaza faptul ca vorbim de un fenomen nuanjat, subi, mar Cat de foarte mult subiectvism, principalé nuanjare fata de DEX-ul limbii roméne este acgea c& prin mu2! (4 idelle gi sentimentele nu sunt exprimate, car si concret. Sunetele nu sunt Cuvinte cu capacitale denominativé, Sunetele gi structurile sonore alcatuite cu fle au Tnsd o mare capacitate de sugestie si de evocare, sunt purtatoere de onotai complexe si polisemantice. ‘Muzica trezeste etecte, ne trece prin tari sufletesti sau imaginesza trasee cu relerire plastica, sugestiva, aproape descriptiva ia anumite migc&ri sau trans: formari psinice pe care ins& imaginatia receptorului trebule s& le decositice Printrun paralelism marcat de sublectwvitatea tlocarul individ. Aceasta nu inseam’ c& decodiicarea se face aleatoriu. Toate structurlla sonora sunt purt: toare ale unor semniticati circumscrise unei zone afective si cu infeles reativ stabil, n cadrul unei aril cuturale gi stilstice. Ceea ce inseamna c&.o muzica ce ‘partine imbajului sonar al culturi vest-europene, de exemplu, daca e tris‘, nu ‘ai decoditicata crept vesela de catre un ascultator familiarizat cultural cu sam. Tificaile acestei zone culturale, Dar trebuie semralat gi reversul situate, in cazul necunoasteriicodulu unui limba} sonor,atibuirea de semniticail devine imposibilé sau detectuoasa. Acesta ee motivul pentru care accesul la muzica altor culturi se limiteaza (repatém, in‘cazul necunoasteri datelor semniticative ale domeniulul respectiv, a perce: pperea pur senzoriald a traseelor sonore, Ramane, desigur, liberate receptorulu de a se bucura de riste sonaritati oarecum exolice, dea se lasa invedat de pro- prille amintr, star sau gnduri de moment (osea ce, 88 recunoastem, se poate intampla gi in cazu audierii unei muzici fariliare) sau @ ignora pur §| simplu ambianta sonora respectiva B. Detinitit propuse de personalitati culturale (laan-Bradu lamandescu) Data tlind complexitatea muzici, care nu se reduce numal la melodie ~ existand g! alte elerrente structurale ale sale, cu implicati psiholagice complexe, cum ar fritmul, armonia gi culoarea timbralé - considerdm ca tind mai porvit, desi cu un caracter mai mare de generalitate, formularea gasita de Mi? de Staal, (cit. de Verdeau-Pailés - 1981) ,muzica este o arhitectura sonora la fel ca gi etinitia apartinand lui Yehud? Menuhin: ,mmuzica este omul, mai mult decat ewvintele, c2ci cuvintele nu sunt decat simboluri abstracte care transmit inte lesuri reale bazate pe fapte". Marele muzician restrange cémpul de'intel prin Considerarea muzic ca flind forma noastra de exprimare cea mai veche, mai veche decat grail gi arta". Aceastd precizare -indiferent de discutabilitatea pri ™atului cronologie 2 muzici fat@ de vorbire - pune in evidenta gi faptu ca fiecare intre noi stie despre fenomenul sonor muzical ca este asociat cu o forma de cexprimare non-verbal. “JP. Sartre (ct. de E. Ansermet) sustine c& .muzica este o imagine pura care ‘re apare pe sunete" (purtatd de sunete) in cadrul unei experiente vii (trate) iar in raport cu sunetele propriu-zise - aceasta imagine nu este decal un snalogon’ 0 reprezentatie analogic&, precum este panza pictata, in raport cu tabloul, sau ‘cuvintele in raport eu géndirea". Dupa parerea ilustrulu) muzicolog i dirijor elvetian (al celebre orchestte .Sulsse Romande"), detintia iui arte tace abstractie de «tenomenele de constiinta puse in joc in tata muzici: care .sunt ‘2celeasi cu cele care stau la originea determinariior fundamentale ale omulul, in rolatia sa cu lumea, cu Dumnezeu si cu societatea omeneasc; ele apartin unei zone de constiinta crasi-necunoscuta pe cara ar fi, de urgenta, neceser sa 0 dam la iveala". Din punciul de vedere al compozitorului «muzica este sentiment $1 stiinf", cupa cum .stinta si inspiratia consttuie arte” (Berlioz) Cioran, unul din marile spirite ale umanitail indragostite de muzica, detinesto ‘muzica in mai multe rénduri gi in mai multe moduri. Citém doud veritabile etiniii metaorice ale muzici: [Muzica} .Este absolutul trait, trait totusi prin ‘ntermediul unei imense luzil, pantru c& se risipeste de indata ce se restabileste linistea* (,Cioran si muzica” - selectie Aurel Cioran: Antologie Humanitas, pa 14), jn afara materiel, totul este muzica; insusi Dumnezeu este o halucinatie sonora’ (ibidem pg. 1), Reteritor la mulitudinea efectelor (eventual motivelar nevoli de a asculta mu ica), Cioran incearc’ s4 le unifice sub forma unui paradis sublim: vmuzica aste ‘efugiul sutletelor pe care le-aranitfericireaDote tundamantale 7 Subinfelegand, in mod permanent, cunoasterea de cétre cititor @ notiuniior elomentare despre muzicé (melodie, masurd, tempo, intensitatea timbrului etc), alaturi de Luban-Plozza si Deli Ponti (1888), putom alirma c& .muzica vorbests fiecdruia dintre noi. Ea vorbeste chiar si celor ce nu au nici o idee despre un ast fel de ansamblu de legaturi pe care ei continua sa le ignore". De asemenca se poate considera c8, inciterent de capacitatea noastra de injelegare, muzica ‘exprima in mod inevitabil un mesaj virtual a carul raceptie este in functe de par ticularitaile innascute sau dobandite ale ascultatorulul, dar gi de un complex do factori conjunctural- mergand de la gradul de transparent al intentilor autoru lui $i cel al modalitailor de executie @ muzicil de catre interpret, pana la part culzritatile de context in care are loc auaitia, Incerednd o defintie personala a muzicli in concordant cu intenile cari de fafa, am putea spune c& muzica reprezinté 0 arhitectura sonora (ct. Mi de Stae!), guverata de legi specitice privind succesiunea (melodia, ritmul), cal tale timorale 1 suprapunerea (armonia) sunetelor si avand un dublu impact (psinic gi organic) asupra organismului ascultatorulu, pe baza decoditicari de Cre acesta a unui mesaj pe care el il contera- intultv sau prin evaluare baza: {8 pe analiza rationala - combinatiei de sunate raceptionate pe calea analiza torului acustic 'amandescu - 1997) Muzica este 0 destasurare, 0 curgere de sunete a caror imbinare constituie melodia (formata si ea din unitat din ce in ce mai mici - teme si motive), iat viteza acestei destasurari (ca gi accentele care o puncteazé) reprezinta elemen- tu) ritmic al muziei, Alatur de intensitatoa sonora - si ea un atribut al muzicii ritmul constitu ,latura energetics” a muzici, in timp oe latura armonica este eprezentata de cdntarea simultana a mai multor sunete (acorduri, evolutie con trapuneticé, tenomene aparute in cazul cantariipolifonice si al utlizarii ansam: biurilor muzicale - de camera sau orchestrale) 2. PRINCIPALELE ELEMENTE STAUCTURALE ALE Wi Cll A) Prezentare din perspectiva muzicologica (Carman - Luize Avram) MUZICA este un ermen de provenionta greaca, MUSIKE era o prescurtare de la MUSIKE TECHNE, adicd arta gi abilitiile muzetor, de unde se infelege ca era vvrba de un fenomen sincretic ce cuprindea dansul, teatrul, poezia Crestinismut timpuriu gi parintt biserici, precum St. Augustin care folosea termenul in acceptiunea sa contemporand, considerau muzica un pericol pentru Sulletul credinciosilor si ofortaredutabilé de seduce gi desfatare, incompatibila ‘84 asceza $i pocainta necasare mantuiri Trubaduri si truveri, pe de alta parte, mai pastrau inca vechiul sincretism focta destatarea oferta de poezia, teatrul, céntul vocal gi din lauta pe care le Practicau, Muzica este agadar un fenomen complex, in acelas timp art stint gi lima e Muzicoterapia receptive aj cu un sistem propriu de simbolur, prin ntermediul c&rula se poste destagura ‘o comunicare cu specific expresiv. Toate aceste fate ale muzici se intrepatrund 1 se influenteazé reciproc in procesul cognitv. De altfel tot in buna traditie a Greciei antice, modul sincretic in care era privté aceasta arta se referea gi la organicitatea dinte tennica, adica mestesugul in sine. opera atistica i mesajul pe care aceasta Tl transmitea. Givilizatia noasiré, mult prea analiti®, pretinde defaloarea didactica @ ‘domeniilor pe bucaele si abia epoi descoperirea interdependent dintre eli De aceea vom incepe cu descrierea principalelor elemente constitutive ale muzieit, care au insafiecare in part si toate n conlucrare, rl deintoru in tec tul artistic, baza a comunicdri prin sunete. Comunicarea se adtaseaza tuluror stryctuilorfinfe:fizica, mentald gi noesie® gi, prin urmare, le gi iflventoaza, in analiza urmatoarelor elemente ale muzicii vom folosi un temmeni preluat 1 dezvoltai din "The Cambridge history of Western music theary’ de Street Christensen. 1) SUNETUL, materia de baza a muziil, este produs de vibratila unui corp sonar. Dar pentru a se incadra In categoria sunetelor muzicale, respectivele vibra trebuie 88 se destagoare periodic. Speciticul sau de vibrate, face din sunet un element cu care corpul uman poate intra lesne in rezonan{a. Efectele pot fi benatice, cand frecventele sunt Compatible cu sistemul viu, cénd pot favoriza inirarea in stari de eclaxare gi me: ditatie sau negative, de exemplu la trecvenfe foarte inate care agreseaza sis: temul ausitiv gi pe cel nervos. 2) INALTMEA SUNETULUI, calitatea acestula de a ti mai grav sau mai acu, este 0 senzatie subiectiva datorata frecvente vibratilor. Sunelele inalte gi suprainalte par c8 strapung creierl, pe c&t& vreme cele grave intrain rezonanta pulseaza in diatragma gi abdomen 3) INTEHSITATE® cu care este perceput sunetul, mai puternie sau mai slab ‘este determinata de amplitudinea vibraiior. Nu mai este de mult ¢ noutate fap {Ul 8 intensitajle supradimensionate sunt coplesitoare psiic gi nacivefizic, in primul rand pentru aparatul auditiv extern. in termeni muzicali asa intansitatea ‘este de fapt un parametru expresiv esential, numit DINAMICA, 4) THWBRUL sau culoarea, este rezultatul fuziunil dintre 6 tundamentala gi un ‘amalgam complax de sunete partial, armonicele superioare, care sunt perce: pute ca un tot ce se manifesta unitar. Numarul,frecventa, amplitudinea gi carac feristicle acestor partiale dau senzatia de culoare specifica flezarel voc! $ instrument si trezese placerea sau repulsia, respingerea auditiva § subiectiva '8) SCARILE modale, tonale (gamle majore si minore), seriale g cele numite Sintetice (matric| generative ale unui limbaj muzical, obtinute pe cale logle ‘matematica), cu structuri individualizate de creatorul sau tipolegia cuturalé c&reia Tl apartin, sunt moduri specitice de organizare a inalfimilor sonore, in ‘muzica vest europeana gi nord americana, cele mai raspanaite $i folosite sunt gama majora si gama minora, care formeaza baza sistemului tonal, sub Auspiclile céruia s-a dezvoliat muzica aga zis academica,Date undamentale 9 Sistemul tonal a fost precedat de module antice care s-au perpetuat intr-un ‘arecare fe in modurile specitice culturlor populare gin cele bizantine, Dupa 0 indelunga suprematie, onalitatea a pierdut apoi teren, a inceput 8 se dezinte 1gr9ze, pe la granite secololor al XIX-o@ cu al XX-1ea, ¢ fost abalita,inlocuité cu Siverse plasmuiri(Seriaism, aleatorism, minimalism, nenumarate ipuri de sce gi moduri generative) dar nu a disparut, find un fundamental expresiel si edu Catiei muzicale,tipice culturi de sorginte europeans Virtutle tiosotico estetice ale tonalismului, guiernat de un cant tonal in jurul c&rvia graviteaza ierarhii supuse unar legi bazate pe rezonanta naturala, sunt un element aducator de echilbru gi previziblitat in destagurerea discursu: lui sonor gi in consecinta, asigura implinirea linititoare a expectantelor in receptarea operelor muzicale create pe baze tonale. In plus, printr-0 conventie instaurata in cultura european’, modul major este asaciat cu exprimarea unor lari sutletesti pozitive, expansive, iar cel minor transmite sentimente mai intunecate, mai deprasive Echilirul tonal in conlucrare cu unitatea formaa si cu sonoritaile placut armonicase provoaca delectarea specitics multor piese muzicale. Pe acestea le ‘gusta, le indragasc g! le folosesc" melomanii pentu Vituile lor de relaxare §\ divertisment, 6) ITERVALUL MUZICAL ia nastere ca relate inire doua inaltimi muzicale, EI reprezinta distanfaintre dou sunete. in tunctie de amplitudinea sa (marimea a canttativa, ca numar de trepte continute ), dar gi de calitatea ( mara sau mic, Perfect - asociat cu sonoritati consonante, marit sau micgorat - prin excelonta, {eneratoare de disonanfe ) sau directia sa ce manifastare (ascendent, descen: Gent, intervalul devine purtator de sens. Se stie, de atfel, c& MUZICA SE NASTE INTRE SUNETE si nu este un atribut al sunetelor ci 9 rezultanta a relafilor din: tre ee, 7) TIMPUL WUZICAL, subiectiv gl Ireversibl, are gi el cteva elemente con stitutive: 8) PULSATIA RITIAIGA, anima gi 48 continuitate discursulul muzica, Exist® un paralelism intre ritmurile biologice si aceasta pulsatie muzicala omni Drezenta, Pe baza ei sunt posible intluente reciproce: muzica alert poate accel era pulsul ascultétorul, caracterulagita al unor trasze sonore captivante, poate mati rata respirator, Privit dn dlrectia opusa, fenomenutroleva gio similtudine intre specific et ‘utilor interne, ale compozitorlor gi interpraiilor, care se oglindeste in tempo- Lite folosite. Se pot observa tenainfe spre pulsatl s! viteze de destagurere a evenimentelor sonore de un anumit fel, preponderents la anumili creator, La fel de adevarat, se manifesta insa gi predispozitia unor nterpreti de a duce tempo- trie din diverse lucrari spre un numitor comun al pulsatiei care le este lor pro- pre, convenabila 8) TEMPO-UL defineste viteza de desfagurare a aulsatieiritmice, mal lent ‘sau mai migcata. Este un parametru esental pentru ctabilires corecta a semnit Catiei muzicil audiate gn acest fel produce gio influenta anume asupra asculatorulu. De exemplu, semniticaile psinologice ale unui céintec de leagén gi ale unui marg (pentru ca sa nu ne raportam decat la situati extreme), sunt legate indisolubi $i de tempo-ul specific fiecaria gi nu se pot confunda, fiecare cintre ele avanc un scop bine detinit si propundndu-si sa obtind etecte clare asupra flinfei umane. Orice schimbare neadecvata a vitezei de radare a unor asemenea G€ntece ar duce la un asec garantat al impliniii meni lu). Marsul adormit s-ar chinui in zadar sé: inisteasca pe bebelusul devenit razboinic, Unicul efect arti cel al parade. 10) DURATELE sunctelor s! pauzelor, se subimpart simetrle, dar nu av valor absolute, find dependente de tampo si prin urmare de pulsatile rtmice, ‘) METRICA este doterminata de gruparea pulsatel intr-o periodictate bina +4 sau temara prin accente periodice. Metrul temar predispune la un raspuns ‘motric dansant, sugereazé o tralectorie circulara, poate gi prin asooiere culturala Cu valsul. Pe de alld parte, exista nenumarate piese de dans in metru binar, dar ‘acestea sunt asociate mai degraba cu o dispozitie saltreaté i sugereaza trasee Tiniare, unghiulare 12) RITMUL apare din organizarea artistica gi cu sens a duratelor sune- telor $i cele ale pauzelor. $i ritmul se organizeaza in jurul unor accente dar acestea sunt accente expresive care cel mai adesea nu se suprapun peste cele ice $i sunt doterminate in raport de importanta sunetului esupra 2aria actioneazs. Importanta se stabilegte functie de pregnanta formule ritmice si de ‘expresivizarea unor timpl din masurd, in raport cu tensiunile armonice si culm naille mecodice care se conjugs ‘Metrica se comporta agadar ca un ritm circadian, in vreme ¢2 ritmul orga nizeazé cu sens, evenimentele zinice, 18) AGOGICA o roprezentata de derogarile do la regularitatea pulsatiel real zate prin accelerarl gl rariri care apar in general inte sactiuni mai mari pentru ‘2 marca srsitul uneia si inceputulalteia ari inte faze. CAnd apare in interior {razel este de obice! 0 microagogica determinata de necesitatea sublinieri unor schimbari armonice ori melodice incarcate de semniticall. Ele sunt necesare Pentru integrarea $i sublinierea sermnelor de punctuatie, pentru a obiine o tetorica freasca gi convingatoare, Efectul agogicii asupra ascultatoruia este Identic cuimpactul impresionant al restr, de eétre un actor cu har, a unul poem ‘Sau a unui monolog dramatic, Agogica este un parametru individualizant a inter pretari,redarea el justa e ,ndscuta, nu facuta", este un ,marker” al talentul atunci card e realizata cu inteligenta gi autenticitate a simtii Aariie si grabiile au si rolul de a sugera gi a imprima in ascultator starlle de avant si nerabdare ori oboseala gi renuntare 44) NE-ODIA.oste o Inlntuire de sunete, cu durate determinate, int-o struc turd cu un contur pregnant, inspirat, usor de memorat, capabila de a transmite o stare de spirit sica atare cu impact psinologic mare asupra receptorului. Melodia. este paranetrul cal mal apreciat gi urmarit de catre majoritatea melomanior. De mocul in caree structuraté 0 malodie depind caracterul e implicit starea be care o transmite ascultétorulu Fiecare amanunt © purtator de sens gi sem— Date fundamentale 1" hificati. Molivele percutante, care se retin cu ugurinta, cu un contur exprasiv Convingator si disponibilitate de prelucrare exlins8, logica evoluiei lr, directia de migcare a melodiei (ex: ascendenta - descendents, purtatoare de sermiticaii filasofice,etice sau de intent strict spatiale in concordanta cu sensu! evocat preponderenta mersul repta, rectliniu sau in salturi, toate manifes'a potential Aasociatv cu diverse domenil extra muzicale, Ordonarea varturilor melsdiee dupa ‘otralectore ind sau prin salturi gi schimbari brusce de directi¢ favor zoaza car. acterul armonios sau disonant al melocicii, dnd loc, de asemenea, la asocieri mentale evident opuse, inspira trail g} afecte alae la extreme, au rezonante ‘emotionale gi chiar fizice, in consecinta {nga valoarea estetica, semniticajia gt impactul emotional al ocicérei melodii nu pot f judecate decat Tn contextul general, in conaxiune cu celal parametrii muzicali. Ritmul, armonia, dinamica, sintaxa muzicala, timbralitatea, textura sunt fot atéia factor prin care melodia se defineste si poata transm te mesajul pe care il poarta. 15) INDICATHLE DE EXPRESIE $1 DE TEMPO sunt prezente In patiturd atat la Inceputul fiecdrei plese gi parti a acestela, cat si in interiorul piesolor pentru ‘ada indicat roferitoare la sensul gi semnificatia muzicil plasmuite d= compozi tor. Indicaile de tempo contin gi ele, in mod implicit, somniticatt expresive. De ‘exemplu, Allegro, indica o migcare rapid dar si o anume vitalitate gi chiar bund dispozitie, daca nu exista alte contexte semniticative semnalate de compozttr. ‘Aceste caracteristic| deriva din originea semantica a cuvéntulul,allegria, caro in italiana inseamna veselie. De asemeni fa polul opus, indicatia Largo, e asociata dintru Inceput cu o seriozitate gi profunzime meditativa, sugerate de caracterul extrem de lent al migcari SINTAXELE MUZICALE 16) MOHODIA defineste cantatul pe o singurd voce; poate fi reallzat de un Solist sau un grup care intoneaza acelas!trasou melodic. 7) HETEROFOMIA s-a nascut in procesul céntatului monodic, la unison, ‘adicd pe o singura voce, sau la octava a unui grup de persoane. Cu timpul unit dintre participanti au inceput sa intoneze intamplator sau premedtat sunate iferte de cele cantate Improuna cu grupul si astfe! au aparut indepartari de la fraceul comun gi apel reveriri la acest Helerofonia e proprie creatie! populare gi céntarilorliturgice gregoriene dar si ‘muzicilor moderne care au dorit s& recheme la viaté ceva din spiiul popular, national eventual, sau din inceputurile muzici religioase vest europene. 18) POLIFOHIA desemneazé suprapunerea mai multor voci cu tasee indi vidualizate dar care pentru a consuna se supun unor raguli de structurare, a pro- Drlulul trasou gi a relatlei cu celelaltevoci, bine stablite in functie de sistemale {onale ori modale in care se manifesta. O epoca de manifestare prediects a sin ‘axel polifone este cea a Renasterii cdnd s-2 ajuns la adevarate excese prin folosirea unui numar exagerat de mare de voc! suprapuse. Etactul de eglomeratic $i relat haos sonor obtura inelesu! muziciMuzicoterapa receptva 18) ARMOHLA se ocspa cu suprapunerea simultana 2 mai multor sunete. Aceste structuri verticale consttule acordurile. Aceasta sti a inlanturi acor durilo, a realizirii unor progresii armonice a pornit de la crterii ale rezonantei Naturale a sunetelor gi s-a emancipat treptat de echilibrul gi frumusetea sono: rita{ilor armonioase, a accepiat tot mai multe cromatisme si disonante pentru ‘8 capata putere de sugestie, cramatism, incividualtate conforme cv perioadele siilistce care ¢-au succedat in istoria muzici. Cu eat acordurile sunt mai diso- ante si inlanfuirea lor mai neasteptata sau se eludeaza rezolvarea tensiunilor sonore mai indelung, cv at&t semnificatile pe care le invegmanteaza sunt mai ‘ramatice sau chiar, agesive, 20) OWOFOMIA reprezinta acea organizare a materialulul sonor in care 0 voce melodica este insolita de un acompaniament armonic. Aceasta sintaxd a aparut oarecum si ca reactie de organizare si clarficare a amalgamului din ‘excesele palifone renascentiste. Mullimea vocilor suprapuse a inceput s&-si ‘adune traseele sonore In ménunchiuri cu respiratie sincrona gi a construit acor. dur g1inanjuiri acordice care ¢-au constiult in fundaluri pentru céte un narator ‘ce iesea in prim plan, vocea solisticd. Linia aceasta melodica e .leader-ul” care focalizeaza interesul der care nu ar avea prea mare putere de Gonvingare fara back ground-ul’, reprezentat de colelate elemente ale structurii muzicale, ce sigurd energia, culoarea, semnificatia complet 21) STRUCTURA FORNE! este reprezentarea schematica a structurilor si ‘secjiunilor piasolor muzicale. Pe baza faptuluic& existao intentie constructiva in procesul creator muzical, muzica este considerata o arhitectura fluenta, des. f3suraté in timp. Diversale sectiuni ale lucratilor construiese volume, supratete alate in continuitate seu contrast. Momentole de mare incércatura emotional, ‘de maxim tensional sau amploare a intensitatii sonore se constitu in culminati semantice, ordonate gi ierarhizate dupa incarcatura lor de sens. in vocabularul interprotiior, punerea in evidenté a ,constructiei” unei luerari nu este 0 vorba goala ‘Analiza formel unel lucrdri scoate in evidenta toomai aleatuirea Interna a acesteia, modul de organizare a sectiunilor. Se observa simetrille, alternanta, contrastelor, reluarile identice, rovenirile marcate de transtormari ale enti tatilor structurale. Dar mai presus de toate, urmarirea gi cercetarea elamentolor {do otructuratrebule dub ata de injelogerea semanticii propri fieedrul constituent 6) atrbuiroa de sens integulul ca unitate Istoria creatiel muzicale a statornicito serie de structuri formate bine cunos- ‘cute, (forma de sonatd, de fuga, de lied, de rondo, etc), incarcate de semniti Ceatii complexe, pe care protesionisti isi pot tundamenta injelegerea, memorarea, atribuirea de semnificai tucrarior muzicale incagrate in respectvele tipare ‘Adevarul este insa c& fiecare piesa muzicala, cu cat este mal valoroasa $i mal inspiraté, se serveste de schema formal doar intr-un mod orientativ, iar ele ‘mentele ei de substanta sunt cel mai adesea impregnate de exceptii de la regu la strémta ori de la. schematismul rigid, Tocmai aceste derogari dela .cvadratu ra frazelor*, .dimensiunea puntilor”, .numarul gi tonalitatea ideilor muzicale"te undamentale relucrarea motivelor din expoziti in cadrul dezvoltri” gi multe alte principit ZGearent imuabile ale formelor muzicale, permit creatorulul s2-gi manifeste orig haltatea iar receptorului avizat, $2 detecteze abaterile de la expectanje 9 sa le Atibuie semnificatil. S-ar putea face o analogie cu structura anatomica pe care ‘au in comun toti oamenii gi pe baza carla se manifesta acele trasaluri de fisionomia care cemasca subtil inlerioritatea profunda gi unicitatea tecarel finte. 22) GEWURILE siUZICALE Enistenta unei bogatii de genuri se las cu grey Incarcerata sl organizata tn pereele, in domeniul muzieil academice §i pentru scopul acestei lucrari in care ‘ecentul cade pe puterea do inluentare a finfel umane prin intermedic| arte! Tuzicale, propunem o impaitire a genurilor dupa criteri! muzicii ag zis8 “purd,f8r8 program Iiterar explicit, vis-a-vis de muzica programatica ‘Astel, exista genuri solstice instrumentalo,(sulta, sonata, fuga, etc), con ceristice 51 camerala, alaturi de mare parte din muzica simfonicd, ce fac parte Gin prima catagorie. Creatia de lied, de opera, cantate, orator, piese instru ‘mentale de caracter, poame simfonice gi unele simfonii c&rora compozitori au sinfit nevola sa le precizeze filiatialiterara gi sensurile filosofice, apartiy cele! dea doua categori De asemenea genurile de divertisment, ca muzica de dans sau de bale, piasele de virtuazitate,cicluile de piese de ‘caracter, parodia, operele comice 5¢ alla la un tolativ pol opus cu lucrarlle ragice, dramatice,flosotice, tie ca © ‘era de opera, simfonie, sonata instrumentala, lucr&ri camerale gamd. Doar as cultatorul, gustul, cultura, incinatlle ul personale pot decide ce genuri egreea 28, ce caracter are muzica pe care o prefera pentru avi stimula buna dispozitie, ff energiza sau relaxa ori a transpune int-o stare de meditate. 23) STILUL presupune existenta unui set de regull de ereatie si comunicare cunoscut, familiar att creatorllor apartinand unei perioade stilistice si areal cultural anume cat si receptorilor, contemporani sau nu cu crestorut Sil muzical este prin urmare 0 contextualizareistoric gi culturala a semnit Caflor stucturior muzicale. in coea ce priveste imbajul muzica, limba cu un tad mare de abstractizare, pentru a i posibild comunicarea, pe lénga aunoas {area codutlir, a semnificailor acestora e necesara gio experiena suticenta in {dosiraa lor, caea ce presupune dobéndirea capacitat de a intui corect sensurile sisemniticaila.Infelagerea muzicil depinde agadar de cunoasterea unor reactii, Avecvate la stimuli! sonar structurat! dupa anumite cutume, diferenfiateatat Io cadrul unei culturi n functie de perioada istoica de exemplu, cat si inte cultur aiterite in cea ce priveste muzica europeana culta, mai multe stiluri au caracteris- til sintactice comune. Acest fapt face ca un receptor deprins cu elementale cul turale specitice acestei zone sa se poata adapta, s simta diferentele estetice caracteristice diverselor epoci, relat usor. Exista 0 fluctuatiaintre caracterul ‘echilbrat, ilasotic, cu valente morale si estetice inalfatoare, propriu intro oare- cere mAsura preclasicismului si preponderent In clasicism si individualismulidealist, subiectivismul sensibil supus exceselor, manitestat incepand cu romantica. De-a lungul timpulul Istoria muzici a inregistrat si numeroase imbi ari intre aceste tendinje in persoana unor creatoriatrasi mal mult spre una seu alta dintre direct, in perioade de creatie diterte sau cu disponibiitate spre ambele, in ata orgine de ide, antropologia muzicaia a scos la iveala o seama o tori care sunt pe cale s& dréme mitul .muzici,limbaj universal”, pentru ca in Culturi diferite, manifestari sonore sensibil asemanatoare audit, sunt incar cu semnificatii opuse. Ne-am putea referi doar la binecunoscutul exemplu al intervalului de terté mare, investit in muzica europeana si nord americana culta cu semniticai optimiste, luminoase iar in cultura chineza, regasit in céntocele de Inmarmantare. Nesigur, aici sunt de lust in considerare. 91 convingeriie filosotice si maniera de raportare religioasa la idealurile existentiale, iat de ce ascuttatorultrebuie sa fle familiarizat cu wasaturie stilistice, cul 'urale, estetice ale creatio! pe care o asculta, Acest lucru e posibil prin ducati. ‘muzicala sau ce! putin prin frecventarea unui anumit tip de muzica pana cand ‘auzul se familiarizeaza cu oa, asculttorul incepe 8 aibé anumite expectante valide in rapert cu stlu respectiv gi poate In acest fel sa peroeana sau macar s8 intuiasca ceea ce se comunica, cowetuzit ‘uziea ce le produce placere unora, pentru alti reprezinta o sursa de enervare si stres. Impactul ei si rdspunsul neurofiziologic si psihologle al diversilor indivi fa o anumita pies& muzicala este individualizat, functle de ustul, educatia muzicala, cultura personala, tipul temperamental al fiecarui ascultitor. Desi decediticarea sensulul muzical are un grad de previzibilitate gl se ‘produce pe baze suticlent de obiective, starile de spirit induse de o anumita ‘muzic@ find circumserise unei zone afective destul de precis delimitata, in Sensul ca o muzica vesela nu ar putea sa fle confundata cu una trista, fiecare Feceptor poate avea reactil diterite de ale altula. Fiecare persoana decide cat de mult i se edreseaza anume sonorital, eat de intens resimte aiectul suge- rat de ele, ce amintiri ji trezese, co asociatli mentale, placute / neplacute, se produc in mementul auditiel gi, cel mai Important, daca doreste sau nu $8 se lase atinsa, migcata, influentata de totl acesti factori sonorl, atectiv, maginativi, intelectuali pe care muzica il pune in miseare EIBLIOGRAFIE: 1. Merriam 4. P.- The anthropology of music, Nerthwestern University Press, 1980 2 Street Christensen T. - The Cambridge history of Westarn music theory, Cambridge University Press, 2002,Date tundomentale 15 B) Perspectiva psthologic® (loan Bradu lamendescu) Prin urmare, sunetele- caracterizate prin iniime (trecventa, intensitate (de la fortssimo la pianissimo), timbry (culoare) - se inlantule prin .umpleree” spa. {lull soner vid realizand o succesiune in cadrul melodie’ si se Suprapun, dupa ‘numite legi de compozitie, n acarduri mai mult sau mai pul armonice dar si prinr-o destasurare paralela a mai multor ,melodi” (= .voci"), in eadrul screrii ontrapunctice Destasurarea acest flux sonor se face - In muzica europeana clasica roman: tica I chier moderna - in baza unel dalimitai a unor unite temporal incluse in tact masur8, determinata de punerea accentelor (ex. 2/4 primal timp accentuat, 3/4 primal imp sccentuat la vals sau primul imp, foarte accentuat, al doiea timp, mal putin accentuat - la Poloneza, etc), iar viteze melodiei este variabil, consituind fempoul muzici (foarte accolerat in ,prestissimo" si foara lant in largo") 1. Melodia 1.1. Dete generale Melodia reprezinta in marea majoritate, elementul asential al muzici dest ~ in unele Lcrari consacrate muzicoterapiei - este tratata uneori dupa ritm, deoa rece acesia din urma, alaturl de sunet, se inscre in andul elementelor pre-mu': ale. Deci odaté cu melodia, se poate spune ca incepe sa se vada - din punct de vedere structural - si muzica. Definijia melodiel este clara: succasiune de sunete {,suecesiune sonora’, cum spune Webern). Menuhin, in a sa celebra iucrare Muzica cmului", considera c& nasterea melodiei a trecut prin etapa ,simplelor Fepetari” ele sunetolor, . imagine dubia” iar ulterior - prinzdng cure} si punana in actiune primele achiziti de memorie muzicala - omul a pus ,/mpreuné catova ‘Sunete in grupuri sau prize de sunete inrueite”, objinénd inceputurile mode, 0 impreunare de sentimente $1 logicd”. Prima melodie a fost monodica (intonata pe o singura voce). Aceasti forma melodica nu implica si notlunea de armonie. Cand sa trecut la céntarea pe mai multe voc! (politonica) s-a ajuns in mod inevitabit a suprapunerea sunetelor, c&ntarea for simultana, aparand astfelo alta calitate a muzici, armonia, Revenind la melodie, putem s& o clasificam gi din punctul de vedere al intonarii sale vocale sau instrumental ‘Odata cu aparitia muzicitinstrumentale, asocierea acestela din urma lamelo- Gia intonala vocal a creat notiunea de acompaniament,folasit intial pentru voce (jungénd prin secolu! XVIi s& contribuie la nasterea genului instrumental. in ‘cadrul concertulu instrumental) etc. Lasand in urma aceste scurte considera Istorice, este necesar sa menjionam faptul cé melodia reprezinté acea laura a ‘uzieli de care depinde col mai mult accesibilitatea unel Iuerari muzicale. ‘Melodia este elementul pe care caut8 s8-! deceleze cel mai repede un asculté- ‘or, pus in fala configuratie! sonore ce poate fi sau nu (dar in zilele roast este ‘eu uneoti de diferentiat) muzica.6 uzicotrapiarecoptva ‘Metod'a este punctul de spriin al ascultatorutui, 0a este poteca pe care e! ‘nainteaz3 in injelegerea unei piese muzicale Incercénd o comparatie cu genulteatral sau cu roman, ccnsideram ca melo: dia poate fi asemanata cu subiectul piasei (romanului) cu est acesia este mal Palpitant ‘melodia mai frumoasa), cu att mai mult interes este urmarita piesa (muzica). Melodia poate 68 sugereze sau sa evoce idel sau simple obiecte or fenomene (ex. furtura, ca int-0 eerie de opere: Rossini, Vardi, Wagner, tc) dar, mai ales, 8 trezeste puternice sentimente, a caror aparitie nu este obligatoriu legata de ‘eactia In olan atectv la continutulideational sugerat de compozitor, ind deci un eect direct, intrinsec, al melodie} Unul dintre elementele melodiei cu rol decisv in tipul de emoti (pozitive sau negative) produse de audierea muzicil, este tonalitatea: majord. corelaté co ‘emotile poztive dar si cu starile de avant sau de relaxare Sas minora, corelata cu reveria sau © dulce melancolie* dar s1 cu emotile negative, cu resemnnarer 31 cu starle de incordar. In acest sens, Menuhin afirma ca starea de .tensiune si de relaxare este con- struité direct, in armonia occidentala, prin alternanta dintre major si minor 1.2, Caracteristic! ale melodlel cu Impact psihosomatic asupra ascultatorulul. Considerafileritice Inainte de a prezenta aceste trAsdturi spacitice melodiei, cu impact psiholo ic, tebuia s8 atragem din nou atentia ca acest element de baza al muzicl {actioneazé in corelafi strdnsa cu celelalt elemente: ritmic, armonic, timbral astfl neat tentative noastra privaste doar analiza acelor lucran muzicale in care ‘melodia iese cu putere in relief, consttuind partea cea mai rousiti a muzici respective. Ar fi, @easomenea, util de analizat acele luctari muzicale compuse pentru un Singur instument (iar dintre ele, cele pentru pian sau orga ce pot echivala cu o intreaga orchestra). Exista partite geniale de Bach pentru vioara sau violoncel Solo, Sau plese pentru ate instrumente solo - ca de exemplu celsbra .Syriny” de Debussy ori unele motete vocale - care ne farmeca, in ciuda ssumaril de cate ‘melodie @ intreguiui efort de seductie pe cara trebule sé-! incerce muzica com. Pleta. 8. Luban-Piozza si colab. (1988) invoca fermacul deosebit pe care 1! ara orice céntec de leagan intonat de o mama pentru adormirea oopilulul sau (mal ales - am atauga noi - daca esto ool compus de Mozart sau Brahms) Totusi melodia fs! pune in valoare atwurile sala in conditile in caro benetici {228 de un acompaniament potrivit, de un ritm in concordanta cu specilicu! ei $1 {de combine! sonore armonice sau chiar disonante (dupa caz) 4. Struciura obignuita a melodie! este cea tripartit de tip ABA, In cadrul ccreia, dupa cum se observa, ,oartea a doua ditera de prima lar a tela este Identica cu 2a". Aceasta structura a fost decelaté chiar sin muzica secolul Xi, {22 fiind prezenta ulterior gi in simfoniile beethoveniene (Webern . 1933), ‘Aceasta structura ar putea sé sugereze ace! ,on reviant feujours” al expe:Date tundamentale ” rlenfel umane, presarata cu numeroase revaniri la un anumit status quo al echl- brului sufletesc, dar gi evoiutia ciclica a fijel umane, venita din neant st Intoarsa pe acelas! tara. Exist numeroase exceptii de Ia aceste regull, reprezentate de melodile cu 0 desfasurare ampla, din care am putea exemplilica prin numeroase ari de Bach ‘sau celebrul .Largo* (din opera Xerxes) de Haendel, partea a la din ..area ‘Simfonie in do major de Schubert”, suvoiul meloaiel infinite wagneriene (un sine (ur exemplu, Preludiul la, Tristan ¢/Isolda’ iedul .Dupa un vis" de Faure, etc.) Reaclia ascultatorulu tata de aceste ,lungimi divine” (expresie utlizata de ‘Schumann, rferindu-se ia muzica lui Schubert) este variabila in functie de per sonalitatea 6a ori de unete condi conjuncturale ale auditei. Adesea este incusa © stare de liniste interioard, favorizand reveria (ex. Preludiul Ia actul | - din Lohengrin’) in cazul unui rtm lent gi al unet intonari in pianissimo - sau, din contr, de tonsiune afectva ce se poate manifesta si prin inerea respiratiel dar realizénd 0 stare de beatitudine - in cazul unui ritm rapid, cu intensitate sonora ‘crescuta (ex. celebra paginé wagneriana ,Cavalcada Walktillr” sau .Motto per: petuo" de Paganini - pentru aceasta ultima ipostaza). ». Impactul melodiet asupra psihiculul ascultatorulul este direct, el con- situind .cheia" care deschide injelegerea acestula pentru muzica ce | se prezinta, la fel cum desenul atrage interesul publiculu! neinstruit asupra unei pictur ia prima vedere"; ulterior - cu repetarea vizionarii - ajungand s& apre Cleze gi culoarea, luminile gi umbrele, etc Numai dupa acceptarea melodiei (de fapt a acelor teme sau motive muzicale -intelgibile", ,acceptabile = placute") ascultatorul este tentat sa urmareasca {ezvoltarea tematci, s8 aprecieze violciunea sau diserelia (ori lentoarea) tom Poul si sd guste ratinamentul armonico-timbval. ©. taelodia are o influent maxim infiventa ce nu este mediata obligatoriu de evaluarea cognitv-intelectuald a unor eventuale idei vehiculate de ea, Odata cu perceperea molodiel, toate structurle ‘analzorului acustic sunt implicate in aparitia emotiai ca fenomen psihic si in \doclangarea cvasisincrona a corelatelor ei somato-viscarale. Raleritor a iustrarea, in decursulistorel muzcl, a unei relat preferential din ‘te emotle 51 melodie - putem cita cuvintee iui Davies (1985) Vivaldi aste camp ‘nul emote traduse imediat in melodia pura". Aceasta apreciore afirma lagatura intre emote gi melodie, vazuta din cealalté perspectiva: acesa a creatorulu! ‘muziei,construind melodia (si dupa aceea invesmantarea el armonica - timbrala, @tc:) sub imperial unor stéri afective pregnante Dar si Mozart, Beethoven, ‘Schubert, Schumann, Brahms, Chopin, Bruckner gi multi alt compoziteri de geniu au creat pagini melodice remarcabile, ‘Mari melodisti nu au fost Intotdeauna gi cei mai mari comporitori (un astfel de exemplu este compozitorul contestat- in special de unii muzicieni - Camille Saint Sans, de 0 meiodicitate exceptionala dar acuzat de un caracter facil al Compozitilor sale; se uitd totus foarte repede faptul c& acest valoros compozitor 4 fost gi un cafinat gi erudit orchestrator18 Muacoterapia receptive Melodia nu se poate sustine totdeauna prin atracivitatea ei (uneori super: pozabila cu accesibiltates); dezvoltarea fematica (transtormarile unor compo" rente ale melodiel, opozitia lor cu alte teme dlferite sau inrudite) sugerand o stare conflictuala dar si evolutia variabilé @ unor idei sau sentimente, modu in Care intervine ansamblul (sau instrumentul, de ex. pianul) acompaniator cuore timorale ce pot crea senzatii auditive extrem de plaeute - jaté numal céteva -subiecte” demne de a fi urmarite atunci cénd melodia se estompeaza printre ‘motivele metamorfozate i frémantarile orchestei, un meloman instult le reoereaza, $i isi pastreazd emotia atistica la cele mai Inalte cote. In schimb, ascultatorul neinsiruit, chiar dac dovedeste cea mai mare bundvointa pentru Dercurgerea intregli\uerar, se ratéceste in timpul unor astel de mesaje muzi- Cale, se concentreaza tot mai greu sau in cel mai réu caz- se plictiseste. El pare 8 gandeasca despre compozitor, precum alirma Rossini despre muzica lui Wagner care ar contine -momente bune dar si sferturi de ora proaste". A propos {de marele compozitor italian: in domeniul melodic este greu de egal, el ougind S8 sugereze - prin melodile sale -atat stale dinamice ale spritulu (redarea lor ‘in erescendo-url inegalabile, extrem de caracteristice muzicitrossiniene} cat $ 'be cele de un profund lirism. Puritatea gi inventvitates se melodica nu se limi e228 doar la celebrele sale opere; ele sunt, poate, gi mai evidente in mirificelo Sale .Sonate pentru orchestra de coarde* ca gi in , Mica Miss& Solemna’ 4. Posibilitatile de sugestie ale molodiei sunt vaste, desenul melodic marunt sau larg, sinuos ori rectiliniu, putin induce in mintea ascultatorulu Drint-un izomortism instaurat intre caracteristicle succesiunii sonore i Gandire, © serie de imagini precum: zborul unei insecte (Albina - Schubert Cérabusul - Rimski-Korsakoy), vartelnita de tesut (Schubert - acompaniamentul |a pian in edu ,Margarete am Spinnard’, Wagner ~ .Corul toreatoarelor” din \Vasul Fantoma), céntecul pasarilor (Daguin, Saint-Saéns, Respighi - Cucul, Besthoven - Privighetoarea $i pitpalacul - in ,Pastorala", Rimsk-Korsakov ~ .Crcogul de Aur", Grieg - ,Pasarica*, etc.) Imposibitu, pentru stint, ,perpetuum mobile" pare 8a se fi intruchipat into setie de lucrari muzicale ale céror melodii ,curg" faré Incetare. .Perpetuum mebile* - de Weber sau de Novacek, . Toccata" Tui Schumann sau cel dal tollea Impromptu op. 90 de Schubert, debutul viorilor in pianissimo al uverturil.Visul lunei nant de var8® si .Rondo Capriciogeo" - ambole de Mendelasohn-Dartholay ©, Relatlile dintre melodie si memorie au la bazé, printre altele, cantabill tatva melodiel ce confera un grad suplimentar de atractvitate si accesibiitate ‘mupieii respective, ea permitand o memorare mult mai ugoara, avand in vedere 5 posibiltatea exercitiululoferita de intonarea repetata a melodie Exist si fbar ale melodia! in memorie neinsotte de posibilitatea pentru anu: mit ascultatori de a o reproduce voluntar. in schimb, exista o serie de factor favorizanti pentru evocarea intémplatoare a unei melodii intre care cel mai si lu este ,provocarea” recunoasterll el prin intonarea de catre alta persoand a primelor note ori a unui motiv din piesa muzicala respectiva, iar ascultatoru! Care nu gi-0 mai reamintea -in mod bruse, recunoaste muzica si poate ralua frulDate fundamentale ‘irerupt al melosiel. O aplleatle in terapia recuperatorie @ bonavitor cu ‘afazie motorie esto aceea a intonarii unui cantec cunoscut de catre boinay, {le cérul cuvinte intonata de terapeut reugesc - prin mecanisme telex condition: Ste de succesiune - sé porneasca rostirea de catre pacient a unor silabe sau {chiar cuvinte Inreg! din versul urmator Reteritor a memorarea unor motive melodice (des gur placute si usor de memorat, chiat dac& vor suferi modificari polimorte de-a lungul destasurarit Trcic), este importanta oxomplitiearaa prin oslabrele ,mative conducateare ‘wagneriene (leitmative) care - in .Tetralogie", mai ales -reusesc sa pastreze uni {atea unei actiuni cu multiple ramificail dar, mai mult cecat att, gi in consens Cou intenile autorului, ele au darul de a sugera proteitorna si navainica involbu: fate de génduri si sentimente din gullatul eroilor operelor sale (de ex. momenttl ‘ce precede moartes [ui .Siegried”, radat prin suocesiunza de leitmative, eidoma retrainilor accelerate" ale celor care ,au vazut moartea cu och"), 2. Ritmul muzical BB Lubar-Plozza $i cola®. (1988) afirmau: ,ritmul este expresia fine! noastre, sunetul stabileste legatura cu infinitl. El este insa si organizarea migcari nu fhumai rigid $i rece, ci $1 constituind 0 realitate Tn care omul se poate simti pro: tejat. In pian psinologie, este posibil sa stabilim o strénsd relatie intre numarul de elemente muzicale gi principle ritmice™. 2.1. Ritm muzieal gi ritm personal. Aspecte psihologice Fitmal muzical reprezinta, in primul rand, succesiunea periodica a unor accente in destaguraraa fluxului muzical, caea ce mai este denumit si masuré (au Tak’), O a doua acceptiune, mai putin exacta (a se vedea expresille rtm rapid" sau ,ritm lent), este aceea referitoare la tempo-ul muzicil, viteza ,curge: fil sonore”. Ambale acceptiuni ale rtmului desemneaza in fapt nu numai .rapor- turlle dintre tonomenele de viteza, durata si coeziune (J. Udine, cit. de ‘Athanasiu - 2003), ci si energia acumulaté inlgi descarcata de muzica (pulsarea regulata gi relativ energica a timplor accentuat! i rapiditatea furtunoasa sau lentoarea meditativ- .anergica" a succesiunii sunetelor. imu poate servi spre a crea un climat de tensiune foarte intensa, acompa: nat de efecte de surpriza (schimbari de cadente, .sncope", etc), cum este azul lul Beethoven itmul, ie singur (de exemplu, f8r& melodie, ca in cazul unui recital de baterie), fie sustinut de 2gomotul melodiel Impins la extrem, este in stare sa rovoace stari apropiate de betie si de extaz colectve. ina ga ,Estetica muzicala", Huber (cit. de B. Luban Plozza si colab, ibidem) definaste ritmul ca find .muzica in interiorul muzici*. Apoi vine melodia $8 so adauge pe acest fond ritmic; Fiecareflinta umana poseda ritmul sau prope, proful su ritmic ce ar putea fi dezvottat in mod individual. O malodie, inclusi ritmy sau, poate atinge sonsi- bilitatea subiectului gi sa ramana grevata in mintea acestuia ca un simbo! al ‘mintirilor nostalgice sau al spatilor indeosrtate. ‘Se considera ca nu exista copilinsensibil la muzic8; in acelasi timp, putem2 considera c& nu exista flinjé umana inapta la rltmicitate. Ritmica nu este dependenta de varsta celor care o practica, Din acast mtv, execiile de gim nastica ritmicd includ acompaniament muzical obligatoriu in care ritmul este foarte pregnant. B. Luban-Piozza gi colab. (1988) evidentiaza meritele lui Emile Jaques: Daleroze in pedagogia muzicalé. Acest autor a evidentiat legaturle ce exista intro muzicalitate gi simtulritmull gi @ creat o gimnastica ritmica ce are drept ‘Scop sa tac elevl si talasca intans muzica, dandu-le acestora posiblitatea 4 improvizeze, jn aceeagi ordine de idei este mentionata si opera tui Cari Ort intitulata .Muzic& pentru copi,ca ind de o importanta capitala. .Muli copii handicap din lumea intreaga au gasit astel un ajutor pretios, datorta panopliei create oe Carl Ort, ce cuprinde numeroase instruments ritmica (xilofon, tambour, timbale, trianglu, baghete, tamburine, castaniete, cinel, etc." (ibidem), 222 Ritmul muzical $1 implicatile sale psihosomatice 2 Influentele ritmulul asupra Tatulul $1 sugarul in timpul gestatie fatul reectioneaza favorabil la muzica al cdruiritm este in raportul 2/1 cu pulsul matern. La frecvente ale pulsului mai mari de 120/minut, fatul prezints migcati trecvente, semn al disconfortulu! inéus de un ritm prea accelerat al muzicl Dupa nastere, nov:nascutul, legdnat in rtmul batailor inimii mamel, poate sa adoarma mal bine. Este sigur c& migcarea de du-te-vino pe care mama i-0 imprima micutulu, in cursul leganaril, ti produce acestula un etect linigttor. ‘Acest rtm este cel specific bercause-ior din lumea intreaga (,Nani-Nan la no, ‘Sau .N-Ne-Na-Na-, Fa-La-Na-Na" la italian), 'b Cresterea performan(elor psihomotorit Cantecul coral, casi muzica in general, poate creste pertormantele,stimuland ‘mersul (margurile) sau randamentul in munca (celebrele céntece ale luntrasilor e pe Volga sau ale negrilor de pe piantaile de bumbac din sudul SUA $i, in ‘ulti ani, introducerea muzicliitmice in hale industriale pentru cresterea ran _______ muricoterania recentva In cazul subiector cu aptitudini muzicale bine conturate, iniferent de Conditile socio-culturale de dezvoltare a acestor ,date naturale", talentul lor {ace 8 se afirme suticient spre a deveni buni melomani, daca nu chiar autentict interpret (sau, destul de rar, compozltr). incel mal rv caz psi de o educate "muzicald, vor ti mai rapic cdstigati de contastul cu marea muzica LLarga masé a populatiei dovedest, chiar faré aptitudini muzicale deosebite, un bun apetit pentru muzica de dierite genur, incepdnd cu cea usoard sissy opulara $i continuénd - in cazul existentel unor condi favorabile educatia! mex icale - cu opereta si opera si sfargind cu muzica simfonica si de camera Nu trebuie sa alba cineva o ureche perfecté ca 8 ji placé muzica dar o des. {ul de bund ureche muzicala - permitand reoroducerea corect a une! motson existonta ia o mare parte ain populatle permite imoratigarea cu larghste a enurilor muzicale accesibile, de unde si adevarata .epidemie" de fani al music {soar (de diverse stiluri 51 al interpretilor avesteia in randurile tinretulul Problema intluentelor socio-culturale apare in momentul in care copilul = cel imal plastic element pentru inluentele educationale - incepe s8 ig exerlte placerea de a canta sau de a asculta muzica Frimu ¢\¢2l mal important medi familia, poate constitu un reper esenal Educational (parinti metomani cu intent clere de a cultiva copiit in aceosta dlrectie]@ muzici culte) dar adeseor - chiar in conaitive bunei lor inzestrar pan. tru muzica - parinti excedati de problemele zinice sau de ambit protesionsle {288 la voia intémplai formares gustlulcoplor ac iar acesta, recum se sue, ‘nvalé mal ugor gi mai repede lucrurie facile, ca sé nu spunem rele, ‘Scoala si unle universitati (ex. UM.F. Carol Davila din Bucuresti) mai incearea - uneori, datorité contibutiet personale a unor profesor! de mustoa ota cu miloace de convingere deosebité- si dezvoteinteesulelevlr ports marea muzica, iar céntatul in cor este o vertatila rampé de lansare pentru vert ‘melomani De fapt, chiar la varsta aduita, in unele tari cu un inalt nivel general de de2- ‘oltare (ex. Suedia, Norvegia) dar gin Spania, italia, et. exsta societal corel Care cutiva acaa atmosterd de comuniune spirituala of inalta satistacio estolins Pe care 0 ofera armonia rezuttata din intonarea corecta - adeseor! obtinuta co ‘ud - a une! parttur corale ‘Scoala ar mai putea sa contribuie decisi la oferirea de modele atractive (Capodopere) ale muzici! simfonice gi chiar de opera, incusiv prin atrageres Blevilor de care profesor cei mai indragit! la concerte sau opera (participa! in ‘grup la astiel de evenimente muzicale). Din pacate, generatia de profesor! tineri, {nelusi dirigint,- nu mai este la fel de bine ancorata in marea musica, singura ‘peranta raméndnd profesor de muzica format pe bancile Canorvatorulay ier {Aesstlatrebuie sé iba inventivtate gi pasiune spre a putea ofer elevilor posibi- 'tatea unui contact productiv cu muzica simfoniea gi de opera, Nu trebule subestimate eforturiie personalitatior din lumea muzicala de a atrage tineri la concertele educative dar aceste eforturi- desi r8eplatite cu o Participare entuziasta gi promitatoare - raman .. .o picaturd int-un oceanecto! personal gi sociocutu 123 ‘Marele dugman al formérii une! educatii muzicale in spirtul muzicit cute - in primul nd la copilgtinri- este televiziunea din toate tale. Critarile comercial (izand satistactile .de duzina’ ale unei mase mari de telespeciator,ajung sa im pingé creatie artistic de inal nivel (nu numai muzica) la periferiaprogremelor sau fa ore imposible. Cum poate ascuita un telespectatoro simfonle de Brahms sau 0 ‘pera wagneriana, intr-un apartament de bloc, incepénd de la ora 0.307 |Concurenja" cu0 astel de muzica ,formativa” (muzica cul prin care televiziunea promaveaza insistent muzica de o Galitate mediocra sau foarte slab&, cu texte ade- Seon jonante -nu numa prin trivialiate - conduce la formarea unui prost qust mu: eal la 0 larga majoritate de tineri. Numai o parte dintre autori gl interpret actual fal muzicil usoare promoveaza 0 muzica usoara de bund calitate fresc necasara pentru andra generatic, iar valorle interpretative de mareé din acest domeniu sunt reprezentate de acei cativa din vechea generatio care au ,supravioult® probeltim- pul, altri de staruri mai nol de rive! international precum Monica Anghel ‘Mult mai uti este radioul - desi plin de FM-url saturate de ,hituri" gi de dis- ull iettine, chiar daca gi cu rol cathartic. Din fericre, prin programele ,Romania muzica” ¢1 ,Romania Cultural” radioul" alimenteaza gi ratineaza gusturile melo- ‘manilor $1 contrioule la recrutarea nollor adept} ai mari muzici Specificul national s1 european al muzicll este responsabil - din punct de vedere psihologic in special - de izolarea publiculul european, nordamerican §1 Gin {aril latino-americane, de muzica oriental si, mal ales, de muzica japonez sau chineza, o muzica bogata in resurse terapeutice, dar de o descurajanta - desi relaxanta - monatonie. Totus, aceasta muzicd extremn-orientala, ca si cea araba, ofera un binevenit contrast cu I in care tréim dar tn acord cu Vechile tradi! ale acestor mari popoare,traditit care inglobau muzica intr-un amplu proces artistic gi filosotic, Incheiem aceste considera cu sublinierea faptului cf tineretul acestor zile este presat de 0 multime de nevol intelectuale (inclusiv si, mal ales, protesio- ale) ca si de tentatl! din sfera numeroaselor hobby-uri - mal ales navigarea e Internet - care cer In mod direct alocarea de timp corespunzator flecarei referinte, in cadrul acestor procese decizionale, alegerea drumului spre muzica de ‘opera sisau simfonica reprezintd o investitie care apare ca flind foarte scum: [Ba sub raportul timpului alocat dar beneticile el pot merge de la crestorea ran: ‘damentulul profesional (prntr.o relaxare de foarte bund calitate dar si prin spo trea creativitai) si pan la prelungirea duratel de viala,inclusiv prin rafinarea 1 Imbogatirea personaitati, “Personal, po alm cf racoul, cv pogramele sale de muzicdsmionea 9) de oper dn ani 1885-1872, & contribu doctv a frmareaca moloan a aul! acest! cau de eile A pian cu Ona Noga Goorgeecu $1 de sucapa nagnarans pris ovis Or Gh Coc, ex 36 ‘eal prvgite ey fama mare inert compatorCarsanin Bobesca1 Muzicoterapi 2. FACTORI DEPENDENT! DE STRUCTURA $1 CALITATILE MUZICH S-a stabilit in mod experimental c& diferitele variable ale structuri muzicit ascultate exercita © influenté directa, per se, asypra functor fizologice, inde- Pendent de satistactll sau insatistactile estetice ale ascultatorului (Burckhardt Schmidt - 1985, cit. de Luban Piozza gi colab., 1988). 2.1. Caracteristicile melodiei Polartatea rasunetulu in plan afectiv (pozitiva sau negativa) este legata de proprietajile melodiei care - dupa reactlle emotionale ale ascultatoruul - este ofinité ca: ,vesela”,,trista" dar gin alte ipostaze: solamna (coraiurie, imnutila, ‘missele), mobilizatoare (marsurlle- dar in acest caz ritmul este implicat cel mai mult, etc. in tunctie de trasaturile atective generate de melodie (cel mai vizibil in cazul ‘muzici ugoere) exista, desigu, $10 participare somatowisceral reglat, in pri= ‘mul rand, de tonaltatea afectiva pozitivs sau negativa, aceasta fiind adesea le- ‘gata direct de tonalitatea muzicala (. gama" majora sau minora). De asemenea, ‘elodille pot avea o destasurare scurta (mative muzicale inlantulte sau separate rin .punti melodice") avand ca efect o anumité tensionare afectva - in imitele Satistactillor estetice- sau, din contra, o larga destagurare(itindere), cain cele- ‘rare din Suita a Ila de Bach sau in numeroase parti lente (Adagio, Andante) din muzica beethoveniana (sau mozartiand) ori din muzica rusd, reputeta ca Oglinding .intinderea nesférsité a stepei* (Cealkovski, Rahmaninov). influenta ‘melodiei se extinde - de la impactul et afectv - asupra intregului organism. intr-o serie de studi efectuate asupra .Impactului psinosomatic al mesajului ‘muzical* (lamandescu - 1994-1997), am evidentiat stranse corelatl inte tonali- tatea sumbra, rau prevestitoare, a fragmentului audiat (0 melodie .larga" cu tempo de andante, din opera ,Amurgul Zellor’) si senzatia de frig plus incor- area musculara a sublectilor respectiv. ‘Trepule subiniat, ttugi, c& este greu s8 abstragem influenfa psihasomatica a melodiol de cee exercitata, concomitent, de rtm, armonie | intensitate sonora, 2.2. Ritmul muzieit A fost cel mai indelungat studiat, datorité sccesibiltatii observaril sale, ins § datorta legaturlor pe care le are cu diferitele bioritmur ale ascultatoruii, in primul rand cele doua frecvente fundamentale: cardiaca gi respiretorie. Icercnd 0 sistematizare a datelor despre influenfaritmulul muzical asupra ‘sctivitatil somato-viscerale (nfluenfa intermediata de actvitatea sistem euro-vegetativ, modificat ¢i ea, prin celule psihe-neuro-endocrine cu transmi- Sia integral .reactilor” senzorial-ideational-afective la nivelul centrilor vegeta- tivi superior) = vom distinge urmatoarele: ~ Existé 0 certé corelatie intre tempoul muzicii gi bloritmurile asculta- torului,tori personal i socio-cultural implcti in prelerinjele muzicale % json personal 9 socloovinnellimpleatiin preferiyels mua Cal mal bine tolerat ritm, concomitent cu 0 buna cenestezle si avand un efect sedatv, este cel corespunzator tempoulul andante, cu frecvenja egalé cu cea a pulsului normal (72 D8tai/minut in media). La acest rtm céntecul de leagan, cu © masurd binar8, produce apariia somnulul la sugar, Ritmul in jur de 80 de ‘masurilminut a fost, si el, invocat ca generator de siguranta, incredere, el find “ivat" In executia .Odel Bucurie!” din Simfonia a [Xa beetnoveniand. Dupa ‘Scest itm (,simti” de noi in mod favorabil) ne putem orienta asupra ritmulul (mai rapid sau mai lent) al unei piese muzicale Orlee accelerare a ritmulul produce o crestere marcata a valorilorimpre sie] muzicale der go activare a fracventei respirator si cardiace, ca si 0 cres tere a tonsiuni arteriale gla rezistenteielectrice cutanate (Burckhardt Schmict - 4985), lar atingerea unor tempouri paste 140 de masuri pe minut este nociva pen tru organism, avand un elect independent de trlrea psinicd pozitiva a muzicii respective g1 de genul de muzicd utlzat®. Astfel, muzica ,techno* atinge frec- ‘vente (ale tempo-Liul) de pana la 200 masuriiminct, tn timp ce erelerul uman nu mai percepe - peste ofracventa de 140 masurifminut - deca zgomote, cu binecu- noscute electe daunatoare asupra psiniculul gi somei (Sengewala). in cealata ipostaza a accelerari ritmulul, reamintim cunoscutul exemple! dirjonitor ce au interpretat un pasa] final al unei iverdri simfonice cu un accelerando care le-2 produs o erestera a pulsului pina la 200 bataliminut, sokdata cu laginul a 3 din- tre ei gl aparitiaintarotului miocardic la un al patrulea dirjor, desi efortul izic so- litt de arijarea tragmentuluirespectiv era neinsemnat (Gerharat si Hildegund Harter in ,Grunclagan der Musiktheraple und Musikpsychologi - 1975) 23. Alternantele de ritm Reprezintag1 ele stimuli psinici cu caracter exctant,rtlecta in modifica {teoventelor cardio-respiratori prin cresteri ale acestora, ca de atte! gi in cazul tanshinil arteriala. In pls. pat anare g1artmil cardiace (Merrit Ullus). Un experiment ce pune in evidentd asttel de modificari este gi cel efectuat de Desturis care a obtinut la 60 de subiect - prin introducerea Concertului pentru ‘boi de Bartok dup audierea unul program cu muzica de Bach - ocrestere a ten- siunil artariala(valori chiar pina la 230 mmHg) si o freoventa crescuté a pulsu: lui, precum gi modificdri de tip ischemic pe ECG. Etecte similare pot avea gi 0 serie de lucrari ale unor compozitori modern deveniti deja ,clasici", precum Strawinski sau Prokotiev, desi nici muzica tu! Beethoven, Schubert, rahms etc. nu este lipsita de astil de alternente, dar - se pare c- nu ar avea astfel de efecte suprasolicitante 24, Intensitatea © Parametri intensitatl sonore Intensitatea muzicii este cert implicata in generarea unor maciicari somato- viscerale, atét print-un efect mediat de reacfia in plan ideational-atectiv a ascultatorulul, ct gi printe-un efect direct, propagat de Ia nivelul anelizatoruii acustic - prin numeroase conexiuni la cal al diverselor organe gi aparate,126 Muzicterpia receptive In experimentul deja amintt,efectuat de Desturis, Concertul pentru obo! de Bartok s@ executat a doua oara in nuanta de forte, ceea ce a declansat- pe linga cresterea parametrilor cardio-circulatori-o stare de adevarata agitatie psihica la subiecfil testi De altel, se considera ci depasirea intensitatl de 65 deciteli atrage o serie de etecte negative asupra sénatatll (se pot considera ca repere: 10 08 = in Cabina de inregistréri Radio, 20 dB = tn dormitor, 50 JB = in DioU, 60 dB- Conversajie, 70 dB = circulate, 80 dB » zgomotul unel masini de freza si 120 dB = Pragul senzatiel dureroase auditive) ‘Aceasta depasire a intensitii sonore, in cadrul auditil sau executlel unei lorari muzicale, este intanita in discoteci (cele din Berlin avand valor ale inten- ‘iti intre $2 111 dB - ct. sing - 1988, posibil gi mai mari, in prezent), dar iin ccazul audierii muzicii (in special rock, pop, techno, etc.) a radioreceptoare cu ‘cased (walkman), cu valor Intre 95-100 dB. De asemenea, unele piese de muzica contemporand (Siockhausen, Penderecki, Boulez, et.) ating valori de 100-180 dB (Marion Schultze - 1995 cit, de Sengewald), ® Efecte asupra organismului Cercetarl etectuate asupra zgomotulul fa locul de munca au evidentat o dis |unctie @ comportamentulul in plan psihic si in pian somatic, in cazu zgomotelor ‘cu o intensitate de peste 65 dB, ‘Astel, In timp c® in plan psinic survine 0 acomodare fata de zgomot (,obig- ‘nuirea* euzului cu atmosfera sonora respectiva), in planul reactitati’ nour- vegetative, aceasta acomodare nu se produce, persistand o stare de excitatio oo ‘se rdstrange asupra funcjionari organelor interne (Harrer - 1973) Analog, in ‘cazul muzicl, dagi se poate ca ascultatorul s fie foarte mulfumit cu stimularea Dsinicd pe care i-o produce intensitatea sonora a unai plese muzical (ca de ex. ‘muzica rock sau electro-acustica), efectole nocive ale acestei muzici se propaga ‘supra auzulul (Babisch - 1985, Marion Schultze) in Germania circa 15-20% din tineri sunt hipoacu2ici, datorta ascultari frecvente a muzicll cu multi decibel" in afara afectarii auzului, muzica .bogata in decibeli isi exercita actiunea ei ociva si asupra activitatl organelor interne, acestea din urma “aspunzand prin urmatoarele tipuri de reac, evidentiate de catre Scheidt gi coleb. (1986) + cresterea frecventei cardiace si tensiunitarteriale; + cresterea potentialelor musculare, implicit a tonusului muscular: + tulburarea secrajiel salvar gi gastrice + tulburarea peristaltic gastrice ¢) Intestinale; + crestor ale glicemie! alternénd cu scurte faze hipoglicemice; iminuarea numérulul de entrocite leucocite: ‘scdderea capacitail de etor. © imagine generala a efectull intensital crescute a muzicii asupra intregu- lu organism © conetitule incurciunea in istoria veche a Chine relatata ae G. Harrer (1982). Aste, imparatul Huang Ti pedepsea la moarte rfactor peinto ‘execute ce consta in imobilizarea condamnatului,obligat sa asculte un ansambluactor personal gi socio-cultural implica in pretringele muzicale de tobe si tlaute ce cAntau neintrorupt pana la moartea calul condamnat 2.5. Timbrul Desigur c&, cel mei adesea, in cazul muzicil interpretate de orchestr slora solo-rilor instrumentale - esta vorba de 0 asociere timbrala a diverselor Aerumonta, confarind piesel asouitate un rafinament armonico-timbral, apreci- at de asculttor. ‘Din acest moti, constatarile co urmeaza a fl Infaisate prezinta valoare ori- eniatva, in unctie de ponderea elementuluitimbral-cromatic in structura muzicii ascultate ‘Exomplele au totusl valoarea unor posible select a diverselor tragmente ‘muzicale pentru o muzicoterapie individualizata. ‘stel, instrumentele de coarde (mai alos muzica preciasica si clasica) posed un efectlinistitor asupra psiniculul gi corpului auditorulu dar - nu rareor ‘be sxemalu, in introducerea evocdnd furtuna gi pe tot parcursul primulul tablou Gin Wealkyria am remarcat treamatul generator de anxitate al coardelor - in spe Cal violoncstele - cu impactu psinosomatic specific acest stariafectve. Totusi, ‘eloarea terapeutica si in procesul invatrll (a se vedea ,supermemoria“) a mu- Ziel interpretata de ansamblurile (orchestrele) de coarde este larg recunoscuta ‘analiza calitaiisunetelor emise de instrumentele cu coarde (vioara, harpa, man- ‘dolina, violoncelul §1 clavecinul - utlizate de compozitorit stilului baroc - sau harpa japonez’ Koto) a evidentiat bogatia lor in armonice naturale Ge inatta frecventa. ‘Sunetele de inaltatrecventa confer’ energie fizicd si psihica, dar instrumen- tele cu coarde pot emite gi sunete .catifelate™ cu efectrelaxantisedativ remarca: bile. Releritor la suflatori - desi, schematic, se poate vorbi de ofectul sedativ al sullatorlor din lemn (tautul, oboiu, ca de exemplu, in concertale pentru aceste Instrumente compuse de Vivaia) §1 rolul anxiogen inductor de efecte antiar mice, per se, al instrumentalor din alama (exemplu, Wagner, Strawinski etc.) -nu pot i formulate concluzl ferme, deoarece toate aceste efecte pot infiuontate de Slarea de eustres pe care 0 induc ascultatorulul. Referitor ia contextul muzical si poetic al utilizri lor - se poate considera, dupa afirmatile tui Scheneider (1996), de exemplu, c& ,alémurile pot exprima profunzimea sentimentelor, a elanurilor Inconstiente, a extazulul mistic gi senzual... dar, dupa 5-6 ore de auditio wag reriana, mai ales la walkman (dar chiar si a unui CD), ne puter tnwreba usc nui hipertensiv- in ciuda extazului su de fin meloman - nu i-a crescut cumva tensiunea arteriald in urma une astte! de auditi (art tila o monitorizare ECG + 4 tensiunil arteriale, in cazul unui coronarian hipertensiv) 2.6. Tiput de muzica si stilul compozitorului Tntrucat aceasta problema a fost analizata pe larg int-un alt capitol, vor t doar sisteratizate cAteva lilt directoare, cu reterire la acest .parametru’ de ‘baz& al structuri muziell ascultate, de care depinde cel mai mult impactul psi-128 Muzicoterapia receptiva hosomatic. ‘© Impactul psinosomatic at muzicii va tl maxim sau minim, in funetie de afinitatea subiectului fala de muzica respectiva, inclusv falé de compozitorul Dreterat. Raspunsurile organismuluivariaza intre doua extreme: eustres (maxim Denetic) si distres (maxim - nociv), in punctul 0 aflandu-se neimplicarea ascultatoruul in auditie prin indiferenta, ‘© Analize diferentelor in modul de reactivitate psihosomatica in functle de Calitatea muzicit audiate este mai evidenta in cazul Interprefilor dintr-o ‘orchestra la care impactu psihosomatic, global este, inevitabl, mai crescut, i in acest caz vor exista afinitai rolaty diferite faja de tipurile de muzica Interpretate, dar - grosso modo - tof interpret au la baza acestei profesii dispo- ribilitati naturale gi o educate ce le-a permis o relativa aproplere si infelogere & stilurilortuturor matilor compozitori, aga incdt variabila dependent de aceste stiluri © poate constitui temai diferenta de reactivtate psihosomaticé in timpul ‘executjei muzici diversiior compozitor, { Chiar daca nu se implica in audio, dar sufera involuntar si inerent (mu- zica anumitor medi comerciale, restaurants, in vecinatate, etc.) subiectul este supus (i intensitati de peste 65 dB) actiunil zgomatuls i, in plus, celoralta tecte spectice ritmului, timbrulu, ete. ale muzicil, exercitate direct gi nociv ‘supra functilor organelor interne (cu o minora implicare a unei reglari psinoso- matice favorabile, cu rol de atenuare a distresului produs ve .zgomot", prin per Ccopereat invaluntara si discontinud in plan psinic a muzicii respective). 3. FACTORI CONJUNCTURALI - INTERPRET, MOWENTUL SI COMDITHLE AUDITIE! 4.Pentru muzicoterapie factorii conjuncturall se restrng foarte mult tn lega {ura cu interpretul, deoarece - find vorba exclusiv de o muzica imprimata audio = ascultatoru nu mai comunica .direct” cu acesta (pe care, int-o sala de con- Cert, Far fi aalizat .pe viu* incepand cu aspectultizic, ménultea instrumentulul ~ eventual actul dirijoral - gi termindnd cu fizionomia transtiguraté de muzica interpreta) Desigur, in cazul automuzicoterapieidirljaté de catre muzicoterapeut, pentru ‘melomanii cepabili sa discearna versiunile interpretative, orice noua imprimare {de marca poste constitui un scop in sine al auditiei dar - chiar in cazul reluarii Lunor interpresri deja gustate ~ devine pasionanta comparatia cu cele de rete~ rinfa, ea bazindu-se nu numai pe o analiza obieotiva, ci $i pe afinittile comune intre ascuitator 51 interpret, concretizate in viziunea lor asupra muzici! in dis- cutie 2, Homentul gi condifile auditiei se pot clasitica in ,extarne" gi interne, primele desemnénd conditile tive: un moment al zilei (de regula dupa amiaza ‘Sau Seara) si un cabinet dotat cu condi de izolarefonica si cu elemente de con-actor personal i ocio-cutural implica in preternfele mizcale 129 {ert inducénd © stare de relaxare fresc necesaré subiecilor supusi muzicote ‘epi. eieritor la condi interne” ale auditel, ele se retera la stale aispozitio: pale (uneor fuctuante) ale subiectuui, la eventuale daminante mentale suscep: {lle $2 faca inapt pentru muzicoterapie in momentul respectiv (ex. griji per- fotente, un eveniment care la bulversat in ziua respectiva ete. Muzicotera- pautul este chemat s8 deceleze astel de contraindicatiimomentane, eventual s& froerce .reanimarea” psinologica a subiectilor gi crearea pentru acestia a unor Condi interne (fie ele gi de moment) spre a putea fl apt pentru aplicarea muzi- cxterapie. 3. In cazul muzicoteraplel de grup, interactiunea subiectulul eu grupul, ‘tune! c&nd isi prezinta raspunsurile (inclusiv impresile sale) personale, obt: rina aprobare, respingare (foarte rar) sau o neutralitate.binevoitoare”. In functie de bundvointa celortalt gi de autoevaluarea personala a proprilor raspunsur (si futat de terapeut care Intotdeauna incurajeaz@ orice raspuns),exista ~ cel mai fadesea - posibiliatea ca sublectul s4 devina pasionat de astfel de gedinte do Inuzieoteraple de al c&ror rol relaxant (mai trzu si formative! poate fl convins ela primele gedinte BIBLIOGRAFIE 1. Harr, . (1973). Musik und Vegetativum, Ciba-Geigy. Base 2 Marre, G. (1982), Grundlagender Musiktherapie und husikpsychologie, Stutiger. 2. lamandescu, 1. (1907), Musicatest W. Tentative dinpacte peychophys\-oogicue ela musique, Rev. Roum, Psychol, at (1): 87-98 4 lamandesed, LB, (2000), Muzicoterapia la bolnavil cheurgcai in 16 lamandescu, .Dragomireseu, O.Popa-Veles- ,Dimensiunile psinologice ale actlui chirugical. Edlefomesica, Bucwest 5, lamendescu, 8 (2002). Unele puncte de vedere prvi reltile zomersfice dine caltatea mesajului muzical si impactul sau psinoneuroendcri asupra sublectior san pp), Al ea Congres Regional al ISPNE, Bucuresti ‘6. lamandescu, LB. Pepa-Velea, 0. (200). Projekt einer peychologischen Method zur fuswan! der musikalgchen Stucke in der Muslk-Theraaie, in| Hampe, PMartius, D.Rotsch, F von Spat, G Waser (Hrsg) -- Ganerationer-wechsel Aspekte dor Wandlung tnd innovation in der kreatven Therapien® Bremen Univeskat Verlag, 2002 7; lamandescu, |B, Popa-Velea, O,.otca, | (2002). Rell inte tpul de personal. sate af sublectior(etudon santos! crept audlent) ¢ preerinfa or pentru un anuit ti. de muzied $1 un anumit compositor (Bach, Beethoven Schubert, Schumann), Al lea Congres Regional al ISPNE, Bucurest 8, LubanPlozza, B., lamandescu, 1B. (1997). Dimensianile psitologice ale muzic. emeducere in musicoterapie, Romearexim, Bucurest 9, Luban-Piozza, B, Lovera, G. (1980). Musica e Personally, Rass. Ginica-Scient., 45664, 0, aranto, CO: (1992). A comprehensive deinton of nsic therapy wih integrative Inodel for musie medicine. In: R. Spingte and R. Droh (edt) Music Medicine, St. Luts ws,11, Sengewald, 8. (1985). Grundiberlegueg zur Wirkunpweise von Musik Dilomerbet Dametad 12. SermatGurthact,M. (185), Empiriche Untersuchung emotonaler Witungen veechadene Temp bei ytniacn blotr lait Musinameaepe ot "S Some. 80 Sacto ne pote na peep het Skis B51) a0 "4. Van Dees, (867), Hoon mit Musk Teno, SutgartPARTEA A I-A PROCESE PSIHICE $1 SOMATICE INDUSE DE AUDIEREA MUZICHCAPITO LULA MUZICA $I MEMORIA i, INTRODUCERE (Lilana Neagu) Nu se poate concepe ascultarea muzicil fara participarea memorei de scurta duraté (rai fide pentru stimulii auctivi decdt pentru cet vizuali sau verbali ~ ‘Sherps $i Poli) care permite influxu! continuu al perceperii muzicil Referitor la perlciparea memoriei de lung’ durata, ea permite recunoasterea ulterioara a Uneia Sau mai multor audi, a unel pagini muzicale sau chiar evocarea ei oe ‘catre subect (voluntaré sau involuntara) ‘wemoria de tip imediat contribule Ia decodificarea destaguréri lineare sunetelor,avand ca rezultat relovarea melodie, lar substratul morfoogic al aces {el functi este reprezentat de arile corticale aucitve (Allyn si Bacon - 1998) Date din literatura au evidentiat c& perceperea unei bucal} muzicale ca pe ceva familiar (recunoasterea a\)implicd memoria de lunga durata s este legata {de conexiunile dintre complexele sonore gi evocarea, fie a unei compozii acus~ tice asenanatoare, fle de insusiri variate declangate ,de novo" (vizuale, de ‘exemplu) inclusiv idei asociate hic ef nunc cu bucala muzicalé respectva, Zonele cortcale rdspunzatoare de aceasta ,sarcina” a memorie delunga curata (diterentisrea a doua melodii si chiar stiluri muzicale) au fost localizate sub cen: tri muzicli din rile temporale gi anume la nivelul hipocampulul care mai este 1 sediul orientari temporo-spatiale la mamifere, inclusiv la om. O dovada & felaiiel pazitive dinte audierea frecventé a muzicii $i dezvoltarea orientéri spatiale este furnizata de cercetaile stiinfitice experimentale atectuate do Rauscher asupra unor gobolani de laborator ale caror sarcini de parcurgere: Corecta labirintulul sunt mai rapid gi mal corect indeplinite la sublotul care @ fost supus anterior ascultarii unorluerari de Mozart. Sancar considera ca un ast fel de exreriment poate £4 sugereze rolul facilitator al muzicti pentru orien: {area temporo-spatiala prin solicitarea acelorasi cai nervoase care ajung Ja hipocamp $i sunt utilizate, de asemenea, de gandirea temporo-spatial Mecenismul acestel faclitri poate 4 fie explicat prin dezvoltarea unor noi Cconexiurisinaptice prin ascultarea sau, mai ales, interpretarea muzici in esenta, complexele gi variatele legaturi asociative inte diversete ari cor cle inclusv plasticitatea corticala auditiva ~ in special aril dincortexul tem: poral dar si din celelalte zone situate la diferite niveluri ale ence‘aluiui ~ sunt aspunzatoare atét de perceperea muzicil, cat si de ecoul acesteia in sfora ‘eational-afectiva a subiectulul auditor, cv posible influente asugsa comporta- ‘entului sau motor sau a activitai sale visceral. ‘Dupa cum se va vedea intr-un capitol urmator, existé anumite tipuri de mu C8, inerpretate de ansambiuri de instruments cu coarde - ca de exemplu, parle lente (laigo, adagio, andante) ale unor luerdri de Bach, Vivaldi, Corelli, Teleman,Muzicocerapa rept «tC apartinand stluui baroe - ce posed propretati demonstrate experimental de 2 dezvolta capacitatea de memorizare in cadiul procesului invalari a subiect testati gonerand conform expresia! lui Lozanor, ,supermemoria 2, ,SUPERMEMORIA"* (loan Bradu lamandescu) Reprezinté un termen cu o tenta de spectacules chiar dacé, in teritoriul stlinfei, suporté corectile de rigoare. Se refera la ampliicarea capacitati do ‘emorare a unui subiect in cacrul unui ansamblu de condi externe, reprozen. tate, in cazul muzieii (cf. autorului care a studat acest elect, Dr. Lozanav). de 0 ‘anumita categorie: muzica baroca in tempo lent s! intonata cu predominanta de un ansamblu (orchestra) de coarde. Inainte de a analiza acest fenomen, este ut sé mentionam aportul muzici, in ‘onerel, in favoarea une! bune memorizari in procesul invatérii, invocand $1 Lnele observatii personale. in primul rand, se ste c& pentru cineva care studia- 28, prima conditie necesaré este pastrarea unul nivel constant crescut al atentiei. Acest lucru se poate realiza prin asiguraraa unel izolai fonice ~ nu Intotdeauna posibile ~ dar si cu ajutorul unor zgomote de fond .suportabile® care 8 le acopere pe cele considerate ca perturbarte ‘Muzica poate juca un astfe! de rol, de .tundal Sonor", capabil s8 ,absoarba: Celelalte zgomote, dar nu numal alat: ea éreaza 0 stare dispoziionala favorabil si, din punct de vedere neurotiziologie, activaaza formatia reticulata inarziind ‘nstalarea oboseli. in aceste condit\i dar gi cu gija de a ,regla" calitatea mozic (balansut intr trecventele $i intensitaile Inalte- excitante - si cele joase - rela ante) exista premisele une! memorizari bazate pe pastrarea atentie dar §/ pe o ‘Serie de mecanisme ,suplimentare", descrise int-un paragral anterior (, Muzica si memoria’) Ceea co aduce nou Lozanov gi colaboratarl sl, proveniti din fostul laga Socialist, este ,efectul ampiticat de Invatare", generator de ,supermemorie” Conditionat de ascuttarea muzicil cu urmatoerele caracterstiei din pine! de vvecere al .formei" $i ,efectelor" psihotiziologios $1 psihosomatice: Din punct de vedere al formel muzicale aste vorba despre muzica ‘pertinand stilulul beroc, ilustrat de compozitori Bach, Vivaldi, Telemann (studi- at! de Lozanoy gi Novakoy, desi ~ daca studiul art fost efectuat de catre autoril ‘englezi ~ consideram od Haendel ar f fost, de asemenea, indicat) Studiul a facut ape! la partile lente - Largo, Andante alo ucrérilor respective, scrise pentru orehestrele de coarde specitice epocii baroce (sesigur ,condimentate” cu cate va instrumente de sutlat: faut, rompeta, oboi, etc). Trebule precizat c& autorii au ulilizat cu precadere pasajele executate de compartimentul corzilor tocmal ‘spre @ se favoriza instalarea unor efecte relaxante psihice gi somatice, In coltorare cu paholog Loma Spdon = CTEMMuzica $1 memoria 195 jn ceea ce priveste tempo-ul lent -partle introductve sau mediane, de regula, do sourta duraté si situate intre parle rapide, mai extinse (exceplie Bach, cu Gelebrele Sale adagio-ur, pline de 0 meditate cu adevarat transcendentala) ~ Gutori! au fost nevoiti $8 insumeze mai multe migcar lente laolalta,realizand Geevarate colaje de muzica baroca lanta, substanfa necesara provocaril super memoril. fectele muzicii baroce lente au fost studlate la nivelul aparatului carcio- ‘vascular (constaténds-se 0 scadere @ aluli ventriculare gia tensiunitarterate), 20 al unor constance sanguine (avidentiind scaderea hormonilor de stres si Crosterea actvitai sistemulul imunitar). Desigur,atentia rincipala a avtorior Giectionat asupra EEG, Refariter la acest din urma aspect, se remarca, la ubiectil studiaf, 0 raducere a under beta (rapide) in medi cu circa 6% si 0 Crestere - cu acelagl procent ~ a undelor lente (alta). ‘Se creazé, dupa exprimarea lui Lozanov, 0 stare de ,relaxare-atenis, carac- terizata print-o stare calma, in cadrul cérela corpulfunctioneaza mai eficient ¢ cu mai putina energie, in timp ce creierul beneficiazd de un plus de energie pe Seama acestel econemii energetice somatice.intr-o astel de stare ce ,gratie™ txista posibiltatea - vetificaté de experimentatori ~ unei imbunatajni rapide a fandamentului invari, similar cu cea obtinuté cu ajutorul unor tehnici deja Cconsacrate privind ,invajarea limbilor straine" in somn. Deosebirea tundamen- {ald este c@ ascultatorul muzicii - inductoare, ca gi somnut, de rtmur fente pe EEG - nu doarme $1 poate beneticia de efeciele unei invatari active, titrate print-o gandie critica Prin urmara, muzca instrumentelor cu coarde ~ bogata in tonaltat armonice = inte-un tempo de 60-65 batai de metronom pe minut creaza in ansamblu cond file favorizante pentru incetinirea ritmurilor somatice $i mentale, permitand © Jmpunatatire globala a memacei gi conterind subiectului un sentiment interior de expansiune temporal" (senzatia de ,dilatare a timpulul De altfel, amen superdotati au drept marca distinctiva a activitai for elec ‘rice crescute toomal un rtm mai lent al undelor cerebrale alta (7-13 cicturlsec), concomitent cu bioritmuri somatice de asemenea mai lente permifndu-le sa realizeze 0 combinatieideala ine un ,corp ce se misca incet gio minte rapiaa’ Tin esenta muziea baroca lent furnizeaza instalarea unor conditii de memorizare - de supermemorie - la omul cu un intelect mediv, creandu-t acestuia - este drept ,momentan* - avantajele mentale de care se bucura indivizii supradotat. ‘Ca unul care este convins 8 marea muzica nu este apanajul numal al cétor va stiluri sau comgozitori, ma bucur 4 constat ca autorit citati (-ozanov si Novakov) au extis cercetarie lor referitoare lg actlunile benefice ale muzici gla ‘alti compozitor gi siluri: Mozart, Beethoven si Brahms, a caror muzica cifuzata ‘sub forma unor piste inlegrale (concerte, simfonii) ~ in timp ce studenii citeau manualcle stinttice - a ajutat acestora la o bund memorare bazaté pe ,combi hratia intracerebrala” intre stimullt conceptuali ai lecturil i stint musi cali complecsi realizandu-se astie o legaturd inre cele dova emistere cerebrale198 Muzicoterapia receptva ‘capabila sa asigure o imprimare a informaliilor in memorie in mod global Venind in aparenta contradict cu propriie ior cercetari despre supermemo- ‘ia generat nu numai de muzica baroca lenta, datele acestea mai recente ale ‘autorilor susmentionatiIntaresc ideea referitoare la complexitatea $i multiate- ralitatea efectelor muziei bune asupra psinicului uman. 3. TIPURI DE MEMORIE AVANTAJATE DE AUDIEREA MUZICH $1 DE EFECTUL PLACEBO (Liliana Neagu) 8.1. Muzica - metoda cognitiva de imbunatatire 2 memoriei ‘Nu se poate concepe ascultarea muzici rd participarea memoriel de scuté urata(mai fidelA pentru stimulii audtivi decat pentru ce) vizuali sau verbali — Sherps §i Polit) care permite itluxul continu al perceperi muzici, Referitor la Participarea memorie! de lunga durata, ea permite recunoasterea uiterioara a ‘uneia sau mai multor audi, a unei pagini muzicale sau chiar evocarea ei de Cre sublect' (lamandescu, 2004). in ceea ce priveste aportul muzici! asupra proceselor cognitive, ca metod de mpunatatire @ memoriei, au fost raportate numeroase cercetar! care au evi denfiatiniuenta majord a ciferitelortipuri de ritmuri gi combinati armonice, ce actioneaza in stera neurotiziologicd, avand impact asupra recuperariinformati lor gi sporiri capacitatii de stocare a acestora, Descoperirea revolutionard c8 muzica baroca scrisé de muzicieni asemen! iui Vivaldi, Teleman si Bach, are etecte puternice asupra mint g memorie, a fost initial facuta de oamenii de stiinta soviatci Compozitorii au considerat ca aceasta muzic& lent, lnistitoare, potnvita Pentru instrumentele cu coarde, precum vioara, mandolina, chitara sau clavocin- 1, produce sunete bogate in armonii natural de inaltatrecventa, Cercetatorii au descoperit cd este vorba de sectiunea tempo-ulul lent din con- Certele baroce ~ miscarea largo sau andante, cu un tempo de pauza de cca. 60 de batal pe minut - care creeaza efectul de invatare amplficat. In scop experimental au fost create “concerte” in laborator, cercetatori insu ‘mand mai multe misc&ri lente laolalté, Pe _masura ce se aud largo-urile tran- hilt, presiunea arteriala se relaxeaza si scade, iar Dataile nimi incetinesc Pana la ritmul santos; factorl de stres din sdnge coboara, intarind sistemul imu- Nitar; monitoarele EEG arata ca undele cerebrale se modificé(undele rapide, beta, scad cu 6%, iar cele alpha, ale relax, creso, in madle, tot cu 6%, emis- {erele dreapta si stinga. ale croierulu! se sincronizeaza. Muzica induce 0 forma puternicd de relaxare alert - relaxeaz® corpul, alerteaz’ mintea - cre&nd starea ideala pentru realizéri optime. Gorcetarile fizlologice au demonstrat cd intr-o stare calma, corpul functioneaza eficlent cu energie mai putin, punnd la dispoziia creierulu mai muita energiemuzica simemoria 137 Unul din secrotele memoriei este jncatininea activitall undelor cerebrale pana la cel mai ent nivel alpha (7-13 cil pe Secunda), precum gia ritmurilr cr- porale pana la nivelurile cele mai rlaxate ‘La Universitatea Harkoy, In Ucraina , dr. Lozanoy, sa implicat in exploraree uilizarii controlate a sugestie!, pentru descatusarea repida si faclla a resurselor meniale(invatarea si relaxopedia,ullizand autogenia; hipnopedia, ulizand hip: rnoza) “Totodata, or Lozanoy, descoperd ca muzica barocd, cu 60 batai pe minut, extn: ‘do memoria. Ascultarea unui matronam cu 60 de batai pe minut il conduce pe cel fare asculta intro stare alpha profunda, ideala pentru invatat sl memorat, Bate Tenta confera, de asemenea, un sentiment interior al “expansivnii temporale’ Echipa condusa de Lozanov a descoperit ca muzica poate face mat mult cat anticipase. Experimantele au dovedit ca, in timp ce student citeau man- Ualele 51 notau Informarilia Gp Daz8, pe foxdul wscullail unor concerte "active" Compuse de Mozart, Beethoven si Brahms, se producea o legaturd inte cele ‘doua emistere ale crelerulu si informatie erau imprimate in memacie in mad global. Concertul “activ” urmat de concertul baroc “pasiv’, reprezentau ener- lzanti puternici si factori de echilbrare. ‘Memoria. umana este virtual nesfarsita", considera Lozanov. “Muzica lent baracé sa dovedit 0 cale puternica de a ridica mintes constienta deasupra lucrurlor cara 0 distrag si de avi extinde accesul la supermemoria natural {cup Scheila Ostrander, Lynn Schroedr, Nancy Ostrander, 2003). ‘Jamalea Hotfman de ia Universitatea din Kansas s@ ocupa, de asemenes, cu ‘terapia prin muziea. Ea experimenteaza muzica baroca de 60 de bata. Mintea $i ‘corpul sunt sineronizate cv muzica, iar acest ritm Indeparteaza stresul. A com. pus, totodata, muzica incetinta a 50 de batal pe minut, ind o masura hipnotic’, buna pentru antrenamentele in eazul sporturlor mentale si pentru restabiirea legaturli cu eu! interior. Prin intermediul acestei terapi, Hoffman a descoperitca ‘pana si amintile preverbale puteau fl aduse la supralata fara nici-un efort. Un aciont deprimat, in vrsta de 54 ani, a fost ajutat de muzica sa-si constientizeze © amintire preverbala, de cénd era copil sl tusese abandonat 3.2, Dementa si terapia prin muzica Ublizarea muzicii mozartiene s-a dovedit util chiar gi la_varstnici in boala ‘Alzheimer. echipa de muzicologi si neurolog! de la Universitatea din iinois ‘considera ca este implicat “electul Mozart” deja demonstrat, de imbunatati> & gnairi spatiale. (liver Sacks sustine ca la bolnavil cu dementa Alzheimer “muzica familia actioneaza ca un fel de daclangator mnemonic proustian, trezeste emotl si ‘2socieri de mul.ultate, le permite din nau pacientilor accesul la star de spin 31 ‘omoti, ganduri glum inregi care paruserd pierdute pentru totdeauna, chipurile lor capaland exprasie adata ce recunose muzica de demut i i simt forte emo: tionala" {La paclentil dementi,terapia muzicala const, de obicei, In cAntece vechi"98 Muzicoterapia receptiv Care, prin linia melodica, continutul g1 emotille spectice, evoca amintti perso: ale, tezesc react inaiviguale¢1 I ac $a patticipe. Accesul la asifal de amin 5 reactii poate deveni tot mai greu pe masura ce demenja avanseaza E uimitor s@ vez! indivizi amuti, izolati, dezoriental. cum se incalzesc sub ‘nrdurirea muzicii, cum o recunosc $i incep sa céite pe melodii familiare gi 38 Comunice cu terapeutul. E chiar mai uimitor sa vezi doisprezece oameni cu ‘Jementa avansata - fiecare cu universul s8u nou - universul lui propriu, aperent incapabili de vreo reactie coerenta, ca sa nu mai vorbim de interactiune ~ care ‘eactioneaza la prezenja unui muzicoterepeut care canta in prezenta lor Atontia 'e © caplata imediat: dousprezece perechi de oct’ absanti se fixeazd pe inter Pret, Pacientiiapatici se invioreaza gi se concentreazd cei agital se calmeaza 'nsusi faptul ca e posibil sa captezi atentia unor astfal de pacienti gi s- rat minute in gir © un lucru remarcabil"(Oliver Sacks, 2009) Fenomenul este evidentiat si int-o scrisoare dela Kathryn Koubek, prin care ‘rata “transtormarea" ce are loc in urma asculari pieseior preterate alo tatalui ‘Au in varst8 de aproape o suta de aniLumes tatei devenea mal cara i lopica, Putea 88 urmeze melodia nota cu nota [..] Nu mei era dezorientat, nu se mai plerdea 51, ceea ce ma vimea cal mai mult, au ma/ulta. Era pe teren familiar. Se Simjea acasa, mai acasa decat se simfise in toate casele in care tise [).Traia inealitate” O alta forma de terapie muzicala pentru pacienti cu dementa o reprezinta arcurile de percutie, deoarece, tobele fac apel la niveluri cerebrale, subeorticale {de baza. La acest nivel pur tizic sau corporal, mai protund decat cel personal sau ‘mintal, muzica n-are nevoie nici de melodie, nici de continutul si emotia spect fice piesei - dar are nevoie absoluta de rit. Ritmul ne poate reda congtient- area propriului corp gi un simt elementar al misc gal vieti 3.8, Cercetari personale privind utilizarea unor metode cognitive ‘si sugestive de imbunatatire a memotlei si atentiei la Sublectii sanatosi vs sublecti depresivi In prezent, dezvoltarea cercetaril In muzicoterapie 51 sugestiologle se atla in Stadiul in care eficienta lor a fost demonstrata pentr. un spectru larg de tulburar Astfel un numar mare de cercetétori au aratat suport stintlc g eicienta aces ‘or metode, Daca este bine cunoscut aportul muzicli asupra imbundtatcii memocei, in ‘mod global, actualmente nu existé studii care s& contirme si sé compare efi. Clenta acesteia pentru diferiteletipuri de memorie. Obiective. Pornind de la aceste premise, am efectuat un studiu experimental care vizeaza investigareaeticientei a doua forme de terapie(sugestva gi cogni tiva) care compara direct, pe deo parte, influenta a doua tipuri de muzicairitmica 5! baroca) asupra a tei forme de memoria gi dous de atente, iar pe de alté parte, influenja preparatelor placebo asupra acelorasi varabil, Variabllele dependente cuprinse in studiu au fos': memoria vizuala, memo-Muzica gi memoria 189 ria semantica, memoria de lueru(contextuald), atentia concentrata g atentia distributiva. tiaterial si metoda. La acest experiment, au participat 260 subiect! sara~ tog, cu varstele cuprinse inte 17-19 ani g/ 260 sublecti depresivi, cu varstela Cubrinse ine 24-65 ani, impart in patru grupe egale. ‘Efectele au fost apreciate cu ajutorul urmatoarelor instrumente: pentru verficarea memorievizuale a fost aplicattestul Ray-Claparedé; “memoria semantica inr-un cadeu categorial a fost cuantiticaté prin aplicarea, unui test, care cuprinde edie cinci nume, incepand cu o anumita itera din parry categori diterite; memoria de lucru(contextuala), care solicta Intelegerea gi memorarea tex- tului,a fost masurata prin Insumarea numérulul de rdspunsuri corecte a int =- parila care au fost puse; intensitalea depresiel a fost apreciata cu ajutorul textului HADS, Zigmond s\ Snaith, 1988. ~ atentia concentrata si distributiva a fost cuantiticatd cu ajutorul tester Toullouse-Pieron gi AD; ‘Sa utlizat ascultarea unor piese muzicale compuse de Vivaldi, Haencel Bach gi muzica ritmica(¥4 Jackson) in timpul aplictiitestelor. CControlul a fost realizat prin masurarea rezultatelor, compardnd grupul exper= Imental Inainte/dupa, dar si cu grupul de control ‘abel 1, Clasitieare propusi a tipurilor de stocarl mnezice ‘Squire §1 colaboratori (1980) propun existenja mai multor sisteme mnezice iferite,Diferenta fundamentala este Intre memoria expiicité gi implica (pe ‘care 0 numesc memorie declarativa i, respectiv, nor-declarativa) Wemoria explicit ‘Wemoria implicita (dectarativa) (non = dectarativa) Epicodiea Aptis ‘Semantica ‘Amorsa} Conditionare Non-asociativaMuzicoterapia recepiva SS Mcotrai receptive lerarhia diferenjelor obtinute - subiscti depresivi ws TEV. we KG. Tao. Ainfuneve de cop (in func de c.00) aes wines] area Bae Maza vied | Moria breed 35 ma Biectplaceve |eop=72 [eon 2-248 1 eex=29 lean -760 cme23 jem 118 zis bases [oe acabo | area Baer] Grey con 08 169 Ea op. = 585 Jeo =290 fem. =290 THER ES | Manca TARVER] Masta pao) lee aca 1 ro cop.+549 [oope-55 Joex=512 ew naz em=s07__ lem asia Free pacato | Grup conor Erect acaba | Wai tre 59 er cop.=5.18 | cop =-628 Ess cer-420 [een Bar fe maar fem= 1800 lerarhia rezultatelor ~ subleeti sanatosi as wy. we ae la | fn funetie de opin tunete de 09 Mader baiceé [ree pacabo | lee pacebo | Wales remot Eec piacbo 0 se 215 cop.-80t leap. ior cexs20 leon =-739 eme2i3 _lem-i77 Erecpaceba | Wate barces | Maes baad] Grog corral —— hace baroar % 7 ™ e0p.=701 oop. = 93 ceri [een 405 emet7 lems? Raia raed Mais res | are HATER | Mac barca —|rvp onto " 2 1 cop=63t leap = 737 ceria loons 648 7 cmei@ lems-195 ru Coal | Grup con |r coal | Etec placobs — uses vice ot “3 5 c0p.=445 (cop 658 cene318 lean s-648 ems32 ema. 158 Conetuzil Etectul placebo intiuenjeaza, in special, memoria vizuala si memoria contex- ‘wala (ereste puterea de evocars); Muzica baroca imbunétajaste memoria semantica (creste puterea de evo- care).Muzica $1 memoria oa Muzica ritmicd influenteaza in moe pozitiy puterea de concentrare in raportul cocticient de operatvitatecoeticient de exactitate, relevand rezistenta la mon0- toni, stimuland sistemul nervos. lect placebo diminueaza coeficientul de operativitate in atenfia concen trata, insa coeficientul de exactitate si mnezic este superior celoralte metode, reievand predominarea procesulu' inhibitor. Cu cat operatvitatea scade, cu atat ‘reste exactitatea, Alenia distioutiva Inregistreaza valori mari, cea ce repre ‘int faptul c8 atunci cand se inragistreaza o atentie distributiva mare, avem va fori scazute la atentia concentrata si invers. ‘La grupul de contro! se remarca o scadere semniicativa a valorilor, eea ce poate insemna dezinteres in executarea sarcinllor (rezistenta scazuta la mono: fonie), lar diferenjele crescute ale celoraite metode releva inluenta benetica pe care 0 au asupra memorizarl ‘La subieetii deoresivi: Muzica baroca inregisreaza valori crescute ale atentici cistributibutive ¢1 mamoriel vizvale Pentru memoria contexula s-2u inregistrat valori scazute la aproape toate variabilele dependenta, exceptie facand “efectul placebo", insa diferentele nu ‘sunt sermniticative. ‘Muzica ritmica creste puterea de evacare In cazul memoriel semantice si gonereaza o reaciiatonica ce alerteaza cortexul crednd pe scoarla cerebralé 0 Zond de excitabiitate optima avénd ca rezultat cresterea capacitai de focalizare a atentel. ‘Ata ia subiectil depresivi, cat gl la subiecti sdnatosi muzica rtmica este pe primul loc in ceea ce priveste imbunatatirea atenjie! concentrate, iar efectul placebo pe ultimul loc. Pentru atentia distributva raportul este invers , muzica ritmied find pe ultimul loc, iar efectul placebo pe primul loc la grupul sénatos si locul trei la grupul \depresiv. Muzica baroca pare ati banetica subiectilor depresivi in cazul atentie! distributive, La subiectii depresivi rezultatele efectulu placebo se situeaza pe primut loc la memoria vizual $i atentia distributva, iar la subiecti sanatogi muzica baroca ‘ocupa loou! inti la aceleagl varlablla(memoria vizuala si atentia distibutiva) Putem concluziona c& memoria vizuala coreleaza poztiv cu alent distributiva Infiuenta muzicli asupra proceselor cognitive este inca insuticient valor: cata. Exemplificarie prazentate de noi speram s& incite Ia o extindore, ata a indicafilor muzicoterapiei in astel de tulburari, cat gia cercetaril unor noi posi- bilitti de aplicare a acestel metode terapeutice. Prin rafinarea observatilor priving raspunsurile crelarulu la influenjele externe putem imbunatati proprille Ccapacitati mentale.we Muzicoterapiarecoptva BIBLIOGRAFIE 1, BriogettD. Cuevas J. (2000). Ettect of istening to Mozart ang Bach on the per formance ofa mathematical test. Percept Mot. Skil 2 lamandesu 18. "uziccerapa eceptiva- premise psiologce si neurliziolg ‘ce, aplicati profiactice s terapeutice , Ed. INFOMEDIA, Busorest, nob 3. kuber-Prozza, B., Dall Ponti'M,, Dickhaut, H. (988)" Muoik und Payché, Birkhauser Tatgeber, acl, Boston, Borin. 4, Luban-Pozza, 6., mandescu, |B. (1987), Dimensiunile psihologice ale music Introducere in muzicterapi, Romeartexim, Bucurest 5. Liego's-Chawel C, Peretz |, Babai, M., ea. (1998). Contbution of dierent cor ‘ical areas in the temporailobes to music processing, Grain, 1908. 1211856 166 § Neagu (Simon). mandescu, |B. Metode cognitive gl sugestve ge mbundtaie a memariel gi atentiel, vol rezum. MOZART AND SCIENCE 2006 = 2c INTERNATION GONGRESS for the interdisciplinary Research on the Eifects and ihe Experience oy Music, p98 7. Sacks, O., Muzicophila, Tales of Music and the Brain ed, Humanitas, Bucuresti 2008 & Sheila Ostander, Lynn Schroeder, Nancy Ostrander, Superearning, ed. Amalie, Bucuresti 2003 9. Sengewald, 8. (1895) Grundberiegung 2ur Wirkungweise von Musik, Diplomarbet, Darmstact 10, Peretz. (1890). Processing of local and global music information by unilateral brain-damaged pation, Brain, 13 1185-1208, 1. Verdeau-Pailés, J, Luban-tozza, B.. Deli Pont, M. (1985). La rose ovilé e! ‘a pensée musicale, Fuzeau, Paris {2 Wilms, H. (1875). Musiktherapie bei psychiatrischen Erkrankungen, Fischer Verlag, Stuttgart 18 Wieser H.G (1987), Musi und Gehir, Schweiz Rundschau Med.APITOLUL 2 MUZICA $) GANDIREA ‘A CONSIDERATI (iiana Neagu) Gndirea este 0 succesiune de operatji care duc la dezvsluires unor aspecte importante ale realitil sila rezolvarea anumitor probleme VERALE 4. Conceptele si categarizarez: elementele gandirii Gandivea are loc atat in modul propozitional cat gi cel imagistic. Component ‘heie 2 unel aserfiuni este conceptul, setul de proprietat pe care le asociem cu oclasa, FReguuni neurale diferte pot media dlteritetipuri de concepte. De exemple, regiunile perceptive ale coftexului pot fi mai implicate in reprezentarea ani tmalelor decat a artefactelr, in timp ce regiunile functionale si mtori ale cor texului pot juca un rol mai mare in reprezentarea artefactelor decat a animalelor. De asemenea, diterite proceduti de categorizare pol implica regiuni neurale Giferite. Gandurlle care se manifesta ca imagini vizuale contin tipul de detalii vizuale intaite in perceptic. Operajile mentale ealizate cu imaginle(ca scanarea gi rotirea] seaman cu operatile care se efectueaza cu percentile. Imagistica seamana cu perceptia, deoarece ambele sunt mediate de aceieas! ormatiuni cerebrale. Exporimentele care folosesc tehnici de scanare cerebral indica taptu c& regiunile cerebrale implicate in sarcina imagistica sunt aceleas! Cu cole implicate into sarcina perceptva. Gandirea apare in moduri diflerite, inclusiv semantic si imag stic. Compo: nonta de baza a unel asertiuni este conceptul, setul de proprietat pe care le aso- tiom cu 0 clasa. Conceptele ne ofera 0 economie cognitivé permitandune $8 Coditicdm obiecte dferite ca exemple ale aceluiasi concept si ne permit sa real: 2m predictii despre infoematia care nu este direct perceptbila. ‘Experi in rezolvarea problemelor diteré de novici din patru puncte de vedere: ‘au ances ia mai multe reprezentari legate de problems, isi reprezirta problemele fal in termeni: principio de solutionare gi nu al trAsaturior superticiale, is) formeeza un plan inainte de a actiona gi tind sa adopte strategii prospective ‘uy retrospective. 2, Rolul educatiet muzic in dezvoltarea gandirii Educatia muzicala este una din componentele principale ale educatiel esteti- ce. Ea are o contributie de seama in crearea premiselor necesare dezvottriire- prezentaior, notiunilor, emilee gi sentimentelor estetice ale copivior. Cante-Muricterapia receptiva Cele, jocurle muzicale si auaitile - ca mijloace de baza ale educatie! muzicale ‘a varsta prescoiara, il invatd pe copil de timpuriu s8-si apropie g1 sa guste fu ‘mosul din arta(dintre toate artele muzica impresiondind cea dintai pe copii) Prin intermediul c&ntecului, al jocurior muzicale, al auditor, presgoolarlt sunt Invajati sé asculte muzica, indeosebi vocala, imbogatindu-le cu mult impeesile muzicale, | se trezeste dorinta de a cdnta gi lise formeaza priceperi si daprin. deri elementare, de a interpreta clar, melodios gi expresiv piese muzicale desti- ‘ate copilr. data cu sporitea impresiilor sia cunostinfelor muzicale, copii largese g° 'si aprofundeazs experionta de viats. Flecare piesa muzicald audiata, interpre "at, aduce cu sine un continut nou de ide, de fapt, trie noi care fac 88 creasca Capacitatee de a vedea, de a intelege, de a simli, de a aprecia Toate miloacele folosite in educatia muzical a prascolarilor ig! au aportul lor Insemnat a dezvottarea géndirt si imaginatiei copllr, la stimularea atentiei $1 ‘mai ales, la cuttivarea memoriei auditive in Florica a fost chiar promulgaté 0 lege care impune difuzarea zilnica a ‘muzici claice in institutile de stat de ingrjre a copillor si in cadrul programelor educetionaie. Mai mult decat atét au fost distribuite CD-uri gratuite cu muzica Clasica in sute de spitale de catre Nalional Acadamy of Recording Arisand Sciences Foundation Un grup de cercetatori de la Universitatea Harvard au demonstrat ca acei Copii care studiaza un instrument muzical timp de cel putin tel ani, ji depagesc ‘8 alt copiichiar sin alte daprinderi.Elevii muzicieni au avut rezuitate mal bune ‘a alte dova abilitai:abilitatea verbala(masurata cu un test de vocabula) gi cea Vi2uala (recunoasterea rapida de structuri. jn timpul studiutui unui instrument, copilul isl exerseaz8 voinja, atentia dis- tributiva, imaginatia, creatvitatea, memoria gi atectvitates, 3. hiuzica $i matematica Este b ne cunoscut faptul c& audierea trecvents 8 muzlcii mozartiene dez- Volté la copii performante la testele spatiale, lingvistice § matematice. prin Solicitarea éceloras! cai nervoase care ajung in hipocamp §I sunt utlizate, de asemenea, de gandirea temporo-spatiala ‘Hipocamoul este o structura in forma de calut da mare situata In profunzimea Creierului, esentiala pentru navigatia spatala si pentru memoria spaliala. Hipo- campul este partea creierului care ne ajutd $8 ne amintim unde sunt lucrurile $i ‘cum 8 gasim drumul spre casa, Cercetarile prin studiulimagisticii au contirmat c& hipocampul depoziteazs si ‘aminttle spatiale ale oameniior Rezultatele sugereaza ca hipocampul devine ‘mai mare cucatfolosim mai mult aptitudinile de navigare spat jnca de la Pitagora, muzica gi matematica erau puse in legaturd. Materaticianul antic @ cbservatc& intervalele muzicale placute auzului puteau ‘exprimate in anumite raporturi matematice. A clasifcat sunetele muzicale, ca find ‘ibretile regulate ale corpurior elastice gi zgamotele vibrate nereguiate,suricn 5 géndiren 15 Paton a fost continuatorul acestelidei, gl anume c@ anumite intervaio muri ‘clo care exprima armonia fac bine aparatului cognitv, pe cénd altele Il disturta it induc o stare de neinste jn ata ordine de idei, Pitagora a deslusit proporile dite lungimea corzi 31 trecventa vibrator, delimiténg opt sunete care formeaza gama. Se pare c& mai Compozitori st8panesc intuit reguli matematice,g1 invers, matematicienit sti- pineso inlultiv un auz deosebit. Jaceste conceptii au fost analizate de profesorul Tymoczko care sustine ca ‘existdo structuralogica ce leaga diferite concepte muzicele. Secventele de note, fiimur\¢: scale adunate in fami, alriouindu-i-se structuri matematice, ar putes fiseprezentate prin puncte in spatii gaometrice complexe. in prozent traversém o perioada efervescenta dedicata explorari stintitce g\ ‘injelogeri teoriel si tehnologiei psino-acustice, In vederea extinderii campubi ie cunoastere pentru a rafina observatile In ceea ce priveste raspunsurile Creieruii la matodele externe, pentru ascederea catre nivele mai inate cle funotie! acestua. B. EFECTUL MOZART (loan Bradu lamandescu) Efectul Mozart (EM) desemneaza efectele benetice ale muzicii marelul com pozitor asupra unui ansamblu de procese psihice, in special din stera cognitive ~ (9andire spatial, apttudini matematice. Este utiliza in domeniul educational ame ‘orarea stiurto de invajare, dezvoltarea atentiei si memoriei gn medicing. ‘Studiat cu precadere la copi, de la varsta neonatala gi pana la inceperea ‘sco, EM se manifesta gi asupra altor pertormante din sfera psinomotorie, rea Tizdnd in esenta o accelerare a acestel dezvoltar! a copilulul, concomitent cu 0 crestere a capacitali lui de comunicare, De c@ toomai muzica lui Mozart? in primul rand, exista dovezile empirice ~ prezentate inca cin anil ‘60 de catre ‘Dr. Aled Tomatis in Franta ~ bazate pe observatileclinicieniior (Pediat ps hhologi, muzicolog. Neuroiziologii au r€spuns, gi ei, destul de conwingator Ia intrebare prin cet~ cetari care ~ cu ajutorul prelucrariiactivitaii neuronale pe calculator ~ au reusit ‘88 demonstreze un izomortism inte activtatea ritmic’ a creierului gi ritmiitarea ‘muzicil mozartiene. Elementeleizomorte erau reprezentate de cicurile de sunate (cantitatea de sunete pe unitatea de timp) de o anume conformatie ~ cu secvente® de cresteri 31 scdderi ale intansittii sunetelor care se repel la 20-30 secunde = 1 care actioneaza asupra grupurilor nouronale ale céror functi se destasoar& ‘asemanator, in clcluri de 30 de secunde (rezultatele obtinute de 0 echipa de ‘muzicoiogi $i neurologi ai Universitat din Mino). Din acest punct de plecare se alunge la efecto care decurg din activarea unor retele neuronale apartinand unor ari corticale ,suplimentare” fata de arile auc tive, activate ~ dupa cum era de asteptat ~ de catre muzicaus Muzicoterapia recaptva Cercotaria wi Shaw alatur de alt neurobiolog - Mark Bodner (de la aceeasi Universitate din California), utlizand MRI (magnetic resonance imagery), au ev entiat astiel de zone suplimentare la nivelul ariilor procesarii afective, dar mai ales 1a nivetul ariei motorli (aceasta din urma activata numal le avgierea ‘muzici tui Mazart - nici macar celebra .Fur Elise” de Beethoven. ca go piesa ‘uzicala din ani ‘30 ~ nu au reugit aceasta performanta). Consecinta activarii acesteiarli motort este manifestata in coordonarea tind 'motorie a activitati vizuale si a unor procese implicate in géndirea spatala © contirmere experimentala a acestor date neurotiziologice o constitule un experiment pe goareci, realizat de Rauscher (1998) si un alt stuciu realizat do ‘Shaw - roferto Ia gandirea spatiala etectuat pe grupe de studen|i- slomentul ‘Comun pentru ambele studi tind reprezentat de ascultarea muziclide Mozart ca clement de arreliorare a performantelor unor sarcini date (raportate la lotul mar- tor care nu a ascultat muzied ‘in studil experimental animal, soarecl care au ascultat 12 oe pe zi Sonata in Re major penta pian, timp de 2 tui, sau imbunatatit eu circa 30% performantele Prcurgerit unui labirint, iar in studiulefectuat pe loturi de studenti ~ constand in emodelarea unei foi de hartie (indoirea ei in anumite moduri, realizand o forma .comandaté de experimentator) - grupul care @ ascullat muzica de Mozart a roa- ‘izat 0 crestore @ pertormanelor cu 62% in raport cu grupul de studenli care au ‘scultat un alt ip de muzica (,minimalista” ~ Philip Glass) (scor +125) ‘Am raunit cele dous tipuri de stuci spre a reliefa ideea ce le unitica gi anume (08 aceste ameliorari certe ale performantelor ~ atat la om cat sila animal - core. late cu datele obtinute pe MAI cu alte rezuitate neuroiziologice, sugereaza in ‘mod convingator efectul muzicil lui Mozart de a realiza intercorelri neuronale, limplicate in reorganizarea creierului (aflaté in curs de definitivare la: varste fragede), motiv pentru care Rauscher a continuat 68 pledeze pentru audierea chiar i involuntara! - a muzict lui Mozart la copil, sustinut gi de un alt experi ‘ment (,Keyboard music" intreprins pe o durat de ani la cop g soldat cu corte Progrese in domeniul géndiri in general gi al calei spatiale, in special Toate aceste rezullate inregistrate In ultimul deceniu al mileniviui tecut au ttezit 0 etervessenta lesne de justiicat, in r8ndul parinilor, pedagogilor, med Cilor si muzicienilor Iegata de achiaitionarea operelor mozartione de la simfonil pana la Sonatee pentru pian si, mai ales, concertole pentru vioara gi orchestra Jn spyranja dezvortarn gandiifaptitudinilor matematice la copii, Au fost chiar Concepute programe muzicale mozartiene difuzate in orege gi graginife. A urmat tun val de contestari din cole mai diverse directii ale rezultateior benelice asiop- tate do la muziea lui Mozart la copii! pragcolari in primut rand, in primul rérd, trebuie ~ chiar fr& nevola unor probe stintfice ~ s& ne astep ‘8m 8 acolo unde nivetul primar de gandire este redus, nu putem spera s8 90 ‘obtina rezultate spectaculoase nioi chiar de la audierea perseverenté a muzici marolu vienez. Ii al doiiea rind, putem sa ne bazam si pe concluzile ponderate, merging in ‘acveasi direct¢ a asteptariir, obtinute de psihologa Lois Helland cate ~ desi asuzica si gdndiroa ur ies 9 recunoscut o singura varlablé amaliorata de muzica lui Mozart, imaginatia geo- fretica (spatiala)- a insistat asupra unor factori care nuanjeaza efectele muzicil fhozartiene, dependenti de sexul, nivel socio-cultural, qustul muzica $1 orien farea spatialé a sublectlor Tn stargit, 0 trecare in revista a cercetirilor datelor din uitimit 10 ani ar putea 8 clarfice intr-o oarecare masurd ce anume rémane valabil din asteptarile lumii ‘linjtice, dar gi ale marelul pubic (direct cointeresa) retertoare la multitudinea ectelor benefice ale muzicii mozartiene Refertorla ereatlile mozartiene alese pentru muzicoterapie, in foarte multe ‘cazurl(valabil g! pentru a avea un termen de comparajie), a fost aleasa Sonata pentru pian in Re major ajunsa .CD obligatoriuin famille cu nou-nascutl = (a folosit-o printre alll gi Rauscher), dar si concertele pentru vioara sau simfoniie joi Mozert. Au fost alase luerari bogate in frecvente inalte (de regula cu carac- ter stimulant selecfionate din lucrrile propuse de Dr. Tomes) sau cu muzica ‘mai lenta, relaxanta (care nu includ frecvente inalte). S-atinut cont de structure lucrartor mozartiene (tonaitate, tempo) dandu-se prioritate formei de rondo sau fema cu variaiuni, cu un inalt grad de izomortism cu acivitatea creierului Exista controverse desigur, mal ales in alegerea pieselor muzicale mozartiene pentru muzicoterapie dar chiar gi reteritor la alegerea unui singur compozitor. Astfel, John Bruer concluzioneaza - pe bund dreptate, consideram noi - ca este nefiresc $8 asteptam tolul de la o singura lucrare de Mozart (sonata sus- ‘mentionata) deci repertoriui mozartian la care se apeleaza trebuie largit. in timp ‘9 protesoara Charlene Darnell utlizeaza de ani de zile nu numat muzica Iui Mozart ci gi cea de Bach, Beethoven gi Schubert in educatia elevilor sai, iar Sackur, de altel, noteaza muzica lui Beethoven alaturl de cea a lui Mozart - si cea clasica in general - ca fling utlizata in maternitaiie americane (de ex. in Dallas) inainte de alaptarea nou-nascutilor fafa de care gi-a doveait fect rela~ ant fe alfalfa 1998 Guwvarnatorul statulul Georgia @ promis ca va furniza ara~ tut CD-url cu muzica de Mozart tuturor mamelor care alapteaza. Astfel, consi- ram largirea ropertoriului muzical clasic - dincolo de creatia mozartiand apelind la Bach, Haendel, Corelli, Vivaldi si clasicii Haydn, Beethoven sau romanticii Schubert, Schuman, Brahms, Chopin sau compoaitori secolului Xx ppracum Saint-Saéns, Debussy, Ravel care pot furniza piese muricale valbile pentru nojiunea de Efect Mozat, cu o singur& conditie importanta: sa fie evaluate cu alutorul unui EEG computerizat care s& confirme izomortismul cu actvitates optimala a creieruui,inclusiv sa fie capabile de stimularea unor ari cortical cat mai numeroase, 1, Aplicatil in pedagogie ale Efectulul Wozart \eridicitatea pertormantalor in scopul dezvottali gnciri gi al invatari, etec ‘ul muziit lui Mozart de a ajuta creierul copllul sa se dezvolte optim (.prin rit. mul grumusetea muzici clasice") -sustine John Flohr - este rezumat laconic st spictual prin cuvintele aceluiagi autor: .Nu inseamna c& dacé un copil asculta astfel de muzica (clasicd) va deveni un mic Einstein" - dar ,acest copil va aveaMuzicoterapa recepiva SS _________murcoterania recast Sansa de a-si spori capacitatile, de a asculta 0 muzicé buna”. Flohr, profesor la Universitatea Dallas, obignuia sisi urmareasca subiacti cu ajutorul unei cast use pe capul ecestora «in care se gaseau dispozitive computerizate de inte Gistrare a activa electrice a creterului- in timp ca subiectit ascultau musics Preclasica (Haendel, in ziua interviui), £1 declara jurnalistului, Sackur ca ‘aceasta muzica ,tace crelerul mai aficlent si conexivnila mai rapide" © bledoarie convingatoare pentru rolul de muzicoterapie jueat de creatille Imozartione este cea a prolesoarel anne Savan - din Welsh Valley, Scedla ‘Aberdare Boys - care, de-a lungul anilor, a pus muzica de Mozart in timpul lect ‘or reusind sa transtorme o clasa de copii initial dezordonati si agresi in copii capabili $8 se concentreze in timpul orelr, $8 pastreze ordinea pe culoarele ‘collin recreate, si sa le educa anxietatea (a putut demonstra episodic o rarre 2 ftecvenfeicardiace 0 scédere a tensiuniiarteriale in timpul dituzar muzion de Mozar, subiect pe care si a ales pentru o tezé de doctorat in 1999), Autoarea nu 8 reusit 68 objind aceleasi rezultate cu muzica altor compozitori celeb. © problema care se cere carifcata este cea a unei categori de subiect foarte ‘sensibili la efectul perturbant al sunetelor muzicii care ji sustrage de la activi, {atea lor. Pentru acest! subiect|existéindicatii speciale - de asemenes, prin uti. lizarea unor lueréri de Mozart - spre a lise putea induce o stare de telanare sau de stimulare in functie de situaia gisau cispozitia in care se aflaint-o arurats tad a activitat de invatare. © alternativa @ muzica tui Mozart pentru cresterea randamentul! invatari este cea propusa de Lozanov gi reprezentaté de muzica baroca - tompour! lente in special - selectionata din lucrarile maestrilor Bach, Haendel, Vivald. Corel ‘in concitia psihopatolagica, cele doua aspecte ale emotie\ tind sa se spliteze si apar la o extrema somati2ari intense care, odat’ cu mentinerea condiiet Bsinice disruptive, se vor eroniciza sau, la cealata extrem, tulburdri afective brecum depresia, conditia maniacala, anxietatea unde suferinta psihicé apare ‘dominant Tnt-o astel de posturé de unio, afecivitatoa se regaseste in zona arhetipala, formativa pentru psihicul individual sub forma emoilior primare. Fiecare dintie ‘aseste emolisustin un comportament adaptativ fafa de condi! extreme cu care ‘poate contrunta fina umana, Sensul acestui comportement adaptativ este ‘entrat po supravieluie; suprevieluirea in situa arhetipale. Din aceste emai Primordiale evolueaza, In consens cu semniticatia situatillor trite, emotite Unanizate. Sarcina parentala este s@ sprijine copilul in transformarea acestor coplesitoare afecte in emotii cu sens si controlabile de eu. Mai térziu, odeté cu ‘volutia gi stabilizarea euli, acestea devin surse semniticative pentru creatie. “jung discuté int-unu dintre eseurile sale functia emotiei in relatie cu experionta. arhetipald. O experienta arhetipalé include imagine si atect. Imagine arhetipala poate fi .doar 0 imagine daca nu exista un raspuns emotional in e6!ca7e 0 percepe. In forma lor original, arhetipurile sunt imagini si in aces ‘imp emotii. Putem vorbi despre un arhetip doar cdnd aceste doua aspacte toincid. Atunci cand este doar o imagine, este mai dagraba o imagine 2 unui fuvant, un corpuscul lipsit de Incarcaturd energetica. Atunc nici nu va aver ©Muzicoterapia cconsecinta, cu alte cuvinte este doar un cuvant gi nimic mal mult. Dar daca imaginea este incércata de numinozitate, deci de energie psinica devine dinamica si va produce consecinte. Este o greseala ca, in practica, continua ‘Jung, 88 tratezi un arhetip ca cand ar fi doar un nume, cuvant sau concept Este mult mai mult decat att: esto 0 bucata de viafa, o imagine conectaté cu un Individviu prin intermediu! punt emotionale” (par.25).4 Daca prin imagine injelegem imagine perceptiva, atunci alaturi de vaz incl dem imaginile auditive evocate de sunete gi inlanjuirea lor muzicala, armonica ‘Sau gizarmonica. C&nd reproducem o astfel de inlanjuire do sunete muzicale fara 8 resimtim emotie, realizam o ,citire”lipsits de vibrate, de energio. La fel ca ‘tune! cénd rostim un cuvént care nu are sens emotional. Nu pulem vorbi despre muzic& ca si cénd am asculta-o daca nu resimtim emotia, energia acelei muzici €u corpul si psihicul nosteu in acelasi timp Louis Herbert Stewart, analist jungian, este cel care studiaz’ situate existontiale protoipice pentru aceste sapte emofi primare.® De exemplu vor, beste despre experianta pierderl si asociata ei ca emotio tipica. wstetea, Despre experienta necunoscutului asociat cu teama, trica, Despre condita de restrangere a autonomiei asociaté cu mania. Despre experienta respingeri| asociata cu dezgustul sau rusinea. Neasteptatul asociat cu activarea energeticd (emotionala). Familiaru gi asociat lui bucuria. Noutatea si asociatd et interesui Avhetipurile ca imagini primordiale care stau la fundamentul psinicuivi si care Corespund acestor sapte tipuri de situati existontale sunt vidul,abisul, haosul alienares, dezorientarea, iluminarea, insight-ul. De exempiu, pierden ty Corespunde fa nivel arhetipa, vidu. Existé un tip de experionta virtualé definita a trdirea vidului gi 0 emotie asociata,tristefea primordial. De exemplu, cand, in trairea psinica actuala, se intdlnese situatla existentialé a plerder $i vidul interior, cele doua aspecte se unesc pentru a forma un simul simbolic care elibereaza o emotie specific, in acest caz tristelea, anxielatea, angoasa in functie gi de tipul de pierders si de situatia indwviduala. Imaginile (atective) arhetipale,transpersonale actioneaza astel ca nigte vehicule pentru rezolvaree roblemelor emotionale foarte personale ale viel. Ele se manifesta in psihicul individual prin intermediul complexalor al caror factor formator sunt. Primele inet tipuri de imagini arhetipale si emofile tundamentale caro ie insolesc subliniazd conditia de criza existentiald. Colelalte sunt de natura s& permite iesirea din criza prin energizare si, ulterior, prin creatvitato In raport eu wata, Trditea, experimentarea, aducerea constienta in vialé a afectelor si lumanizarea lor prin asumarea lor treptat la nivelul eulul are loc cu pariciparea ‘uturor functilor $i conduce implicit la dezvoltarea eulul. Aceste functl vor fla. Propriate, masterizate si dezvotate asigurand cresterea spre condita uli! ingelept. Herakies, a cérui copilrie a excelat in ucidere si fort fizicd, a fost pus de {atdl uman s& studieze muzica, gi nu cu oricine, cu fratele lui Orfeu. Este orept 4, int-un acces de furle isi omoara maestrul spairgandu:’ in cap instrumentaluzica $i sfectvitstes ‘i Hercules va egua si invete &-si stipaneasca emotile de-a lungul tuturor Jpoarearior viet sale gi va mane in istoie ca flind eroul cu cap de leu, simbo! itore!fzice primitive 5 al instinctului neumanizat. Era mai adesea coplesit de furl si manil. Emotile sale ramasesera, ifluenfate de gelozia gi uria arhetipala faoitel Hera, intr-o condita primara pe are nici muzica nu reugise sa 0 educe $i ‘molanzeasea, Pentra Herakles muzica nu putea evoca emot!i, pent ca eroul rostru nu avea acces constient la alfel de emoti in traitia unor popoare existd o muzicé arhetipald. De exemplu, in traditia ‘cabbalel existé un numar de zece melodii care au de a face cu afectele primare Tegate de iluminare si insight, Despre aceste zece melodii arhetipale so considera c& au fost cantate de-a lungulIntregiistoril. Fiecare a fost scris int. © conditie de inspiratie divina sau profetie, ceea ce, in termeni ssihologici Inseamna sub influenta intitiei introverte sau extraverte gi au aparut intrun ‘moment dramatic al treceri de la 0 conditie a umanului la alta, indicand o {ransformare sau revelatie pentru individ i pentru toi oamenii. Aceste melodi fellecta nul sau toste atributela numinozitali: un nivel init al constientizarit providenjel Divine, un sens al misiunii si al scopului, un sens al comstettudinis Giei invegulu, Trea emotionala aste lagata de starea de gratie, ace! moment din viata in care sim c@ totul are sens, toate lucrurile sunt aga cum er trebui s& fie, gimpulsul de a multumil st lduda Creatorul. Asemenea, in Tibet mantrele psalmodiate induc o stare de pace, iluminare, o concitie a unital primordiate, in {acest context al une) comunicari universale utilizeaza Steven Spielberg mantra SOm Mani Peme Hung" in flmul s8u latdinire de gradul Ili ca lant al unital viulu Cglingirea pa care o primeste copilu a nastere in brafele mamei care i canta Un cantecel de linge reugeste sa lege emotile de supravietuire cx seaiul in amigdala. de scoarté $I incet, incat sé Ie aduca sub control, s& le umanizeze, £8 ® transforme. Jocurile emoionale ale copiliriel, Insojite adesea de céntece Creeaza tot mai multe §1 distincte pun{i neuronale intre crelerul reptilian gi Cortexul uman,intreinconstient gi complexu! eului ‘Analista jungiané Joan Chodorow Include oglindirea ca 0 component fundamentala @ dezvoltali, iar jocul ca mod de a contrunta valul de emoti ‘Autoarea considera ca ,afectul (bucuria) furnizeaza energia care motiveaza Jooul” si ca “Prin repunerea in act prin joc si dezvoltare imaginatva ulterioara, lectele coplegitoare ale crizelor emotionale sunt modulate gi transiormate (p 72). in context, emetile devin sinonime conditei de autentictatea. in context Cntecele copilarie! modulate in functie de conditia psihied, réspund conditet ‘emotionale modeland fie condita de calm si seninatate ca in cazul céntocelor de leagan, tle conditia de agresivitate ca de exemplu, in Podul de piatra. in directa ‘conexiune cu relatia dintre muzica si afectivitate intervin studile sale despre ans gi dans teraple, Joan Chodorow (1981) Considers ca legetura dintro acestea se bazeaza pe faptui c& mintea gi corpul sunt i stanta, reciproca. 0 ineractiune con: ‘am fost atrasd inevitabil ‘eursul lucrului meu cu migcarepain saz Cu nrebar legate do misterioasa interfaa care medlaza inte corp gi psibie, Jung denumeste acest luru, nivel pslhoid. El il deserie sa o func c Fanstormaro in profunzimile incongtientului care mediazé inre. domenut Sorporal $I sihic, instinct gt imagine. Pare evident cd emotile sunt material ‘aceste’interfee (opi. p. 3). in cadrul unui vast studlu dedicat semniticatioi psihologice a dimensiunii eae $i modu ge tre al timpuul Marie-Loulse von rang,” dacipl 91 Folaborstoare epropiaté a ui Jung considera emote a grenia gnite rosifaten, [ilclogic’ sca psinica, sublniind ca pentru emotiertmul este esential Exons plified cu modul in care trairile emotionale put i Garborale automate ritmice 1 de tendinja de ropetare continua a acclares! ginduri si mumure. Aceasta condi. condus pe Jung sa conaoee a Complexole inconstiante ar pute avea o structura.periodica ritmisa, lusts gore, au at In observatie prin studierea recurenjelorperiodice ale temelor aie plexe ale omeniri, pe Retipuri, so manitesté ca. paternu'imodele Ge SommPertament fizic (instincte, sub. str) psihic gi erau in wecut traite ca ser Sau Imagini mitice”. Sistemele astrologice exprima acest 20 ritmwe al ‘arhetipurior omeniri care constituie un ritm temporal eonic, sjonn Ferry, psibiatru analist jungian celebru pentru aborde'ea condi! Serotreniel in analizé, scr un artical in 1970 Trials of tho veonary. mikey sortual emergency and te renewal proces, subliniazd distnetig, dink, Psihanaliza iui Freud care considera emotile ca fi on-egului. Plasarea emotiei la nivelu inconstion evel adevarata substanta si rol al amotillor si implica prosecel Pethedinamic al zomunicaru!dinre partea constienta si partle inconstante ale Painlculu. Ast subliiaza Perry, conjunctia dinte emote gi inagine ects {uncamentala att pentru arhetip ia nvelul inconstentului matricial ss) centre epblek 8 nivel inconstientului personal. .Arhotipurie, in ee insale psihone {fermen lungian care se reera ta condiia deaf in atara psihicuul uth netry despre care se poate cunoaste putin, vin 12 pivelul incongtientsui personal, materaiul existential este erganizat in Acesteformatiuri ‘complexuale. in definiea pe care 9 8 complocion {neanstienta Jung vorbeste de un ton emotional specific. Probasi! nacseca undamentala caracteistca alectiva este responsabila de forla pe care cnayrica 9 tectivtates or fara vietecivimes nele melodii asupra noasted. Melodia intra in rezonenta cu speciticul emotional Fr unui complex, i! activeaza gi energizeaza. Astfel suntem pusi in situate unel Condit psinologice interioare care devine prevalenta in i apare imposibil /sau fit de stapénit de eut constient. Te simi! invadat de acea muzica, de antezil Imagini sau ganduri, de migcériritmice care incep sa se manifesto fara 2ontrolul {Bnstiont. La nivelul complexelor, acest ton emotional speciic este decsebit do Geracteristic pentru unicitatea individu, asttel c& 0 anumita muzic® poate ‘ibra” In psinicul culva gis ie ralatv putin semnificativa pentru altcinava Exista pentru unii oameni si Incapacitatea de a auzi muzica si de a suporta rezonanja. in psinanaliza freudiana este notorie condiia iui Freud si a unora bint psinanalist traditionalist in aceasta privinta. Freud nu a scrs niciodta teva specific legat de muzica tar in scrierile sale exist minime reterinte la muzica comparati cu celelalte art, S-a considerat c& nu era sensibi la muzica, fepect neoblenult pentru Viena secolului XIX ~ XX. Péna recent, nicl umasit Iu nu s-aU aratatInteresati de muzica si psihanaliza parea s@ fie incapabila $8 intogreze in teorie sau in practica terapeuticé muzica. Stuart Feder, in siuivl Freud $i muzica, ° considera ca acest lucru nu se datoreazé ,vreunel infuente negative a primilor psihanalist, ct in lipsa de alfabetizare muzicala insisi; altel Sous, diticultatea de a face o punte peste prapastia conceptuaia psinaralitica s ‘plicarea ei in contextul unui mediu non-verbal g! aparent non-obiectiv ‘Alhiea motiv mai complex al lipsei de dezvottare @ legaturi psihan: muzica tine de .biasul emotional propriu al lui Freud si probleme! sale tangible {in cartea sa seminala Interpretarea viselor Este regretabll, considera Stuard Feder in stuciul sau privind relalla dintre Freud si muzica, @ acest bias @ Gescurajat mai degraba decat s@ inspire, explorarea ramiticatiior psitologice & sferei auditive.10 Exceptia notabila esta Otto Isakower care in 19991" a scris transant despre rolul exceptional al sterel auditve, ‘Cercetar recente par 88 explice ineapacitatea lui Freud de a suporla muzica ca un caz de epileptologie. Biogralul lui Freud, Jones relateaza cé ,aversiunea [ui Freud pentru muzica era una aintre caractersticile sale bine-cunoscute, Ne puter reaminti expresia de durere a fefel sale cn intra int-un restaurant sau berarie unde era 0 orchestra si cat de repede mainile sale acopereau urechile Pentru a seddea sunetul” (pp. 17-18).12 Legat de acelagi subiect, in studiul dedicat explicari faptulul c8 lui Freud nu {i placea muzica, psinanalistul Nathan Poth considera ca odaté cu epilepsia ‘muzicogend care ar putea explica aceasta situatie la Freud se combina la aceasta 0 forma de epilepsia reflex initiata de migcarea brusca, Autorul ‘nalizeaza comportamentul iui Freud gi conchide ca ,epilepsia muzicogena se focalizeazé cel mai adesea in oricare dintre lobli temporal. In situaiia scizurilor partial compiexe se intalnasc in mod obignuit fenomene de deja vu... Freud a Geseris proprille sale Wale! de derealizare, un fenomen strans logat de cel de dea wu" (p-764).18Musicoterapia receptive Abia neo-psinanalisti incep sa la in studiu ralatia dintre muzica ¢I alectv. late, In tucrarea Despre afecte gi migcarea muzicala,teoreticianul David Epstein 8 stabil un cadru conceptual pentru considerarea interdisciplinard a atactelor in dialog cu psihanalistul Giibert J. Rose, interesut lui Epstain pentru core. {atele biologice ale muzici, a condus la sublinierea faptului ca raspunsul emojio. ral al celui care recepteazé muzica ar rezulta din subliniarea ritmurilor de tensiune ¢irelaxare. in context, Gilbert J. Rose studiaza muzica folosind metato. '@ artel ca transformator: ara faciliteaza puntea dintre gi transtormarea stimuli lor perceptuali sia infelesuriloratective (op cit p. 79). Rose considera ca forma ‘98t0 eubliniats in homologia dintre structura estatica gi riepunsul percept, ‘analog acordului dintre pacient si terapeut in siguranta mediuiui continator, Peter Ostwald, psitatru cu 0 orientare analitica, exploreaza de modul cum reprezentarea unor afecte specitice se asociaza cu amintrle dureroase din copiléria lui Schumann au servit la stépanirea unel separari ulterioare ago: nizante.'5 ‘Stuard Feder expioreaza 0 intreag’ gama de alecte @ cétor aparitie a ‘udierea lui Mahler 0 asociaza cu stépanitea anxletii si teama acestula de ‘moarte,'8 in studiut esupra muzicii lui Wagner, psinanalistul Morton Reiser, considera 8 utilizarea laitmotivelor de cétre muzician sugereazé feptul ca muzica poate fi lun vocabular extensiv al emotilor, chiar © ,gramatica” 51 se Intreaba daca in situatia in care comunicarea poate fi efectuata de o contraparte a vocabularul) {iziologie 1 gramatical, laitmotivele ar putea cuprinde o relea memorativa nodalé extinsa, Autorul se intreaba daca .complexitatie neurotranemitatrilor ¢i ‘neuromadularea sunt suficiente .. pentru @ imprumuta un sens al validitaji de falada unei astfe! de idei."” {storicul muzicolog Leo Treitler cerceteaza tipurile de rezonanté pe care o are ‘muzica asupra experientei colective care contribuie la realizarea sinelui nostru Constient si inconstient. De asemenea, studiaza semnifiatia formel avand ca tinta Adagiou ui Mozart Ia Concertul de plan nv. 23 (K.488) gi lucrarea lui Bartok in urna! unei muste, in Mikrokosmos; .nu este numai comunicarea migcérilor brogresiei atective c’ i aprehensiunea persoanel a structurilr sale ce depind de rezonanja cu sinele noastreinterioare" (p.51).18 Dintre autor celebri in psihanaliza moderna Heinz Kohut se ocupa de Influenta_muzicit, vorbind de functile psinologice ale muzicii pentru viata ‘mentala gi natura placerii muzicale. Kohut in 1957 scrie despre interpretarea Psihanalitic a procesului muzical."° Martin L. Nass fi continua studille in aria auzulul gia inspiratiet in compozitia| ‘muzicala, explorand procesul creator al compozitiei 2 José A. Adrian, Dario Péez gi Javier Alvarez studiaza legatura dintre muzica, €emoti $1 cognitie in 1996.21 Studiui realizat analizeaza datele empirice priving influenta unor elemente estetice asupra dispozitiei si restructuralizart cogntive. Incearca sa dea’ sub- Stanta posibiltai, prin cercetari experimentale centrate pe muzica romanticayucis si afectivitoten 169 ‘ga stimulil cu Inc&rcaturi fective pozitive si negative 68 provoace o stimulare Sinutand a emotilor poztive si negative, producand un catharsis, in sensul unel ‘omplexitti cognitive mai mari fh acoeasi ordine de idel, corcetarile experimentale au stabilit ¢i faptul c& mutica poate genera allerari psinotiziologice in organism: schimbari de puis, de Tim cardiac, de respiratie, presiune sangvina etc. Aceste cereetari nu fac dacat (a sustina datele din perioada 1904 - 1908 obtinute de C.G. Jung privind rezo- aria fiziologic8 a emoilor provocate inconstient de actvarea unor complexe, in facrul Experimentului Asoclativ-Verbal. Aceste cercetari ale tui Jung au si Gondus ulterior la experimentarea celebrulul detector de minciuni care provalesz’ Indicator fiziclogic| a alterait conditiei emotionaleinterioare sub presiunea activart unor emotii. Experimente congruente au demonstrat c& fruziea genereaza schimbsrl in dispozite, cognitie gi condulta (Keneaty, 1288) 22 ‘Muzica poate servi ca un tatament anxioliic prevenind anxietalea sau redicand nivelul acesteia, demonstreaza Knight and Rickard (2001) in cadrul nul experiment 23 ‘Masurand nivelele de stas tiziolog gi psihologic descopera c& acest stresor cosnitiv producea cresteri semnificative de stres fizilogic pentru coi care pregateau sarcina respectiva fara suport muzical comparatv cu situaiio In care fhuzica era prezenta iar cresteriie stresului nu se manifestau ici in planu! ‘rsietatisubiective, nici in planul unor Indic fiziologici precum presiunea Sengvind sistolic8, sau ritmul cardiac, In plus, cecetarlle au luet in consideratie $ aportrile pe care le le-au facut participant in privinja muzici preterate care patea s& creasca efectul de relaxare ‘in eadrul unei experiment in care comparau cinci tipur diferite de muzica, Stratton gi Zalanowski (1984) descopera o covariatie semnificaiva intra gradul de relaxare gi preterinja muzicala.® Cercetatori precum Davis gi Thaut (1989) ‘studing relaxarea prin raspunsurile iziologice si psinologice la muzica preterata ‘lung la concluaia c& aifaritetipuri de muzica alese de participanti la experiment ‘rau eficiente in reducorea anxietai, dar preferinla personal, familiaitatea sau trairle din trecut legate de muzica pot avea un efect mat putornic privind © Scnimbare pozitivé de comportament comparativ cu tipul de muzica in sine.2° In ultimi 20 de ani cercetéri romanasti au fost dadicate studiululintluentelor diferitelor genuti de muzic€ asupra conditei afective in boll psihosomatice sau ‘endocrine, Aici se cuvine $8 subliniom contribulile majore ale cercetariior experimentale conduse de Bradu loan lamandescu,® privind muzicoterapia, ftectele muzicii asupra unor categoril de condi psihosomatice. Autorul, el ‘nsugi meloman, are contributiirecunoscute international privind modaltaile de testare a sonsipilitai muzicale, stablliea unor indici valdati experimental pentru sensibiltatea muzicala corelata trarilor afoctive, precum si constituirea experimental a unei modalitti de muzicoterapie. Studile au deschis calea cercetarilor de profilin Romania. Datele privind aceste especte fac substanta tinor capitole speciice din acest tratat. Autoarea prezenta27 @ desfagurat ‘cercetéri care aduc un suport experimental consubstantialitatii dintre conta.. 170 Muzleoterapia recent ‘Sects! concita psinosomatic « pecientir,precum $i receptarea muzicala dite protective in of oats pemiana formar emotionale in psnotarapiapinmuica come sentong Maran! pentru psnoterapeut, mat ales terapeut! prin meen ee inograts 2s earea emalonalé a. dexvotari pe recunoagore 9, ingae Ca an bara ralionala avatar din cadrulprocesulu edscationa formal, important a Racundamentale pentru vitoare munca profesional Un sepa inte eronereunell este centrarea po abiitaea studentlor de a intervenes oct spastieg en atonaltate. Semniticata invataremationaitat mee aul eeatce Panu trap: .Ce impact poate avea recunotgiene vo angel eal music asupa vitor trapout prin rusead Ooce oc ree estat torapeuticd muzicala, el este deja un muxcansertor ses Conte a, Corl. voces si cuvantlverbit care va ebul tate einen ever one tat 40 sori, Acest nou cacru esta ceca ce conse oo ‘evenirii unul terapeut prin muzica 2° ral, Studie Tegate de eectele muziit asupra conde atective ny tin rumai de orientale psinodinamice in psinologie, chen etal deccate tect) boneic al muzich asupra. condi av subimiah eg ble asupra pertormanil profesionale. Cxreelivie Sena prin eagles ert benetc al muziliasuprapertormanal poate teen, al 20oT ea an atetive pozive (sen, 1999; Sehalenberg 500K Thence 0 aisparegftoel demonstesz8 experimental ca tunel ind mame performs poz $0 condi de activarepsihologie partcinera ae ial In sarcinile care nu implica comunicare ereronal ieerintee trecute sa cedijele propritimpreund cs erie reaps. ean SS'pta trier evenimensior tonalrimice erie cent cate eg agua In care ascutatorul are 0 educale estos, oc ane X2 fan rezutat al une relative inflogert de care got ny eo interrelatilor modelelor/ paternurilortonal-ritmiee ranean Studi contomporane indica Yaptulc& taile muzcale induc Sudo toa, Pek Examinand astel de trai extreme apircs ir ccreeoy stra ca atale, Goldstein, 1980; Panksepp, 198), Slobads tia one ran St ieluse si r8spunsuri emationale procum inion tremuraturi, ‘Nodur in gat ¢ tacrimi2Muzica 9 atecivitaten Examinand trairilo peak care coincideau cu structuri muzioale particulare autorul descopera ca, auditorul le dadea un sens metatori; de exemplu, un réspuns care fiziologic se manifesta prin lacrimi evocat de partaa finala a une ‘melodii poate fi relatat ca avand semnificatia unei metafore fie a pierderi, fie a tolie!. Sunt smotii care au un efect catartic gi permit ascultatorului sa-si {suprapund proprille istorii emotionale" asupra trailor muzicale gi pot avea un tetect psinologic benetic atat pentru motivate cat gi pentru imaginea de sine, Cu atat mai mut cu c&t, demonstreaza autorul, ascullarea repetata a unel piese mmuzicale nu pare 88 diminueze raspunsurile emotional puternice evocate (p 18) ‘Sloboda si O'Neill (2001) investigheaz in cadrul unei experiment quest natural, importanta muzicil in viata curenté a participantilor. Astiel, cu scopul de ‘2 captura trrile emotionale zilnice asociate muzicl, li se cere persoanelor $8 poarte asupra lor un pager pe care erau atentionat randomizat ia doua ore distanta zllric de-a lungul unei saptamani; la atentionarea prin pager, Participant irebuiau s4 inregistreze activtatea curenta po cara 0 fac int-o ‘agenda. Studiul raporteaza ca in 44% dintre cazuri era implicata muzica. Analiza, raspunsurilor emotionale inregistrate a indicat faptul ca trairile muzicale au crescut centrarea pe prezent,rivelul de alerta gi de poztvitate al partieipantilor, muzica {i facea pe participanti s& se simta mal bina.®® cercetare destinata utilizarii in mediul profesional a cAstilor pentru audi muzicale (muzica gi radio) demonstreazé un etect de crestere a performantei Profesionale lagat de prezenta unor stimuli muzicali (Oldham, 1995). Analiza ceprinderilor de ascultare a muzicil (precum selectarea tipului de ‘muzica, durataauaitiel, schimbarea de la. un tip de muzica la altul) a demonstrat © relate scézuta cu rezultate precum dispozitia, productivitatea sau salistactia protesionala a angalatilor.Condiia dispozitiel de relaxare explica cel mai bine Felalia dint utilizarea dispozitivelor stereo $I productvitata, iar interterenta ‘medivlui expica cel mai bine relatia dint utilizarea dispozttvelor starao si Satisfactia organizationala. Familartatea cu muzica si prezentarlla discontinut par ca cel ral eficiente in imbunatatirea performantei, intanilor de plecare, Satisfactiei organizationale si starilor de dispoztie. Ipoteza ca probabilitatea unui raspuns emotional mai puternic la muzica, sau .Sensibiitatea muzicala" este posibil sa creasca pe masura ce persoanele asculta sau performeazé muzica, a fost explorata de A. Lehmann Detinind sensibiltatea muzicala ca 0 ipoteza de mediere formativa Lehmann exploreaza ipoteza alternativa unui raspuns de sensibilizare emotionalé la ‘muzica, respectly ipoteza transferulul afectv in care se presupune ca oameni sensibili in plan emotional raspund mai puternic la muzica. Cercetatorul lerarhizeaza muzicienil gi non-muzicienil in tunctie de raspunsurile lor oe sensibiitate omotionald 1a auditii obignuite sau situationale. Descopera ca nu exista difererte semniticative inte cele dou grupe in masurdtorile legate de intensitatea efoctului la evenimentele vietii curente.Ipoteze transterulul afectiv nu a fost confirmatd, ipoteza medierii prin formare este confiemata; cu cat” Persana cunoaste mai mult despre muzica, cu atat respesivitatea emotional fe mai mare Vom ‘incheia relerindu-ne a un controversat fenomen, denumit “efectul Mozart” si definit ca 0 crestere a potenfialului cognitiv gi a activari psinice pozitive sub influenta muzicii mozartiene. Rauscher si echipa sa de cercetare ‘ob{inuse date experimentale In 1993 ce confirmau usoare erasteri in ralionamentul spajal ca efect al ascultarii muzici lui Mozart. °° Ca urmare s-a popularizat ideea c& .Mozart te face mai destept” pana la rivalul obtineri unor fonduri quvernamentale pentru fumnizarea unor CD-uri parintilor de nou-nascuti, Cercetatori precum Thompson si echipa, 2001 au studiat gi au pus sub semnu!intrebariiveridicitatea acestu efect.7 Thompson replicd studiul masurand dispozitia gi activarea prin indici suplimentari bazate pe descoperiri anterioare ce indicau c& nivele foarte inalte Sau foarte scazute do activare sau anxiotate inhib performanta cognitiva recum si alte descoperiri legate de faptul ca dispozitle pozitive conduc la Jmpunatatirea rezolvarii de probleme. Datole acestui grup de cercetare indica faptul c& .efectul Mozart” poate tl replicat; participant cave au ascultat sonata ul Mozart au pertormat semniticativ mai bine in gandirea spatial comparativ cu cel care au ascultat 0 piesa a lui Albion. Dar efectul a fost atribuit nu lui Mozart a aare, ct diferentelor In activare gi dispozitie: participant care au ascultat Mozart aveau scoruri semnificativ mai Inala la indicator dispozitie pozitiva § activare, mai sc&zute la indicatorul de afect nagativ $1 mai inalte la indicator, placere,’ comparativ cu cei care au ascuftat Albioni sau au stat in liniste CConctuzia a fost c& stimuli placutl induc atecte poztive si crescuta activare §| ‘conduc ca urmare spre Imbunatatiri moderate in performarta la sarc Dupa acest peripiu de-a lungul a peste un seco! de cercetari si teoril ‘intifice, ne intoarcem ta intrebérile Initiale gi descoperim cA, desi avem descrierea cu acuratele 2 proceselor psihice implicate din perspactiva ‘ormalitji sau patologie, gam Ineles c& muzica si afectivitatea sunt implicate in insagi esenta vie a dinamicit psinice, misterul persist. Misterul va ademeni in continuare multe cercetari 1 imaginajia umand: este arhetipul pe care este Constitult om si viul in genera, muzica si emotie, imagine si energie? BIBLIOGRAFIE: \. dung... Tipuripsinlogice, (1421) Opere complete vol. Eatua tel, 2008 2. Eno B. trom Ena(Cale Wrong Way Up Opal GD 264-2. 1690. 43. Jung, C.G. Experimental Researches. (The Experimental Merod (1910). in Collected ‘Works. Ne 2 Princeton Univ, Press. 1973. 4. Jung, €.6., Symbals and interpretation of creams, CW 6, Princeton Univ. Press 1870: par 25/185 - 265 5. Steward, LH. Affect and archetype: A contribution fo @ comprehensive theory ofthe structure of the payche. Chiron: A Review Of Jungian Analysis 1986; 183-203, ‘6. Chodorow, J: Dance therapy and depth psychology: The mcving imagination, New York: Routledge. 191Matic $i atectivtatea 173 “7.von Frane MeL. Time, Rhythm and repose. Thames and Huston 1977 8, Perry JW. Tials ofa visionary ming: Spirtual Emergency and Renewal Proces: 1970 9 58 ~59; The Far side of Madness, Prontce Hall, Englewoot iis, 197 '9, The Encjelopecia of Aesthaties, Michael Kelly, Editor Oxtord University Pross 1998, 4. Feder 8. Froud and Music, in EM Kelly (ed) Enczclopedia of Aestertics, Oxford Univerite Press 198 "1, I89koWer, Oto, On the Exceptions Position of the Auditory Sphe Journal of Psychoanalysis, Vol. 20,1989: 340348, "2. Jones, . The Life and Work of Sigmund Froud, vol. Now Yor, Basic Books, 1953, 18 Rath W. Sigmund Freus's astike of music: a piece of epilesology Bull. NY, Acad od: Vol. 62, No.7 September 1986 "4. Epstein D. On Alfect and Musical Motion, in Feder, Swart, Karmel, Richard L. Polack, George H., Peyehoanaltc Explorations In Music, Second Series, Macison Ci, 193, 1, Ostwald, Peter, Communication of Affect and Idea Through Song: Schumann's ‘vas Crying in ny Dream (9p. 48, no. 13) in Feder and al, Idem, 1983. 179-194 16. Feder, S. Gustav Mahler Um Mittrnacht,interational Rewew o! Psychoanalysis, Wo. 7, 1980" 1-25, 17, Reiser Morton F, Wagner's Use ofthe Leitmatt to Communicate Understanding in Feder and al, Op.Cit, 1953: 227 1, Teer. Reflections on the Communication of Affect and dea Through Music, in Feder and. al, Op. Cit, 1093, 12, Kohut, H. Observations on the Peychological Functions of Music (1957, in Fede, snd al, Op. Cit, 1990: 1-20. ge asemenes, Kohut, Heinz and Levare, Slegmund, On the Enjoyment of Listening to Muse (1950) n Feder, and al, Op. Cit, 1993: 21-38. 20, Nass, M. L., Some Considerations of @ Psychoanalytic Intrpretation of Music (97), in Feder, and. a, Op. Cit, 1995: 30-48, 21. Adrian Ji, Pee D. gi Alvarez J. At, Emotions and Cocniton: Vygotskian ana ‘everant approaches to musial Induction ‘and changes in mood, and cognitive amplesiaation in Psicathema, Vol. 8, nr. 1, 1996: 107-18 "22. Kenealy, PM. The Validation of a Music Mood Induction Procedure: Some preliminary findings. Cogniton anc Emotion, 2, 1988: 4-48 23. Knight and Rickard of. Lesiuk T., The elfect of music listening on work perlrmance. Psychology of Music 2005; 98; 173 Society for Education, Music and Paychology Research vol 83 (2) 2001 173 -181 (hitp//pom sapepub comlegcontent! answact’39273, ‘24, Staton, VN. and Zslanowski, AH. The Relationship between Music, Degree of LLking, and Salf Reported Relaxation’ Journal of Music Therapy 21) 198 184-92, 28, Davis, WB. and Thaut, Mit, The influence of Prefered Relaxing Music on easures of Sate Anxiety, Relaxation, and Physiological Responses. Journal of Music ‘Terapy 2644). 1989: 168-87 "26. lamandescu .P. Dimensiunile psihologice ale muzici ntroducere in rmuzicoterapie (Psychological dimensions of musi) 8 Lubar-Plozza B Iamandascu, Fomeartexim, Bucurest. 1997; lamandescu LB. "Musicotes tentative personelle ovaluer ‘impact payeho-physioiog que du message musical". Rev.Roum de Psycho. 1W97, 4, 1, 75-84 (aparut 1098), IB lamandescu, ©. Popaveles ~ Projekt einer piycholegischen Method sur Auswahl der Musikalishen Suke rer Musik nerapie F.Hampe, Ph. Martins, 0. Rotschl, F. von Speti~ Generationer Wechsel: Aspakto der iandlung und Innovation in der kreaven Therapien, Bremen Lnivrsiat Verlag, 2002 International7% Muzicoterapia-eceptiva lamangescu |. Muzicoterapia reveptiva (Receptive musicotherapy), Ed. Infrmedics, ‘Bucurest, 2004; lamandescu |P. Contributions to the study of payeholoical and psychosomatic impact of music in normal subjects and in psychosomatic patiets, 2005; Jemanescu 18. Betrage zum Studium des peychologischen und peyeho-serstischen Impakt der Musik bei gesunden Personen und payche-somatischen Krarken” Contibuti la impactul psinosomatic al muzicoterapei. Congresul International oe Aterapie, Heidelberg, 2005, 27. Minulescu M. Minulascu M.,Problome topice reveloe de teste proiective fa cpl asimatci, Conferinja Societati Roméine de Alergologie $1 imunologie clinca 3) 2 ‘Societal Roméne de imurologi, Bucuresti, 2002: Minuleseu M.,Tipuril peinciogce $1 proiective implicate in decodiicarea mesajelor muzicale ia pacienti hier vs. bipotioideni, Congresul Regional al \SPNE pent Europa estca gi centrale, Sucuest 2002; Minviescu M., Conterinja Nationals de Psinologe, Specicu sborear depreciei in ‘analiza jungiana, 2002 28, Prefontaine J.On becoming a music the Vol. V. no. 1 1997 28. sen, AM. Positive AMfeot, nT. Dalgleish and M. Power (eds) Hansbook of Cognition and Emotion, 1999: 521-38, Toronto: Wiley; Schellenberg. E.G. Music and Nonmusical Abilities, Annals ofthe New York Academy of Sciences 990{1) 2001: 355-71; Thompson, WF, Schellenberg, E.G. and Husain, G. Arcus, Mood, and the Mozart, Ettect, Peyehological Science 12/9) 2001 20. Fiske Selected Theories of Music Perception. Queenston, Ontario: The Edwin Melon Pros. 1996, 31. Goldstein, Thr in Response to Music and other Stull, Physiological Paychology {8{1) 1860: 126-2. Panksepp, The Emational Source of “Chile” Induced by Musi, Must Perception 12) 1995: 171-207 92, Sioboda, J. Music Structure and Emotional Response: Some Empirical Findings, Peychology of Music 192) 1981: 0-120. 33, Sloboda, JA. Neil SA Emotions in Everyday Listening to Musi, in PN. Justin {and J. Sloboda (eds) Music and Emotion: Theory and Research, 2001: 415-29 Oxtors Oxioré University Prese 34, Oldham, G.A. Listen While You Work? Quasi-Experimental Relations between PersonalStereo Headset Use and Employee Work Responses’, Journal of Applied Pychology 80(5) 1995: 57-68 ‘35. Lehmann, AC. A‘fective Responses to Everyday Lite Events and Music Listening, Pychology of Music 25 1997: 84-90 ‘36. Rauscher, FH, Shaw, GL. and Ky, K\N. Music ang Spatial Taek Perermancs, Nature 365.1985: 6r, [37 Thompson, W., Schellenberg E.G. and Husain, G. Arousal, Mood, andthe Mozart tte’, Poychological Science 12(3) 2001: 248-51 pst, Canadian Journal ot Music TherapyIMPACTUL PSIHO-SOMATIC AL MUZ:! ASUPRA UNOR OPRGANE $! APARATE (titana Diaconescu, losn-Brad lamandescu) Muzica, prin actiunea sa holistica, evidentiaté prin interelatia acesteia cu ‘organismul uman la nivel psihic gi somatic, are efect asupra activitatilcorpulul (viata somato-visceraia), rasunetul psihosomatic depinzand de experienta Inte- lectual-afectiva a paciantului, in timpul aucitiei muzicale ‘Muzica induce modificari in metabolism, circulajie, volum sanguin, puls, tensiunea arterala, de fapt aproapefiecare organ din corp ,raspunde" la muzica. ‘Avand in vadere ca muzica inluenteaza starea de dispozit, unl autori (Guzotta, 1991) considera c& raspunsul fziologic al organismulul depinde de éspunsul pslhologic individual, Emolile afecteaza sistemul nervos autonom care, prin Componentele sele (sistemul nervos simpatic gi cel parasimpatic) coordoneaz’ functionaree miocardului, mugcnii netezi gi glandele endocrine. Desi emisfera cerebrala dreapté este considerata “emistera muzicala”, exista controverse privind calea nervoas g| centri cerebral responsabili de modificarile fiziologice Jntimpul ascultirii muzicli(Murrock, 2006). O posibila explicate se refera la rolu! hormonilor si neurotransmitatorlor (neuropeptide) ca sudstante implicate in ‘emoti (Schneck si Berger, 1999). in situatile reale sau percepute ca stresante (cu aparitia reactor de tip upta sau fuga") se elibereszé hormonii de sires ‘adrenalin, noradrenalind gi Catecolamine, coea ce genereazé o stare de diso- ‘anja fiziologica cu aparita anxiatati gi deprasiel, Sentimentele de rolaxare gi Sstaraa de bine ca raspuns la situaile plécute deriva din eliberarea dopamine tendorfinelor, encefalinelor, care induc o stare de consonanta tiziologica de calm 41 automultumire (Schneck gi Berger, 1999) ( alta teorie explicativa pentru etectelefiiolagice ale muzicii se centreaza pe migcarea vibratorie (Guzetta, 2000). Conform acesteia, unda vibratorie patrunde In urechea externa, media gla organul iui Corti (Curtis st colab , 1998) da una fibrole nervoase (nervii cranieni Vill gi X) transmit impuisunile vibrator a diteri) centri nervogi. Impulsurile motorii gi senzoriale sunt transmise de-a lungul ervului vag la gat, laringe, inima si diatragm. Nervul vag si sistemul limbic (prin Implicarea sa in rspunsurile emojionale) reprezinta lagatura dine ureche, creier gi sistemul nervos autonom. Aceasta ilustraaza modul in care muzica influenjeaza functionarea organelor, ceea ce are si o aplicabilitate practica explicand mecanismele prin care muzica poate fi utiliza in terapia tulburarilor somatice $1 emotionale (Grupul Goidberg, 1997). Astfe, vibraiie muzicale se pare c@ sunt cele ce produc schimbari fiziolagice la nivelulsisterelor autonom, Imun, endocrin gi la nivelul neuropeptidelor (Guzetta, 2000; Tramo, 2001), modificdnd tensiunea musculara (Good $i colab., 1999), functionarea sistemulutv8 imun (McCraty si colab., 1996), trecventa cardiaca (McCraty $i colab., 1985), tensiunea arteriala gi frecventa respiratorie (White, 1999) Sunetele muzicale stimuleaza receptor din urechea interna, jar semnalele electrice transmise de nervul coflear excitd neuronii din lobul temporal al Cortaxulul care trimite semnala sistemulul nerves autonon. Aceste semnale, prin @xcitarea nervilor sistemului simpatic sau parasimpalic pot conduce la modificarl ale frecventei cardiace sau ale pulsulu La audierea sunetelor muzicale, vibrajile auditive tansmise prin centri nervosi sunt mediate prin trunchiul cerebral, hipotalamus, sistemul limbic si Integrate la. nivelul emistereior cerebrale (Kramer, 2001), muzica generand ‘madiicar fiziologice la nivelul organelor gi aparatelor. Ati autori (Watkins, 1997) considera ca efectele fiziclogice ale muziclt sunt datorate convergentei dintre impulsurile audtive si componentele sistem ‘servos central implicate in raspunsul ta stres. Componenta endocrina este responsabild cu secrotia ¢ eliterarea CAH (corticotropinreleasing hormone) din hipotalamus. CRH stimuleaza oliberarea ACTH (adrenocarticotrophic hormone) din glanda nipofiz8, ceea ce duce la crestorea nivelulé plasmatic de cortizo! (onnson $i colab, 1982). Componenta reprezentaté de sistemul nervos autonom elibereaza noradrenalina din sistemul nervos central, din terminatile simpatice ‘ale nervilor periferci gi din glandele suprarenale, producéna eregterea anit i frecventei cardiace, tensiuniiarteriale (Johnson si colab. 1982). Impulsurile au itive create de muzica pot media modificarile in anxietzte,freoventa cardiac, tensiunea artoriala prin atectarea eliberari CAH din hipotalamus sau eliberarea noradrenalinei din sistemul nervos simpatic (Watkins, 197). TEGUMENTELE Moditicar! vasomotorit Moditicarle vasomotoril evidentiate 2 sublectil sanatosi (lamandescu $1 Cola, 1996) sla pacientii psihosomatic (lamandescu § colab., 1997) in cursul ‘udieriiunor fragmente muzicale wagneriene contrastarte au fost reprezentate de senzatti de céldurd (vasodilatatic) si respect, de fig (vasoconstrctie) la care '-@ asociat 5 piloerectie, Audierea unor plese muzicale ce evoca emotii negative are ca etect scaderea temeperaturii peli, in timp ce audlarea piesslor caime, ce 2v0cd emoil pozitive, se insoteste de cresterea tomperatuni pielli (Farland, 1985). Moditicari ale secretiel sudorale ‘Audierea unor piese muzicale ,anxiol ice" (Spintge gi Droh, 1992) conduce fa sciderea secretiei sudoripare, tradusa print-o scadere a intensitaii curentului psihogalvanometrului (micgorarea secretiei catecolamindor) {in cazul muzicil cu efect excitant (muzica Disco) sau in cazul muzicii ce sugereaza 0 atmostera lugubra se produce 0 crestere a secretiei sudocal, corelata cu senzatia de rig, Un ait experiment (Dilman-Carpentier si Potter, 2007) a arétat c& muzicaImpactulpsino-somatc al mule aeupra unerorgane si aparate 7 produce modificari in conductanta pill. Aceasta cregte sub Intluenta muzicii Clasice gi scade in conditile ascultrii unet muzici rock Pornind de la ipoteza ca reactia cutanata a pacientilor la stimuli psihosoma: tic! (reprezentati prin muzica) este reflectata. prin modificdri ale secretio! sudorale sub efectul unor piese muzicale in corelatie cu reactia la cistras sau feustres (reactia la muzica trista sau la muzica ralaxanta/vesela)(Spintge si Droh, 1992; Kamei gi colab., 1988; lamandescu, 2004) un experiment’ studiu personal (2008) etectuat pe pacienti cu alergie la megicamente si-a props sa invest (heze reactivitatea acestor pacienti (evidentiata prin nivelul secreliei sudorale) Sub influenta unui stimul psinosomatic comparativ cu reactvitatea subiectilor ‘hn&togi. Subiectilor investigati li s-2 aplicat Muzicotest diagnostic (MTD, lamandescu, 1997) care cuprinds 3 serii de piese muzicale (liecare cu cate 4 fragmente). Plesele muzicale (avand rol de stimuli psihosomatici, care pot Induce stari de distres sau eustres) sunt aloatuite din fragments de muzica clasic’ gi, In functie de mesajul transmis, sunt grupate in muzica trista (rag- ‘mentul 1), relaxantdimeditaiva (ragmentul 2) si vesela (ragmentul3) La fiecare sublect, nainte de aplicarea Muzicolestului $1 dupa ascultarea fiexdrei seri de piese muzicale s-a procedat la masurerea nivelulul de umiditate a pieli (1a rivelul frunti i palms!) cu ajutoru dispozitivului Multi Skin Tast Center MC 750. Sau inregistrat nivele mai mari ale secretiel sudorale la fot de pacienti (comparativ cu subiectii sanatos!) dupa audierea fiecarui fragment muzical, dar ‘mei ales dupa fragmentul cu muzica tristé (t=3,18, p=.002 la rivelul frunti respectivt=3.04, p=.004 la nivelul palmel), ceea ce denota o reactivitate psiho- ‘neuro-vegetativa crescuta a pacientilor cu alergle medicamentoasa. Secretia sudorala la subiectii sanatosi a crescut semnificativ doar dupa tagmentul cu muzica tristé, dar valorila au fost mult mai scazute comparativ cu cele ine Gistrate la pacientii cu alergie medicamentoasa Concluzille studiului subiniaza urmatoarele aspacte 1. Influenfa muzicii asupra dinamicii seoretiai sudorale releva o mai mare receptivitate la bolnavii cu alergie medicamentoasé (cregterea secrejie| sudorale), ceea ce sugereaza: 2} oeliberare mal accentuala de hormoni de distres gi eustres care induc ‘modificari neuro-vegetative, incluslv madificarea secretiai sudorale; ') 0 ,transmitere" mai ampla gi sau rapida a componente! psinologice la organele interne. 2. Muzicoterapia, prin efectul sau relaxant, anxioltic si de favorizare a exprimari gi verbalizari emotilor, poate fi considerata o tetnic& utla in cazul Bacientilor alergici la medicamente, aplicats ,de principiu", dar in functie de ‘cuatia personala a acestor pacientl APARATUL LOCOWOTOR (© muzica excitanté induce © crestere a tonusului muscular, ‘muzica lonta I reduce.v8 Muzcoterapia rovetive Rusculatura Este frecvent implicata in .tairea muzici" ® Constien + baterea ,automata” a masuri incordarea muscularé din timpul unel audi muzicale atente, concentrate pe linia muzicala sau pe cea a interpreta ‘elaxarea muscular, in cursul ascultaril ,emojlonale” (.afective") a muzic, fect utiliza te in muzicoterapie, fie ca potenfator al altoripuri de psinotearpis (antrenamentul autogen Schultz) » Neconstentizat prezenta unei activitat! muscular la subiectu care asculté muzica, in stare {perfect repaus, efect demonstrat de Harrer prin iregistrarea potentialelor de feciuno musculre; ~ antrenarea unor grupe muscular (solicitate Tn cursul acompanierii motoriia ‘unui anume tip de muzica): musculatura gambelor (auditia unui mars) sau ‘musculatura c2fe (simte nevoia sa ,dea din cap" inritmul muzici ori a coloare vertebral (tendinta de a dansa la 2uzul unei muzici cu caracter dansant); ‘modificdrle tonusului postural pot {i gi ele adoptate inconstiant de ascul- ‘tori in timpulausitic! muzicale (se observa aceste modificdri In timpul unui concert, Verdeau-Pailles si colab., 1995} ~ diminvarea partiala a tensiunii musculare (aplecarea capului in fat) + relaxarea totalé (.intundarea’ corpulul in ftolu): imoblizarea totala (+ oprirea respiratial) in cursul unul pasa) de ificutatetehrica maxim sau intonate in pianissimo. Sistemul osos Este angrenat, ca o component fundamentals a aparatululmotor dar in moc ppasiv ~ in actele motor descrise mai sus. De remarcat c& receptor dureri de ‘a nivelul osos dar gi al parlor moi adiaconte prezinta o crestere neta a praguls) durerii in cursul audierit muzicil, apt ce a permis utilizerea muzicoterapiel in Cursul tratamertelor bolnavilor cu fracturi (Diamond, 1981) ‘APARATUL RESPIRATOR Influenta muzieli asupra frecvental si protunzimii espiratiei este extrem de vvariatd, find de domeniul evidentei atét accolerarea respiratiel la ascultarea una mars ori a unel plese ritmice de muzica ugoara, cat gi ,tinerea respiratioi" in lanumite momente ale destagurarii discursului muzical, urmata de un suspn profund (uneori gi de un cascat involuntar de diterite cauze, inelusiv dupa o ‘concentrare pralungita in urmarirea unei piese muzicale interesante), ‘Muzica relaxanta (anziolitica) antreneaza (Spintge 1 Droh, 1982) ~ sciderea treeventei si amplitudinit respirator + scderea consumului de oxigen: = sincronizareal armonizarea ritmulul respirator. Ritmul muzcal rapid creste freeventa respirator (Browniey i colab,, 1998)Impact! psino-somatc al muzci asupraunor ergane si aparate 19 Muzica excitanta (,stralucitoare”) poate conduce la creslerea amplitudinil trecvente (cu usoare neregulartati) ale respiratiel, pe lénga cresterea pulsului si tensiunil arteriale (evidentiate mai ales dupa fragmente muzicale continand 0 interventie mareat a instrumentelor de percutie) (Sengewald, 1995). APARATUL CARDIOVASCULAR Frecventa cardiaca (pulsul) reprezinta poate cel mai ulizat mijloc de apre: clere a intiuental asupea functilor somatice exercitaté de ctre muzica, existand jn acast sens o premiza indubitabila, aceea c& orice proces psinic (Inclusiv cole generate de muzica) se oglindeste in modificarile de ritm ale inimii, organ ce Constituie un adevarat seismograt al starilorsufletesti Efectele unei muzici relaxante Sub efectul muzicii ansioltice au loc urmatoarele modificari(Spintge gi Droh, 1992): + scdderea trecventel cardiace: ~ sc&derea tensiunii arterale; ~actiune antiaritmica, Efectelo unel muzici dinamice, ,stralucitoare” ‘Sunt reprezentata de cresterea freoventel pulsulu, tensiuni ateriale, dar gio necesar pentru cei ce ru vin in contact constant cu €3, Din rezultatele acestui studiu apar evidente anumite efecte psihosomatice ‘mai pulin dorite de interpret, ceea ce ar necesita incadtarea anumitor afectiuni {artroze, hipoacuzia) in cadrul boliter profesionale ale nterpratilor apartinané formatiior orchestrale. De asemenea, stresul psinic izgomotul ,de fond” al lorchestei, efectul vibratillor sonore cumulate, concentrares extrema si fluctua ile solicitarlor adesea maximale in plan cognitv, afectiv s voiional) este o com onenta inerenta activtatii membrilor unei orchestre, fapt ce obliga legiuitori la ‘onsiderarea stresulul ea factor de rise profesional Insomniel la muzi- 2, DEPENDENTA DE MUZICA (loan Bradu tamandescu) 2.4. Tentatiile muzicii Omal contemporan este, in ganere, un mare consumator de muzica, la acce- sul clreia au contribuit progresiv, de-a lungul ‘storie, pe de o parte realizarile tennice implicate in difuzarea muzicil (de la audl-erea colectva prin mijlocires188 Muzicoteapia ecoptiva tetera recon radio $i TV, $i pénd la cea individuala, la cased), gi pe oe alta pare diversi area extrema a genurilor si implicit a productilor muzicale puse le dispocitia, Muzica devine o sursa de divertisment, foarte apreciaté $i util zat, dar nu ‘umai ata e@ indepl-nind o serie de functli benefice pentru cel care 0 asculla (1), Gar gi pentru cel care, in primul rand ca amator,o interpreteaz’ cu mai mult ‘Sau mai putin har. de la simpla fredonare si pan interpretarea subtlé a une plese voca’e sau instrumental. ‘Analizand, in esenta, importanta muzici pentru fina umana, putsm s& 0 con- Sideram ca pe 0 veritabila hana spiritual, in cazul muzicil bune, sau el putin © urs de rovitalizere a simturiio, in cazul muzieli .de consum'. in ambelo 'postaze, ea produce emotli complexe, alaturi de o bogata paleta de imagini lntrucatse pare ca .la inceputul muzici a fost ritmul" (Hans Von Bully) (2) = ‘€paitul tobelor sau al altor surse de transmisie sonora a semnalelor de comuni care ~ 51 deoarece omul, cénd ascultd muzica simte nevola .s4 bata tact” este foarte posibil ca acest element ritmic al muzicii - indamand la migcare, destin. ere tizicd ~ 8 fi fost la baza primelor forme muzicale (cole dansante) Porsistenta acestui tip de muzica .primitiva", chiar dupa aparitia melodie! in zilele noaste, cénd a lvat o amploars deosebité in rénduriletineratulu, 8a se jus titice si prin faptul ca 0 astfe! de muzica - facilé sub aspectul receptio-naril gi reproduce - este larg accesibilé, practic, tuturor oamenilor a care? majoritate © consideré suticienta pentru satistacerea cerinlelor emotionale si mai putin, Intelectuale Dezvoltarea ulterioara a creatie! muzicale a condus la aperitia unor compo: iti evo structura complexa, in special in domeniul combinatilor imbrale~ spect. fice pleselor destinate orchestrei simfo-nice - generatoare ale unor sonora ratinate, gustate insa de un segment populational mult mai redus deat cel al prime! categoriiubitor! ai muzicl (,baza piramidei") Prin urmare, pornind de la aceasta veritabila dinotomie in cadrul celor care ‘Sunt tentati de frumu-sotile muzici ~ amatorii da muzica larg accesibla (muzica ‘usoara) 51 cei .avizati" ai muzicil denumite clasiea sau culté - va treaui $4 anal. |zam pe rand motivatia generala/tentata pentru auaierea gi - mai pain = inter” Pretarea muzicl,inclusiv mecanismele neurotiiologice care 0 genoreaza, apo; alittle si ~ acolo unde exista - efectele nocive ale ambelortipuri de muzica, recum si speciticul dependentel fatd de muzica, mergind adesea pana la cos {e tou droguui Din stan trebuie sa facom doua precizar = Distinct dintre muzica usoara gi cea ,grea"/ clasica sau culté nu trebule i ‘njeleasa Ia modul absolut ca rezervand caracterul pelorativ pentru muzica Uusoara, devarece adevarata diferentiere de esenta. in cadrul aprecieri calitat ‘uzicii este - age cum 0 atirma George Enescu ~ intre muzica .buré” si cea proasta", - Prejudecata privind accesibilitatea muzicil culte - ca tind conditionata de o Solida (sau chiar minima) educate muzicala a ascutatorului - este doar partial justiticaté $i se retera doar la infele-gerea integralé a unei capodopere musicale,-— Eectale nodorite / nocive ale mui 199 fenomen care este prezent numai in etapele uiterioare ale contactul vitorula ferrgman eu marea muzica, el find atras infil de partite accesible (in special TTeie melodica) ale unor creali simfonice. Experienta noastra, ediicata pe studi co Necoptvitati muzict simfonice si carerale la student romani gi germant ~ tare, in majoitatea lor, nu cunogteau nici o simfonie beethoveniant Gentieto puternica atractie a acestora fala de muzica unor renumiti compozitoi ierati ca sti, precum: Bach, Beethoven, Schumann, Schubert, Wagner, Sibelius, Elgar, Shostakovich, Faur, Delius etc. (4,5) Numitorul comun al acestor adevrat ivbitor ai muzici clasic, in spacial de a primal contact cu aceasta, este gradul de itligena crescut, specie nu numa stu ‘entilor, dar gi al celor cu profes nor-intlectuale alrasi de muzica clasica st dm acest oxemplu prin cazul une fei de servic dnt-un spa care, ntebata asyp's coos ce ll sogera sud unui tagment muzica! wagneien (Cato Id sreetred pe Ain’) rdepun, fara 2 cunoaste tial urBr, o8 1 evocs pacerea deosebits pocare 1a creato.o célétrie cu autobuzul p2 Valea Oil 2.2, Muzica ~ fundal soner penitu alte activitatt intrucat utlizarea muzicii ca fundal sonor in timpul altor activital, nclusiv studio. este un fenomen cvasigeneral autori precum Pelham atrag atentia fupra seBderllrandamentulu in indepinirea unr sarcini ce implica 0 concer trare deosebita a atentil si! sau operat de calcul, etc. Se considera ca aucieres music fie ea clasia, fle rock, este benefica atunci cand are foc inainte de anga- jarea in actvitatea respectivd sau cnc muzica este Ge factura lent si/ sau de intensitate scazuts Personal pot remarca roll extrem deferict in stimularea creativitai, pe care la jueat utlizarea muzicii simfonice gi camerale fara text) In timpul elaborari ‘unor lucrati, in special realizarea unor proiecte planur, dar sid sintez8, inte rent de domeniul abordat ‘Roferitor [a acest aspect, atat muzica ugoara, ullizaté preponderent de tine cat gicea clasied,uilizata de melomaniin diverse generati, poate finsotita de tn grad de dependenfa, cu efecte mai degraba nocive (in cazul muzicll usoare) $1 ceritudine poztive (in cazul muzci ciasice). Muzica usoar8, predominant itmica gi zgomotoasa (mai putin plesele lirce, cu texte avand uneori caltai postice remarcabile, gi care trec cel mai adese Seopservate de c&tre lubitori unei astel de muzici, seduce fani sai prin efectul fntrenant, activator $i inductor al_cresteri atentiel (puterea de concentrare, in primele zeci de minute de la inceputul audit). (Un esttel de efect a fost constatat de Liliana Simion, in cazul pieselor ce Michael Jackson, comparativ cu muzica baroca, int-un studiu centrat pe efectele ‘muzicii asupra memorii Pe masurd ce actvitatea care folosaste muzica ritmicd pe tundal sonor se prelungeste, randarmentul ascultatoruul in efectuarea sarciniiscade tocmat in omental capacttati sale de concentra, efect mai putin prezent in cazul muzicii190 Muzieoterapa racoptiva cu alternante de rtm, melodice ¢! de culaare sonora, atribute ce apartin muzill clasica, 2,3, Substratul neurologic si dovezi psihofiziologice experimen tale privind relatia dintre muzica si emot ‘Tentafile muzicll survin la cei care au gustat-o cel putin odata (de regula de ‘mai multe or), repre-zentand de fapt dorinfa de a repeta o situatie care i-a gen: erat incividuui o plécere deosebit. ‘Autor actuali at tratatulul ,Introducere in psihologie”, ed. XVI (completare gi ‘actualizare a lucrarii cu acelagi ttl, inaugurata de Hilgard gi Atkinson in urma Cu cca. § deceni (6) au pus in discutledistinctia pe care Beridge si Valenstein (7) au facuto inte plicere (emotie actuala, realizata de slimularea directa a Zonelor cerebrale, ,centri pléceri") si corinta - ca © emolie anticipativa, lavordta din contactul anterior cu stimuli placer Mergand mai departe in lantul aceste! secvente intr tentatie gi dependenta, vor avea de analizat etapa tolerant stimulilor placer ~ constand in nevoia ca a avea o stimulare progresiv crescuta (deci consum crescut de stimuli) si, in final, prin aceea a abstinentei, ce reprezinta o reactie aversiva inlensé aparuta la intreruperea stimulari (6), CChiar in cazul in care placerea resimiita de animalele hranite excesiv dimin- va progresiv, proportional cu instalarea satietai stimularea electric& a sis temului dopaminergic cerebral red animalelor respective placerea produsé initial de hrana, Prin acest experiment, autorll deja mentionati (7) au doveait c& exista situati caracterizate prin doringa fara placere. Invers, acelagi Beridge si Robinson (cit. de 6) au exempliticat un aspect situ ‘at la polul opus, placere tara dorinia, prin evidentierea expresie faciale de satis facie, fa introducerea unei substante duet in gura gobolanllorcarora li se admin- 'strase in prealabil intracerebral o neurotoxina care a distrus selectiv numa neu- ori dopaminergici Prin acest experiment, s-a dovedit c& implicarea sistemulul dopaminergic de la nivelulariei tegu:mentare mentale, ce pornesc spre nucleul accumbens §1 ‘lung la cortexul prefrontal in procesul recom-pensel se face prioritar pe seama orinjei de stimulare natural gi artiticiala, generatoare ce pldeere gi, ca la baza pldceril, stau ate sistome cerebrale, ca sistemul opioid (Berridge cit. la 6). Referitor la sistemul opioid, lucrari mai vechi consacrate muzicoterapie! (8,9, 10, 11) au subli-nit, in mod cvasiunanim, rolul muzici in eliberarea endortinelor ‘a nivel intracerebral, acestea gonorand un rol benetic atat in plan psiholagic, (uforizant), cat si in plan somatic (analgezic $1 imunostimulan). |n ceea ce priveste mecanismele neuropsinologice prin care muzica {gonereaza plcere asculté-orulu, studi! lor s-a bazat exclualy pe analiza emoli> ilor placute, corelate cu activitatea regiuniior cere-brale implicate in starileatec tive gi de recompensa (12 -Blord gi Zatre). ‘Autori precum Mazzoia, dar si Wieser (13) au evidentatcolul sistemulut limEtectle nadorite/ncive ale muzii 1 bic in diseminarea disonantelor de consonants gi a unor ail din sistemal limbic 431 lobul temporal drept in senzatia de piacere solectiva faté de 0 muzica favorita, Implicarea hipocampulul in generarea emotillor pozitive (fericre, veselie) este ‘una din cele mai mari puter ale muzicll, lar acest efect ar putea fi utiliza, prop tune Koelsch, atat in depresie, cats In tulbu-ri de stres, postraumatic, unde au {ost constatate micgorarea volumului formatiunii hipacampice, prin plerdere de euroni la acest nivel gi un bloca) at neurogenezel in hipocamp (Warmer Scheneiat gi Duman, 2006 - cit. de 14) 2.4. Efectele nocive ale muzicii usoare moderne (rock, tehno, disco, havy metal, ete.) (Alexandru Chiu, loan Bradu lamandescu) Date mai racente sustin efectale negative ale muzicii usoare, de tip rock, rap, ‘metal, etc. asupra tinerilor ascultatori in special de varsta adolescentel. Aceste Ctecte nocive, ca rezutat al utilizar! asidue, cu fervoare, a unei astfel de muzici ‘56 exorcita atat in plan psihocomportamental,c&t gin plan somatic ‘a. Wecanisme psihologice implicate in comportamentul tinerilor, dependenti de muzica ugoara moderna" ‘vem in vedere muzica rock zgomotoasa, cu sonoritat} generate de alaturarea chitareielectrice instrumentelor de percutio gi basilor. Ca rezultat al ascultarii facestei muzici, apare o stare de allerara @ constiinjei sublectului .cu ochil eschisi", similaré hipnozei, indusa att de sunetele metalice (heavy metal ‘sound) cat side ritmul obsedant, cu bata repetate, in contextul in care, pe EEG, Starea de constient a il face pe individ de 25 ori mai sugestibil decat in starea 4 (SARGANT). Prin acest fundal de hiper-sensibilitate, cunosout sub numele de nerve jamming”, sunt induse in congtinta multorfani mesaje care gioritica vio lent si comportamentul antisocial, iar in cazul muzici rap, unele cantece vehiculeazd mesaje misogine (SARGANT) Jn planul relatilor sociale, aderenta la aceasté muzica ¢! idolarizarea sta rurllor muziell rock, contribuie la asocierea tinerilor tani in grupuri solidare, care isi impartagese bucurille acestei muzici si promoveaza un limba, un fel de @ se imbraca gi se comporté asemanator: ascultd noaptea térziu muzica, asociind alcoolul si, adesea, drogurile cu note specitice, derivate din imitatiastarurior. Ca excese de comportament violent se citeaz cazul a doi adolescenti din Littiaton (Columbia), care, influentati de muzica violenta si de rézbunarea din ‘céntecul unui star rock, idolatizat de ei (Marilyn Manson), au impuscat 12 elev! 1 pe profesorul lor dintr-unliceu, conformangu-se “promisiunn” dintr-un cantec al intorpratulu care ameninga cA va impusca pe primul individ care i va plictsi ‘Comportamentu tinarior rocker, ca urmare a muzcil lor preferate care fi per ‘meabilzeaza la mesajeleviolentei, cbscenitai, dar uneor sia tentalilesinucideri = capita un conjnut antisocial, prin manitestarie de satanism pe care au inceput ‘le comitd in uitima vreme, datorat confinutulul blastemic al unor céntece. Tentatia cite alcoo! gi droguri devine tot mai puternicd, odata cu dezvaluiriledin pres asupra comportamentelor de acest tip @ multora din starurile idola: izate de acesti tani vn. saching.com - the negative effects ol rock music on youth De asemenea, comportamentul suicidal altinerilor cu probleme de ordin mar ital, oma} $1 consu-matori de alcoo! este inirt de preferintele lor pentru acele piese de muzica country, care cultva 0 atmo-stera deprimanta, in care acest tineri gasesc o sursa de reducere (etemera) # ansietai si depresial lor (Stack gi Gundlack). Prin mecanism de cere vicios, consumul unei asttel de muzici - Preterate in special de tinerl cu probleme emotionale, poate sa le sugereze un mijioc luzoriu de iegire ~ prin suicid ~ din noianul de dificltai in care traiesc b. Impactul somato-visceral al muzicil rock, tehno sau heavy-metal Trebuie SA subliniom faptul c& intensiotea supraiminard a majoritai pieselor muzicii ugoare actuale (hardrock, temo disco, hip-hop, rp. etc), ca § utlizare trecvent a ogi de lumini, au un eect excitant noclv asupra analiza- torifor(n primul rand acustic -hipoacuziatireretuliubitor de pop-0ck), dar §i _5upra organelor interne (inc nu S-astudiat suficient acest eect larval tutu. or organelor si aparatelon), Jn_olan somatic, muzica rock, tehno gi heavy metel produc atét modiicér clinice, ct galterarea unor marker biologic Aste, audlerea muzicii har rock produce crester ale tensiunil muscular, rec ventel cardiace gia tensiuni art ial (Uemura si Honda ~ 1996), precum si ~in special muzica tehno ~crestri ale comtizonuuiplasmatic (Gerra and Al) Spe deosebite de muzica rock, muzi- ca clasicé produce 0 crestore importanta a deformablitajilevirocitelor gi 0 descrestere semnifcativa a agregabiltlt plache-tare (Erkent et all ~ 2000), fenomen cu aplcabltate ta hiprtensivi a car cel dol marker! au 0 tendint@ invorsa de evo Efectele activatoare ale muzicii cu alurdrapida $1 cu muti decibeli pot t benefice pan la un anumit prag pent ambele tipuet de muzice: clasica si usoara (hard rock techno}, dar acest pray este recut de regu, numai de Piesole de muzica din aceasté din urma categorie, deoarace ritmal or obsedant, mereu acelag ~ acoperind urmele de metosie~ crooaza o actvaresimpatic 5 corticosuprarenaliana excesiva, necompenssté de mijioacole do contracarare uzuale (de sistomul parasimpatic, spre exemplu). Despre efectlo nocive asupra avzului ale muzicii ascultate la cascd - menjionate int-un paragrat anterior -, date mal recente reteritoare, in special la device-urile moderne (ax. MPS-player), subliniaza atingerea frecventé a unel intensitai sonore de circa 125 decal i mai avage atentia asupra pericolului do aceidente in timpul goatull, al caro rise ase simular cu celal conversailor {a teletonul mobil in acaste situati De asemenea, casetele video! DVD sau spectacolele ive, insole de muzica, pot avea efecte diametal ypuse, dupa factor inesajuut or Yar $18 Muze fzate.Electele nedorte / naive ale muzici 199 Muzica rock, rap, hip-hop, latino, etc, insoitd de texte sumare, dar emandnd agresivitate, violent, sexualitate nuda, vehiculeaza mesaje nocive, inclusiv ffecte intrinseci ale muzili. Muziea simfonica sau de camera, care acompani faz imagini cu peisaje mirifice, joaca, dimpotriva, un rol excep-tional in ind cerea unel atmostare relaxante, inductoare de efecte psihosomatice extrem de benefice; 0 astfel de asociere muzicalé cu imagini are un veritabil rol psinote- rapoutic gi este chiar folosita ca arma antistres sau mijloc auxiliar in psinodiag- nostic, aga numitu .muzicodiagnostic"(lamandescu - date nepublicat). 2.5. Muzica poate daveni un drog? (loan Bradu lamandescu) Aspectele pozit ve ale depondentol fata de muzica se centreazai pe satistac: ‘erea motivatillr biolagice instinctuale sl a celor de natura sociald (acestea din urma fling generate de nevoia de afiiere, subliniaté de cata Linton, dar §1 de ‘avantajele de ordin material, emotional, informational oferte de suportul social) ‘Motivatileoriczru individ, etunci cénd ating un nivel crescut, devin tentati stadiu in care ele mal pot fi respinse in plan comportamental, insa cng davin imperioase gi suni cu grou sau deloc respinse, genereaza senzatia de depen: dents Aceasta poate fi relativa (incompletd), ce nu deranjeaza individul de la pre- ‘cuparie sale majae, sau absolut, tunci cénd, in lipsa obiectuluisatistaceri) ‘motivate’ dorinjei nestapanite, apar reacti psihice gi chiar somatice adversive, de domeniu! patologicului, mai ales in cazul consumului de substante eutorizante (alcool drogur, etc) ‘Am facut aceasta precizare a termenilor in legatura cu nevoia de a incadra in perimetruldelimitat de till capitolulul, dependenta Ge muzica, atunci cid a exist, desi, in acest caz, am putea introduce un termen oarecum echivalent cu dependenta reletiva, ¢1 anume pasiunea. Muzica reprezirta o hrang spiritual, la fo ca gi colette arte gi constituie, esenta, un comple: de stimuli sonori (,arhitectura sonra” a doamnei de Stael), capabil sa aclioneze structurile cerebrale implicate Tn ,recompensa’ si sa de- clangeze un raspuns psino-somatic mai general (neureendocrin, imun gi viseer a), cu un rol bena'ic (in general) mult mai complex decat placerea propriv-2isa, Perceputd de subiectul ascultatr. ‘Totusi, aceasta plicere reprezint® varful icebergulul, cu care comparam etectele muzicil supra individuiul, Este elementul care genereaza tentatia de a asculta muzica, in general, gi un anumit tip de muzica (cea preterat, n special, chiar daca efectele muzicii asupra proceselor cognitive, ablitallor de comuni care si creativitatiinu sunt deloc de negliat intr-o sistematizare a crleriilor ce permit stabilirea incadrarii comport ‘mentului fanitor nuzieti pop-rock: In cea 2 consumaterilor de droguri, Verte 1. Belt (1994) enunerd urmatoarete: = consum excesiv gi toleranja crascanda (piesele pat fi din ca in ce mal194 ceptia dure" - grija de a avea mereu rezerve suficionte de muzica (,cind ajung ecasa, te buie s& porneasca muzica"); paritia unei star relaxante gi euforice in timpul ascultrii muzici, analog cu aceleagi satistactil generate de nicotina;, Stari de epuizare dupa ascultar repetate §| solicitante de muzicd (nara. rock) = Schimbarea dispoztie! $I retragerea intr-o lume imaginara si din relatille famiiae, Daca rezervam acceptiunil de drog doua trasaturi fundamentale: dependenta vasitotala (inclusiv abstinenta, in lipsa contactului cu un stimul specitie) si con: secinfele nocive pentru organism, in cazul utlizari continue a stimulului spect fic (atune! muzica poate ti considerata drog, numai daca apartine genului usor, iar in acest caz numal acelor piese muzicale zgomotoase, parcxistice, din cate ‘Goria hard rock, rap, techno, heavy metal, etc.) ale caror efecta au fost extrem de brecis redate de catre Yehudi Menunhin int-un paragrat anterior. CChiar 5 reteritor la acest tip de muzic&, uilizat in mod abuziv de cate tine, Inclusiv audierea ei la casca, mai multe ore pe zi, ca fundal sonor a celorlalte activitai, nu putem afirma cu certitudine ca intrunaste atributele droguiui, dacé fefectele asupra organismulul nu ating un grad de nocivitate (conform unor Ccercetari mal noi), pentru ca o astel de muzica ingusteaza orizontu intelectual al fanilor sai, prin monotonie tematica gi absenja a unor calital, pe care le poseda muzica cult, in cal mal inalt grad Stimularea complexa, bazata pe semniicati i culor! sau timbru, activeaza in mod nuantat.zonele corticale, Insé nu numai sistemul de recompensa, ci $1 zZonele asociative implicate in ideatie, memorie gi, mai ales, in crestivitate, Prin urmere, va tebui s@ analizam cauzele gi, mai ales, consecinjele negative ‘ale depondenfei de muzica, aceasté analiza pe efectele negative ale muziil usoare, de consum" asupra tineretulu, care o i gusta go promoveazé cu 0 tervoare si in ‘care se angajeaza in primul rand afectiv, comportament specific vrste. Pe masura ce aceasta dependent atingo un grad foarte ridicat si are etecte ‘Negative evidente ~ in plan emotional si comportamental, generand s/sau accen {wand dificult de ordin personal sau social ~ putem sé consideram ca muzica Intruneste atributele dependentei de drog De ce limitam aceasta etichetare de ,drog" doar la muzica ugoara de factura ritmiea gi bogata in decibell, in rapot cu muzica clasica? Raspunsul este simplu: efectele muzicii clasice, exerctate asupra acelora Duternic dependent de ea, cunoscutl sub numele de melomani, sunt, in mod cert favorabite gi pot ti rezumate prin trei mari clita: imoogajesc personalitatee, {rese randamentul gi dezvotta creatvitatea BIBLIOGRAFIE 1. Atkinson and Higard:Inroducere In psinologis. Ed. XVI, Smith E€, etal Editura Tepnieg, ueurest, 2008lectolenedorte/ noc ale muzici 15. Etectle nederite/nocive ale muses 2. Ball Vere, L (1999), How to conquer the adcton of rock music, Institute in Basie Life Principles, 885. *. berridge KC. \elenstein E .: What peychologcal proces mediates feeding evokes byatecica stimulation o lateral rypothalams? Behavioral Neuroscience 1961, 105: 314 Blood. A. & Zatore, RJ. (2001). Intensely pleasurable responses to music core- Jote wits acy in brain regione implicalaé in reward and eration. Proceedings of he National Academy of Scieness ofthe Unites States of Americ, 98, 11818-11823 5 Dreveis,W. C., Price, J, Baroget ME. Ae'ch, T., Todd, AO. & Richie, ME 2002) Glucose metabolism in the amygdala in depression: Relationship to diagnostic Elvype and plasma corto! levels, Prarmacclogy Biochemistry and Behavior, 71, 431- aa, ‘6. Eten G, ota: Influence of classical and rock music on red bood cel rheologizal propeti in rats, Med. Sci. Mont, 2008; 11): 28-93. evans. MM, Rub, P.A (1998), Music: a diversionary therapy. Todays OF Nurse, 6 (ah 1722. ‘cert G., Zaimovi, Franchini D. etal: Neuroendocrine responses of heathes vol umters io "techo music": elatonehipe with personality traits end emotional state. Int J Psyehophysio. 1988; 28: 99-1 ')amandascu LB. ~ Muzleoterapia eceptiva Ed |. Ed. ifomedica, Bucurestl, 2004 40. lamandescu, 1. (2009). Betrage 2um Stadium der psyehologiscnen und psyero somatisehen Wirkung von Musik aut gsunde Personen und psychosomatisch Errante in. F. Harpe; P- Martius: D. Ritsen, Fv. Spret; PB. Stalder (eg). Kunstfew. Neurobiologische Aspektekinsterischer Therapien Bern: Frank & Tinme, 8, 213-227. “t lamandesev, 18. etal (2010) Some corelatons between general affective atmos hereof the music and the nature ofthe emotions induced in listening subjcts/pations In Hampe & P. Stalder (Hreg). Mltimadalitt in den Kanstlerischen Therapien. Beri Frank & Time ip. “2 Jusin P.N., & Vast} D. (2008). Emotional responses to music: The naed to con sider underlying mechanisms. Behavioral and Brain Scince, 3, 859575, Koch, ME, Kain, ZN, Ayoub, C, Rosenbaum, SH, (1996). The sedate and anal- gesic sparing effet of music, Anesthesiolony, 88 (2) 900-206. "i. Roelseh S. Offermane K. Franake P, Cap.:O exporare a unei noi metode de c2r ‘tare in domentul muzicoerapiel. In 1.8, Iamandescu (ed). Muzicoterapia Receptiva-ed 8 lla completata gi revizula, Ed. Fundatei Ancre Saguna, Constante, 2071 Te. Kosiach, 8. (201), Towards a neural basis of music-evoked erations, Trends in Cognitive Science, 14, 131-87 7. Koelsch, 6. & Siebel, W. A. (2005). Towards a neural besis of music perception. “Trends in Cognitive Sciences, 9, 878-584 "7. Koelsh, S., Fritz, T, von Cramon, D. Y., Moller, K. & Friedeiei, A, 0. (2006) Investigating emotion with music: An fMRI study. Human Brain Mapping, 27, 299-250. “f. Koalsch, S. Fri, T, von Cramon, D.¥., Mile, K.. & riederch, AD. (2006) ‘nvestigating emotion with musi: An TMI study. Humen Brain Mapping, 27. 259-250. “@ Lubat-Ploza, 8, lamandescu, 18, (1987). Dimensianile psinoogice ale muziii Inroducare in muzlcoterepie, Fomeartexim, Bucur 20. Mori Davie Muzica onl” ~p. 178, Ea. Musicals, uewog, 1984 21, Negative effets of Fock music on youth: ww saching com, 22, Perham N., Wizard J. Can preference for background music mediate the irelevant sound effect? Appied Cognitive Payenoiogy, 2010; DO: 10.1002/eep. 1731, ‘28. Rabinowitz P.M, Hearing loss and personal music players. BMJ. 2010; 340(a0r20198 Muzicoterapia recoptiva 1) 61261 00110 1196m) 1261 24. Sargent W ~ The Bate of Muse forthe Mind 2003, 26. Sengewald, 8 (1995). Grundiberlegung zur Wirkungweise von Musi, Diplomarbait, Darmetact, 26. Simion L (2010) Etectele muzict asupra proceseler mnezice, Studlu experimental = Megicina Moder XVI 0 653.559 27. Spintge, R, Dron, R. (1982). Musik-Meclein, Fiecher Verlag, Sttigart. 26, Steck S.. Gundlach J. The eifect of country music on suicide Sccial Forces, September 1992, 7(1}211-218 29, Stein, M:B., Simmons, A.N., Feinstein, J. S., & Paulus, M. P. (2007) Increased ‘amygdala and insula activation during eration processing in ansity-prone subjects, ‘American Journal of Peyohatry. 164, 1627, 30, Unemura M., Honda K: Influence of music on heart rate varability and comfort = ‘consideration through comparison of musieané noise J. Hum. Ergo. 1998.27 90-38, 31. Wieser, H.G. (1999). Warum gotalt uns. Musik? Hormonien: Schlussel zum UUnbewapten, in Music Medizin-Gehin, Herbert von Karajan Zertrum, Wien 2. Wilms, H, (197) Musiktherapie bei psychiarischen Erkrankungen. Fischer Veriag StutigartPARTEA IV MECANISME NEUROFIZIOLOGICE $I NEUROENDOCRINE ACTIVATE DE AUDIEREA MUZICHCAPITOLY! 3 1 MECANISME NEUROFIZIOLOGICI 1, LOCALIZARI CEREBRALE LEGATE DE PERCEPTIA MuzICII (loan Bradu lamandescu) 4.4. Centrit ,muzic Usilzarea unor metode recente de investigatie a actvitati creierului ale unui subiect in timpul ascultarii muzicl - tomogratie cu emisie de pozitoni (PET), fezonan{a magnetic& nucieara (AMN)- a permis 0 adevarata vizualizare de catre Sbservatorul experimentator a unor mociticéri complexe, caleidoscopice, ale diverselor zone corticale ‘J Eccles (premiul Nobel) considera inca din 1987 c8 fenomenele initial acus- tice generate de muzica sunt convertite intr-o receptie complexa cu urmatoarele ‘componente: ‘senzorlalé - analizatorul acustic care culege sirul de elemente sonore emise de sursa muzici ‘acustica propriu-zisa - zonele simetrice ale lailor temporal in care sunt ‘analizate senzatile acustice ¢1 In care datele mai recente identifica o serie de aril corticale din prima clreumvolutie 2 lobului temporal, responsabile de reprezentarea frecventelor sonore sub forma une! .hari tonotopice (Warren) = muziealé proprlu-zisé ~ perceperea muzicii sub forma ei structurata (matocie, rtm, tempo, armonie, etc) situatd la omul obisnuit fa nivelul emiste- rei cerebrale dropte (,centrul muzici), iat la muzicieni - datorta implicant ‘nalizei mentale a muzici - Ila populaia japoneza - datorita bogatie\ in vocale 2 limbii acestui popor - la nivelul emisterei stang! (recente studi au nuanfat mult aceasta localizare .creapta"); ‘Testu! Wada (cit. de Wieser) confirma experimental aceasta diviziune a ‘muneii” celor doua emistere cerebrale in raport cu ,preiuerarea* muzici Injec tarea intracarotidiana stanga de amital sodic conduce la pareza membrelor ju ‘matatii drepte a corpului (controlaterala), concomrent cu tulburari de vorbire atestind atectarea emisterei cerebrale stangi (de aceeasi parte a carotidel injec tate), in care se aflé centrul limbajului al lui Broca. Pacientul nu poate canta, ‘Daca se injecteaza aceeasi substanfain artera cerotida dreapta, atunci hemi- pareza sténga (controlaterala) se insojeste de alectares (nomolateralé) a emiste- ‘ei cerebrale drepte in care nu existé centrul vorbiril, deci nu este afectat limba: jul. Pacientul poate, deci, s@ cante dar - dupa aceasta injeclie care a afectat ‘emisfera cerebrala dreapta - . muzica” Intonata decatre pacient nu este altce-20 Muzicoterapia recentiva Ve decdt o insiruire de cuvinte (textul cdnteculul) tard nici o urma de melodie. ‘Quod erat demonstrandum! intelectual-afectiva -veritabilatraire a muzicll (cu impact somato-visceral) brin participarea unor zone corticale (prefrontale, temporale) g\ a sistem{ul Umbc. Aceasté localizare . macroscopic”, pe nivela, a centrlor muzicl este, in pre- Zant, mult mai dotaliat precizaté reteritor la diversele componente - izolate Sau intricate ale muzicil In acelagi timp, specializarea celor doua emistere cere- brale in tegaturé cu modul de ascultare (.intelactuala-activa” sau -atectiva. pasiva*) a muzicii ~nu mal permite 0 delimitare catogorica a implied! ior in per Cepia si evaluarea mesajulul muzical Atel, exist ,sefele neurale care sunt implicate in procesarea princi- ppelefor elemente structurale ale muzieil dupa cum umoaza: * Emisfera cerebrala stanga - pentru analiza frecvenal (inaltimii) sunete- {or si ritmului muziei. In acelagi timp, cortexul auditiv sng interpreteaza suc Cesiunea cuvintelor sia ideilor decoditicdnd limbejul si flind considerat sediul vorbirit (centri roca). Tot la nivelul acestel emistere sunt localizate arile corti- ccale implicate in identificarea structurii unel compoziil, proces ce presupune © analiza complex8, avnd elamente izomorfe cu procesul limbajului verbal (de Cotiticarea acestuia) (Platel si colab.). Din acest motiv se poate spune c& muz/- lenli,c@ gi sublectiiantrenati (melomanti), au localizat .centrul mui" in ‘emistera cerebrala sténga (inclusiv analiza timbrulul - (Gover) des\ ~ atunci Ccénd el asculté muzica rolaxat,tar& a urmari cu atentie modul in care este ea Structurata (de exemplu, ascultarea pasiva), se pot activa prioritararile coticale e la nivelul emisferei drepte. Tot la muzicienii (mal rar la melomani) care oseda .auzul absolut’, RMN a evidentiat implicarea acaloragi zone ale limbalu- luica find sediul aceste! capacitat rare si - ca o dovada suplimentara ~ aceste pe’soane cu auz absolut au dimensiuni mai mari ale zonal temporale, respon- Sabila de descitrarea (recunoasterea) tuturornotelor muzicale (Sancar). * Emisfera cerebrala dreapta (cortexul audit drept). In urmé cu mai bine de lun deceniu se considera cd la nivelul emisterei cerebrala drepte se afla cantrii ‘muzicil intro arle corticala simetrica fata de emistera sténga in care is! au sedi! functille limbajulut. Aceasta localizare era valabila pentru indivizii ‘reptac, iar la japonezi, detorita particulartailor tonale ale imbajulu, .centrul ‘muzicil" era situat in emistera cerebrala stanga, in ulimit ani, date sistematizate de Warner (1999) tind sa limiteze implicarea ‘emisterel drepte in complexul fenomen de perceptie a muzicil doar la melodie i limbru (eutoare) (Evers si colab ), ambele avand o rezonanta atectiva majora in CaGrul trailor emotionale" generate de muzica. Pentru aceasta emotie muzi- call exista un substrat morfo-functional in cile nervoase care pleaca din emis- ‘era dreapta in sistemul limbic ghipotalamus, de la baza encelalulu modulare pluritactorila a acestei dominante emistorice face ca aa sa pre domine la femel, la ascultatorl neinstrult, char gl l@ muzicienitinen noexperi- ‘mentati (Fabio), ca gi la japonezil autohtoni (cel emigrat! se comporta la fel caMacanisme neurotiziologice 201 inaWvizil dreptaci din Europa gi SUA). De asemenea, aga cum s-a ardtat mai sus, ascultares pasiva (emoffonala) # muzicll, induce 0 activitate dominanta 2 emisterei drepte pe care autori ca Zattore gi colab. 0 localizeaza ullizand PET la nivelullobilor temporal si frontal drepti precum $i in cortexul parietal gi insular. Consecinta practicé a unor astlel de observatil neurotiziologice este repre zentaté de valoarea muzicii - ca factor antistes ~ prin activarea dominanta @ temisferel drepte gi - arin aceasta - posibiltatea de a se oferi un ragaz colellalte ‘emisfore (stangi) angrenata in istovitoare procese cognitiv-decizionale solictate de activitatea intelecuala cerutd majoritaiiprofesilor din nou! mileniv * Interdependenfa emisterica - reprezinta un fenomen natural, justificat de logile functionaritcreterlul gi avnd implicati in suplinirea unor activitai inti bate sau devenite imposible (in leziuni, de exemplu) din emistera controlaarala ‘In acelasi timp, aceasta interdependenta jusifca si taptul ca creierul este inca abil 8 extraga o Informatie reteritoare la intervalul dintre sunete (emistera ‘stanga) fara a avea rosibiltatea procesérii melodie de cate o structura intacta (emistera areapta), 1.2. Interrelatille zonelor corticale gi cortico-subcorticale Projectille cortico-alamice asigura stablitatea imaginilor auditive muzicale (Roesser 51 Daly), in timp ce projecjille cortico-limbice, ca gi conexlunile to ‘bului temporal cu hipocampul, contera ascultétorului tonusul emotional con- comitent cu decodificarea mesajulul muzical. De fap, la nivel sistemului limbic are loc integrarea emotiv-instructiv- com. ‘portamentald cu elerentele bioritmice naturale, fiziologice (incluzand gi ,nterio ‘izarea" tempoului muzicii ascultate ~ consideram noi), ceea ce - in ultima in- tanta ~ explicdinfluenta muzicii asupra unor bioritmuri tundamentale response bile de temperatura corpuli, activitatea corticosuprarenalei,ciclul veghe-somn, Ca gi de activitatea rimicd a centrlor respirator si cardiac! (8. Luban-Plozza gi colab, - 1988), ‘Aceasta din urma influent a muzicil se exercité datorita apropleri localizéri ‘uclellor acustic si vagal, actional| de catre stimulil acustici pe baza propagaril ‘cestora pe calle cotico-subcorticale (cortico-limbice In special) (J. Verdeau- Pailizs gl colab. - 1995) ‘Alatur G2 alte elemente contigurationale incluse in structurile de baza ale ‘muzici (intensitate, acordurile consonante sau disonante, precum si melodia ‘sau timbrul sonor),ritmul igi exarcité gi el infivente diracte asupra sistem limbic (conexiunile ctilor senzoriale acustice cu sistemul limbic). Se mai ‘explica ~ prin ,batatorirea” unor eal neurale comune dintrearllle corte::ulul auditlv (temporal) ¢\ hipocampulul - dezvoltarea capacitatllIdeative & muzi- Cienilor ca $i a melomanilor carora ascultarea (interpretarea) trecventa a unei ‘muzici complexe le Induce formarea unui mai mare numar de .legaturi biochi ‘mice (Sancar) sau contiguratii interneuronale angrenate in’ procesualitateaa! Nuzicotorapia econtiva éndiri care, astel, beneticiaza de muzica, in caltatea acesteia de element for ‘aviv, creatiy, [a nivelul actvitati mentale Tabelul 1. Localizéri cerebrale ale tunctiel muzicii (emisfera cerebrald dreapli —recunoagterea unur rim MINGaT (iarnivut ariel simetice ata de cea in care isi au seal, [inemistera stinga, tunstile imbajull ‘em stera cerebral 198 —_—-localizaea ,centrulul muzieal” la japonezi (datorits particulantatilorfenetice ale limbajulu si construnctiei muziei japoneze) lob pretrontant fenomene psihosomatice -axperienta mi Femojionale” sociat| in sens de rezonanta atectiva) [nipotatamusul 13. Sinestezii, halucinatli si crize comitiale declangate de muzica 'Nu sunt rare momentele descrise de auditor in care ascultarea unel anumite ‘muzel (impresioniste, de exemplu, dar nu numal) se insoteste de senzati vizusle concomitente (sinestezie audio-vizuala, ,auz coloret). lar nil compo: itor! asociau o anumitatonalitate cu o anumita culoare. Astsl, do majar cores. uncea culorii albe ta Rimski-Korsakov gi celei ros la Skriabin, tar penta ‘amandoi, fa major era asociat culoril purpurii sau re major cele galbene (Acker. [nteziuni ale lobuiui temporal (atat cel drept cat gi cel star) pot apérea crize epileptice produse de muzica (.epilepsie muzicogenieé") (Wieser) sau de com. binatil sonore asemanatoare (dangat de clopate). |nceea ce priveste halucinatile muzicale, ele pot s& apa, ata la omul nor: ‘mal irepetarea obsedanta a unui pasaj melodic) cat gi in leziunile emisterel ‘repta in cursul unor crize de epilepsie temporal {Teale aceste elemente de observatie clinica intaresc ideea localizari! mal tin stricte a perceperiielementelor componente ale muzici gi @ muzicit ca ‘ntreg~ plecnd pentru o activitate de sinteza a arillor cortieale, ca si pentru Plasticitatea modificaritor survenite a nivel cerebral ca urmare a formar tunel experiente muzicale. Acest din urm& aspect - care sustne autonomia mu ici limbajulut verbal in cursul procesériinformatilr audtive - este pe larg ilustrati de accidentele vasculare insoite de disocierea limbajului non-verbal de cel muzical (de exemplu, celebra ,amuzie” a lul Ravel sau alectarea limbajulu’ non-verbal cu pastrarea facultailor muzicale, constatate la Biten) (Brust),ecanieme nourtzilogice 208 BIBLIOGRAFIE: 4. Bever,T.G., Chiarello, RJ. (174) Cerebral dominance inmusilans and non-must: cians, Solnce, 185; 527-599, 9 Biroaumer.N. (1998) Reorganisation des Gohirns durch Musk, in MusitMedlzin- Gohim, Herbert von Karajan Zeentum, Wien My eernaré Metager, C (1994) Das Puzzlespiel der Neuronen, Bilé des w | s960SCn3Tt “Excl, J. (1985) - Preface In J. Verdeau-Pailes, 8.LubanPlozza, MO Pont Le syoisieme orei He et la pensee musisle", Fuzeau, Coray ‘5 Evers, &, Oannert, 0). Ridding, Det al (1999). The cerebral haemodynamics of music perception a transcranial Doppor sonography study, Brain, 122.7565. ‘3 Vordeau-Pailes, . Luban-Plozza, 8. Dal Pont, M. (1886). La trolsieme oil ot le penete musiale, Fuzeau, Pars Wieser, HG. Hungorbuhle, Siegel, AML, Buck, A. (197), Musicogenic epilepsy review of he teraiure and ase report with etal single photon emission computed tomog ‘aah, Eoilepsia, 98: 200-207 Weer H.G, Mazzola, G. (1986). Musical consonances and diseo-nances: ae they cistngu'shed Independent by tne ight and let hippocampi? Neurapaycholagia, 24: 80S 817 ‘9, Zatorre, RJ, Evans, AC., Meyer, E, (1894) Neural mechanisms underh-ing melod le perception and memery for pitch. Neurasey, Apr; ‘4(4): T9051 2, O EXPLORARE A UNE! HO! METODE DE CERCETARE I) DOMENIUL MUZICOTERAPIE! (Stotan Koelsch, Kristin Otfermanns si Peter Franzke) Sumar Auditia, dar gcrearea muzicll, activeaza o multitudine de structuri cerebral, ‘ale caror implicare are aparent etecte benefice asupra sénatail psinologice si fizioiogice a indiviilr. In acest capital vor trace pe scurt in revisté anumite texperimente de neuroimagisticé functionalé ce vizeaza legatura intre muzica ¢! ‘moti §1reprezinta un argument asupra faptulul c@ errojile provocate de muz Tea pot schimba activitatea in practic toate zonele esentiale de procesare ‘emotionala, Vom enumera apoi tunctlle sociale care sunt implicate automat ¢1 fara fort atunci cand oamenii creeazé muzica. Impicarea in aceste func! sociale satistace nevolle umane de baz&, este o parte din oeea ce ne face pe no: ‘Umani geste 0 sursé importanta pentru placere si eric. in final, vom prezen: ta 0 nova metoda de muzicoteraple, inclusiv un studis empiric de explorare a flectelor crear de muzicd, Rezultatele noastre arata c& producerea muzicit 7 Traducere Peitoleg Loreta Popa204 Musicoterapla racoptva ‘amelioreaza dispozitia indivizior comparativ cu cea a unui grup de contol Aceasta metoda de muzicoteraple este promitatoare pentru incurejarea dez- voltari uterioare a tratamentului tutburarilor afective gi poate Ti flosité atat in studile simplu-orb, cat si in cele dublu-orb pentru cerceterea medicala empirica, bazata pe dover! Cuvinte-cheie: muzica, terapie, neurostiings, emofie, cognitie social, depre- sie ‘ot mai muite dovez! indica faptul c& producerea muzicil, dansul sau chiar ssimpla ascultare a muzicll activeaz8 o multitudine de structuri carabrale impli- cate in procesarea cognitiva, senzori-motorie i emotionala (Koelsch & Siebel, £2006; Koslsch, Siebel, & Fritz, 2010; Zatorre, Chen, & Penfune, 2007). Cu toate acestea, existé incd 0 lipsd de cercetari sistematice de inalta calitate care s& investigheze posibilele efecte benetice ale implicéril acestor procese in sana- tatea psinoiogic’ gi fzilogica a indivizlor, Corelari intre structurile sistemelor limbic si paralimbic $i emotiile determinate de muzica in cazul majoritaii oamenilor, muzica are capacitatea de a influenta puternic emote gi cispozitia, iar asemenea etecte se regasesc printe principalele argu- mente in favoarea. producer ascultarl muzici (pentru o recenzie a se vedea -Juslin & Vastfjal, 2008). Neuroimagistica functionala gi studlile asupraleziunilor ‘au demonstrat c& emotile starnite de muzica implica structur esentiale ale pro- ‘cesarii emotionale (aga cum va fi discutat in randurile ce urmaaza), argumen- ‘and pentru notiunea conform céreia emotile muzicale cunt emoti reala (gl nu doar simple iluzl), comparabile biologic cu emotiile cotidiene (a se vedea Juslin 4 Vastfall, 2008; Koelseh, 2010; Kaolsch at al., 2010). Acesta efecto asupra ‘emotilor reprezinta 0 baz’ importanta pentru o posibilé utiizare a muzict In tratamentul patologiel autoimune, endocrine si @ sistemului imun in general, tinand cont cd activtatea acestor sisteme se afla sub controlul modulator al pro. Cceselor emotionale (Dantzer, O'Connor, Freund, Johnson, & Kelley, 2008; Koelsch & Siebel, 2005). Aceasta sectiune va explora rezulttele studillor de neuroima- Gistica functionala asupca muzicil gi emojillor, iustrénd faptul c& activitatea Structurilor esentiale ale procesaril emotionale poate fi modulata de emotile Ccauzate de muzicd (pentru o analiza a efectelor endocrine gi imunologice ale ascuttait muzicil gi ale producerii muzicil gi dansulul, a se vedea Quiroga Murcia, Kreutz, & Bongard, in curs de tipsrire), |n coea ce priveste procesarea emotional, studil anterioare de neuroimagis- tic functionala au demonstrat ca ascultatul muzicii poate avea electe asupra activitaii tuturor structurlior limbice gi paralimbice (adica asupra structurilor ‘esentiale ale procesarll emotionale) atat la muzicieni, cét gi la aga-numiii non: ‘muzicieni, Folosind tomogratia cu emisie de pozitroni (PET), Blood etal. (1999) ‘au lnvestigat réspunsurile creierului asociate cu valenta stimulior muzical,Macanisme nourtizilogice 205, ‘Stmuli au variat in functie de gradul lor de (permanenta) disonanta si au fost perceputi ca mai mult sau mai putin neplacut (stimuli cu cel mai inalt grad de tisonania permanenta au fost apreciati ca fiind cei mai neplacuti). Variaile plicere’ neplacere au modificat activitatea in cortexul cingulat posterior subcalosal, la fel ca gi intr-un numar de structuri paralimbice: nepldcerea ‘rascinda a corespuns activarllor girului parahipocampic (¢repl), in timp ce sen. zella de neplacere descrescénda a fost corelata cu actvarile cortexuui fronto- polar 1 orbite-rontal, Nicio activare a structurilorlimbice centrale ~ cum ar fi Amigdala - nu a fost observat8 in acet stu, poate din cauza ca stimuli au fost prezentali sub control computerizat,far& expresie muzicala Cu razultate diferite de cele prezentate mai sus, int-un alt experiment PET, Blood si Zatorre (2001) au folosit muzica naturalista pentru a evoca trairi profund agroabile, ce implicau ,infriguréri" sau ,fior pe gira spina. Paricipantiorle-2 fost prezentata 0 meladie care facea parte din muzica lor preterata (folosind sim: ‘le Inregistrari pe CD; ca 0 condifie de contol, participant au ascultat melodia Dieferata a altul subiect). Intonsitatea crascanda a fiorlor a fost corelata cu ‘regter ale fluxului sangvin carebral regional (FSCr) in zone ale creierul despre care se crede ca sunt implicata in résplata gi emotie, incluzand striatumul ven: tral (posibil nucieul accumbens, NAc; a se vedea de asemenoa urmatoarea secti- une), insula, cortexul cingulat anterior (CGA), cortexul orbito-tontal si cortexut prefrontal medial ventral. Autorii au gésit de asemenea diminuéri ale FSCr in amigdala, precum $i in hipocamp, asociate cu o intensitate crescandé a fiorior. ‘Astfel, schimbari In activitate au fost observate in structurile centrale ale sis temulul limbic! paralimbic (ex. amigdala, NAc, CGA si hipocampul. Acesta a fost plimul stugiu demonstrand modularea activtatit amigdalei prin intermediul rnuzicll,rezultat considerat important din dou considerente: primul este acela ‘A a Sprijinitipoteza conform céreia muzica poate induce emotii.eale" si, ast fal, emotile stamite de muzica nu sunt simple liuzl, avénd in vedere c€ activi tatea structurilor esentiale ale procesali emotillor a fost modulata prin muzica (pentru detali, a se vedea Koelsch et a, 2010). In al dollea rand, a consolidat eza empiricd pentru abordarea muzicoterapie! in cazul tratamentului tul- ‘burailoralective precum dopresia si anxietatea patologica, deoarece aceste tul- ‘burdri sunt partial legate de disfunctia amigdalei (Drevets et al, 2002; Stein, Simmons, Feinstein, & Paulus, 2007) Un studiu realizat cu ajutoru imagistici prin rezonanta magneticé functional (AM) (Koelsch et al., 2006) a demonstrat faptul c& schimbarile in activitatea ‘anigdalel, stiatumulul ventricular §|hipocampulul pot fi determinate de muzica chiar $1 Tn lipsa foeiorIntangi simi de inavizi, Acelstudiu (Kodsch, Fritz, von ramon, Miller, & Friederici, 2008) a comparat raspunsurie creierului fala de ‘elodille instrumentale vesele (interpretate de muzicieni protesonist) cu cele fafa de echivalentole manipulate electronic gi continuu disonante ale c&ntecelor antarioare. Muzica nepiécuta a provocat cresteri in semmalele depandente de ‘lvelu! oxigentlul sangvin (DOS) din amigdala, hipocainp, gt parahipocampic si poli temporal (iar descresteri ale gemnalelor DOS au fost obsenvate in aceleagi208 Muzicoterapiareceptva > _____trcoteraniarecontva Structuri ca tispuns la muzica placuta). In timpul prezentarii muzicii placute Cresteri ale semnalelor DOS au fost observate in striatumul ventral (se presupune 4 in NAc) sin insula (precum gi in unele structuricortcale ce nu apartin oe uit limb sau paralimbic si care nu vor fl aduse la cunostinta ali). Po Langa ‘tudiile mentionate de Blood si Zatorra (2001) si Koalsch etal. (2008), mai multe } alte studi de neuroimagistic8 functionala (Ball sta, 2007; Baumgartner, Lute, Schmit, & Jéncke, 2006; Eldar, Ganor, Admon, Blaich, & Hendler, 2007: Koelsch, ‘Sammier, Jertschke, & Siebel, 2008; Lerner et al, 2008) si studi asupra losin, Milo (@.g., Gasselin, Peretz, Johnsen, & Adolphs, 2007) au ardtat implicarca i amigdalel in raspunsurile emotionale la muzica (pentru o trecore in revista.» eo vvedea Koolsch, 2010; Koelsch, Siebel, & Fritz, 2010), ; Comparata cu studile care investigheaza coreléri naurale ale emotiai cu stim- tut iterit de cet muzicali (ex. fotogratii cu valonta emotionala sau stimuli Care tee. Ompenseaza sau pedepsesc sublectul), imaginea furizaté de studile de na roimagisticd functionala asupra muzici si emotilrreleva o informatie impresion. anta: numa studilor care raporteaza schimbéri in activtatea hipocampulu) {anterior) (load & Zetorre, 2001; Baumgartner et al,, 2006; Elder et al. 2007, Koelsch et al, 2006; Mitterschitthaler, Fu, Dalton, Andrew, & Wiliams, 2007) este remarcabil de mare. Echipa noastra a argumentat anterior (Koelsch et al., 2010) ‘aptul c& hipacamput (poate In mod deosebit irmatiunea hipocampica anteioa’2) ; Jaca un rol imortant in generarea emotilor pozitive (cum ar fi voiosia si ferictea) 81 ¢8. In vizlunea noastra, una dintre cele mai mari puter ele mu2icii este aceon 8 @ evoca activitatea hipocampica legata de asemenea emotil (a se vedea de ‘asemenea Koelsch, 2010 pentru detali). Schimbarile da activitate in formatiunea, hipocampica (anterioara) determinate de ascultarea muzicii sunt relevante pentru ‘muzicoterapie, ceoarece pacientil cu depresie sau tulburare de stress post tray ‘matic (TSPT) prezinta o micgorare in volumul formatiunithipocampies (asociaté co © plerdore a nesronilorhipocampulu g cu un bloce| al neurogeneze! in hipocam, \Warnee-Schmict & Duman, 2006), ar indivizil cu o capacitate scazuta de a produce moti pozitive arezinté madiicari reduse ale activi hipocampice ca raspuns la muzica (Koelsch et al, 2007). Aste, se poste presupuna ca muzicoterapia poate ‘4 ajuto la (a) reanimarea actwvitai a nivel nipocampic,(b) prevenirea mort nou. ‘onilor hipocampului gi (¢) deblocares neurogenezel in hipocamo, ‘mad asemanator, avind in vedere faptul c& amigdala si NAc functioneazd ‘anormal la pacientii ce suferd de deprosie, rezultatele studiior ce eu arétat ‘modularea activitati acestor structuri au condus la ipoteza ulilzarii muzic in Scopul moditiczrl activtai lor (ie prin ascultarea, tle prin producecea muzici), _ameliorénd astelsimptomele depresive, Dovezilestinice ale eficactatt maz! Cotorapiei in depresie sunt surprinzator de slabe, probabil din cauza numarviui Scdzut de studi de inalta calitate, studi randomizate, tialuri clinics (pentru 0 {edere de ansamblu asupra studilor existete a se vedea Maratos, Gold, Wang. ; & Crawiord, 2038). Cu toate acestea, urmatoare sectiuna va turnize cal putin ovada modula activittii dopaminergice realizate prin ascultare a muzici de tre indivizi sanatogirofizilonice Muzica si activitatea neural dopaminergica (0 serie de studii a raporat pana in momentul de fat faptul c& ascultatul muzicli plécute activeazé stucturi cerebrale implicate in recompensare si in ‘cunoasterea placeril. Blood & Zatorre (2001) au ardtat ca striatumul ventral (prob- ‘bil componenta acestula, NAc) este implicat in raspunsuri intons placute la ‘muzica. in mod similar, un altstudiu PET al iui Brown, Martinez & Parsons (2004) 4 indicat c& activarea striatumlui ventral in timpul ascultaril a doua piese muzi tale necunoscute gi pllcute contrasteaza cu starea de repaus (muzica plécuta acliveazs de asemenea cortex! cingulat subcalosal, insula anterioard si partea posterioaré a hipocampulul). Acivarea striatumului ventral ca rAspuns la muzi a placuta a fost de asemenea observata in trei studi care au utlizat IRME (Menon & Levitin, 2008; Koelsch et a., 2006; Janata, 2009). dintre care unul a stabil cB activarea striatumului ventral este conectata cu activitatea gin aria tegmentala ventrala (ATV) gi din hipotalamus (Menon & Levitin, 2008; in acel stugiu, faspunsuri la melodii normale au fost comparate cu echivalentele sintet- zale 3i neplacute ale acelor plese). Acoasta sugereaza eA schimbérile hemodi namice observate in striaturul ventral reflect actvitatea dopaminergica: NAc ‘esto parlialinervat de neuroni dopaminergici din bulbul cerebral (locaizat\ In principal in ATV, precum gi in substanta neagra) si este o componenta a asa- humitului .circut de recompensare” (Berridge, Fobinson & Aldridge, 2003) Acest circut include proiecit de la nivelul hipotalamusulu lateral, intermediate de tasciculul medial telencefalic, spre calea dopaminergica mezolimbic8, incluzdnd ATV-ul cu proiecti spre NAc (Bjorklund & Dunnett, 2007). Sprijin ult: ror pentru ipoteza conform céreia schimbarile hemodinamice din striatumul ven tral (raportate in studile lui Bood & Zatorre, 2001; Koe'sch at al., 2006; Brown ot al, 2004; Menon & Levitin, 2005; Janata, 2009) implica activitate neurala dopaminergica reiese dintr-un studiu PET recent (Salimpoor etal, 2008). Acesta arata ca placerea provocata de muzica (inclusiv senzalia de tori") conduce la legarea mai intens& @ dopaminei in NAc Un aspect important este aceld ca actvitatea in NAc (ca i activitatea in pal- \idumul ventral; Berridge et al, 2008) poate fi corel cu experimentarea placeril in contextul motivatiei gi recompensei - de exemplu, in timpul procesului de Lurmarire gi atingere a unui obiectiv, in momentul in care se ivaste un stimulent 00a ce privaste valanta (pozitva sau negaliva), excitajia gi gase femotii de baza alese (fericit, nerves, dezgustat, axlos, trist, surprins). Valenta gi excitatia au fost mAsurate folosind manechine de auto-evaluare modificata (9 uncta) (SAMs; Bradley & Lang, 1994), iar emofile de baza au fost obfinute folosind scalele Likert, vaiind de la 0 (, doc") la 8 (,foarte puternic). Tnainte si dupa sesiunile muzicale, participantii av completa varianta scurta (35 de item) a versiunii germane POMS, 0 masura a stressului psihologic, con- stand din patru scale ,depresie/ anwietate", .fatigabilitate”, .vitalitate” sir tebiltate™ Anterior experimentulul, participant au fost rugati s8 completeze Scala de Alexitimie Toronto (Toronto Alexithymia Scale, TAS-26; Kupfer, Brosig, & Braner, 2001). S-au realizat de asemenea electrocardiograme de repaus (ECG) 9 =