STUDIUL PRIVIND CALCULUL UNOR INSTALATII DE TRANSPORT

PNEUMATIC AL FLUIDELOR BIFAZICE

Nicolae Ionel prof. univ. dr.ing. Universitatea Ovidius din Constanţa

Dumitrescu Simona asist. univ. drd. Universitatea Maritimă Constanţa

Rezumat Transportul pneumatic este des întâlnit în industria chimică, alimentară în transporturi,
construcţii, agricultură şi are la bază principiul antrenării particulelor de material solid de către un curent de aer
care se deplasează cu o anumită viteză printr-o conductă.
Abstract Pneumatic conveying is common in the chemical, food, transport, construction, agriculture and
based on the principle of solid particle entrainment by a stream of air that moving at a certain speed through a
pipe.

Transportul pneumatic este des întâlnit în industria chimică, alimentară în transporturi,

construcţii, agricultură şi are la bază principiul antrenării particulelor de material solid de către un curent
de aer care se deplasează cu o anumită viteză printr-o conductă.
Transportul pneumatic efectiv se face prin transportul şi manipulare a particulelor prin care se
creşte rata de încărcare-descărcare cu până la 150 %, se elimină pierderile prin operare, se elimină
aproape complet deformarea mecanică, cunoscută sub numele de spartură, aceasta fiind o caracteristica
de bază pentru comerţul modern cu materiale granulare sau pulverulente de calitate.
Sistemul pneumatic este o necesitate pentru a fi competitiv în operare şi pentru a satisface
cerinţele de exploatare, pentru eliminarea poluării mediului, deoarece vechiul sistem de transport prin
banda cu racleţi şi elevator cu cupe mecanice, prin operare produce mult praf şi afectează mediul
conform datelor statistice oferite de Direcţia pentru Protecţia Mediului.
De asemenea, noul sistem reduce costurile prin operare manipulare cu până la 50 %, necesită
un număr redus de personal , nemaifiind nevoie de: mecanic de bandă, electrician de bandă, ş.a.
Noul sistem de transport vine cu o noutate în domeniu, sistemul de răcire pe bază de O2,
asigurând o temperatură optimă de înmagazinare şi păstrare până la livrarea materialelor granulare,
optimizand calitatea si cantitatea, pentru ca se mentine prin sistemul de reglare a temperaturii, o
umiditate cât de cât constanta care nu fluctueaza cu mari procente cantitatea de la recepţie până la livrare.
Transportoarele pneumatice asigură transportul materialelor în vrac, cu granulaţie mică, pe orice
direcţie şi traseu, pe distanţe relativ mari, până la 1 km pe orizontală şi 50 m pe verticală.
Transportul se efectuează pe o conductă prin care circulă un amestec de material şi aer ca agent
de transport, datorită diferenţei de presiune realizată la capetele acesteia.
Ajuns la destinaţie, amestecul de material şi aer este separat astfel încât materialul transportat
este depozitat într-un siloz, iar aerul, după ce a fost curăţat de praf, este evacuat în atmosferă. Acestea
prezintă simplitate constructivă şi de exploatare, asigură răcirea materialului în timpul transportului,
asigură capacităţi de lucru mari de până la 250 t/h, dar necesită un consum ridicat de energie.
Sistemul pneumatic se utilizează pentru cereale, ciment, carbune etc. exista trei tipuri de
manipulare pneumatică:

sistemul prin generarea vidului şi aspiraţie (fig. 1);

sistemul prin generarea presiunii şi refulare;
sistem care combina cele două sisteme anterioare în unul singur.

Sistemul prin generarea vidului este o construcţie simplă şi nu are pierdere de marfă în
timpul manipulării, dar consumă multă energie faţă de celelalte sisteme.
 Există instalaţii de cheu pe calea de rulare care au la baza portal, turnul de susţinere a
tubulaturii şi masinile propriu-zise de vid şi presiune.

Fig. 1 Instalatii mobile pe pneuri au productivitati de 20-40 t/h si se utilizeaza mai mult la cereale,
acestea nu suporta viteze mari deoarece se pot sfarama boabele.

Instalatiile de cheu au productivitati de 200-300 t/h, se utilizeaza la orice fel de vrac uscat
sub forma de praf care poate fi transportat in suspensie cu aer. Exista si versiunea plutitoare a
acestor utilaje cu aceleasi caracteristici ca cele de cheu.

În figurile urmatoare sunt prezentate schemele de functionare a unor incarcatoare

pneumatice de materiale granulare precum si combinatii intre instalatiile pneumatice la
incarcare si descarcare. Masinile combinate sunt foarte utile si pot si aranjate in mai multe
moduri similar celui prezentat.

Capacitatea in acest caz este de 150 m3 determinata de sistemul transportor existent la

depozit. Sistemul de incarcare are aceeasi capacitate ca si sistemul de descarcare si consta intr-
o rotire,ridicare-coborare si miscare telescopica.Ambele sisteme sunt controlate din aceeasi
cabina de control.
Fig. 2 Prin utilizarea aerului din atmosferă pentru transportarea materialelor granulare sau pulverulente
printr-o un conductă productivitatea este influenţată de numerosi, factorii ce reacţionează asupra
aerului şi anume temperatura şi presiunea atmosferică, umiditatea.

Calculele prezentate sunt efectuate luând în consideraţie presiunea atmosferică şi

temperatura de 20°C. Productivitatea transportului depinde de natura materialului din care este
confectionata conducta (furtunul), de gradul de prelucrare şi de natura produsului transportat.

Se calculeaza o instalaţie de transport pneumatic (cu sorb) pentru materiale granulare

de la siloz la punctul de recepţie, în cazul traseului orizontal şi vertical. Cu notatii si date iniţiale:

- debitul în greutate al materialului solid transportat: QGS [N/h],

- lungimea tronsoanelor L1-2 [m] şi L3-4 [m],
- diametrul conductei, D[mm]
- diametrul materialului, d = 0,0046 [m],
- masa particulei , m = 3,806 · 10-5 [kg],
- viteza optimă aerului] la transportul pneumatic, va = 20 ÷ 30 [m/s],
- acceleraţia gravitaţională, g = 9,81 [m/s2],
- greutatea specifică a gazului la presiunea atmosferică, γa = 12,9 [N/m3].
- constanta de înfundare, k0=3,1 · 10-5 – constanta vitezei de regim, λ‫٭‬z=0,0024
- constanta de transport, k'0=1,8 · 10 -5
γs – greutatea specifică a solidului
- coeficient de rezistenţă, CR=0,42 f =0.3– coeficient de frecare în curbă

STABILIREA PARAMETRILOR DE TRANSPORT PNEUMATIC

1. Calculul concentraţiei de transport m:
 2
 v 2 
  k 0  Fr  k 0   a  [-]
2
(1)
 gD
2. Calculul debitului de gaz (aer) Qa :
  D2
Qa   va [m3/s] (2)
4
unde: va – viteza optimă de curgere a aerului, [m/s];
D – diametrul conductei, [m].
3. Calculul în greutate al gazului (aerului) QGa:

QGa   a  Qa  3600 [N/h] (3)

unde: γa – greutatea specifică a gazului la presiunea atmosferică, γa = 12,9 [N/h]

4. Calculul debitului în greutate al solidului QGs:
QGs  QGa   [N/h] (4)
Valoarea calculată a debitului în greutate al solidului trebuie să fie superioară
cifrei impuse, funcţie de valoarea vitezei de curgere a aerului, va.
5. Calculul vitezei de regim a particulei solide în sorb, vs:
2
 va  v s    z * v s 2 
     0 (5)
 v   2 gD
 p   
unde: va – viteza de regim a aerului;
vs – viteza de regim a particulei solide în sorb;
vp – viteza de plutire a particulei :
4 g D  s a 4 g  D s  a
vp    [m/s] sau vp    [m/s] (6)
3 CR a 3 CR a

6. Determinarea timpului de accelerare a particulei pe prima porţiune dreaptă, ta:

v
1 s
1 vs
t a    ln [s] (7)
 1    vs
vs
v
unde: vs∞ = viteza de regim a particulei solide după atingerea timpului ta; s  0.95
vs

1  '
δ – este dat de relaţia:  (8)
1  '

α, β΄ - coeficienţi a căror valoare este dată de relaţiile:

v   a  CR   d 2
  va   [-] (9)
m g 4
 v  m  g
 ' [-] (10)
 d 2
a   CR
4

unde: ξv – coeficient de impact, este dat de relaţia:

z * 2 g
v   2
(11)
D vs

7. Determinarea lungimii porţiunii de accelerare a particulei solide La [m]:

  1 1    e  ta 
La  t a  v s  1   ln  [m] (12)
    ta 1  
- Pierderea de presiune în sorb şi pe prima porţiune orizontaţă:

1 Q  (v  v )
pa   si   va   a  GS s si 2
2
[N/m2]
2 g  D
3600  g 
4
(13)
ζsi – coeficientul de impact în sorb, ζsi = 2 ;
vsi – viteza de regim iniţială a particulei solide, vsi = 0 [m/s].
- Pierderea de presiune în sorb: p1 + ∆pa = pat [N/m2] (14)
unde: p1 – pierderea de presiune în sorb,
pat – presiunea atmosferică, pat = 1.013 · 105 [N/m2]
∆pa – pierderea de presiune în sorb şi pe prima porţiune orizontală.
- Pierderea aparentă de presiune pentru aerul curat pe prima porţiune dreaptă, L1 -2 :

2
L12 va
p12 *   aaer     [N/m2] (15)
D 2 g

- Pierderea de presiune reală la curgerea aerului curat prin tronsonul 1 – 2

Se calculează cu relaţia:

p12  p1  p1  2  p1  p12
2 *
[ N/m2] (16)

unde: p1 – presiunea în sorb;

CONCLUZII
Într-o instalaţie de transport pneumatic, există mai multe porţiuni de accelerare. Prima
porţiune cuprinde locul de încărcare a materialului în conductă şi lungimea de conductă dreaptă
pe care materialul se accelerează până la o viteza mai mică decât viteza de regim cu 5 %. După
fiecare curbă, viteza materialului este mai redusă decât viteza de regim şi din nou există o
porţiune de accelerare.
 În curbe materialul se aluneca deasupra peretelui asupra căruia acţionează forţa
centrifugă, iar aerul circulă în porţiunea lăsată liberă, contribuind în mică măsură la antrenarea
materialului. În timpul salturilor, curentul de aer acţionează asupra particulelor. Viteza aerului
rămâne constantă, iar viteza materialului scade.
În curbe datorită forţei centrifuge se produce separarea materialului de aer, particulele
formează un strat ce adera la peretele exterior, datorită frecării de peretele conductei, stratul de
material este puternic frânat, viteza descreşte dar influenţează în mică măsura pierderea de
presiune datorită trecerii aerului curat. După curbă materialul trebuie accelerat în tronsonul
rectiliniu al conductei.
Viteza la ieşirea din curbă nu depinde de raza de curbură şi este cu atât mai mică cu cât
coeficientul de frecare este mai mare, motiv pentru care nu se admit la aceste instalaţii curbe
din segmente, sunt indicate curbe emailate sau cu alte prelucrari care să diminueze coeficientul
de frecare.
BIBLIOGRAFIE
[1] BACK, O. - Pneumatischer Transport von Schüttgut. In: Maschinenbautechnik, Heft 3,märz 1955.
[2] BULAT , A. – Instalaţii de transport pneumatic, Bucureşti, Ed.Tehnică, 1962.
[3] DUMITRESCU, G.S. – teza de doctorat « Cercetări privind stabilirea parametrilor optimi pentru
transportul pneumatic al cerealelor”, U.M.C, 2015.
[4] FLOREA, J., ROBESCU D. – Transportul hidraulic si pneumatic, Institutul Politehnic
Bucureşti, 1979.
[5] http://www.agri-systems.com/airsystems.php
[6] http://www.christianson.com/
[7] http://www.technomill.ro/poze-diametre-standard/
[8] http://www.efirme.ro/statii_utilaje_constructii