PAUL SEGAL nt ‘LAPAGINA’ 29° Be ewe sv Col ce nu face nebunit SAIN POMPILIU DUMITRESCU | JARBA VERDE DE ACASA™ ai | RIADA a ea STEFAN CAZIMIR ceara fierbinte in urechi, Isi distruge tim- AGERE SAGETI panele, dar de luptat, nu mai lupta. Clar! el Si mi-a povestit, in soapté, privind speriat I imprejur, cum Intr-o seara, cind a urcat O, primavara, primavara, E rasfatat de vint si soarta, Pe trunchiul vremii viu altoi, L-asteapta fele si poeti pe‘acoperis sa Indrepte antena de tele- vizor, trei scarabel vinjosi i-au taiat calea, Ss CARA BE I 4 au infundat in uscatorie, avertizindu-! + c& daca se mai atinge de banca fl arunc& , ae in_magina salubritatii. Ce gingas imi soliciti iara In tolba de la sold el poarta IMPOTRIVA Si astfel, armata noastra s-a redus, din- Imagini vechi $i rime noil Teme, agere sageti. trun foc, ia Jumatate, Din dol, am ramas e. 3 unul... Totusi, n-am disperat Am tinut Purtat de adieri re, SCARABEILOR fikiad't tid Mtr otothe url $ wll vere tne find we am iesit ca o stafie si am tirft banca vreo zece metri mai incolo, priponind-o cu un Din cerul put o s4 coboare — Primiti cu suflele deschise Odata cu venirea primaverii, la blocul nostry, aici la scara B, a izbucnit un razboi civic. Ne mitraliem cu privirile, ne bombar- dam cu insulte, ne torpilam cu sicane. Nici nu ne mai salutam. In cel mai bun az, emitem nigte mirlieli, din care nu se poate infelege daca s-a zis «bund ziua» sau «du-te draculuis, Partea tragicd a problemei const& in repartizarea inegalé a efectivelor celor doua trupe beligerante: 2 contra 2 lar eu fac parte din ultimii 2 Ca stau la parter. Ih fat& La intrare. In partea dreapta. Ve- cinul intru suferinté sta in partea sting: lar conflictul a izbucnit din cauza banci Adicé, a acelel lavite traditionale, moderi zaté acum gi vopsit&, de obicei, in verde. C& omul e o fiint& sociabila, dornic de suet. Numai c& vecinii mei vor suet la umbr& Se feresc de insolatie. $i umbra nu e decit aici, pe o portiune de doi metri patrati, sub placa de ciment care acopera intratea. Foarte aproape de ferestrele unde locuiesc eu si vecinul. lar banca e tras’, tmpinsa, hired i rots, dupa mersul soarelui. Bineinteles, guetele se tin lant. Pe serii de participanti, Fara pauz& de masé, fara program de odihna. Astfel 4 ni se livreaza galagie fn flux continu. In prima etapa, preconflictuala, eu si vecinul am inceput a face unele aluzii, mai transparente, mai opace, cum c& treaba asta cu galagia nu ne place... De- geaba. Rezultat, zero. Atunci, am finut amindoi un consiliu de razboi, hotarind SA ne aparim. Vecinul, mai curajos, a deschis focul, si-ntr-o noapte a iesit tiptil sia uns banca, din gros, cu motorina Hal Hal Dimineata, scarabeli fierbeau ca mamaliga pe foc, cind i-a scézut apa. Doua scaraboaice inimoase au adus, insa, in graba galeti cu apa fiarta, peri, cirpe, perlan i, dupa blestemele de rigoare, au eliberat banca de podoab’, hotarind, ca masura de represiune, s& intensifice si sa prelungeasca orele de galagie. Convocat din nou, vecinul mia martu- risit c& el capituleaz&. SA stie de bine: igi bate scinduri in fereastra, Isi toarna lant pe care I-am legat de o pip de gaz. Hal Hal A doua zi dimineata, scarabeii fierbeau ca mamaliga (idem cazul cu motorina), iar unul din el, fcind maruntel din buze, se napusti asupra lantului, ll desfacu la repezeala si, lund banca in brate, mi-o aduse plocon sub geam. Am vazut negru inaintea ochilor si m-am intins, moale, pe canapea. Mai ales cA era un scarabeu, ‘oarecum prieten, care-mi venea in casa. Atunci, am lansat th eter, cu ultimele puteri, un S.O.S, original si tragic: S.S.P. (Salvati Scarabeu Parter-ist)... Apelul meu a fost interceptat de un radio amator din alt cartier. «Credeam c& sinteti mai inventivin zice omul, dupa ce iam relatat desfagurarea conflictului. «Nici ca ei, & trinc&neascé toati z sub ferestre, dar nici ca voi, s& mtniiti banca cu smoala (a confundat, era moto rina), ori s-o legati la dracu-n praznic, ca pe-o capré. De ce nu taiafi pricina In doud?» «Cum adic&?» |-am_ intrebat. «Plantati citiva puieti, de-o parte si de alta a cali de acces, asa cum procedém noi in fiecare primavara, c& tot in blocuri locuim, ca si vol. Anil trec, puietil devin pom, vecinii or s& alba si umbra, si soare, dupa pofta inimii, i, astia de jos, 0 s4 sc&pati de galagie. Cum de nu te-a dus mintea la atita lucru?» laca... nu m-a dus. Dar nici pe scara- beul de la etaj, dornic de umbra, nu |-a dus. Dupa ce I-am multumit radioamato- rului ent stat, mi-am zis: Grozava idee! Geniali! Uraa! Miine fac rost de doua ramuri de salcie, pun un stergar alb tn coada tirnacopului si fnaintez, cu gind de pace, in tabara dusmana. Sint sigura _¢& vor semna armistitiul si vor accepta, bucurosi, s& sadim_puiefi Totusi, pe vecinul meu dezertor nu-| iert. Nici in mormint. Dupa ce inchei pace pe frontul principal, deschid focul impo- triva lui. Dau o ciocolaté unui copil si-l pun sa-i sune cu trompeta, sub fereastra, Cind stiu c& se odihneste. Chit c& ma de- ranieazi si pe mine. Hal Ha! Merit’! Un prune vioi $i dolofan. Sageata zeului Umor! EUGEN TARU DECEPTIE G Mare faliment sentimental, desface important stoc de tandret la prefuri de reclam&. Asortat in preajma primaverii cu ce e mai gingag si mai proaspit, cu flori si cu cintece si cu vorbe-n soapta, vind totul, totul. «Se vinde la oriciney cum imbie cooperativele trec&torii sfiogi. Se. rf Vreau si rimind dugheana goala si pot si pling in voie, s meres f&r& si-mi fie rusine de toate cite le-am asezat pe rafturi, in MATE! MIHAI asteptarea ei, zadarnic. (1929) 1990000600 0000 0900006000000000000000000000000000000000 00000000 aPRIMAVERI << LEONTE NASTASE miniaturi DE APRIL PRECAUTIE Sotia_meteorologul inte s& iasi din casé: — Si pentru c4 aseara ai anuntat la tele- vizor vreme frumoasi, cu cer mai mult senin, ai grijA s& nu te vada vreun cunoscut cu umbrela asta. --Dragoste lubito, daca nu ma-nsel, Cind eu ma aflu ling tine Iti bate inima la fel... Dar numai tu stii pentru cine. VASILE COBAN INSPIRATIE DE SEZON © foarte tinara poet’ se prezint3 la redactia unei reviste cu 0 poezie dedicati primaverii. —Parc& am mai teste poezia. — Da, confirma autoarea, dar nu sem- nate de mine! In numarul pe aprilie al revistei ilus- trate «Oglinday a aparut urmitoarea povestire: «MA aflam in oras, pe la orele 11 dimineaya. Am introdus intr-un aparat ultima fist de telefon pe care-o aveam si am format numérul casci de comenzi sMercur. Mi-a rispuns 0 voce calm, plicura. — Cu ce vi servim? — As dori un pui de clefant, cam intre 60-80 kg. Si nu fie mai greu, locuiesc la etaj si n-ag vrea si-mi deran- jez vecinii de la parter. — Adresa, vi rog. In cel mult o ori vi se onoreaz’ comanda. Abia sosit acas%, m-am si pomenit cu clefiingelul Ja us. L-am introdus in apartament — puiul misura cu 5 an. mai putin decit latimea usii de In in- tare — si am plecat din nou in oras }O0C000CO il sfatuieste ina- HOBBY —In capul sotului meu nu exis in afar’ de Dacia-130. —in cazul Asta esti fericité aveti nevoie de garaj! tit undeva aceste versuri, exclama redactorul, dupa ce ci- La restaurant Sta la masa. Nu petrece, Caci bind bere cu sotia La cuprins melancolia: Una calda, alta rece.. SORIN BEIU “Kr Seva! e parere ai? Cu greu El s-a holarit sé spuna: — Sé-1 intreb pe seful meu. Y tere CUGETARILE 2 UNUI FIR DEIARBA Nu mai ce. Aesire vremea asta bund SORIN BEIU << yg < 9 a =< = z CONCURS DE PERSPICACITATE sa-i aduc ceva de mincare. La +Gostar, doud tinere vinzitoare comentau cu Pasiune ultimul episod al serialului TV de simbats seara, Cum am intrat, s-au apropiat politicoase de mine. — Ce doreste tovardsul? — Stiti, am acasé un pui de elefant si as vrea... — Sigur cd da, citi palmieri va impa- chetim? — Vreo zece buciti, dar si nu depi- geascd indltimea de 2,40 meti, N-as yrea si zgirii tavanul... — Nu avem momentan decit de la 10 metri in sus, dar vi-i pliem la impa- chetat. Cu pacisetul sub brag, am luat trolei- buzul spre casi. Vazindu-mi atit de impovarat, cineva mi-a oferit-locul-Am- ajuns cu bine la destinatie si mi-am hrinit puiul de elefant, gindindu-ma cu. ingrijorare Ja ziua and circumte- tinta lui va depasi Mitimea usii prin care a intrat. Cum am si-I scot la plimbarc > Aceasta a fost povestirea. De fapt, era vorba de testul unui concurs de perspicacitate. Cititorii urmau si ris- punds, descoperind trei inexactititi, a- dick trei lucruri, imposibile, strecurate anume in desfasurarca actiunii. Peste o lund, s-au dat rezultatcle. Rispunsurile au fost, in dnanimitate, accleasi: 1) Casa de comenzi +Mercur: nu livreazi pui de clefanti. 2) La «Gos- tay mu se gisesc palmieri de vinzare. 3) Enormul pachet cu palmieri nu pu- tea incdpea intr-un toleibuz. Redactia revistei a fost, inst, de alt pirere, asa incit nimeni dintre partici- panti nu a iesit cistigttor la concurs. Jat si cele wei raspunsuri exacte: 1 E imposibil si prinzi la telefon casa de comenzi «Mercur:. 2) E imposibil ca doui vinzAtoare sé se intrerupa din conversajie, pentru a servi uu client. 3) E imposibil si qi se ofere un loc intr-un troleibuz. Pe ling toate acestea, procurarca de clefangi si palmicri devine aproape po- sibill...TUDOR GEORGE Gilceava cugetulut cu trupul Plebeu-mi trup adesea-I mustru: C4 prea-i fard perdea placerii dat Si la chiolhanuri pururi angajat, Ca-mi fine spiritul clau: 5 Voiam si eu sé fiu un fost ilustru C-un Shakespeare si fi concurat Din cérti Mausoleu sé-mi fi durat Urmasii sé-mi fi zis Ahoe si Magistru As fi putut in rai sa intru Sa sorb ambrozie in tihna la umbra pomului de-odihn& De n-ai fi fost asa de hitru. Dar ma consider totusi razbunat: Vei fi in iad de-ai mei confrati mincat. ALEXANDRU VERONIA NU TRAGETI iN PARODISTI! Selectia de fata ar putea isca unele con- troverse. Cum bine stiti. sint poeti (Ni- chita St&nescu, de pilda) care considera parodia un gen minor, «neserios» si chiar inamical. Algii, dimpotriva, vad in ea un joc inteligent al imaginatiei (Marin Sorescu, y. volumul siu de debut), un mod de a reconstitui artistic, prin intermediul sar- jei umoristice, un profil liric notoriu (Romulus Vulpescu sau Mircea Micu). Asa- dar. parodia ar fi, in plan literar, ceea ce in grafici incearci (si uneori izbutesc) caricaturistii-portretisti. Evident, conditia parodistului nu este usoara. Aflat la rascruce de... gusturi, cind aplaudat, cind hulit, el trebuie sa fie un poet nascut, nu facut, dar, totodata, si un bun «actor», capabil adicd si inter- preteze, cu haz, o partitur’ lirick, cel putin la nivelul artistic al celui care a creat-o, Asemenea exemplare sint rare in peisajul nostru literar, de unde gi indemnul din titlu: Nu trageti in paro- disti! Mai ales cd unele poezii din aceasta pagina vor fi, nadajduim, pe pkicul cicitori- lor. In ceea ce-i priveste pe autorii paro- diagi, 7i anuntam ca, in miez de april (st de primavara) aflindu-ne, vinatul este interzis ! ey) » MANOLE AUNEANU » N-am traversat hiatul indoielii Discreta, poeziei ma divulg Din iarna mamei am mai rupt un fulg, Desi-l admir de mult pe Boticelli, NN-am traversat hiatul indoielii Totul e limita in doze mici. Frumoasa sint de-aici si pina aici. Dar dincolo de eul meu firesc, Incepe haosul, nu ma-ndoiesc. Din tot ce construiesc nu stric, Nu méa-ndoiesc de nimeni, de nimic, Incepind cu laptele baut, Totul e adevar absolut. Nici intrebari nu-mi pun pe meterez, Eu vesnic scriu si veghez. Sint starea de veghe din stele; Adorm doar in cartile mele! DAMIAN URECHE MOTEGA ,,URZIGA" MARIN SORESCU Poem optimist Uite c& am iesit din iarnd nevatémal! Muli credeau c-or sé ma dea gata ‘Cu buletinele lor meteorologice. $i ce buletine! Numai vifornife, Numai lapovite, numai troiene, Plus gripa noastré cea de toate zilele. Dar eu, desi mai debil, cum ma stiti, Am rezistat al dracului de bine $i in ciuda concertului dla de cobi Seria iarasi satire. Se vede ci am mulfi anticorbil RODICA TOTT ANGHEL DUM BRAVEANU Desen in alb © iarna cisalpind s-a despletit pe Olt. Ca nibelungul trist de spatii md cutremur. Prin cerga de Strehaia zdpada dezinyolt Imi intré dupé guler si-am inceput sé tremur. Ce gold in agonie se spinzurd de cer. Danseazé fulgi cit suta, domol si obosit, Se face frig in iepuri si-n ciute de mister? De mai stranut o datd, € semn cd am rdcit. Un castor devoreazé sonata pentru flout Si cadentat se-nclind in puls de metronom, Sub cerga de Strehaia, prin visul meu te caut. Sé fii tu castelana, far eu un majordom. MARIUS MUNTEANUBOMBA CU UMOR iINTIRZIAT Linia grafic’ a tui Benedict Ganescu tradeaza, nesmintit, un temperament histrionic. O fan- tezie neavocafeasca 3i cu hor- bote spumoase de humor pune in miscare 0 morigca tip perpe- tuum mobile, care vintura fel de fel de patdranii. Dar, desi ori- ce «story» de Ganescu are ori- cind o acoperire in valuta carac- terologic-umana, aceasta nu e extras din repertoriul proble- matic al circumstantei, cum pro- cedeazA majoritatea caricaturis- tilor. Din acest p vedere, n-ar fi de mirare dac& nici nu 8-0 fi considerind «caricaturist». © anume Seactie element de exigenta estetica, il obliga sa cauts intr-o serie de «accidente ice cotidiene» numai nu- fic comun. Dar, o- utorul isi permite lezinvolt, in aa sintagme grafice de o re bel& «seriozitate;. Trage la tin: ta, Ins nu cu cine stie ce arme cu lunet&, cu care cei mai multi, dealtfel, nu izbutesc s& ocheas- c& nici cioara din par; nu, Ga- nescu foloseste fie binecuvinta- GALERIA ,,URZICA“ tul arc cu sageti al satirei int gent sugerate, fie bomba cu mor intirziat Rar de tot mai pu- ne in mina vreunei mentalitati neprocopsite bumerangul, spre a-si gasi mai repede drumul de apoi. Totusi, amintita deja predi- pentru epic nu anuleaza rului senzatia paradoxa- 14 de «cifru» al desenelor. Caci artistul vizeaz& esentialul, e- es pagina de ornamente tertipuri trucate, printr-o ex- presie lapidara; ins una inso- lit&, in care tsi poate gasi cul- cug linistit echivocul (iaté, in- tr-adevar, o performanta!), aco- perit cu o dantela transparent de persiflare superioara. Dacd ne-am mai aminti cé Benedict Ganescu I-a ilustrat si pe «pe zevenghiuly de Rabelais (spi- itele congenere se intiInesc!), atunci s-ar pricepe mai lesne de ce toate insusirile mai sus- pomenite ale graficii lui isi trag liniile de for& dintr-un singur nucleu de creatie: acela al unui moralist. Unul cu o structura artistica ce admite caricatura numai daca stie si extraga din ~temeiurile vietii adevaruri de e- senta le privitoi VLADIMIR UDRESCUD-ALE SEMNALE WU PREA Clujenii sint in cautarea cui- va care sa aiba... prizi la fur- nizori OLTUL E DE VINA intr-o nota critica publi. cata if nr. 12/79. apa calda de ta blocurile cartierulu) Ostro- veni-Rm. Vilcea era invinuita sar fi clenevity $1 nu mai cativa Vilcea vine cu preci zarea ci apa vinovatd este Ottul. care nu s-a lenevir dar $-2 poluat, determining reducerea debrtulu) de apa pentru municipiul Rm. Vilcea Sperante se pun acum in fotosirea uner noi resurse de apa. care vor fi date in exploatare trim, it Cit priveste impurificarea 3 pelor sale. si raspundi Oltul in ac cine |-a pus si se polueze? CISTIG SAU PIERDERE? Din sesizarea unui cititor aflim c& OJT Bistrita-Nasiud foloseste autocarele din do-* tare in actiuni mai mult pa- guboase decit rentabile. in raspunsul primit de la Direc- tia turism intern din ca- drul O.N.T. ni sé raspunde la modul general. cd toate Oficiile de turism au primit indicatia s& respecte prevede- rile Decretului 277/79, orga- nizind actiuni combinate: tren-autocar. avion-autocar, vapor-autocar, autobuz-auto- car. Dar pe cine transporté autocarele (pe distanta de 200 de km. stabilita in decret) la intoarcere. dupa ce au facut turistilor legitura cu trenul, avionul, vaporul sau autobuzul? Daca transporta algi turisti, e bine; daca merg in gol. nu e bine, dar cel put 5-0 stim $i noi! ARAGAZ FARA NECAZ Aprovizionarea cu gaze | chefrate in municipiul Arad Se facea cu un supliment. de necazuri pentru posesorii de butelii_ in urma demersulu: nostru, Difectia comer- ciala a judetului Arad ne asigura ca abaterile constatate au fost prelucrate cu intregul colectiv de la depozitul de dutelii. care s-a angajat si-s) imbunatateasci att vitatea. pentru evitarea nemultumir lor populatie: Acum. 4 dens pot s& confirme: isi por precura aragaz fara sup! mentul de necaz’ TINCA SILVESTRU CU COADA, DAR FARA Pe lini campania agricold. venirea primaverii ne impune si noull, gospodinelor, 0 campanic aceea a curdteniei in locuinte. Avind nevoie de o peric ar coad’ lungi, am constatat ci in magazinele «Tehnometab aceste articole se vind doar... cu jumi- tatea, Adick numai peria, ffiri coadi. «Cozile ne vin ulterior, mi-a explicat un vinzitor. Cu un asemenea sistem de vinzare, nu ¢ de mirare c4, pentru a-si Prooura peril ca coadi (dar fir). mu prea stau inicontie Viorica Bercioiu Bucuresti CA LA DENTIST Intrind in concediu de nas- tere, eveniment cum nu se poate ne-a lisat pe topi cu gura cisca- 1, ca la dentist. Situatia dureazi de peste un an. Cind ne mai doare vreo misea, citim i noi «D-ale camavaluluir de Caragia- Ie si, de ris... ne trece. Nicolae Apetri Radeni — Vaslui FLUIERE PENTRU BILETE grabi... fluiere. Zboari biletele Brin ele de par a Siem vin ‘ George Arsene Timigoara PE DEAL PE LA CORNATEL Ja ora actual sint tot... in fas. ‘steciCAP akan oe litate sint expuse inundatiilor. Interesul constructorilor de spe- ialitate pentru lucrifrile din Cor- naqel € cam... maruntel! Dorel ici Draghi Corndjel — Sibiu IGADA DIVERSE oem tO NS IN ACTIUNE DIALOG CU CITITORII Gh. Milcomis — Simeria Intrebarea dv. ne-a solicitat in mod deosebit atentia, dar de «concluzionap, asa cum cereti in final, este foarte greu. Re- producem mai jos textul dv., Pentru persoane eventual mai perspicace decit noi: ‘Dac un om se rastoarnd cu un agregat intr-o prapastie si se lovesc im- preuni, iar la cercetéri se in- tocmeste proces-verbal _numai pentru agregat, poate fi luat in consideratie un astfel de act pen- tru ambele cazuri? Cici s-a do- vedit ch si camenii s-au lovit IULIAN PENA prin accasté cidere. Noi am zice cA un proces-verbal se in- tocmeste invers, adicd pentru om si nu pentri sagregat care, de unul singur, nu se ristoarnd intr-o prapastie! Dar poate ne inselim, oricum. pentru un ris- Puns neprdpastios am avea ne- voie de 0 sscrisoare mai putin accidentala. Gh. Ionu — Cernavoda : Nu maj este necesar si vi puneti in aplicare planul pe care I-ati ex- pus, «de a vi monta casa pe role. pentru a scdpa de conse- Ginfele eroziunii terenului. Edi- lii orasului au hotirit si treacti de urgent la executarea lucri- rilor de taluzare a solului. Spe- rim cd urgenja va fi cit mai... grabnica! losif Grosar — Radausi: in momentul cind circumscriptia fi nanciara va fi in posesia hotéririi judecitoresti care v-a dat cistig de cauzi, va fi, desigur, anulati si somatia de retinere a amenzii ce vi s-a aplicat in mod nejust. Cind mi sint birocratice, actele vorbesc... Ton Amzoin — Bucuresti: Directia de telecomunicatii a Ca- pitalei, prin cunoscutul stu for- mular tipizat, v-a adus la cu- nostingi c& cererea de reinstalare a telefonului la noul domiciliu rimine in continuare, in evi- dent’. V-ati inselat cind ati pre- supus cf stagiul pe care il aveti (21-X-1978) ar constitui pen- tru sus-numita directie. 0 ve- chime suficient de... griitoarc Riminei in asteptarea... tomu- hi LUCIA ILLES OPERATH Ey Un pactent ai policlinrcs Spite Juli pr. f om Craova 5-2 cai feat, la sears! acester mstitutn in speciaiitates chirurgie Dupe tre interventy teromnate cu suc ces, $3 constatat c@ aves. mina wsoaré As2 oe piiaa ultima Gata 2 reusit si opereze, fara anestezie, /acateie a 4 vestiare extirpind cu mare precizie banu 3 objectele ce vaioare care con lamnau buzunarele hainelar per sonaiuius Desa proba! faré cusur maves: tra in matere, iw Constantin Cimpeanu nu -2 fost recunoscut nici un tity meaical. Mat mutt (mn loc Sa se aprecieze c4 meseria este bratara de au. ful 1 s-au pus bratarr de ofel COSERIT CU... GHINION Ces mult nu-t bun, ce~ putin nu- de-ajuns. Aceasta valoroas cugetare anonimé i-2 pus intr-o incurcatura penala pe Sebastian Jigaiow care a constatat, intelept. 2 cess ce-9 face omu! cu mina lui, doa yustitva mai descurca in calilate de incasator tare Rodul aceste confuzn $-2 110 cat la 730 208 le, trebusoard ispra- wild cu ayutorul functionare: Eca ierina Munteanu, ae 2 Secta ae gospodérie comunali $1 foce- tiv Jimbolia, in decurs de opt ani. In acest rastimp '-au test numai cogan in drum, dar oi un control tinanciar (daca sta: sé fe gindesti, numa: numarina pine (2 730 203 $4 tot ti-ar creste barbs pina fa genunchi). fatre timp, cosarit s-au rarit. var in drum i-au sesit organeie ae mititie. Persoanele acestea ‘iv prea t-au purtat noroc. dovaga C2. ge acum, in fiecare zi baste in fata ochilor DE LA SASE-SASE La aormestiv lui Enache Marin mn Calarag $2 aesfagural un campronat ica! ae barbut ia care au participat 15 concurenti, din. tre ce ma: destoinic’ $i mai in bans Toca: sase, au primi varasi, ja 2 Caror vedere se spune Doar o sinque date gaze. S-2 analiza nunutios, obrectiy cu sum ge raspungere actiitates competitionala, roagele e find confiscate conform legi. in func te ge scorur, s-au aistribuit rect sase compet tor’ (Enache Marin, lite Stancis Vasile Boroghina, Gheorghe Ca- tana, Anghel Nicolae 1 Lica Vi- ctu) au primit cite 75 de zile. cantonament. Cerialti, grosul plu- tonuius, outsewern, au fost (vat: in seami doar cu amenzi in vatoare totale de 19500 te Cu acest prile au constatal ca & la barbut se dau cacia/maie. Omwu-nvaté cit traveste: 1A LUAT CU FRIG Dornici $8 afle cu ce se mai imbraca anumiti grurgiuveni, or ganele de contro’ au tras cu ochiul ge sub hainele angajat/- lor de ia intreprinderea textile «Dunareana». Mayoritates nu pre- Zentau excese vestimentare, in schimb, Gheorghe Ghitu se in- cotogménase in 55 m stofa, Euge- nia Buzatu — care avea un of la inima — se bandajase cu 20m material textil, iar Mihai Buzatu se captusise cu 24 m, luptind erie impotriva friguiui si intem- periilor atmosferice. Sa mai bata, sore, vintul, dac-o vrea! Fireste, deposedati de surplu- sul de textile, i-2 iat cu frig Culpa ie apartine: puteau si priceapé de ia inceput cA nu le va fi cala, vede al-ACTUALITATEA ILUSTRATA IOSIF NAGHIU $I MISTERUL ,,AGAMEMNON“ Desen de SILVAN La Cenaclul de dramaturgie al Asociatiei scriitorilor din Bucuresti si al revistei «Teatru, losif Naghiv a citit 0 foarte buna piesi in luctu, cu tity incitant: Misteru! «Agamemnon», dedicaté marelv' actor care a fost Toma Caragiu si a cérui personalitate !-a influentat puternic pe talentatul dramaturg. Incitante au fost si discufiile asupra lucrarii. Apreciat, initial, de unii vorbitori, ca un poem- pamflet, sau ca un eseu-satira, de aifii, pind la urma s-a convenit (grafie unor opin competente si avizate) ca Misterul «Agamemnon» este, de fapt, o farsa, scrisé cu ironie subtilé si cu un «ochi» scenic versat. Receptiv la sugestii $i interpretari (formulate, intre alti, de Traian Selmaru, Fl. Tornea, Laurentiu Ulici, Dorel Dorian, Paul Anghel, Radu F. Alexandru), losif Naghiu ne marturisea zilele trecute céa $i dat lucrarii sale «bun de pus in scena». Unde va vedea lumina rampei si, mai ales, cine va fi inter- pretul lui Agamemnon, vom afia in cutind. $i cum secre- tariatele literare ale teatrelor noastre nu prea sint asaltate cu plese de 0 asemenea valoare (am spune: dimpotriva'!), 4 sperdm c& acest «in curind» nu va fi... foarte departe. LEONTE NASTASE LA PRIMA ,,PERSONALA” Eleganta Galerie de arta din Constanta gazduieste, aceste zile, prima expozitie personala de graficé sa- tirica a colaboratorului nostru Leonte Nastase. Un moment de veritabilé confruntare directa cu publicul pentru tinarul caricaturist care, sub patronajul Comite- tului judetean de cultura si educatie socialist si al Filialei U.A.P. din localitate, a selectat circa 70 din cele mai izbutite lucrari ale sale, unele aparute in «Urzican, altele expuse la principalele saloane de umor din tara -sau de peste hotare (inclusiv cele distinse cu premii, fireste). Majoritatea desenelor din actuala «personala» sint, ns, inedite, pentru c& — merita retinut amanuntul — Leonte Nastase nu incredinteaza tiparului tot ceea ce Ti iese de sub penit&. Dar despre expozitie si autorul ei ne propunem s& revenim cu alt prile. Deocamdata, semnalam faptul artistic cu plus, addugindu-i si o... sarja grafica. Fara a fi mai buna (sau mai proasta) ca alte pelicule de gen, comedia «Singur printre prie- teni> era gata-gata sa treacd neobservata, dar vigilenta unor cronicari postati la intersectia premierelor cinematografice au semnalat-o prompt, amendindu-i pe realizatori: Cornel To- dea — regie; Dumitru Solomon si Virgil Duda — scenariul. Reprosurile au vizat indeosebi pe dramaturgul Dumitru Solomon, ca mai vechi in abrang&», desi filmul, find o creatie colectiva, fiecare are partea sa de vina (inclusiv interpretii). . SINGUR PRINTRE PRIETENI~ Desen de POMPILIU DUMITRESCU. G. CALINESCU 15 ANI DE POSTERITATE — Desi au trecut 15 ani de cind a traversat Styx-ul, marele carturar ne aminteste mereu de prezenta sa spiritual. Ba, mai mult, G, Calinescu conti- nua sa ne furnizeze surprize! lar cea mai neastep- tata pare a fi aceea de... umorist In numarul recent aparut, revista Manuscriptum publica 9 ascenete bufone» grupate sub titlul (cam sobru) Joc si meditatie, inspirate din viata de zi cu zi a Institutului de istorie si teorie literara ce-i poarta numele. Dialogul spumos, capacitatea de a portretiza prin replici si situatii comice tradeaza vocatia dramaturgica a scriitorului, iar scenete precum «Directorul, Bistriteanu» sau «Directo- tul, Chitimia, Perpessicius» ar merita s8 figureze in orice antologie umoristica. De unde se vede ca, fie si in recreatie spirituala, cind, probabil, au fost scrise aceste miniaturi, talentul nu se dez- minte... iN FATA CRITICILOR + Desen de AL. CLENCIU ACTUALITATEA ILUSTRATA TEODOR MAZILU CU ,,DOAMNA VOLTAIRE* z 9 o = 2 3 § 3 a Cunoscutul prozator si dramaturg Teodor Mazilu ne tace plicerea de a ti prezent in librarii cu 0 noua carte, «Doamna Voltaire, avind grijé s&-gi cititoril cd e vorba de schite si scene comice. Preci- zare supertiud, am zice noi, fiindcA numele auto- tulul se contund& cu umorul romanesc actual, in ceea ce are el mai putin, e drept, dar bun: subtilitate ironic’, verva satiricd, 0 stiints aparte de a situatiile pind la comicul absurd. in volumul recent aparut iubitorii genului vor reg&si multe lucrari care au vazut pentru prima oaré lumina tiparului in revista «Urzica> sau in culegerea «Perpetuum comic». Un motiv in plus de a o saluta pe «Doamna Voltaire»... Ja ea acasa! BRIGAZILE ARTISTICE iN CONCURS Texte acide i la obiect, cind conducerile intreprinderilor Inteleg critica, efectiv, ca un ajutor, iar nu ca un... affront programe «la'zi, ingenios alcatuite, cind instructorii au jn vedere rostul educatw al spectacolelor de gen; inter- pretari de calitate, cind artist amatori stiv s& imbine ta- Jentul cu munca asidua la repetitii — rata citeva concluzn desprinse la faza pe sectoare a concursulut «Opinia noas tra», destinat brigazilor artistice bucurestene. Competitia, aflata sub egida Festivalului national «Cintarea Romanie'», se inscrie ca un punct de referin{a pe agenda culturala de primavara a Capitalei. Un deziderat mai vechi ar fi acela ca formatiile Inscrise in tradilionalul concurs sa-si exprime, in prealabil, wopinian si in mijlocul colectivelor de munca din care fac parte. Mai ales ca, deocamdata, in sdlile unde evolueazé, aplau- zele sint rare, dinclipsi de... spectator. in fotografie: Brigazile artistice din Sectorut 1, in concurs! Pentru faza municipala s-au caltficat forma- tile de fa Intreprinderea «Metroui» si |.P. «lnformatiay, Directia de posta (In imagine) si Regionala C.F. Cum recenta premiera a Casei Unu, programata, de altfel, discret, la margine de Bucuresti, fara aspectacol de gala», intilnire cu protagonistii, flori si acuvint inainte», nu e nici primul si, se pare, nici ultimul rateu in materie, o Intrebare revine in actualitate: Ce se intimpia, totusi, cu comedia noastra cinematografica? Sa fi secat umorul cineastilor, sau cauzele trebuie cautate in alta parte? Ca nici in teatru nu stam pe roze cu comedia de actualitate...BASMELE UMORISTILOF Dindu-si seama i in domeniul lui a pitruns picior de om de pe tirimul celilalt, Zmeul gi pus in alerté toate antenele (nu cele colective T.V. — tip mo- bila). Zarindu-! in cele din urma pe Fit-Frumos, Zmeul se repezi asupra lui ca o furtund, gata-gata si-| doboare, dar Fit-Frumos fu- gea. fugea, de ziceai ci fl cheama soacri-sa la o sedinti de analiza a muncii casnice. Ei, $1 cind si intind’ gheara si-] sugrume, Fat-Frumos arunca © perie din care pe data a prins ase inalta o mindrete de padure. Infuriat la culme de aparitia obsta- colului silvic, Zmeul, cu palosul intro ming si cu buzduganul in cealalti, igi croi drum, mistuind arborii, fara sii pese de criza mondialé a materiilor prime. $i se apropie ameninitor de Fat- Frumos. Acesta scoase repede © batista si 0 arunci in fata — Cucule, cine ti-a dat glasul? Faci sa mi se para ca din cintec si oftat isti bucati de primavaré... Se mira Verde-mparat cel cu trup inlacramat. Vino, stai cu noi ta curte, ia palatul meu de-! vrei, Jasa piscurile-abrupte ca un zbor de cuc holtei... Auzind privighetoarea ‘s-a plins alba ca récoarea: —Nu-i o cintareafa sfinta, imparate! E-un néuc! Un taciune si-un carbune.. VASILE GHICA Zmeului. Cit ai clipi, obiectul se transforma intr-o apa nesfir- sitd, cu valuri mari si furioase. Zmeul, netinind seama de gradul mare de poluare a apei (batista fusese spalatd la «Nufrul), inotd in toate stilurile posibile posibile, gata sk doboare toate recordurile olimpice si_ajunse Fat-Frumos. Cind simi baiatul in ceafé risuflarea de gheati a Zmeului. bagi mina in buzunarul nr. 5 al blue-jean’s-ilor procurati pe sub mina si scoase o pili (nu prea mare, dar strilucitoare, pentru & trecuse prin multe’ mini), pe care o repezi in directia neinduratorului siu urmaritor. Zmeul prinse din zbor obiectul fermecat, il privi cu luare aminte si se opri brusc. Apoi, cu privirile ‘ingindurate si buzele tuguiate a mirare, sopti: «in defi am eu cu biiatul asta?!» - i“ DEMITIZARI Cleopatra ai sai i-au adus vestea cé-i lipsita total de parinty A fost prima loviturd de stat mai insemnata din CORNEL UDREA storia cum unicitatea clipei, si-i servi un pahar cu vin de Gostat, pe care _Dup eer iepurele il bau strimbindu-se ingro- _urechi se duse si se inchise in baie. zitor: mai avea. totusi, de luptat Tinji pentru deplina adaptare la situatiile igirile, tuica in buzunare $i ridick date de noua existenti. \ Cercetatorul plutea — literalmen: te — in al noualea cer, nu-i venea $P8 ined s& creadé ca, agezat comod in- @tingerii_ lui Nepomuc. tr-un fotoliu, laba peste lab’, opera vietii sale, iepurele Pafnutie ti vor- bea despre o anume stare de an- goasi care-| traversa prin toat’ bli nita, si cind spunea «traversay i crefea botisorul in chip metafi Destinul insé rimine un dat imu- abil cu caracter urit: toate promi- teau si convearga spre un succes ameritor, 0 recunoastere univer- sali, dar Ragilie Nepomuc, cu un spirit mercantil incredibil, accepta sa-| vindi pe Pafnutie — oroare — pentru doud pachete de Kent, un casetofon, nici macar original, ci licenta, si un litru de tuicd, e drept, veche, dar totusi tuicd, fire-ar ea, A mai ales ci nici detergentul pomicol Au era curat. La auzul vestii, Pafnutie, care ci- tea din filosofii scolastici, se ridica din fotoliu, isi netezi mustitile si spuse pe un ton neutru: — Auzi, Ragilie, mic burghez amirit ce esti, si nimerese la un metru de un vinator incepitor, dack mai scot vreun cuvint de aici inainte! _ Dupa care, demn, jignit, rosu in Nepomuc rinji nating, isi indesi - din umeri. Din baie se auzea dusul _ eurgind, Pafnutie opera simbolic: spila de pe blaniti orice urmi a STELIAN FILIP Venind de departe, In unghi desenat ca la carte, Pe cerul senin al primaverii, Berzele-au facut, in faptul seri, escala (Normals, Dup atita zbor Obositor!) Pe barzodromul unei mici vilcele, Incepind s& discute-ntre ele, Prile} cu care (fabulist, mi rog!), Am notat urmatorul dialog: — Unde mai stai? intreaba o surati. — Tot intr-un pom! (rispunde cea-ntrebat’) Am apartament de mai multi ani Intr-o curte, la niste tarani. Dar dumneata? — Eu mi-am flicut Un nou apartament,-anul trecut, K« Cu toate ca era gurmanda, Cleopatra a ramas pe mai departe supla si apetisanta pentru toti turistit romani care-i strabateau imperiul. —0 i fi se aplece de atita mincare! i-a spus intr-o zi medicul curant, sfatuind-o s4 treaca la dieta. Istoria @_dovedit c& medicina are intotdeauna dreptate. Cleopatra n-a supraviefuit noului pre~ parat culinar, Cobra cy smochine. Inteleptul Solomon «Wreau s& stea la noi si mama», spuse favorita si dorinfa i-a fost indeplinita. Imbratisind aceasta idee, si celelalte cadine au abuzat de generozitatea preamaritului. Lipsite de nevoi, pasnicele bunicufe aduse /a curle au prins a se amesteca in grijile statului. Pina-ntr-o zi cind, exasperat de atita harababura matriarhala, prealuminatul a spus: «Ajunge cu burlacialy $i s-a-nsurat cu o fiinta suava, despre care cel mai de incredere servitori istoria omenirii. Adam Omul acela avea nasul bont si urechile mari, dar nimeni nu si-a dat seama de slufenia lui, pina-ntr-o 2i cind, intr-un accident cu urmari pentru intreaga omenire, si-a pierdut o coasta. Galatheea Minuind ciocanul si dalta, mesterul descarna din nemiscarea marmure’ liniarele forme ale statuii. Cind trupul de amfora si-a definit conturul, sculpto- ul, contemplindu-si opera invoca viata pentru femeia cioplita. Abia dupa ce zeii i-au indeplinit, ruga, $i fluidul trairii prinse a curge prin vinele pietre sculptate, e! sesiza eroarea sa de la legea proportiilor : Frumoasa Galatheea avea gura prea mare. Intr-un stilp electric, de beton, Tluminat cu becuri de neon. — De’ce acolo? — Fi’nded m-am gindit C& astfel am si eu... confort sporit! i,urzic Spor keearkrewrarrrAe kkktktrkkekaarkae Vv. TIMOC +e ES oO MANEVRA‘ Faz petrecuta pe stadio- nul Giulesti, in urma cu aproape doua decenii, la un meci al Rapidului. Adversa- r4, echipa Progresul, dar nu pentru promovare din divizia B, ci pentru intiietatea in A. «Bancarii» desferecé poarta gazdelor printr-un gut expe- diat de (cine altul?) Banciu, omul care era parca predesti- nat s& le puna, de fiecare data, bete in roate feroviari- lor. Rapidul forteazé egalarea si incepe o adevarata cano- nada la poarta lui Mindru. Dar, o interventie miracu- loasa a acestuia, mai tirziu REFLECTII a \e y Sint unii harnici, cum s-ar spune, Constiinciosi din cale-afara, MICROBISTII Ce fac pind si-n tribune «lnsamintari» de... primavara. POMII Natura se incarca toata Cu frunze din belsug, cu flori, Corola-nalta si bogata. lar cind e meci, cu... spectatori. VICTOR HILMU Pescarul amator Cind cu zorile in circa In spre luciul apei salta Socotind ca prea-! incurcaé Si-a lasat serviciul... balta! CONSTANTIN CRISTIAN 10 SORIN SATMARI GRESITA o bara, iar spre finalul jocu- lui, capac la toate, un luft in careu al lui Nae Georges- cu fac ca scorul s& ramina neschimbat. Seria ghinioanelor trebuie, insa, sa aiba gi un sfirsit, parea a spune faza din ulti- mele minute ale meciului, cind extrema stinga rapidis- . Aparatorii — Ce e domnule, ofsaid! \ & Arbitrul nici gind sa fi flu- ierat si alearga spre Vacaru, facindu-i semne s&-si con- tinue actiunea, Prea tirziu. ei Progresul degajaseré mingea undeva in tribund... Misterul avea s& se dez- ta, Vacaru, primind o exce- —_ lege deindata; un al doilea lent pasa, scapasingurspre —_suierat, identic cu primul, buturile Progresului. Gol a- proape sigur, tribunele sar_ in picioare, dar... in acel mo- ment se aude un fluier. Va- caru se opreste din cursa, intorcindu-se spre arbitru: _ se auzi din spatele tribunei ce dadea spre calea ferata. Unde, imperturbabil, un ce- ferist continua sa dirijeze manevrele unui marfar, tras spre o linie moarta... na fost s MANOLE AUNEANU cine sparge oglinda? Se pare cd dupa accidentele de circulatie, afectiunile cardiace si cancer, locul urmator in ierarhia maladiilor ce fac ravagii printre semenii nostri il ocupa fotbalul. © dovada ar constitui-o reactia provocata de comportarea lotului selectionat, pregatit si dirijat de antre- norul Cerndianu. Brusc, intempestiv, cerneala anumitor cronicari nabadaiosi a dat in clocot, iar in rindul suporterilor pripiti s-a instalat o pagubitoare suspiciune. De alffel, noi insine am fost i, in vremea din urméa, cu scri- sori si telefoane, cerindu-ni-se sa intervenim en ole ra intirziere, intru curmarea pre- st sei anomalii. oe dorinta de a linisti spiritele, am apelat nu ™ la Federatia de specialitate, ocupata pina peste cap cu probleme teoretice si metodologice, ci la un computer programat pentru sah, capabil, deci, sA extraga, din calculul probabilitatilor, datele care ne intereseaza lata-le, in ordine cronologica: 1. Turneul si ionatei divizionare in Ame- rica latina a urmarit, pe de o parte, cristaliza- rea unui nucleu de baza al echipei ce va intra, din toamna, in viltoarea preliminariilor C.M., iar pe de alta parte, coeziunea sufleteascd a componentilor acesteia. Ambele obiective au fost atinse, dupa cum urmeaza: n.b.e. (nucleu baz4 echipa)—45%/, c.s. (coeziune sufleteasca) — 95°, media de 70 de procente per total inca- drindu-se in normele admise de F.R.F. 2 Utilitatea lungului pelerinaj sud-american s-a concretizat in partida-test cu Italia, un bun prilej pentru tehnicienii nostri de a observa (partial) c&, in atac, nu avem virfuri de lance, iar la mijlocul terenului ne lipseste un coordo- nator de joc. Cit priveste scorul realizat (1—2), el poate fi apreciat ca pozitiv, avind in vedere grupa valorica in care ne aflam, ca si criticile la care a fost supusd capricioasa «Squadra azzurra. 3. Saltul mult asteptat I-am inregistrat in prima mans& a finalei «Cupei Balcanice». Adversarul (lugoslavia), dornic sa-si onoreze locul 1 in clasamentul european 779, a tinut piept vitejeste asaltului nostru moral-volitiv. Elevii lui Cernadianu au fost mai a in atac (40' in terenul «plavilor»), iar apararea nu a cedat decit de doua ori, diferenta la care au pierdut, anul trecut, si argentinienii, in conditii similare. Mutatis-mutandis, inseamna ca sintem egali cu campionii mondiali en titre. ‘4. in sfirsit, egalul pe teren propriu cu repre- zentativa R.D.G. echivaleazd, de fapt, cu o victorie asupra.. Spaniei, eterna noastra ri- val Qaspetii veneau dupa un spectaculos 1-9 la Madrid, dar la Bucuresti nu le-a mai mers. Din cele 3 goluri marcate de ei, unul ne-a apartinut Asta denotd ca , Roberto si Irene privird in jur, pind ce gisiri ceea ce clutau: un ciosc cu ilustrate. Existd indivizi ndscuti pentru ilustrate si indivizi refractari la ilustrate. Ci dintii, cind sint in cilétorie, dacd se opresc undeva, fie si numai pentru a mai lisa motorul rurismului sa se rliceasci, se ndpustesc la chioscuri cu ilustrate si, fulgeritor, aleg, cumpira, scriu, lipesc timbrele, dibuiesc cutia postala, introduc ilustratele... Cei din categoria a doa ar vrea $i ei si fact la fel, dar nu se pot houiri, $i chiar daci purced si faci cele de trebuintit, intimpind mai intii dificultati la alegerea vederilor: «asta nu destul de grditoare, in asta nu se vede marea (sau muntele), asta e prea banal, Au ales, in sfirsit, citeva, dar n-au ce le trebuie sau nu-si amintesc adresele destinatarilor. Dac le-au scris, isi zic ci au Micut destul si amin pe a dova zi cumpirarea umbrelor. Cit despre lipit, or mai vedea dupa aceca. Iar daci au reusit si faci toate acestea, uitd st pund ilustratele la cutie si revin acasi cu ele in buzunar. Last Gi le trimit anul viitor, zic ei; le ritieese prin cas%, le arunci.. Acesta ar fi un modest ¢studiu asupra ilustratelor: «Dificul- titi de scriere ¢i de punere la cutie. Psihologia expeditoruluir 'S& vorbim si despre cei de tipul 1, niscufi pentru ilustrate, ca Roberto si Irene, pe care i-am si vizut indreptindy-se spre chiosc. Calitoreau numai pentru a trimite ihustrate. Caltoreau numai vara. Viara ¢ scurt cind traiesti doar trei luni de vari pe an. Asezati la misuta din fata chioscului, ei completau ilustrate cu ttluri academice, nume, adrese si imbritistr — Pe asta, zise Roberto, 0 trimitem profesorului Ciotola. Si incepu s& scrie. Vail S-a patat. Tocmai cind scriv unei persoane de vazii... ‘Si ce frumoasi ilustrati! Ti se fringca inima s-o arunci. — Dar nu-i nimic! zise Irene, sofia. O trimitem altcuiva! Sui? Am scris deja: Luigi. —Ei, o trimitem unui alt Luigi. Lui Luigi Fitra — Bravo! Ce am eu cu el? Mai degrabi, lui Luigi Riva. — Ce Riva? Stai, si ne mai gindim putin. $i pornirf sf murmure: Luigi... Lui — Luigi Ridammi! — Pisilogul ala?! Continuar’ si chibzuiasci. — Don Luigi? propuse Roberto. Asta era prea de tot! Don Luigi cra parohul cu care nu prea crau in relafii. Se putea spune cf nici nu se cunosteau. Tlustrata, trimisi dintr-o stafiune de renume de acesti negli- jenti enoriasi, ar fi p&rut 0 ironic... ‘Trecura apoi in revisti pe tofi cunoscutii Luigi din viaya lor. $i isi diduri seama ci mu prea tineau in chip deosebit la nici_un Luigi. Deodatd, Roberto isi aminti de un batrin unchi Luigi, de care, de multi ani, nu mai tia nimic. $i de aici urma faptul ci, Putine zile dupa aceea, batrinul unchi, care rocmai isi intocmea testamentul, impresionat ci — dupé atitia ani de uicere — aceasti rubedenie a lui face dovada c& nu |-a uitat de tot, numi unicul stu mostenitor... Traducere de V. ROBAN e@ MAPAMOND _URZICA eV 4ner.v MAPAMOND MAPAMOND lw a — Mda, am mormait intrerupind con- se pare c& aici os raminem... ce? Vite acolo, pe mal, sem- nul care indica trecerea pentru ma- sini! spuse indignata Barbara. — S-ar putea... numai c&, acel semn ar trebui smuls si pus sub roata, pina nu-s obligat s& pun eu umarul, —Nu stiu de ce te amuzi! Mi cearci o data... —N-are rost. Intelege si tu ca, cu cit accelerez mai tare, cu atit se afund& mai rau rotile in nmol. Sau poate vrei sa ma dau in spectacol in fata acestor gura-cascé adunati pe pod? la te uita citi _sint! —la toate gasesti raspuns, mor- mai Barbara, Daca m-as fi aflat acum linga un barbat adevarat, si-ar fi scos de mult sacoul gi |-ar fi pus sub roti, ca s& scoata magina la liman. — Asta ar fi o distractie in plus pentru cei de pe pod! — Si-atunci, 0 sa stam aici la infinit? —Nu stiu. In orice caz, eu ma simt ca Noe pe corabie, —Nu mai spune! Si pe mine cu care dintre pasagerii corabiei ma con- funzi? intrebé afectata Barbara. Un flacau zdravan, cu o palarie verde, striga de pe pod: —Ce-i cu dv.? V-ati impotmolit? —Stau si ma crucese cum de ati ghicit?! i-am replicat acru — Aici, la noi, se Impotmolesc multi, n- el vArer.\ MAPAMOND ADOLF BORN (Cehosiovacia) se amestecd in vorb& o batrinica, clatinind un cap de pasdre rpitoare. —S-au Impotmolit bine, spuse si © femeie voinicé, arétindu-ne cu de- getul copiilor ce o insoteau. — S-au impotmolitl... S-au impot- molit!... S-au impotmolit!.. ciripira co- piii care, nu stiu de ce, imi erau grozav de antipatici, —Nu sint rau din fire, tam spus Barbarei, dar stii ce ag dori in clipa asta? Nu stiu niciodata la ce te gindesti — Mi-ar placea si se rupa podul si toaté adunatura asta de gura-casca s& se pomeneasca in apa! Barbara ma privi cu precautie si se tetrase pe marginea banchetei. —Poate vrei un sandvis? ma in- trebi dupa un timp si, in glasul ei, pentru prima oara de cind ne cunos- team, am descoperit 0 urma de stima. —Ei, tot mai stati acolo? striga flacaul cu palarie verde. As fi vrut sa-i raspund c& am plecat e URZICA de mult, dar am preferat sA tac. Dup& figura, nu parea s& aiba simtul umoru- lui. — De ce-or fi stind acolo? izbucnira zeflemitor, la unison, copilasii ma- troanei. Pe punte nu mai ramasese acum nici un locsor liber. Parea ca intreaga populatie a oraselului se adunase ca s& se amuze de intimplarea noastra. Visul meu, in legatura cu prabusirea podului, nu era prea departe de a se realiza. — Ei, prietene, se auzi deodaté un glas tunator din directia podului, Mai vin gi altii. Apoi, citiva indivizi (am observat c& toti aveau cizme de cauciuc) s-au apropiat de noi si, in modul cel mai firesc, cu dibacie si indeminare, au scos masina din namol. Indati ce a auzit motorul pornind, gloata s-a re- tras, grabita sa-si ocupe locul pe pod. in apa, tnainta acum o frumoasa ma- gina alba. —Ce crezi, se impotmoleste? ma intreba Barbara. doiala! i-am r&spuns. Sa — Cum, unde? S& ne uitim cum se vor chinui s& jas din apa. Poate reu- sim s& gasim un locgor pe pod! Traducere de TINCUTA PLOAIE URZICA DEN W «URZICA» PE GLOB Lucrarile de gratica satiricd si umoris- tic’ aparute th «Urzica» atrag, in conti- nuare, atentia unor editori de peste hotare. Astfel, n primele luni ale anului in curs numeroase reviste de profil au reprodus, in serien, desene ale colaboratorilor nos- tri, marturie elocventi a reputatiel de care se bucuri caricatura romAneascd in lume. Sa mentionam, deci, ctteva «aparitiin recente: «Stirseh (Bulgaria) a reprodus caricaturi de Eugen Tamu si Antonica Marin; «Rohat» (Cehoslovacia) pe Vasile Crait&-Mindra; «Pavliha» (lugoslavia), de- sene de C. Ciosu, C. Cazacu, Anton Dragos; «Karuzelan (Polonia) pe N. Miro- done si Gavril Constantin; «Krokodil» (U.RS.S.) pe V. Timoc gi Nicolae Ionita. Serialul continua... SALONUL TINERILOR CARICATURISTI TG. MURES LA A IV-A EDITIE Sub egida Comitetului judejean Mures al U.T.C., cenaciul tineretului «Apollor organizeazi, intre 8—21 iunie a.c., editia a IV-2a Salonului de umor grafic, destinat Sint invitati si participe graficieni (in virsti pind la 35 ani) din toate judetele pirii, cu lucriiri originale inedite de umor grafic (caricaturi fara cuvinte, ilustratii umoristice, benzi desenate, cadre regizorale umoris- tice ete.). ‘Se pot prezenta cel mult 5 (cinci) lucrari, avind dimensiunea 35 x 50 cm, si 5070 cm, care trebuie si sjungii la organizatori pind la 18 mai crt., Adresa: Comitetul judetean al U.T.C., Cenaclil tineretului «Apollo, Tirgu Mares, Piaja Trandafirilor nr. 26, cu mentiunes «Pentru Salonul de umor, Tirgu Mures, 1980. Se vor acorda: Marele premiu, Premiul pentru cel msi bun debut, numeroase alte premii si distincpii. UMORUL SALVATOR In salile Muzeului de Arta din Craiova s-a deschis, la inceputul acestei luni expozitia «5.0.5. Natura». Impresionat de nobila stradanie a eco- logilor de pretutindeni pentru protectia mediului Inconjurator, graficlanul craio- vean Gabriel Bratu a hotarit s& le dea o mina de ajutor. Si nu o mina oarecare, ci una sigura si... Inspirata. O atesta cele 28 de caricaturi expuse gi, mai ales, afluenta de public. Se vadeste, astfel, inca © data, c& oltenii stiu s& aprecieze umorul, cind e de buna calitate, si... protejeaza mediul natural. PE BEGA IN SUS Centrul Universitar Timisoara, anunta deschiderea, la Casa Tineretului din lo- calitate, a expozitiei de caricatura si de- sene satirice, apartinind studentului Ste- fan Popa Sint expuse 40 de lucrari: grafica, pictura si arté obiecturalé umoris- tic. Dupa opiniile unor critici de arta din orasul de pe Bega, Stefan Popa se afla n evident progres fafé de prifa sa ex- pozitie personal, regasindu-se cel mai bine tn desenul satiric. Imbarcat deci, pe corabia umorului, studentul Stefan Popa navigheazd pe Bega in sus, incercind s& ajunga in... frunce. TIPARUL EXECUTAT LA COMBINATUL POLIGRAFIC «CASA SCINTEIM» (44601) PENTRU STRAINATATE, ABONAMENTE LE PRIN ILEXIM — DEPARTAMENTUL Ex PORT-AMPORT PRESA, BUCURESTI. STR 2 DECEMBRIE NR. 3 P.0.BOX 196—137 TELEX 11 226~V. COMARNISCHI Cc. CAZACU Hu TTT gi Al DANIEL IONESCU Tema (Concurs) pentru pagina 6 CARICATURISTI DESPRE“ |a numarul 6 COPILARII Desenele trebuie s4 ajunga la redactie pina la 10 mai urzica STR. BREZO'ANU NR. 23-25 TEL. 14 28 15