Dr. Ing Eugeniu Marchidanu IMPERMEABILIZAREA PRIN CIMENTARE A ROCILOR FISURATE @ Editura tehnicd Bucuresti, 1983PREFATA Ameliorarea cavacteristicitor fizico — mzcanice ole terenurilor de fun dare preocupa wn numér din ce sit ce mai mare de specialisti care active 4n domeniul constructiilor. In functie de natura terenurilor, procedecle prin care se realizeazit aceste lucréri sint diversificate atit tn ccea ce priveste echipamentele tel nice ctt si substantele folosite pentru consolidare $i impermeabilizare. In domenind rocilor stincoase, fisurate, procedeul de bazd pentru consolidare si impermeabilizare i constitute injectarea suspensiilor de ci- ment in gdurile de foraj. In literatura ichnica existd un bogat material documentar referitor la telnica injecfitlor cu suspensii, de regulé, acesta fiind inserat, sub formd de capitole speciale, in lucrari de interes mai larg Prin elaborarea Iucrarii de fata s-a avut in vedere restringerea datelor referitoare 1a tehnica injectarit rocilor stincoase tutr-un material waitar asifel incit sd satisfaca in cea mai mare parte nevoile personalului telnic care proiecteazd si executi Iucrdri de consolidare si impermeabilisere prin injecfii cw suspensii de ciment. Lucrarea este destinata unui cerc mai larg de cadre tehnice im prev euparile carora intra $i imbundtifirea caracteristicilor fizico-mecanice $i Hidraulice ale terenurilor stincoase fisurate. In primut rind, Iucrarea se adreseazé personalului care claboreazit studii geologice-ingincresti pentr proiectarea Incrérilor de cimenture prin injecfii. Totodata s-a aout tm vedere ca aceasta st aiba sin caracter practic, astfel inctt si fie util personalului care acordé asistentit telinicd a execufie precum si maistrilor si muncitorilor care executd astfel de lucréri. In acest scop, pe Hing dezvoltarea teoreticd necesaré infelegerii anu- itor fenomene care apar in timpul injectarit, im lucrare sint prezentate aplicatii practice cw privire la desfasurarea procesului de injectare Lucrarea este tnsotité de o serie de anexe in care pol fi gasite datele nece- sare intocmirii rapoartelor geologice-ingineresti, ait pentru fazele de proiec- tare cit $i pentru fara de execufie. Fiind prima incercare de sintezé, tutr-un material wnitar, @ datelor referitoare la tehnica consolidarit si impermeabilizirii prin cimentare a rocilor stincoase fisurate, cautind si ritspundd cerintelor practice ale unui cere larg de cadre tehnice, de la ingineri pind la muncitorié care exe~ cuta operatiile de injectare, férd indoiala ca lucrarea poate fi susceptibila de discusii oritice. oAcceplind acest rise s-a considerat ct dacdé cel putin tn parte lucrarca va fi utild specialistilor interesali_ in proiectarea si executia Iuordrilor de cimentare prin injectit a rocilor fisurate, aceasta represintd deja wn cfs- tig pentru tehnica lucrdvilor de consolidare si impermeabilizare. Se cuain aprecieri favorabile la adresa Editurii tehnice cave a infeles uilitatea elabordrit unsid material documentar ex caracter practic, aplicativ, inn domeniul consolidiit si impermeabilizivit prin cimentare a rocilor fisurate, acceptind publicarea lucrarié de fata. AUTORUL CUPRINS 1, DATE INTRODUCTIVE 1.1, Scart istoris al desvottaii tebnicit de cimentare a rotiorfisurate.-+-+-- 1.2, Importantalvericilor de cimentare a rocilor fisurate « 1.3. Domeniul de aplicare a injectilor de ciment 2, ROCILE STINCOASE FISURATE, CA MEDII PERMEABILE. 2.1. Elemente de microtectonict ew privire special asupra fisuraiei 2.ALL, Stressel si deformayia . 2.1.2, Deformarea rocilor sub actiunea stresulul... 2.13, Deformayit microtectonice rupturale: fisurafia,civajul, boudinajul Fisuratia, Clasificarea genetic i geometsicl a fisueiler Clivaje « Boudinajul, sees. : 2.2, Studist deformatilor microtectonice ruptursle. 23. Prelucrarea statistic a misurttarior 2.3.1. Reprezentarea grafic in diagrame reciangulace 2.32. Reprezentarea Roze fisurilor . Diagramele de puncte. Tipuri de proiccie 24, Importanta cercetivilor microtectonice pentru imperneatilizares rociee Higorate cesseesessecetssestseesereee 3, CURGEREA FLUIDELOR INJECTATE 5.1, Eeuaiile generale ale curgerit unui fluid intr fisur plana. 3.1.1. Eevatile migcasi unui suid injectat sub presiune intvofisurd orizontali.- 3.12. analogia dintre curgerea unui fluid Intro fisuri.orizontal gi curgeren printrn media granular stratiforn) <-+.-+....+-« 3.13, Spectral hidrodinamic al eurgeri laidula inject into fear. le curgeriiin functie de frecvenfa fisuilor 5.3. Deformarea elastic& @ rocilor stinevase, fisurate, sub efectul presiunii de 3.2, Variatia elementelor hidraulice injestare ooseecseeeeeeee 3.3.1, Date generale 53.32. Extinderea soluiilor Lamé ta studiul deschideri elastice a fsurilor sn totl prone de inject Ipoteze de calcul . Evaluarea deschiderii elastice & onei fsush 4, EXECUTAREA FORAJELOR DE INJECTII..... AdL, Execotarea ghurilor de foraj.-. 4.1.1, Prineipalele tipuri de sondeve utilizate la executarea forsjelor de inject 4.1.2, Condi spectice de exeeutare a ghuilor de fora) pentra inject 1 u B 4 13 15 B 1» au 2 28 30 2 38 39 39 40 404.2, Deviersa giuriior de fora)... . 42.1. Cauzele deviesti giurilor de fora}. 4.2.2, Masurarea devierit ghurlor de fora}... 4.2.3, Metode de caleal pentra determinarea devierilor Metoda arceior de cere Metoda clasica . : ‘Exemple comparative de caleul prin metoda avcetor de cere $i metoda lasiea “Analiza comporatid a remutatelor inate pein cele doud metodo Aecaled ccecsesevessesessetsessesetenesesstsessesseenees 424, Aplicarea mtode acer de cone la ealoul devieriforjelor pentra Selectarea zonelor crtice din corpo veatriior de ine pe basa fanalizel devierii gharilor de fora) --.-+.0-s-+++ . 9. ECHIPAMENTUL TEHNIC DE INJECTARE 2 Schena gener eshiamenta deinjectare... 52. Behipamentsl de suprafati . 5.2.1. Principalele tipuri de malascare pentra preparacea susperslilor. 52.2. Tipari de pompe pentru injectarca suspensilor ce 53. Eehipamentel subteran .. 5.31. Tiputiclasice de pachere foloste ta injectare Pachere cu armate prin actionaze mecanicA.-.-+- ‘Pashere ca armare prin acfonare hidraclica tau puowmaticd- 5.82, Pasher bide ov rductor rail cenit cotinn Deserierea dispozitivalsi « oe Monsarea si fanctionarea garitarii de pachere.~ 54, Echipamente auxiliare 6. PRINCIFLELE TIFURI DE MATERIALE UTILIZATB LA INJECTAREA ROCILOR FISURATE 6.1, Caracteristcile suspensiilor de ciment : 6.2 atc de ebiiaon celts dnp 6.3. Suspensit de argc si argile bentonitice. (6.4, Peincpalele proprictti ale suspenstilor de ars. 1613, Statiitatea material! inject in fsurila acfiunea curenilor subteran 166, Criterii de alogere a substantelor injectabile,..-.+..+ 7. PERMEABILITATEA ROCILOR FISURATE. oe 7.1. Criteri conventionale de evaluate a permeabilitStil roclor fisurate.« 7.2, Exprimarca absorbtiei de api in functie de cocticientul de permeabilitate.. 473, Beerminaen experimental a permed pin proce neti TA, Criteri de alegeze a presiunii de injectare...+.. - 18 9 31 81 90 a1 7 os 98 102, 105 103 105 103 107 no 110 rt i 16 46 7 120 22 23 124 27 BI 134 136 a3 137 io M4 ne 7.5, Variatia debitelor atorbite fn functie de presiunea de injectare 7.6. Probe de permeabilitate. Inregistrarea, prelucrarea gl interpretarca datclor CIMENTARES PRIN INJECTARE A ROCILOR FISURATE...-... 8.1. Prepararea suspensiei, . 5.2, Procedeul clasic de injectare a suspensior 8.3, Procedeel injectBrit simultane a mai multor tronsoane Ginti-o gawk de toraj ‘8:1. Probleme cate e pan la injecarea simeltant a mai multor wonscane dintro gaurd de fora} » cesses 8.3.2, Injectarea simatand @ mai maltortronsoane dint gaurd de fora} 8.33, Extinderes procedeutui de injectare simultend la wn grup de foraje 8.3.3.1. Prezatireaterenului de fundare pentra injectarea in blo a ‘unt panow de voal 8.3.3.2. Injectarea in bloe a winui panow de You 8.3.4, Avantajete i dezavantajele injectirii in bloc pe panouri de voal 5.3.3. Domenii si limite de aplicabilitate . 8.4, Procesul de colmatare a fsurilor fa timpul inject! suspensilor- STUDI GEOLOGICE INGINERESTI PENTRU LUCRARI DE IMPERME. ABILIZARE PRIN CIMENTARE A ROCILOR FISURATE.. 9.1, Documetarea geologict tehniea 9.2, Recunoasterea geologick ten 9.3. Cartarea geclogicd tehnic& ceo 9.3.1. Cartarea geologic tehicd in deschidert naturale. 9.3.2. Cartarea geologich tehnict in deschideri artificiale 9.4, Lori de prospectiuni geologice tehnices.....+..ee---0 9.3. Determintri experimentale in forajes...0ss0ss.s0 : 9.3. Prelucrarea gi interpretareadatelor. : 9.7. Yntocmirea, raportului geologic tehnic. Conciuaile si recomanédsile ra: portulsi geologic tehaie . pe terea, PROIECTAREA ECRANELOR DE ETANSARE PRIN INJECTARE. 10.1, Clasficarea ecranelor de etansare dupa gradul de impermeabilizare. 10.2. Eectal hidrodinamic al ecranului de etansare. 10.3, Inflventa curentilor subterant sia ecranelor asupra stablitiiteremutilor ae fandare : cee : 10.4, Criteri de amplasare a ecranelor de etangare.-.- veseeee 10.4.1. Amplasares ecranulut in fen deieituia sabres pe radierul bargjului : 40.4.2, Inclinarea ecranului de etangare in fanctie de forfa de presione care actioneazi asupra lui. 10.4.3, Efeetul conlueririi dintre bara) si terenul ena, Tegiturli barajuiul ou ecramul de etangare 10.5. Elementele geometrice ale voaluritor de inject 5 16 9 49 150 139 160 161 163 163 165 165 168, 169 13 13 m4 m4 14 1s 176 176 v8 178 180 180 183, 190 195 196 197 198, 202uy, 10 104, Pris tren vation de ies Both amare! orn de executie @ forajelor « EXBCUTARES LUCRARILOR DE INJECTARE. 111. Organizarea e fantier . Lo, fektttoss toner prlcatca, conserva epositareapicbeto. 1163, Cemgrirea 9i preluerarea datelor obginute in timpol execufiet roa 113.1, Prelucrarea datelor de permeabilitate 1153.2, Prelucrarea dateler de cimentare. 114, Foraje de control : 113, Receptia proviorie a voaturilr de injec woe 1116. Docwmentatia de arhié Ia terminarea voalurilor de injectit ILT, Urmtrires. comportiriivealusilor de iajectii puse sub sereindjhidrauticd BIBLIOGRAFIE ANENE 205 209 209 210 210 2a ai a 213 26 216 218 23 DATE INTRODUCTIVE LL. Scurt istoric al dezvoltarit*tetmtct-te-cmentare a rocilor fisurate Imbunatatirea caractetisticilor geo-mecanice si hidraulice ale tere- nurilor de fundare a constituit fntotdeauna o preocupare de prim ordin pentru constructori. Ca urmare, tehnica consolidarii si impermeabilizarii rocilor s-a dezvoltat $i perfectionat in strinsé iegéturé cu practica con- structiilor. Exploatarile miniere, prin problemele dificile pe care le intimpind datoriti infiltrafiilor de api, au constituit primele lucrari care au sti- mulat dezvoltarea si modemnizarea procedeelor de consolidare si imper- meabilizare a rocilor. In decursul timpului tehnica cimentirii a evoluat de la formele cele mai simple, de cAptugire cu mortar a golurilor si fisurilor, la, pro- cedeele moderne de injectare sub presiune in giurile de foraj a diferitelor tipuri de suspensii si solutii chimice. Tehnica cimentirii rocilor prin injectare cunoaste un domeniu larg de aplicare la diverse tipuri de constructii, dar in mod deosebit se aplica a consolidarea si impermeabilizarea terenurilor de fundare pentru bara; Descoperirea cimentului c&tre sfirsitul secolului al XVIIT-lea a con- stituit inceputul dezvoitarii tehnicii de consolidare si impermeabilizare prin cimentare a rocilor permeabile. La inceput cimentarea rocilor fisurate se realiza prin simpla tumare a suspensici in fisuri. Acest procedeu a fost aplicat cu succes pentru prima dat in anul 1850 la puful de extractie al minei Rheinpreussen din Hornberg, Germania, {in anul 1878 se face prima incercare de injectare sub presiune a sus- pensiilor de ciment in giurile de foraj. Rezultatele bune care au fost obfinute au facut ca metoda sé fie aplicata pe scard din ce in ce mai larg. Prima sintezi a rezultatelor obtinute in tehnica consolidaii si imper- meabilizirii prin injectii de ciment este prezentata intr-o ,,Dare de seam& tehnic&” in anul 1895. in anul 1907 metoda injectiilor cu suspensii de ciment este aplicaté cu rezultate foarte bune la impermeabilizarea terenului de fundare a unui baraj de 73 m inalfime. Incepind din aceasti perioad’ si pind astizi metoda injectiilor de ciment in foraje a cunoscut o larga extindere si o continu pefectio- nare, Datorita avantajelor pe care le oferi — eficacitate tehnica, pref ulde cost redus in comparafie cu alte metode, utilaje gi tehnologii de Iucru faativ simple —metodainjectirii este preferata ‘acolo unde terenul Ge fundare se preteaza la cimentare. 1.2. Importanta lucrarilor de cimentare a rocilor fisurate Daci cu citeva decenii in urma multe baraje inc& mai puteau fi amplasate in zone foarte favorabile atit din punct de vedere geologic cit § economic, astizi, pe ling’ faptul eX apare necesitatea realizarii unor Zaraje inalte, care si permit acumularea unor volume mari de apa, amplasamentele foarte favorabile din punct de vedere geologic sint Gin ce in ce mai putine. La aceasti condifie de natura geologica se adauga $i cea de eficacitate economicd, care solicita realizarea constructiilor Gu cheltuieli cit mai mici si cft mai aproape de principalii consumatoni ‘Jn lume s-au realizat multe baraje inalte in amplasamente cu conditii geologice dificile, fapt ce a impus luarea uno masuri de precautie Geosebite pentru ca acestea si poat’ Iucra in deplina siguranga in ceca ce priveste stabilitatea si funcfionalitatea. Cu toate acestea na putine sint cazurile citate in literatura cind constructii hidrotehnice importante nu ati corespuns in totalitate scopului pentru care au fost realizate. ‘Acest Incru §-a datorat in bunt masuri insuficientei cunoasteri a condi- fillor geologice din zonele amplasamentelor sau neacordarii atentiei unor particularitati geologice ale amplasamentelor respective. Sint numeroase cazuri cind barajele, desi sau comportat bine {n ceea ce priveste stabilitatea, datorit& pierderilor de apa prin infiltratii pe sub baraj si prin versantii vai fn cuveti nu sa putut acumula volumul de api preconizat. In Germania, la barajul Hennetal, executat din anrocamente, , in perioada anilor 1902—1906, inca de la darea in exploatare s-au produs infiltratii de apa prin terenul de fundare, infiltratii, care au crescut treptat ajungind la peste 1 000 I/s. Pentru reducerea infiltratiilor, terenul de fundare, alc’tuit din gresii fisurate, trebuia impermeabilizat pink Ia adincimi de peste 100 m. Calculele economice au condus Ja solutia de abandonare a acestei lucréri, considerindu-se mai avantajoas4 con- struirea in amonte @ unui nou baraj. Barajul Lingese, fundat pe gresii cenusii, fisurate, a fost constrait ‘cu material extras dintr-o cariera situat fn cuvetd, imediat in amonte de baraj. Debitul de apa infiltrata pe sub baraj, masurat la umplerea lacului, a fost de cca 8.000 m*2i desi peretii carierei, unde gresia a fost decoper- tat&, au fost cliptusiti cu beton. A fost necesar un volum mare de Iucrari de injectare a terenului de fundare, Iucriri care sau desfasurat cu inter- 12 ‘mitenfi intre anii 1930 si 1949 pentru a putea reduce infiltratiile la 2300 mp2 Incercirile de impermeabilizare a terenului de fundare la barajul Monte Jaque din Andaluzia, Spania, inalt de 72 m, fundat pe calcare jurasice, fisurate, sau dovedit fir succes, lucrarea’ fiind compromis’. De asemenea, barajul Saint Wilhelm la Derest, din Franta, con- struit pe riul Herault, nu poate refine apa datorita infiltratiilor care se produc prin terenul de fundare si prin versanfii vaii Barajul Maria Cristina din Spania, proiectat si realizat pentru un volum de retentie de 28 milicane m? iu poate refine mai mult de 4 milioane m* datorita infiltrafiilor mari care ‘se produc prin terenul de fundare foarte fisurat Cele citeva exemple preze pentru_a_scoate in evident importanta cercetarii detaliate a condifiilor geologice din amplasamentul barajului, nu numai sub aspectul caracteristicilor geo- mecanice si al stabilitatii, ci fn egalé misurd sub aspectul capacititii filtrante. Particularitifile geologice ale unei_ regiuni impun adoptarea unui anumit tip de baraj care si poati fi realizat in conditii economice avan- tajoase si in deplina siguranté de stabilitate gi functionalitate. In general, terenurile stincoase oferi conditii bune in ccea ce priveste capacitatea portant, ins din punctul de vedere al postbilitatilor de infiltrare a apei de multe ori ofer’ condifii dezavantajoase datoriti sistemelor de frac- turi gi fisuri care le strabat. Rocile fisurate dispun de 0 permeabilitate primard, datorat’. spa- tiilor intergranulare din masa roci, peste care se suprapune _permeabil tatea secundaré datorata faliilor, fisurilor precum gi suprafefelor de cli- vaj gi stratificatie, In cazul terenurilor stincoase stratificate, alcdtuite din alternante de strate cu permeabilitai primare diferite, ‘suprapunerea mai multor cai de infiltrafii cum sint porozitatea efectivé, care diferé de la un strat la altul, supratetele de stratificatie, clivajul si sistemele de fisuri, confer complexului de roci caracterul unui mediu neuniform, ceea ce complica foarte mult studiul legilor de curgere a fluidelor. Daca in hidraulica subterand s-an facut progrese importante in ceea ce priveste studial legilor de curgere a fluitelor prin imedii poroase 4 sa ajuns la solufii satisfécatoare care permit rezolvarea multor probleme, curgerea fluidelor prin medii fisurate, neomogene, ramfne in mare parte ‘© problema deschisa pentru cercetare. Deoarece curgerea fluidelor prin rocile stincoase este dictat in prin- cipal de sistemele de fisuri, un studiu microtectonic cu privire special’ asupra fisuratiei, aléturi de incerciiile hidraulice in foraje, trebuie si fie considerat indispensabil proiectirii lucrarilor de consolidare si imper- 13meabilizare a terenului de fundare a oricirui baraj amplasat pe astfel de roci. In fazele de studii geologice tehnice care preced proiectarea bara~ jelor, cunoasterea posibilitifilor de infiltrare a apei din lac prin versanfii fi $i pe sub baraj, pe baza observatiilor asupra particularitatilor lito- logice, tectonice si microtectonice, obfinute prin cartiri in deschideri naturale, lucrari miniere si foraje, coroborate cu rezultatele incercarilor hhidraulice in foraje, puturi si galerii, poate conduce la concluzii care si permiti abordarea Celor mai eficiente Solufii de diminuare a infiltrafiilor de ap prin lucriri de cimentare. 1.3, Domeniul de aplicare a injecfiilor de ciment Pentru rocile stincoase fisurate, principala metoda si impermeabilizare 0 reprezint& cimentarea prin injecti efectuati in giurile de foraj. {n cazul rocilor cu fisuri foarte fine se folosesc suspensii de materiale cu granule de dimensiuni mici, pe baz de argile bentonitice, sau solutii chimice coloidal dispersate cu fluiditate mult mai mare decit cea a sus- pensiilor. ‘In majoritatea cazurilor alegerea metodelor de impermeabilizare a rocilor permeabile constituie 0 problema dificilé si reclama studi laborioase pentru stabilirea celor mai adecvate procedee de injectare. Deoarece terenurile stincoase fisurate, in general, sint_neomogene din punct de vedere al capacitatii filtrante, in practica de santier se intil- negteo mare diversitate de situatii, cea ceface imposibild utilizarea, uunor refete si relafii de calcul bine definite pentru stabilirea parametrilor optimi de proiectare si executie a lucrarilor de injectii. In aceasti situafie experimentul joaci rolul hotaritor. Avind in vedere faptul ci reusita lucririlor de injectare se bazeazi in bund parte pe experienta personalului executant, capabil si faci pe loc adaptirile corespunzittoare ale parametrilor de injectare la condifiile concrete ale terenului, nu s-au putut elabora standarde pentru proiectarea si execufia lucririlor de cimentare. Orientarea in proiectarea si executia lucririlor de injectare se face pe baza normativelor cu caracter departamental, care jaloneaza criteriile general valabile ce trebuie avute in vedere, far a stabili inst norme obligatorii care si poati fi aplicate Ia oricare amplasament si S& cores- pund’ oricirei situafii ce apare in.timpul executiei. le consolidare sub presiune 14 2. ROCILE STINCOASE FISURATE, CA MEDII PERMEABILE 2.1. Elemente de microtectonicd cu privire special asupra fisuratiei QALA. Stressul si deformapia Stressul. Denumire consacrata in limbajul geologic efortului unitar, stressul reprezint& eforturile care iau nastere in interioral unei roci supuse unui cimp de forte exterioare. Oricareisolicitari datorate unui cimp de forfe exterioare roca fi raspunde cu o forfa de reactiune egali si de sens contrar. Cind reaul- tanta fortelor exterioare creste continuu gi ajunge s4 depigeasc& valoarea ‘maxima 2 forfei de reactiune cu care este capabili si Tispunda roca, inseamna c& rezistenta rocii este depisitd, in masiv incep sa apard supra- fete de cedare plasticd si in final se produce ruperea. Rezultatul confruntérii dintre cimpul de forte exterioare si forfele de reacfiune cu care rispunde roca este producetea deformatiilor care se pot succede de la o simpli modificare de form’ pind la ruperea masi- valu. Dupi modul in care actioneaz& asupra masei de roci, forfele exte- rioare pot produce stressuri de compresiune, stressuri de tensiune si stressuri de forfecare. Stressul de compresiune apare atunci cind forfele aplicate actioneaz’ pe acelasi suport, sint opuse gi tind si comprime roca. (fig. 2.1.). Stressul de tensiune ia nastere atunci cind dowd forte egale si de sens canes, pete Pe acelasi suport, supun roca la eforturi de intindere fig. 2.2.). Stressul de forfecare se datoreaz unui sistem de forte egale, para- lele ‘side sens contrar, care actioneazi pe suporturi diferite, ‘cteind cupluri de forte (fig. 2:3. In majoritatea cazurilor stressul de forfecare ia nastere din actiunea forfelor de compresiune (fig. 2.4.). Fig. 2.1, Forte care produc stressul de + Fig. 2.2. Forfe care produc stressul de ‘ompresiune oe. ‘easiante a. 16Determinarea directiei de dezvoltare a stressului este o problema dificil’ si fn general aceasta se deduce in raport cu directiile de orientare a structurilor geologice majore. r i = [} Fig, 23. Cope de forpeain Fig, 24. Stress de Tse terete se footrest da Sat Gc exteare = Slcoes eee te compresiane Intr-un punct din interiorul masivului de roca se admite ci unul dintre stressurile principale este vertical, marimea acestuia fiind pro- portional cu greutatea coloanei co litologice situate deasupra punc- tului_respectiv. in plan. orizontal, stressul principal se determin’ ‘ca bisec- foarea unghiulul ascufit al unul sistem de faliicare se intersecteazi, al fisurilor de forfecare sau, mai simplu, dupi o directie perpendi- cular’ pe axa mare a cutelor sau pe directia suprafetelor de sariaj. Evident ci in natura pot interveni o serie de factori perturbatori care modifick substantial directiile de dezvoltare a stressurilor. De aceea Deformatia, € interpretarile in acest sens trebuie Fig. 2.3. Carta stressdeformatie: __-‘feute cu multa precautie, AB —datersatie cases; #C-—éelorati. eto Deformafia, cunoscuti si sub Basieks CD ~ectrmate giatets DE—domeasl numele de stvain, este efectul acti- Stessul, © 16 uniistressului asupra masei de roci si se traduce prin schimbare de form’, schimbare de volum sau in mod curent schimbare de form’ {nsotiti de modificarea volumului. In functie de natura rocii side valoa- rea stressului, deformatia poate fi elastic’, clasto-plastic®, plastica sau rupturalé (fig. 2.5.). In general, un volum de rock supus ‘unui stress suferd la inceput o deformare lastici. Daca stressul creste continu, limita de deformare elastic poate fi depasiti, tre- Fig. 26. Detosmavea sere sw» Cindu-se treptat in domeniul elasto-plastic, Sifu secu singe de Plastic si fn sfirgit in domeniul ruptura. compresiune oe Relatia stress-deformatie. Elipsoidul de deformatie. Pentru a putea intui mai usor legitura intre stressul care ia nagtere in masa unei roci, ca urmare a aplicirii unui clmp de forte, si deformafiile pe care le produce, sa imaginat elipsoidul de deformatie cu ajutorul ciruia se pot determina irecfiile stressurilor principale daci se cunose deformabile si, invers, cunoscind directiile de dezvoltare a stressurilor se pot determina direc” fille de dezvoltare a deformatiilor. O sfera de raz r (Fig. 2.6) supusi unui stress simplu de compre- siune rezultat din actiunea cimpului de forfe exterioare va lua forma unui sferoid turtit cu axa de rotatie mai mica decit diametrul sferei siorientata dupa directia de actiune a stressului. In plan perpendicular Fig. 2.7. Deformarca Fig. 2.8, Deformarea sferel sub activaea wil sistem sferel ss actiunea stre- ‘iasial de stzessut ssului simplu de tensi- 2-— Impermeabilizarea prin clmentare -- ¢, 113 17pe axa de rotafie, axele sferoidului sint egale si mai mari decit diametral sferei. Dac& aceeasi sfera va fi supusk unui stress simplu de tensiune (fig. 2.7.), sfera va c&pita forma unui sferoid alungit cu axa de rotati orientata dupa directia de actiune a stressului. Axa de rotafie a sf dului va fi mai mare decit diametrul sferei, iar axele situate in planul espendicular pe axa de rotafie vor fl egae si ma mici decit diametral sferei Cind sfera va fi supusi unui sistem triaxial de stressuri, cu valori diferite dupa cele trei directii ortogonale, va lua nastere un elipsoid de deformatie cu axe inegale (fig. 2.8). Acest tip de elipsoid se caracteri- zeazi prin aceea ci dintre secfiunile care-1 pot intersecta numai dows sint circulare (secfiumile S-S'). Aceste sectiuni au diametrul egal cu dia- metral sferei. Linia de intersectie a acestor dow sectiuni reprezinté tocmai axa medie b-b' a elipsoiduiui de deformatie. Axa mare a-a’ si axa mici cc’ ale clipsoidului de deformatie sint bisectoarele unghiurilor dintre cele dow’ sectiuni circulare. In functie de variatia marimii stressului dupa cele trei direct, suprafetele circulare S-S' se rotesc in jurul axei medi 6-0', apropiin: du-se de axa dupa care actioneaza stressul principal minim cind creste stressul_ principal maxim. Exist pirerea unor autori c& sub efectul stressurilor de compresiune suprafetele de forfecare se dezvolta dupa directii paralele cu cele dow sectiuni circulare, denumite i ,supra- a fefe de distorsiune nula”. Din rezultatele incercirilor experi- mentale s-a constatat c& directiile stre- S C' _ssurilor principale de compresiune sint © disectoarele unghiurilor dintre cele dowd suprafefe de forfecar Bt a Legatura dintre ii simérimea deformatiei poate fi ilustraté prin actiunea unui stress de compre- bY siune asupra celor trei perechi de fete paralele ale unui cub (fig. 2.9). Daca. se noteazi cu A-A' mirimea stressului principal minim, cu B-B' marimea stre- 5 SSului media gi cu C-C’ marimea stre- ssului principal maxim (fig.2.9,q), atunci ’ clipsoidul de deformatie va avea axa . mare a-a', axa medie 5-6’ si axa mic& ce" (fig. 2.9 9) In cercetirile de teren, cea ce se poate determina sint deformatiile si nu stressurile, Este foarte greu de precizat Fig.2.9, Relafile dintre mirimea sie Ssurilor 41 mirimen deformatiiior. 44, BBY, 18 Fig. 2.10, Deformatii plastice in sisturi sericitoase tvaiitcase din seria de Tuli (serie epimetamorlicn ‘de vista permo-carbosifer2). Girectia si valoarea stressurilor pe baza deformatitlor, deoarece stressuri Giferite pot produce deformatii aseminitoare. 24.2, Deformarea rocilor sub acfiunea stressului In functie de caracteristicile lor fizico-mecanice, de conditiile de pre- siune si temperatura fn care se desfigoar’ fenomenul, de prezenta solutii- lor mincralizatoare din pori precum $i de viteza de aplicare a stressului, rocile se comport diferentiat, suferind fie deformari plastice, sub forma de cute, fie deformari rupturale, sub forma de fracturi. ‘Dupa modul in care raspund la solicitirile stressului, rocile se numesc roci incompetente sau roci competente Rocile incompetente sint acele roci care, supuse unui stress, sufer’ deformatii plastice mari sub forma diverselor tipuri de cute care pot varia de la dimensiuni de ordinul milimetrilor si decimetrilor (fig. 2.10) Ta cute majore de ordinul kilometrilor. Rocile incompetente se caracterizeazi prin aceea c4 in curba carac- teristic stress-deformatie, domeniul deformafiilor plastice este mare (fig. 2.11, a) Rocile competente sint acele roci la care in curba_caracteristicd stress-deformatie predominant este domeniul deformatiilor elastice, in timp ce domeniul deformatiilor plastice este foarte redus (fig. 2.11, b). La solicitirile stressului aceste roci sufera deformatii elastice iar atunci cind valoarea stressului depaseste valoarea limit a rezistenjei masivului 19se produce ruperea, creindu-se suprafete de discontinuitate sub forma diverselor tipuri de fracturi In general nu exist o delimitare strict’ intre rocile competente si cele incompetente; aproape in toate cazurile deformatiile plastice, Caracteristice Tocilor incompetente, sint insofite de deformatii rupturale. De asemenea, in masa rocilor competente, cu puternice deranjamente rupturale, subordonat este prezenti si deformarea plastic’. 5 g a Defon Fig. 2.11. Curbe caracteristice strese-deformatic, ‘ect icompetete; rock competent, 'u se poate vorbi de competenta unei roci, fard a Iua in conside- rare viteza de aplicare a stressului, O roci incompetent’ supus& unui stress rapid se poate comporta ca 0 rock competent $i invers, 0 rock competent supusi unui stress foarte lent se poate deforma plastic. Asadar nofiunile de rocd incompetent si rock competent’ sint relative, fepinzind in mare masur& de viteza de aplicare a stressului. Atunci cind viteza de aplicare a stressului este mare energia imprimat& rocii nu are timp si se absoarba prin deformare si se produce ruperea. Masivul de rocd, ca orice sistem din natura, la limita de echilibra tinde cAtre un minim de energie. Cind stressul creste foarte incet energia care se inmagazineazi in interiorul masivului se ‘consuma treptat prin Teasezarea lenti a particulelor componente ale rocii, sistemul tinzind c&tre consumul total de energie disponibils. Pe masurd ce valoarea energiei inmagazinati in masivul deroci datorit& actiunii stressului scade, roca capiti. deformatii plastice. Deformatiile care iau nastere in procesele tectonice apar in urma creerii in masivul de roca a unor suprafefe clementare de cedare plastic’. Cresterea numarului de puncte din masiv in care are loc cedarea plas- tcl si reunirea acestora duce la suprafete de discontinuitate din ce in ce 20 mai mari pind ce se produce ruperea. Intre cutare (cedare plastici pe suprafefe elementare) gi rupere (diverse tipuri de fracturi) exist 0 tre- cere continua, In continuarea unei suprafete de cedare plastica (0 fisuri de exemplu) starea de echilibru este labili; cregterea efortului in interioral fisurii, care se poate realiza, de exemplu, prin injectarea sub presiune a unui fluid, va duce la o deschidere si prelungire relativ usoard a acesteia deoarece in roc’, inainte de injectare, pe directia de dezvoltare a fisuri deja sint create suprafete elementare de lunecare (cedare plastica) ‘Acest lucru este posibil intrucit ruperea masivului de roc nu se produce instantaneu ci cedarea plastic& are loc punct cu punct, 2.1.3. Deformafii microtectonice rupturale: fisurafia, clivajul, Boudinajul Cercetirile geologice care se intreprind in zonele de amplasare a constructiilor si indeosebi a constructiilor hidrotehnice, pe ling stu- dierea capacitatii portante, trebuie si includ si studiul ‘capacitatii file trante a terenului de fundare, Caracterul deosebit al curgerii_ fluidelor prin medii fisurate implic& cunoasterea dezvoltirii tipurilor de fracturi care afecteazA masival de ocd, orientarea, frecventa, directiile preferen- fiale de dezvoltare si dimensiunile acestora, precum i rugozitatea pere- filor, natura si gradul de cimentare a materialului care le colmateaza. ‘in sens ‘general, fracturile se refer’ la discontinuititi geometrice care iau nastere in masa rocilor prin crearea unor suprafete de rupere. Teoretic, fracturile se pot imparti in dowd categorii: 1. Fracturi care separi roca printr-o suprafati de discontinuitate in dow’ pirti distincte care nu au suferit deplastri una fn raport cui cea~ lalt& de-a lungul suprafefei de rupere, ci numai pe direcfia normala ye aceasta. Aceste fracturi poarté denumirea de fisuri sau diaclaze jstanta misurati pe normala dintre cele dou’ suprafete care deli- miteazi o fisur& constituie deschiderea acesteia. 2. In camnl in care cele dow pirfi din masivul de roc& separate printr-o suprafafi de rupere au suferit si migciri dupa directii paralele cu suprafafa de rupere, aceste fracturi poart® denumirea de falit Existi o trecere continua de la fisuri la falii si in cercetirile de teren este dificil de facut o delimitare stricta intre acestea. In afard de fracturi, in care se cuprind faliile si fisurile, pentru aprecierea permeabilitatii este importanta si foliatia. Foliatia se referd la suprafefele de minima rezistenti mecanic& din ‘masa rocilor si este reprezentat’ prin clivaj, boudinaj, suprafete de stra- tificatie in rocile sedimentare, sistozitatea rocilor metamorfice, plane de curgere in rocile eruptive et. aia fisurilor. Clasificarea gencticd. Din actiunea stressurilor de tensiine, de com- presiune sau de forfecare aplicate asupra unui masiv de roci pot Ina nastere dow’ categorii de fisuri fisuri de tensiune gi fisuri de forfecare. 1, Fisuri datorate stressului de tensiune. Fisurile de tensiune cuprind urmitoarele tipuri principale: fisuri de contractie, fisuri de sprijin, fisuri de extensiune, fisuri de destindere si fisuri de tensiune direct’. 1a, Fisurile de contractie sint caracteristice rocilor magmatice care suferi contracfii in timpul racirii. Fisurile de contractie apar si in rocile sedimentare pelitice datorita deshidratarii. Caracteristica acestui tip de fisuratie este ci se dezvolti in forme poligonale (fig. 2.12), blocurile de roca separindu-se in coloane prismatice cu fefele laterale perpendiculare pe directia stressurilor de tensitune. Fisurile de contractie sint, de regula, deschise si permit circulatia apei prin masival de roca 1. Fisurile de sprijin, cunoscute si sub numele de fisuri. penate, insofesc falille si apar de regul& dintr-un cuplu de stressuri de tensiune. ‘Dup’ natura stressului care le gencreaz’ fisurile de sprijin pot fi paralele Fig, 2.12. Fisuri do con- Fig. 2.13, Mocanismal de formare fisurilor de sprijin, tractie. Vedere in sectinue datorato wnt eupin do stressor, iatrun masiv omegen normalé pe suprafefele de Hitologle 1 structural fisurapie F —tnys 9 sree ge ferteare #— ee tea: f— Saat "8 frets esas elon Se Sermo, 22 sau pot face un anumit unghi cu planul de falie. Densitatea. fisurilor de sprijin este maxima in apropierea faliei si scade pe masura departarii de aceasta. ‘Mecanismul de formare a acestui tip de fisurafie este ilustrat in figura 2.13. In timpul deplasirii celor dow blocuri tectonice separate prin suprafafa de faliere, in zona de contact a blocurilor iau nastere tensiuni interioare rezultate din cupluri de forte care conduc la fisuri de forfecare ‘dup’ doui directii conjugate si fisuri de tensiune care se dezvolt& perpen- dicular pe directia stressului principal maxim. In studiul fisurilor de sprijin se poate aplica cu succes elipsoidul de deformatie dack se cunoaste caracterul faliei (normal, inversi, de decrosare sau complexa) si invers, cunoscind orientarea fisurilor se poate determina caracterul faliei Atunci cind nu se dispune de elemente reper pentru a putea deter- mina tipul de falie, descifrarea corecti a tipurilor de fisuri de sprijin constituie singurul element pe baza ciruia poate fi determinat caracterul faliei, De asemenea, fisurile de sprijin pot fi folosite in stabilirea direc- tiilor de deplasare a celor dowd blocuri tectonice separate printr-o falie de decrosare. Studiul fisurilor de sprijin trebuie ficut cu mult& atentie, deoarece inmajoritatea cazurilor faltile normale si cele inverse sint insotite de decro- sri. Aceste criterii sint valabile cind masivul de roci afectat de faliere este omogen litologic si structural. Dac’ falierea se produce Intr-un masiv deja fisurat, tendinfa este ca falierea si se product dupi o directie de fisurafie preexistenta Fisurile de sprijin care insotesc acest tip de falie se dezvolt cu pre- ferintd dupa directiile vechilor_fisuri. Cunoasterea fisurilor de sprijin este important, deoarece in terenul de fundare’caile de infiltrare a apei sint influentate nu numai de faliile propriu-zise ci aceasta influent se extinde pe o anumit’ zona de o parte si de alta a faliei pe distante care pot ajunge la mai mulfi metri, uneori chiar zeci de metri. 1.c, Fisurile de extensiume se datoresc stressului de compresiune, sint legate de fenomenele de cutare si se dezvolta in plane perpendicularo pe planul axial al cutei si paralel cu stressul principal maxim Dupi B. Sander intr-o cuta fisurile de extensiune sint paralele cu planul determinat de axele a-a’ si c-c' si perpendiculare pe axa medie 0-8" a elipsoidului de deformafie. Aceste fisuri sint produse de stressul de compresiune care provoaci 0 usoari alungire paraleli cu axa cutei. Fisurile de extensiune apar deci datorit& stressurilor de tensiune orientate paralel cu planul axial al cutei si care iau nastere in urma aciunii for- felor de compresiune care produc cutarea. Aceste fisuri sint verticale si orientate dupa linia de cea mai mare pant a stratelor cutate (fig. 2.14). 231d. Fisurile de destindere sint situate tn plane paralele cu axa cutei. Aceste fisuri apar atunci cind stressul de compresiune care a acfio- nat asupra masivului de roca la un moment dat suferi o scadere in urma careia se produce relaxarea rocii si ctearea suprafefelor de rupere, orien- tate perpendicular pe directia stressului de compresiune (fig. 2.14.) Bee Ba che merntala pe Fig, 2.14, Orientarea axelor clipsoidului de deformatie Jntro euta antichinala, Fisurite de extensiune sint paralele cu planul ABCD iar fiswile de destindere tint paraicle ch planal axial al cutel BFGH. le. Fisurile de tensiune direct’. Aceste fisuri se intilnesc atit in masivele de roci magmaticecft sin cele metamorfice si sedimentare cutate. In masivele de roci magmatice (fig.2.15 ),ca siin cazul domurilor de sare (fig. 2.15 6), atit flancurile si bolta intruziunii cit i rocile de deasupra sint _supuse la eforturi de intindere care provoaci dezvoltarea unor fisuri de tensiune dispuse in evantai, perpendicular pe suprafafa intruziunii. Fig. 2.15. Fisuri de tensiune directs oy In structurile stratificate, datorita stressurilor de compresiune care produc cutarea, stratele sint supuse la eforturi de tensfune pe arcul exte- rior si Ja eforturi de compresiune pe arcul interior (fig. 2.16). Fisurile de tensiune se dezvoltd pe direcfii paralele cu axa cutel $1 perpendiculare pe Fig, 2.16. Formarea fisurilor de tensiune pe arcul exterior al ‘unei stat supas wnt stress general de cutare, directia stressului principal maxim. Acest tip de fisuri apare de regula in rocile competente din bolfile cutelor anticlinale. Sint fisuri deschise, care, de regula, permit 0 circulatie usoari a apelor de infiltratie cea ce uncori usureaz’ procesul de eroziune in bolfile cutelor. In amplasamentele barajelor situate pe vai grefate in bolfile structurilor anticlinale este de asteptat si existe o fisuratie pronuntati a terenului de fundare, care si faciliteze infiltratii mari de apa. 2, Fisuri de forfecare. Fisurile de forfecare apar in sisteme conjugate, constituite din dou3 serii de suprafete de rupere orientate simetric fat de axcle principale ale elipsoidului de deformatie, linia de intersectie a lor fiind orientata dup axa medie 6-8". Axa mare a elipsoidului a-a’ este bisectoare Ja unghiul obtuz dintre cele dowd serii de fisuri, iar axa mici cc’ este bisectoarea unghiului ascutit (fig. 2.17). Fig. 2.17. Orientareaaxelorelip- Fig. 2.18. Onlentarea fisuclor de for- ‘oldulat de deformatie in report ecareintr-ocutaanticlinald cindstres- eu cele dou serti de fisust de sul principal maxim este perpendicn- forfecare, Jar pe plan axial al cntel iar stressal ‘Blncipal minim este vertical 25Orientarea_fisurilor de forfecare fintr-o cuta depinde de valoarea stres- surilor principale existente in timpul forfecirii. Dact se considera ca stress principal maxim stressul care actioneazi perpendicular pe planul axial al cutei sica stress principal minim stressul ver- tical dat de greutatea coloanei litolo- gice, atunci fisurile de forfecare se dezvolté dupa o directie paraleli cu direcfia planului axial al cutei fafi de care sint simetrice (fig. 2.18.) Fig. 2.19. Orientarea fisurilor de for- Dac& se considerd cd stressul prin- fecare intro eat anticinaliclnd cipal minim nu este dispus dup’ direc- steecn principal Masim ste normal tia verticale, ci dupé direcfia planului Priscipal minim este orientat dup axial al cutei, atunci vor apirea fisuri Girectin pHaninl asi de forfecare verticale, orientate oblic pe directia cutei (fig. 2.19, si 2.20). Planul axial al cutei este planul bisector al unghiului obtuz dintre cele dout serii de fisuri de forfecare. Fisurile de forfecare in general sint fisuri cu deschideri mici si foarte mici comparativ cu fisurile de tensiune. Fig. 2.20, Fisuri de forecare tn ssturi cuartitice de virsti. permo- ‘carboniferd in amplasamental barajului Valea de Pet, set peinipal dint; — et neundardefil; ¢—eopaee do setae 26 In afar de fisutile de tensiune si forfecare produse ca rezultat al acfiunii stressurilor tectonice, se mai mentioneaz’ fisurile care iau nay- tere la suprafata rocilor din aflorimentele supuse unej variafii continu de temperatura. Aceste fisuri se extind pe adincimi reduse de la suprafata tocii si ugureaza circulatia apei prin zona superficial gribind procesul de dezagtegare si alterare a rocii. Se mai menfioneazi fisurile care se produc in jurul Iucriilor sub- terane si de suprafafi sub actiunea socului provocat de explozit si a efec- tului de decomprimare a rocii datorita creatii excavatiilor. Aceste fisuri se extind pe zone limitate in jurul excavafiilor si necesita lucriri speciale de consolidate si impermeabilizare Clasificarea geometricd. Aceasti clasificare se refer la pozitia spa- fial’ a fisurilor in raport cu stratificafia. Din acest punct de vedere se deosebesc urmatoarele tipuri de fisuri (fig. 2.21) —fisuri directionale orientate paralel cu stratificatia; = fisuri transversale orientate perpendicular pe direcia stratifi- cafiei; ~ fisuri oblice, orientate oblic fai de directia stratificatiei.. Dupi valoarea unghiului de fnclinae in mod conventional fisurile pot fi caracterizate ca fisuri cu inclinare mare, cfnd unghiul de inclinare este mai mare de 60°, fisuri cu inclinare medie cind unghiul de inclinare este cuprins intre 30° si 60°, si fisuri cu fnclinare mic& cind unghiul de inclinare este mai mic de 30°. Plonul axa al cutie: Fig, 2.21. Orientarea fisurior in raport cu structura geologicd: therein; 5, — ts tanvesle yin obo: 7Clivajul. Proprictatea rocilor de a se desface dup suprafete paralele de minima fezistenti mecanici poart’ numele de clivaj. Clivajul apare fn procesul cutarii si in consecinfa nu se poate vorbi de cliva} fn afara cutirii. Din punct de vedere genetic se poate vorbi de trei tipuri principale de clivaj: ciivaj concentric, clivaj oblic sau de forfecare si clivajul pe plan axial. In afari de aceste tipuri de clivaj se mai cunosc o setie de demumiri cu caracter pur descriptiv cum ar fi: cliva} ardezic, intilnit la_ardezii, care se caracterizeazi puin dispunerea orientata a lamelelor de mica pe plane paralele, distana intre aceste plane find micioscopicd ; cliva} de fracturs, care aie deschideiea mai mare decit clivajul ardezic’si este caracteristi¢ rocilo: mai grosiere ; clivaj de curgere, caracteristic filitelor; clivaj de sistozitate la sisturi si la gnaise etc. Important este ca in observatiile efectuate pe teren s& se poati stabili relatia dintre clivaj si cuta fn legituri cu care acesta s-a format, deoarece in timpul geologic aiferitele faze de cutare s-au suprapus, avind drept urmare $i posibilitatea de suprapunere a mai multor tipuri de clivaj care au insofit cutarea succesiva. Clivajul concentric apare in procesul de cutare ca urmare a activnii unui stress de comptesiune asupra unui complex de strate. Forfele care acfioneaza asupia unui strat cutat sint paralele cu supra fata stratuluisi produc stressuri de tensiune pe arcul exteriot si stressssuri de compresiune pe arcul interior. Undeva in interiorul stratului exist’ un plan de stress nul (fig. 2.22). Din conlucrarea stressurilor de tensiune si a celor de compresiune apar stressuri de forfecare paralele cu suprafata stratului. In momentul cind rezistenta rocit este depasit’, stratul inifial se separd in dout strate independenteprintr-o suprafat deforfecare dupti planul de stress nal, Intr-un complex de strate supuse unui proces de cutare concentric primele suprafete de cedare sint suprafefele de separatie dintre strate, care reprezint suprafefe de minim’ reaistent, fenomenul extinzindw-se treptat in interiorul stratelor omogene. Fig, 2.22, Mecanismul de formare a clivajului concentric intron strat supus unui stress general de compresiune. Apariia acestui tip de clivaj presupune o grosime mare a stratului sau a complexului de strate fn raport cu raza de curbura a cutei. Intr-un complex neomogen format din roci incompetente cu intercalafii de roci competente, de reguli in stratele incompetente va fi predominanta forfecarea prin clivaj concentric si mai putin fisurarea de tensiune, iar in stratele competente fisurile de tensiune (fig. 2.23). Fig. 2.23, Formarcacivajulu concentric ga fisurilorde tensigne icecta intvun complex stratiorm, neomogen, Clivajud oblic, sau clivajul de forfecare, se produce de regul in stra- tele incompetente de tipul cutelor concentrice. Apare ca urmare a unui sistem de plane conjugate de forfecare oblici si forfecare concentric’, rezultind asa-zisele sisturi ,in forma de creion" ‘fig. 2.24). In procesul de cutare concentric a unui strat incompetent, la ince- put ia nastere clivajul concentric. Pe masuri ce procesul continua, cuta are tendinfa de culcare. Pe flancul invers incep si-si faci aparitia stressurile de forfecare care produc clivajul oblic ce intersecteaza sub un anumit unghi vechiul clivaj concentric, rezultind prisme subfiri in forma de creion, alungite dupa directia cutei. Zonele de aparitie a clivajului oblic sint zonele in care ulterior se vor dezvolta falii de incilecare. Evidentierea acestui tip de clivaj pe teren poate da indicafii cu pri- vire la pozitia planului axial al entel. Fig. 2.24, Clivajoblic in procesal de cutare concentrct Clivajul pe plan axial este tipul de cliva} cel mai des intilnit. Este un clivaj de stress, paralel cu planul axial al cutei si perpendicular pe directia de solicitare a stressului principal maxim’ (fig. 2.25). Apare ca un efect de aplatizare si nu implicd neapirat migcari apreciabile 29ype plane, ci doar crearea unor suprafefe paralele de rezistent mecanic& scdzuti. Sub actiunea forfelor de cutare, lamelele de mica sufer’ o rota- fie, asezinduse in plane perpendiculare pe directia de acfiune a stressu- ui. De asemenea pot apare recristalizari ale unor noi lamele care se d Fig, 2.23, Clivaj pe plan axial in aceste plane. Mecanismul de formare a acestui tip de clivaj a fost studiat pe baza deformarii fosilelor si elementelor clipsoidale din masa conglomeratelor dar mai cu seama pe baza studiului aplatizarii oolitelor in masa calcarelor din Muntii Apalasi de catre E. Cloos (1947). Boudinajul. Acest tip de deformatie a fost descris pentru prima, data de cétre Lohest, in anul 1909; este caracteristic complexelor stra- tiforme alcituite din alternante de roci competente si roci incompetente. Dac& intr-un complex de roci plastice subordonat sint intercalate strate subfiri de roca duré, in procesul cutarii stratul de rock duri se frag- menteaza datoriti tensiunilor care se nasc in interiorul siu. Roca plastica inconjuritoare, sub efectul stressului, pitrunde in fracturi indepartind din ce in ce mai mult Intre ele fragmentele create prin fracturarea rocii dure. Aceste fragmente poarta numele de boudine si au o forma aproximativ elip- soidala cu axa mare orientati dupa directia stratului, axa mica perpendi- calari pe strat, iar axa medie pe directia inclindrii stratului (fig. 2.26) ig, 2.26. Boudine formate dintriun strat de gresie intercalati in sisturiargiloase. 30 Pe misuri ce deformatiile exesc, In interioral complexului de sate stressul de compresiune stade treptat, trecind in stress de tensiune care are tendinta de alungire gifragmentare a stratelor. In acclasi timp stressul general. isi pastreaz caracterul de stress de compresiune care face ca prin aplatizare roca plastica inconjur’- toare si muleze fragmentele de roci dura si si pitrund’ in in- teriorul fracturilor care le inter- secteaai ‘Acest mecanism este foarte dine ilustrat de citre LU. de Sitter in diagrama prezentata in figura 2.27. L.U. de Sitter considera ci un strat paralel cu directia stres- sului de compresiune la care este supus se va deforma prin ingro- sate si cutare simetrica. Dac& ins& Girecfia stressului de compresiune face un unghi 2 cu directia stra- tului, atunci stratul respectiv va suferi la inceput scurtare dato- Tit& ingrosanii si cutarii asime- trice, crescind in acelasi timp si unghiul «. Dupa L. U. de Sitter suprafata dreptunghiului a cdrui diagonala este linia care uneste capetele stratului deformat la un moment dat este constant. Dac se noteazi cu d lungimea diago- nalei gi cu « unghiul dintre diago- nali st orizontala, atunci suprafata dreptunghiulara va. fi @ sin a cos a=C sau #8828 c, de unde a=Y 2 Sn 2a mo He Apletizere 0 19 20 30 40 50 60 70 80 30100 Fig. 2.27. Scurtarea prin cutare @ unui strat ind anghiel dintre directiastressulal decom Dresiane si directa stratulal este mai mic de 45%, alungirea stratulul gi formarea bovdi- nelor elnd stressul de compresiune face un ‘onghi cu dleoia stratulu! mai mare de 43" (dupe LU. de. Sitter) ‘Aptotizare prin compresiune (2.1) 3Din relajia 2.1 rezulta c& pentru « = + dare valoarea minima, Rezult& cli un strat care face unghiul # cu directia stressului general de compresiune va suferi o cutare insofita de o scurtare pind cind valoarea unghiului « ajunge la 45°. Cind a depaseste 45° stratul va fi supus la stre- ssuri de tensiune, se va alungi si la un moment dat va incepe s8 se frag- menteze concomitent cu aplatizarea imprimati de stressul general de compresiune. Rezultatul final al acestor procese va fi cutarea gi deformarea puternica a rocilor plastice, fragmentarea stratelor de rock dura si aparitia boudinelor. 2.2. Studiul deformatiilor microtectonice rupturale © proiectare eficient’ a Iucririlor de consolidare si impermeabili- zare a terenurilor de fundare a construcfilor presupune nu numai cunoas- terea structurilor majore care caracterizeazi zonele de amplasament, ci si cercetarea detaliati a caracteristicilor microtectonice care condi- fioneazi permeabilitatea rocilor fisurate. Cercetirile microtectonice care se efectueazi asupra rocilor stin- coase trebuie si aiba in vedere, in primul rind, descifrarea foarte atenti a tipurilor de fisuri, clivaj gi sistozitate, orientarea, deschiderea si varia- fia deschiderii fisurilor pe verticala, rugozitatea peretilor acestora, gradul de colmatare si natura materialului care le colmateazi etc. Deosebirea dintre diversele tipuri de fisuri trebuie si se faci pe baza anumitor particularitati ale fiecirui tip (v. tabelul 2.1). De exemplu, fisurile de forfecare taie fir% discriminare atit compo- nenfii mineralogici si petrografici cit si cimentul care leagi acesti com- ponenfi, pe cind fisurile de tensiune ocolesc componentii cu duritate mai mare. Fisurile de forfecare apar in serii de plane conjugate si, in gene- ral, sint inchise, pe cind fisurile de tensiune apar predominant dupt 6 singuré directie si prezinta deschideri mai mari. Ca regula general, deschiderile fisurilor scad pe masuri ce creste adincimea. La suprafafa terenului, ca urmare a fenomenului de eroziune, roca fisurati scipatt de sub presiunea coloanei litologice de deasupra suferd o destindere elastic’ care se traduce prin cresterea deschiderii fisurilor (fig. 2.28). 32 © alta caracteristic& foarteimpor- __Deschidereo fisustor, e, tant a fisurilor este frecvenfa cu care oe rT acestea afecteaz’. masivul ‘de roca. Pentru a putea aprecia gradul de fisu- | rare a unui masiv de roca se evalu- eaz frecventa fisurilor care, in mod satisfic&tor, se poate defini astiel — pentru o singurd serie de fisuri, frecvenfa reprezinti raportul dintre numirul fisurilor si unitatea de lun- gime orientatd perpendicular pe supra- fetele de fisurare: — pentra dows serii de fisuri care se intersecteazi, frecventa se exprim’ ca suma raporturilor fntre numarul —_f- de fisuri din fiecare serie si unitatea de lungime orientati perpendicular pe suprafetele de fisurare din fiecare serie, suma ce se raporteaz4 la unitatea de suprafafi. Suprafafa la care se rapor- teaza frecvenfa fisurilor este normal pe Fis. 2.28, Variatia dschideriisurior linia de intersectie a celor dowd serii in adincie de fisuri; — pentru trei sau mai multe serii de fisuri care se intersecteaz’, frecventa reprezinti. suma raporturilor fntre numarul de fisuri din fie- care serie si unitatea de lungime care intersecteazi normal fiecare serie, sumé care’ se raporteaz la unitatea de volum. Intre freeventa fisurilor si grosimea stratelor exist’ o anumiti corespondenfi. De regula, cu cit grosimea stratului creste distanta dintre fisuri creste. ' Frecventa fisurilor depinde atit de natura petrografici a rocilor cit si de gradul de tectonizare a acestora, ‘In diagrama din figura 2.29 se red variatia distanfei dintre fisuri fn functie de grosimea stratelor pentru o zon’ cu gresii de virst& vra- conian-cenomanian’, puternic tectonizat’, de pe valea Doftanei. In afari de deschidere si frecvenfi, un alt parametru care influen- feazi curgerea apei prin fisuri fl constituie rugoridatea peretilor acestora. Rugozitatea perefilor unei fisuri este conditionat de structura rocii fisurate. O fisur& produsi intr-o roca cu structurd holocristalin’, in cazul rocilor magmatice, sau intr-o gresie grosiera, in cazul rocilor sedimentare, va fi marginité de perefi cu rugozitate pronunfata. Cu cit rugozitatea perefilor fisurilor este mai mare cu atit revistenta hidraulic& pe care © intimpin’ fluidul in timpul curgerii va fi mai mare. Adincimeo, hy 3 — Impermeabilizarea prin cimentare — ¢, 113 33Clasificarea prlncipalelor tipuri de 34 “hace de Rezultate di Recultate din actiue pea fore. fonale Jor gravitay catzes | Drescoae| Sct ats poe ss De elasare | Unidireyio | Longe | ve a |_—_ — ne nae Sur fornajanle | sedimentare $i me- || —— fennice F be sensu: | Una. Lone he cect: | tale te din inco- | | vere sia | tor i i \ De testy | Padre: | Concent. | fn 2o0a. domuntoe me ‘sera [aie | Sadale | ex sinbure de rot tate din sub Haotce | fastice sa trae impinges Hiner "maga | te. — fF te _|—-_ | be conta] Paiinetioe| Potigoal~ | Incurgeie deta. Ro mae Comoare | mal fecvext in * ‘pers tvatice Dederagre: | Poidieci-| Haotice | In rote stinoase | eae | ae supuse la Tnghef- ames — Gravtyo- | Ponatehe| Hactice | In. malwt, taeze, se "| ae {ahugar nate, se de teron alune- | cate ete 1 Tabelu! 2.1 {suri din masivele de roct stincoase Geometsice Hideantice De reguld. se dezvolti dup o divecte [perpendicelars pe directia efortalui de Fensione, sine aproximatiy paralele, s Drafetele de rupere sine concoidale $i Scolese componensil mineralogic cu dur- tate mai mare, Am deschidert de ordinsi ‘mm, putind ajunge la cifiva em san dra Jn general aw permeabilitati_ mari, ndeosebi catre'supralaya. terenulsi, uunde pot i colmatate ‘en material argilos. Acesta este suiceptibil de a | Windepértat prin spilare, cind vite | _zole de infltragie crese. | Sepreteat ia o bunt impermeabitizare — ‘ consolidare prin injectare. Se dezvolth duph divecyii concentrice si radiale, perpendicular pe directa efor flat de tensinme. In general aw deschi- ert medii $i mari Se'recomanda ca injectarea #4 fie pre- ‘edatt de spilaren argile din fisuri, fn curgerite de lava se dezvolts in forme pligonal columnare, perpendicular pe Suprafata de curgere Se dez7oitl pe adincimi reduse i au o diss ppozitic hactica, Se prezint sub form& de eripaturi care ‘pot atinge deschideri pind la effiva dm, 51 insopese mage de roei in stadiul inifiat Ge dislocare, urmat de alunecare sau, peibusie.T 2.3 7. I % 1 i y T Datorate | De sprijin | Unidirecti- | Obtice tn spropere a: feturor | (peste) | one I pte | fe supe |torae" nal | Rate deta ee) | | Serica nna me Sin Breton | 2 i | male ' | 3 Polairecy | tn tote stractrite g orale cttey semen E Reece pe [fare Ream a rile tecto- | | fice ae cu fort ver Entec Ose | ‘ical miaiea | | Potiiseest= | onale Dizotare ehimica po | Gotart car | Ptsect- In tcl de precip Rane" prceensere | ste, S| Sate tatie chimich (cake i saforie mecaniea | | | car, wis, sare) Daseratetstrtr | Provecate, | rote | Hactice | In tate ret sntropogent Ge explosi, | onale zonele initiate mee | excavate excavation | seprainch | | Observafii foarte atente trebuie si se faci asupra gradului de colma- tare a fisurilor. Din apele subterane mineralizate care circula prin masa rocilor fisurate, in anumite condifii de presiune, temperatura si in functie de compozitia chimici si gradul de saturare a solutiilor, pe fisuri pot cristaliza diverse minerale (calcit, cuarf, pirita, calcopirita etc.) care cimenteaz4 fisurile. ; In procesul de levigare apele de suprafati antreneazi diverse parti cule sub forma de suspensii, In timpul curgerii, ca urmare a reducerii vitezei de infiltrafie, a deschiderii fisurilor etc., particulele argiloase 36 Tabeiea 2.1 (continvare) 7 I a . JP Fisurile de tensiune apar in asociere cu | ROA poste avea o permeabilitate ridi- faut de fortecate, Seestind pe distaste | ‘Bt4 9 zonle din vecingeaen aie sentir michin joel panaiude fie aw | GAGE Asana alterath sare deschider maior st sproperes aie, | SNRt Asstt zone nec o ata Eonsolidare Se decrolta dupa douk deci principale ‘are se intersecteas4 tub tn wight de 60", bisectat de directa efortultt pri cipal maxim Sint reprezentate prin supratete perfect plane care interseeteara toy componengit Inineralogii, indiferent de duritace. Au Aeschidert relatsy mic De regula confera terenuluio permeabi- litete medie $1 mick. Colmatarea cu material argitos se extinde pe adin= im) relatiy reduce Nu este intordeauna necesard spilarea ‘nprealabila a fisurilor In prima fax8 se dezvoits dupt fsurite existente in masa rocil gl treptat tree in olor carstice Au desehider! mari si foarte marl Permeabilitatea foarte mare. Impermea | Vilzarea este foarte dificil st am Intotdeauena garantata. Se folosese pentru colmatare mortar, argila, ete Se dezvolts pe adincimi reduse, in toate dlitessile avind o dispozitie hasties, De regula au deschidert miei, Permeabilitatea mica si medie, Se re- duce prin injectarea.mortarelor si suspensilor de ciment la. coatactul Deronulus cu roca, din suspensie sint depuse pe fisuri, colmatindu-le. Spre deosebire de mine- alele depuse din solufiile chimice, materialul argilos care colmateazA fisurile, de reguli, este instabil la actiunea hidrodinamic& a curenfilor subterani, atunci cind viteza de curgere depiseste valoarea critica de antrenare. Deformafiile rupturale sint considerate ca fiind suprafefe plane de discontinuitate. Orientarea in spatiu a unei astfel de suprafete este perfect definits daci i se cunoaste azimutul directiei si azimutul fnclinarii, precum si valoarea unghiului de inclinare. Aceste elemente se 37determin’ direct pe teren cu busola geologic. Masurdtorile se efectueaz’ fn fiecare afloriment, pentru fiecare tip de fisuri in parte si separat pe strate de aceeasi natur’ petrografici. Cu cit numarul masuritorilor in fiecare afloriment va fi mai mare cu atit se va obfine o imagine mai Ty | 8 Distanta medie dintre fisuni, din 10 100 1000 Grosimea strotulu, 6 for] Fig, 2.29, Variatia distanget dintrelisuri tn fonctie de _grosimea stratelor(gresi de virst2_ vraconlarccenoma- jank de pe valea Doftane!) complet asupra dezvoltirii fiecirai sistem de fisuri, Misuritorile de fisurafie trebuie insofite de masuratoride stratificatie, clivaj, lineafieetc. Prelucrarea statistic’ a misuritorilor pentru fiecare categorie de deformatie structurala si reprezeutarea valorilor obfinute in diverse diagrame si in tectonograme, care se pot intocmi pentru fiecare aflori- ment pe tipuri de fisuri gi strate, permite punerea in evident’ atit a carac- teristicilor fiectrui iP de deformatie cit si a raportului in care acestea coexist’ in masivul de roci. 2.3. Prelucrarea statistic’ a masurdtorilor Datele care se obfin prin misurarea direct a deformatiilor struc- turale (fisuri, clivaje, sistozitate etc.) in aflorimente sau in deschideri artificiale se 'reprezint2 in diagrame de diverse tipuri, in aga fel incit 38 acestea si reflecte cit mai sugestiv caracteristicile elementelor respectiv Reprezentarea grafici a masuritorilor de fisuratie se poate face fie in di grame rectangulare fie in diagrame circulare. 2.3.1. Reprezentarea graficd in diagrame rectangulare Jn diagramele rectangulare posibilititile de reprezentare grafick sint limitate. Se pot reprezenta de fiecare data cite dou elemente carac- teristice, cum ar fi numarul fisurilor si azimutul directiei, numarul fisurilor si azimutul inclinarii sau numiral fisurilor gi valoarea unghiului de inclinare (fig. 2.30). 0 = toh 300 4 t - SCN fy 30 rt Co : Hh 3% Co od [. ; rk ot 270 225 300.35 BO 345 0 15 30 45 60 75 90 Azimutul directiei, 5 Fig. 2.50, Reprezentarea grafict in diagrams rectangular’ & ‘directilor de fisurapie Reprezentarea rezultatelor masuratorilor in diagrame rectangulare nu permite o vedere de ansamblu a tuturor elemntelor care caracte zeaz’ sistemul de deformatie studiat si ca urmare utilizarea acestor diagrame este limitata. 2.32. Reprezentarea grafici in diagrame circulare Diagramele circulare oferé posibilititi mai mari de reprezentare 1a elementelor caracteristice sistemelor de fisuri, fapt ce determina utili- zarea lor pe scaré larga. In diagramele circulare se poate reprezenta fie un singur element, cum ar fi orientarea directiei sau inclinarii, fie toate elementele care porifioneazi planul fisurii in spain : directia, inclinaiea si valoarea unghiului de inclinare. 39Roza fisurilor, Diagramele circulare in care se reprezinta cite un singur element poarti denumirea de roze ale fisurilor. Aceste diagrame constau dintr-un semicerc cu diametrul orientat pe directia E—V. Din centrul semicercului se due raze care fac intre ele unghiuri egale, pind ce acestea intersecteazi semicercul. Masurdtorile unghivrilor azi- Inutale ale directiilor sau ale inclinarilor se grupeazi pe intervale de valori egale cu Valoarea unghiului dintre razele semicercului. Fiecare valoare se reprezint’ pe directia razei respective printr-un segment de dreapta la scari convenabil aleasi si prin unirea capetelor segmen- telor insumate pe fiecare directie rezulté 0 diagrama care araté direc- fille de dezvoltare a fisurilor precum si frecventa lor (fig. 2.31). Diagramele de puncte. Tipuri de proiectie. In aceste diagrame este posibil ca pentru o fisurd, printr-un singur punct si se reprezinte direc- fia, inclinarea si valoarea unghiului de inclinare. Intr-o diagram de puncte exist’ mai multe posibilitati de proiectie a elementelor structurale, printre care se mentioneard: proiecfia sferica, proiectia gnomonica, si proiectia. stereografici. Proiectia sfericd. Se considera o sferi cu axa de rotatie AB vertical& si diametrul N—S orizontal (fig. 2.32). Planul F al fisurii ce trece prin centrul sferei fnclini cu unghiul » fati de planul orizontal. Evident ci normala Ja acest plan, in emisfera superioara, va face unghiul p cu axa vertical’ AB, iar proiectia acesteia in planul orizontal, fafa de diametrul N—S este decalati cu unghiul azimutal 3. Normala la planul fisurii, care pleacd din punctul 0, va intersecta suprafata sferei in punctul P, ale cirei coordonate sferice sint 8 sie V 90! eee 05 1015 20 Fig. 2.51. Roza fisuilor de forfecare intr-un complex de sisturl cuarfitice In diagramé Sint repreventate direcpile fisurilar. 40 In acest sistem de proiectie, pozitia oricirui plan ce trece pri central sferel va fi perfect determinata printr'un Singur punet P. denis mit polul planului respectiv, daci se cunosc valorile unghiurilor 8 $i >. Relatia dintre proiectiasleick P. proiectia guomonicé P’ sh. proiefia stereogratics P Projectia sferici este utilizat’ mai mult in cristalografie. In micro- ‘erignlck poiectia sere se simpliict prin Droectaree pollor plancior le fisurafie care se gisesc pe suprafafa Sferei, pe diver inin- dus, noi tipuri de ‘proiechic. ratas Pe diverse plane, obfinkn roiectia gnomonic4. Se duce un plan orizotal @ tan gent la sfera in punctul 4 (fig. 2.52). Se consider central O al sleet ¢a punct vizual. Dreapta ce trece prin punctul vizual O si polul P. va intersecta planul G in punctul P". Se intelege c& pentru g—ct, cind 8'va. taza de la Ola 2x, punctul P’, in proiectie gnomonicé, va descrie in plana G un cere de raz AP’ cu centrul fn puctul A. Acest sistem de proiec- fie are dezavantajul c& odat& cu cresterea unghiului p, razele 7 ale cercuri- Tilor de proiectie cresc foarte repede, ajungind ca lap —90° 7 si devind infinit st proiectia practic devine imposibila. Din acest motiv’ sistemul Ge proiectie gnomonict a fost aproape complet abandonat, eat ouGGhia seteografics este sstemul de proictic uti- lizat pe scara larga. In aceast proiectie punctul vizual este situat m pozis Tet pi gar ‘proiectie punc al este situat in po: , Polii P” ai suprafetelor de fisurafie se proiecteazi in planul ecua- torial Sta inersefia aeestula cu tazd vied BP. Pancte he pees atfie P” ale polilor planelor de fisurafie care au acelasi unghi de inclinare p vor fi situate pe acelasi cerc, pozitia lor pe circumferinfa cercului fiind determinat de azimutul inclinarii fiecdrui plan. Polii P ai planelor de fisurafie orizontale se vor proiecta in centrul cercului de proiectie, iar polii planelor verticale se vor proiecta pe circumferinfa cercului. Acest sistem de proiectie prezint& avantajul ci defineste perfect pozitia oricarui plan printr-un singur punct situat in interioral sau pe cercul de proiectie. "Eeteule de pe supralaa sfre, paralele eu planul de proiecic S, se vor proiecta pe acesta sub forma’ unor cercuri concentrice cu centrul in punctul 0. Planele meridiane cu diametrul comun A-B, fiind perpen- Giculare pe planul de proiectie S, se vor proiecta pe acesta sub forma diametrelor. Axa de rotatie 4B, normal pe planul de proiectie, se proiec- teaz4 printr-un punct situat in centrul 0 al planului de proiectie. Fig, 2.35, Refeaua polars de protectie. Din proiectia planelor paralele si a celor meridiane ale sferei pe pla- nul de proiectie 5, care confine diametrele N—S si E-V, va rezulta © refea polar circalara (fig. 2.33). In aceast& refea unghiul azimutal 3 42 al normalei, identic cu azimutul inclindrii planului de fisurafie, se mAsoaré de la axa N—S in sens invers trigonometric, iar unghiul de fnclinare se masoari de la centrul refelei catre exterior. De exemplu, daci planul nei fisuri masurat cu sudul pe strat are orientarea inclinarii 122°/78°. polul planului este reprezentat in refeaua polard prin punctul P (fig. 2.33). Fiec&rui plan de fisuratie fi corespunde un singur punct in refeaua polard si, invers, fiecdrai punct situat in refeaua polaré Si corespunde in singur plan de fisurafie. Aga cum s-a menfionat mai Inainte, efectuarea masuratorilor si prelucrarea datelor se fac separat pe tipuri de fisuri si strate. Dect diagramele de puncte vor fi si ele diagrame selective Corespunzatoare fiecarui tip de fisurafie gi strat. Cu cit numarul masura- torilor va fi mai mare, cu atit diagrama de puncte va fi mai sugestiva, dispersie mare a punctelor va indica, de tegula, prezenta mai multor tipuri de fisuri precum si o oarecare incompetent a rocii. O concentrare puternica a punctelor in anumite zone va indica directii si tipuri predomi- ante de fisuri caracteristice unei roci competente. ‘Prelucrarea in continuare a diagramdor de puncte se face prin trasarea zonelor de egal frecventi a fisurilor. Pentru evaluarea distributiet punctelor in diagrami, in vederea trasirli izoliniilor de egal densitate, se folosesc dou metode: o metoda grafica si metoda combinata. Meioda. graficd const in suprapunerea peste diagrama de puncte a unei retele cu ochiuri pitratice, numararea punctelor din interiorul fiec&rui pitrat gi trecerea numarului respectiv in interiorul acestuia sub forma procentuali din numérul total de masurstori. Prin interpolarea punctelor din refeaua pitraticd se traseaz’ izoli- niile de egali frecvenfi a fisurilor. Metoda graficd in care se utilzeazi reteaua cu ochiuri pitratice conduce la erori care uneori nu pot fi neglijate. Aceste erori se dato- reazi faptului c& in timp ce suprafetele ochiurilor refelei polare crese de la centru spre periferia suprafefei de proiectie, ochiurile refelei pitra- tice ramin constante. Ca urmare se produce 0 deplasare ‘a zonelor de frecventa maxima de la periferie citre centrul diagramei polare. ‘Aceasti eroare poate fi diminuati daci in locul refelei cu ochiuri itratice se foloseste chiar refeaua polar’, in centrul fiecirui chi tre- Gindu-se, sub forma procentuali, numirul punctelor cuprinse in. ochiul Prin interpolare se obfin izoliniile care separa zonele de egal in urmatoarea succesiune (v. tabelul 2.2 $i fig. 2.34): — daci misuratorile de teren nu s-au efectuat prin metoda cu sudul pe strat, atunci toate masuratorile efectuate se recalculeaz& si se exprim’ prin azimutul inclindrii[unghiul de inchinare; — valorile obfimute prin masuritori de teren se grupeazi pe inter- vale de variatie a unghiului azimutal, de exemplu din 5° in 5* sau din 43Tabetud 2.3 a 10° in 10°. si pe intervale de variatie a unghiului de inclinate, pistrin- Ss 2 | du-se de regula acelasi interval ca si la unghiul azimutal: g | 8 a si la ung 2 8 & i —intr-un tabel (v. tabelul 2:2) se trec, numeric si procentual, f{_pfes 2 T= valorile corespunzitoare fiecirui ochi al refelei polare, determinat Ge intervalele alese pentru unghiurile azimutale si respectiv unghiurile de inclinare; 5] 0.833 s| 0.500 LEGENDA (freeventa fisuritor) 2R22288 8 eR EERE a i s2z2S 2 858 oe 0 a aa a 8 Fig. 2.94 Reprezentares grafic in efeava polars gi trasaresiolinilor de egal frecvengs z= ‘entra un sistem de fisui de tentuae ale 2285 88 2 8 ~ cifrele obfinute se inscriu in ochiul corespunziitor al refelei polare i oa Nd aa a jar centrul fiecérui ochi fn care se inscriu ciftele respective se marcheaz’ & ops sss es Pees Z printr-un_ punet j ———— = — prin interpolarea punctelor marcate in ochiutile refelei se separi & 8 2222232, ,28 zonele de egali densitate de puncte. gf & Bs3 3 = Fafa de metoda graficl, metoda combinaté permite utilizarea ae aa = unui numér oricit de mare de misuritori, pentru c& acesta nu este limi- — — tat de posibilitatea de reprezentare a punctelor in refea. Totodata se eli mina erorile de numirare a punctelor din ochiurile refelei, erori care sgseegege2!y se comit mai ales atunci, cind se utilizeazi multe masuratori. PTT TPT Rae Se mai menfioneaza ca principale refele de proiectie utilizate in stu- se¢ee¢ee2e|8 diul microtectonic, refeaua Wulf si refeaua Schmidt. Reteaua Wulf (fig. 2.35) se obfine prin proiectia meridianelor si Paralelelor unei sfere cu axa de rotafie N—S pe un plan meridian, punctul 45viaual fiind situat la intersectia normalei la planul de proiectie cu supra- fata sferei, Aceasti refea se caracterizeazi prin aceca ci in proiectie unghiurile din caroiajul de pe suprafaa sferei ramin neschimbate in timp ce suprafatele sferice ale ochiurilor int inegale. oN 10 20. 0 30 7, 70 89) 80 w e adi 80 70\ ho 30 20 20 tos 10 Fig, 2.58, Refeaua Wall Refeaua Schmidt (fig. 2.36) este astfel calculati inctt _unghiurile caroiajului se modifica dar suprafetele sferice rimin egale, si in planul de proiectie. Aceasti caracteristici face ca in prelucrarea statistic’ a masuratorilor refeaua Schmidt s& fie preferat’. Modul de utilizare a rejelei Schmidt in prelucrarea datelor microtec- tonice se reda printr-un exempla, ‘Se consdert ch positia planulut de fisuratie este N 55° V/68" N—E. este reteaua Schmidt se suprapne o hire de calc, pe care fa prealbil se traseaci diametrele NS 3 E—V, fisatd cu un ac in eentrol refelei, Pornind din punctal O al fefelel, etre vest, co misoara 35° Hse inseamand punctal respectiy pe histia de calc (fig. 2:57). Se traseart diametrot ce teve prin centrul refelei $i pria punctul misurat. 46 Acest diametra reprezint8 directa fisurll. Caleul se roteste pink ce diametral trasat se Suprapune peste diametrul N~Sal refelei. Pe chametral E—€, incepind dia partea ested ‘ce nina 8" gi se inseam punctol respectiv, Prin capetele Qiametrufus trasat anterior #1 prin punctal de pe axa E~V se traseazh projectia meridianulul ce trece prin acest Pentru determinarea polulai P al planulyi fisuril se nomlré 90° de la meridisnal srasar stu 68° de la central refelei catre'V gl se gloeste polal P- Dupa trasarea acestor clemente pentru un plan de fisura, se aduce calcel im positia Snitila si se trece la pro- fecfia Planolui urmator. Dacd se cunoaste palul P, procediad invers se gaseste porta planalai fisuri. Pentra prelucrarea statstice a micyrdtorilor se Iucrgazk mumal cu pro- fectise potlor supraletlor de firuratie. In final se obtine o refea cu o densitate de puncte Se pot fi preluerate mai departe in modul ia care ta aritat ia refeava polars 17 1819 6 20 5, 21 1% 22 13 23 2 24 n 25, 26 27 28 9 30 31 32 33 2 4 vo 38 Fig. 2.36, Refeaua Schmidt, Pentru studiul relatiilor intre diferite elemente microstructurale (istozitate, clivaj, fisuratie, stratificatie etc.), se utilizeazA proiectia diametrelor si meridianelor dupa refeaua Schmidt sau Wulf, corespunzi- toare fiectirui tip de deformatie microtectonics. Astfel, se poate deter- mina unghiul dintre dows plane (fisuratie-stratificafie, clivaj-fisuragie 47ete.) dack se eunose pozifile fie c&rai element microtectonic. Va loarea unghiului dintre doua plane de fisurafie se poate determina in doui feluri: 1) cunoscind polii pla- nelor, se roteste hirtia de calc pint ce ambit poli cad pe acelasi me dian al refelei, Valoarea unghiului citit pe meridian fntre cei doi poli se scade din 180° si se obfine unghiul dintre planele de fisura- fie; b) unghiul dintre douk plane de fisuratie se poate determina dack se proiecteazi directile si se traseaza meridianele ambelor pla- ig, 2.57, Trasarea poritiei unui plandefisu- €- Dac& directiile planelor de rafle folosind refeaua de proiceyie Sehmide, fisurafie nu sint paralele, atunci + diametrele se intersecteaz in cen. tral refelei, iar meridianele se intersecteazd intr-un punct denumit »polul x (fig. 2.38). Polul = se aduce pe ecuatorul refelei i la 90° se traseazi cercul zonal =. Polii P, si P, ai planelor de fisuratie Fy si respectiv F, se vor situa pe cercul zonal. Intersecfiile dintre cercul zonal = gi meridianele celor dow’ plane de fisurafie proiectate vor fi marcate de punctele 4 REEAUA SCHMIOT 720 Fig, 2.38, Determinarea polului 7, trasarea cercului zonal si milsurarea unghiutui dintre ‘dout plane de fisurapie. 48 si B. Unghiul citit intre punctele 4 si B pe cercul zonal va fi unghiul dintre planele de fisuratie. In'studiul microtectonic, observatiile de teren pentru fiecare aflo- riment se concretizeaz in tectonograme. Tectonogramele sint diagrame complete ale unui afloriment in care se reprezint&, cu ajutorul semmelor convenfionale, fisurafia, clivajul, sis- tozitatea, axele cutelor si microcutelor etc ‘Aceste tectonograme ajut la intocmirea diagramelor de sector com- plete si selective, precum si la intocmirea cartodiagramelor si cartogra- melor. ;Diagrama de sector complet se obtine prin transpunerea tuturor clemntelor microtectonice din tectonogramele aferente sectorului respec- ti Dac din tectonogramele unui sector se extrag elementele unui singur tip de deformatie microtectonica (fisuratie, clivaj, sistozitate, strati- ficafie etc.) si se transpun intr-o singurd diagramd se obfine ,diagrama de sector Selectiva”, Cartodiagramele se obfin prin transpunerea in interiorul, fiecirui sector delimitat pe hart’ a diagramei statistice ce exprima pozitia unui clement microtectonic, astfel incit si se obfin’ o imagine foarte suges- tiva asupra frecventei si directiilor principale de dezvoltare a elemen- tului respectiv. Daca scara hirtii este mici, atunci in fiecare sector se reprezint& fo diagrama statisticd simplificat’ obtinindu-se aga-numitele carlograme. 2.4, Importanfa cercetarilor microtectonice pentru impermeabilizarea rocilor fisurate Proiectarea gi executia Iucrarilor de consolidare gi impermeabilizare a rocilor stincoase fisurate, pe ling o serie de incerciti_ experimentale, necesitX un studi geologic de ansambla si un studiu microtectonic detaliat, din urmatoarele considerente: — cficacitatea injectirii este direct proportional cu numarul fisurilor intersectate de giurile de foraj. La fntocmirea proiectelor pentru lucririle de injectare trebuie si se tink seama de orientarea spatiala a fisurilor, pentru ca forajele si se execute astfel incit si poat intersecta un numar cit mai mare de fisuri; — debitul de suspensie care pitrunde in mediul fisurat este puternic influenfat de deschiderea inifiala a fisurilor, precum si de deschiderea suplimentara a acestora prin deformarea elastica a rocii si prin levigarea materialuluiargilos care le colmateaz’; — deoarece in masivul de roci suprafetele principale de fisuratie constituie si suprafefe de minima rezistenta este necesar ca la stabilirea inclinirii voalurilor de injectii, indeosebi la barajele inalte, si se fink 4 — Impermeabili cus 49 a prin cimentareseama de orientarea fisuratiei. Aceasti misuri trebuie avuti In vedere deoarece pe voalurile de injectii se concentreazi forte de presiune care pot influenfa nofavorabil stabilitatea general a terenului de fundare. 3. CURGEREA FLUIDELOR INJECTATE IN ROCI FISURATE 3.1. Ecuafiile generale ale curgerii unui fluid injectat intr-o fisurd plana Pentru studiul curgerii in regim laminar a unui fluid viscos incom- presibil, injectat sub presiune intr-ofisurd, se folosesc ecuafiile li Navier~ Stokes: a eX 8 4 apt, ex e¥- Pt ayny G1) ey a, ap ez 2, ome Lat ay Restrinse intr-o ecuafie vectoriali, ecuafiile 3.1 cap’ti forma ts Gm ek — gdb tayte, (32) fn care p este densitatea fluidului; » — viteza de_curgere; ¢ — timp F—forfa masici specifica; — viscozitatea dinamici a fluidului; — presiunea; y —operatorul nabla definit prin relafia’ 24242 be by Ge v Se consider cazul general al unei fisuri inclinate F care face unghiul a cu planul orizontal (fig. 3.1). Se alege un sistem de coordonate x, ys £ cu originea in punctul 0 in care forajul de injectie intersecteaz& planul fisurli, axele x si y fiind confinute in planul fisurii iar axa z normal pe planul fisuril. Axa x 30 coincide cu directia planului fisurii iar axa y este orientat’ dupa linia de cea mai mare pant& a planului (F). Pentru a studia migcarea intr-un punct M (x, y), situat la distanta r de axa glurii forajului, se considera un sistem de coordonate 2', 9", 2, cu axele x’ si y” continute in planul fisurii si rotite fat de axele’x, 9, in jurul axei 3, cu unghiul o. Fig, 3.1. Elemente pentra calcul migedié intean punet 2 (x3), situat ta disranga 7 de axa gill forajulu de injectare care incersccteazé 0 fisara ( ielinatd cu waht 3 Unghiul © poate varia intre 0 si 2. Fafii de planul orizontal axa 2° este inclinat cu unghiul a iar axa 'y’ cu unghiul @". Valotile unghiurilor a’ sia”, finind seama de unghiul de inclinare « al planului fisurii si de ‘unghiul de rotatie o, se deduc din relatiile sin a = sin a sin @ (3.3) sin 0" = sin # cos © Daca se admite ci migcarea fluidului este permanent’ si uniform’, atunci viteza de curgere in punctul M(z, y) pe directia axei x' nu variazi in timp si ecuatia 3.2 capiti forma av ano B.4) Componentele X, Y, Z, ale acceleratiei cimpului gravitational 2, conform figurii 3.2, se deduc din relatiile: Xagsina’ Yeg sin a” (35) Z=goseFig, 5.3, Elemente pentn caleulul gradientului hidraulic pe 6 directie oarecaze, de lungul razei de curgere Tinind seama de relafiile 3.4 si 3.5, pe directia axei x’ ecuatia 3.2 devine ap 6) Gradientul hidraulic al curgerii, conform figurii 33, se deduce din relatia*: (3.7) Deoarece sin a! = ecuatia 3.7 poate fi scrisi sub forma sing — 1 £6 Te (8) sau de unde rezulti relafia: aj a SO G9) a aye care reprezint& ecuatia diferenfialli a tui, Poisson pentru care nu se eu noaste 0 solufie general’. Aceast’ ecuatie poate fi rezolvat insi pentru caziti particulare: 3.1.1. Ecuafiile miscarii unui fluid injectat sub presiune intr-o fisurd orizontald Se consider’ o fisuri otizontali cu deschiderea eo intersectat normal de gaura forajului a cirei raz% este ry (fig. 3.4). in timpul injectarii sub presiune a fluidului are loc o curgere plan’, liniile de curent plecind radial de pe conturul giuii de foraj pe directia raze intr-un sistem de coordonate 1, z, considerind gaura de foraj co- axial cu ordonata z, iar abscisa r cuprinsa in planul median al fisurii, se studiazi migcarea la distanfa 7 de axa forajului. fin acest caz, ecuatia 3.9 poate fi scrist sub forma @y iy Z , (3.10) 53din integrarea cireia se obfine: +O, (Gull) i (3.12) Constantele C; si C se deter- min& prin condifii la limita. Cind .eind pe tind in rela- Fig, 3.4. Tnjectarea sub presivne a unal Introducind pe rind fivid intro fisnrS.orlzontals fia 3.12 obfine un sistem de dowd ecuafii cu necunoscutele C, si Ce x4 -ij84¢,%4+G= (3.13) me Dt a ce 8-¢24G= 4 O7F din insumarea cirora rezulti: ag =2j;8 gq- CG ala gi Inlocuind in ecuafia 3.12 valorile constantelor C, si C,, se obfine wat i (8-2) 6.14) /G-) care exprima distributia parabolicé a vitezei de curgere Ja distanta_r de axa giurii de foraj, pe o directie normal pe planul axial al fisurii (fig. 3.5). Cind = 0 viteza de curgere este maxima si ecuafia 3.14 devine Unman = fe (3.15) Pree 3% (3.15) 54 Distributia efortului tangen- fial =, la distanta 7 de axa gfurii forajului, se obfine plecind de la ecuafia lui Newton: ot (3.16) in care Q, este sectiunea de curgere. Efortul tangential = se obfine din relatia F__ dy a77 Introducind in relajia 3.17 ecuatia 3.14, derivata fn raport cuz, se objine 6.17) yy pp (i | 3 = ] t er | Yi mea J, semes= 28¢mex Fig. 3.5. Varlatia vitezelde curgere tp sl a elortalsi tangential = intro sectiune a fi Surit situate Ia distanfa y de axa géurii tora} (G.18) care exprima relafia liniari intre + si z (fig. 3.5). Cind = iar pentru = Pentru calculul debitului @ este necesar si se cunoasca viteza medie {n sectiunea vie de curgere: (3.19) - (3.20) 58Distributia vitezei medi de curgere pe directia razei y se obfine din ecuatia de continuitate. Debitul Qq, la peretele giurii de fora}, este egal cu debitul Q, in orice sectiune de curgere situata la distanta’ r de axa forajului . 2=%=2 sau Uranea 270 = Praag 277E9 de unde rezulti: rot 2 (3.21) Graficul de variatie a vitezei_medii de curgere pe directia razei este reprezentat in figura 3.6. Pentru stabilirea ecuatiei de distributie a presiunii de injectare pe directia razei de curgere, se scrie: 2 r= Yen 9, 9, e=@ de unde rezulta ecuatia diferentiala ap nee, m7 din integrarea careia, in limitele py — p si ry —7, rezult& =p,—- Chit P=ho 8 ny (3.22) 1234567 8S WN LITW 1720 Fig. 3.6. Variatis itezei medii de curgere pe directia raze 2 ° 10 20 30 40 50 60 70 8 90 100 Fig. 3.7. Variatia presiuall de injectare pe dicectia razei de curgere. Relatia 3.22 exprim& variatia presiunii de injectare pe directia razei de curgere (fig. 3.7). Relatia debitulai rezulta imediat din ecuafia 3.22 sub forma (3.23) 3.1.2 Analogia dinire curgerea unui fluid tnitr-o fisurd orizontalé si curgerea printy-un mediu granular strati- form Ecuafia diferential a debitului de fluid injectat intr-un foraj care strabate pe toaté grosimea un mediu granular, stratiform, omogen si izotrop, conform notafiilor din figura 3.8, este dy dh Qn tmrey tS (3.24) Tintnd seama ci {4 — ah, din relatia 3.24 resulta Y a ap 2nkey 7 (25) 57Integrind ecuatia 3.25 de la fo la p side la rq la 7, se obtine relafia =p,—- 2% mm” + Pm bom stein Z 3.26) 2ney gi Daca se noteazi C ky= + inlocuind aceste notafii in ecuafille 322 si 3.26 se obfin relafile =p,-2nt b= fo~ Gen (3.27) 0 To Injectarea sub presiune a unai COrespunztoare curgerii unui, fluid on strat permesbil, orizontal. injectat intr-o fjsurd cu deschiderea eo $i =p,— Shine b= bo cE (3.28) corespunzitoare curgerii fluidului injectat intr-un strat poros, omogen si izotrop, de grosime ¢,, al cirui coeficient de permeabilitate este &. Evident, % din relafia 3.27 este un coeficient de permeabilitate fictiv, corespondent coeficientului # din relatia 3.28. 3.1.3° Spectrul hidrodinamic al curgerii flwidului injectat intr-o fisuré 1m cazul general al injectirii unui fluid intr-o fisurd fnclinata (ig. 39), potentialal miscérii se obfine prin insumarea potentialelor clementare ,, corespunzitor presiunii de injectare st ny, corespunzitor Componentel’”cimpului gravitafional, conform relafor: mast 3.29) na ghine (6.29) moye (6.30) Inlocuind in relafia 3.29 z= re#, renults m= sft 02 ma tit, (31) 2a Ina iar din relafia 3.30 se obfine YH Wye = Bab i de (3.32) Prin separarea pirtii reale de partea imaginara, din relafiile 3.31 si 3.32 rezultd: Fig. 3.9. Spectral hidrodinamic al curgerit iuidatul Injectat into fisark incinatd. Sataaeet = nye EHF 6.33) dt h=ny+ SC arctg tat deme t 5O— arte 634 Dind diverse valori lui x si y, se determin’ liniile de curent ¢ si Tile echipotengiale 9 (fig. 3.9). meee Cind yo si 0 + atunci x= si corespunde zonei maxime 2 de influenfi a injectirii, pentru Y= 0. Introducind aceste valori in relatia 3.34 se obfine 59Daci se noteazi recult g = 2:,a, sau 4 a (3.35) s (3.35) Cind y-+00, linia de curent =O devine asimptoti la dreapta x= a. Viteza de migcare a fluidului intr-un punct M(x, ) din planul fisurii rezulti din’ relatia (5.36) fn care (3.37) (3.38) Tinind seama de notatia ae si de relatiile 3.37 si 3.38, se obfine ° LAT Ly (3.39) caiat® (39) In punctual A (Fig. 3), viteza de curgere devine nulA pentru x = 0, ind de unde rezult’: (3.40) Pentru x =o valoarea liniei de curent care se suprapune peste axa Oy rezult& din relatia 3.34: (41) 60 Cind fisura este orizontali, spectrul hidrodinamic al curgerii se obfine din relafille: e= ah (3.2) ¥ x 6 (3.43) Pentru trasarea linillor echipotenfiale, ecuafia 3.42 se pune sub forma Liniile echipotenfiale sint cercuri concentrice cu raza r. Explicitind unghiul 6 din relafia 3.43 sub forma “o se pot trasa liniile de curent sub forma unor drepte ce pleaci radial din axa ghurii de foraj (fig. 3.10). pee pie Fig. 3.10, Spectrol hidrodinamic al curgeriifluidulut injectat intro fisura orizontals. 61Intr-un punct M(x, 9), viteza de curgere este orientata pe directia liniei de curent, de la’axa giurii forajului catre periferia spectrului. ‘Valoarea vitezei se poate determina cu relatia (3.44) Dar, unde Q este debitul injectat in fisura respectiva. 3.2. Variafia clementelor hidraulice ale curgerii in funcfie de frecventa fisurilor {in timpul injectirii unui fluid intr-un foraj, debitul Q si presiunea de injectare P corespund ansamblului de fisuri intersectate de gaura forajului, Daci forajul ar intersecta o singuri fisuri orizontali, elementele hidraulice ale curgerii ar putea fi determinate cu ajutorul relafiilor sta- Dilite la paragraful 1.1. In realitate insi, forajul, pe adincimea cores- Punzitoare unui tronson luat in considerare, intersecteazi un anumit numar de fisuri. Pentru a pune in evidenfi influenfa frecvenfei fisurilor asupra injectarii, se consider c& gaura forajului intersecteazA mai multe fisuri orizontale. Daca in intervalul corespunzitor unui tronson de injectare forajul intersecteazi n fisuri orizontale, cu deschideri egale, fo = Fon = 8 fom (3.43) si curgerea are loc in regim stationar, la distanta 7 de axa glurii foraju- hui cdderea de presiune pe intervalul ry—r va fi Ap = p)—p, iar debitul injectat, corespunzitor fiecirei fisuri va fi (3.46) Tinind seama de relatia 3.45, debitul total absorbit de roca fisu- rata pe lungimea tronsonului respectiv va fi: sau G47) ceea ce inseamn’ ci debitul absorbit de m fisuri, cu deschiderea ¢9, este egal cu debitul absorbit de o singuri fisur’,’cu deschiderea Vries (348) Graficul_ de variatie a debitului in functie de frecventa fisurilor este reprezentat in figura 3.11 Relafia 3.48, redat& grafic in figura 3.11, arata rolul extrem de important pe care il joacd frecventa si deschiderea fisurilor in mari- mea debitului care poate fi absorbit in mediul fisurat. 9 é 2 i | 5 3 Z a § Bs ‘| * ¢ i & 2 $4 SA $3 < 2 @ e 2 z ATS 3? oo 5 § g $1 bo Fig. 3.11. Variatia deschiderii echi- = pote ‘oie oye uael fi te fanetic for cu deca ‘0100 1000 aera te Numéro furior,n 63ig. 3.12, Distribatia vitezei de curgere intro fur’ oF geychderca qu son mat mute isurt eu descie derea De exemplu, din grafic se constati ci daci se mentin neschim- bate caracteristicile hidraulice ale curgerii si ale fluidului injectat, debitul ce poate fi absorbit de o singurd fisurd cu deschiderea ¢ = = 10mm este egal cu debitul absorbit de o mie de fisuri cu deschiderea eo = 1 mm. Accast& corespondenfi poate fi usor explicati daca se are in vedere figura 3.12. | “in cazul unei singure fisuri cu deschiderea ey, debitul injectat va fi 2 AZ Prt max ZRF Coy a= 3% for Daci aceasti fisuri se imparte cu ajutorul unor plane imaginare Sy Sq-m Sy in m fisuri cu deschiderile eg, = ¢op = --. = fon = ¢o (fig. 3.12) atunci debitul injectat in toate fisurile cu deschiderea ¢, va fi 2 tana Deeg =n seama Ch thay = 58 fat tema = Finind seama Ch tome = 5° Jeb i" debitul 2 wpe, 2AM, 3 sau Q = 19" (3.49) Pentru a putea aprecia debitul injectat intr-un tronson de foraj este necesar si se cunoasc’ frecvenfa si deschiderea fisurilor. Acest lucra 64 este posibil si se evalueze cu o bund aproximatie printr-un studiu micro- tectonic de detaliu. Rezultatele cercetiirilor microtectonice trebuie corobo- rate cu incercirile hidraulice efectuate prin injectare in giurile de foraj. 3.3. Deformarea elasticd a rocilor stincoase fisurate sub efectul presiunii de injectare 3.3.1. Date generale In timpul injectirii unui fluid newtonian tntroun masiv de rock fisurata, in conditiile curgerii in regim stationar, daci caracteristicile geometrice ale drumului parcurs de fluidul in migcare rimin constante atunci elementele hidraulice ale migcarii ar trebui sk nu se modifice in timp. In practicd ins de foarte multe ori se constaté ci nu se poate obtine regimul de curgere stationard, elementele hidraulice ale miscirii modificindu-se de la un moment Ja ‘altul. ‘In multe cazuri se constat& cA atunci cind se injecteazi apa, care {in conditii naturale obignuite se comport ca un fluid newtonian, menti- nind presiunea constanti debitul injectat in fisuri creste. Alteori, in timpul injectirii suspensiilor. mentinind presiunea de’ injectare ne- schimbati, in loc s8 se constate o reducere treptat a debitului absorbit fn fisuri, ca urmare a colmatirii acestora cu particule depuse din suspen- sie, se constaté. dimpotrivi, o crestere a acestuia. Acest lucru pare anormal cu atit mai mult daci se are in vedere faptul ci suspensille injectate dispun de proprietati_ binghamiene. Cresterea rapida a debitului absorbit de fisuri, de la o treapt’ de presiune la alta, se poate datora pe de o parte spilarii materialului care colmateazé fisurile, iar pe de alti parte deschiderii elastice a fisurilor sub efectul presiunii de injectare jpilarea_materialului argilos care colmateazi fisurile este foarte frecvent pusd fn evidenta in lucrarile de impermeabilizare a terenu~ rilor fisurate si nu exist nici un motiv de indoiala asupra importantei acestui fenomen. Deschiderea elastic’ a fisurilor sub efectul presiunii de injectare este strins legata atit de proprietafile elastice ale rocii cit 5i de presiunea de injectare, 3.3.2. Extinderea solufiilor Lamé la studiul deschiderit dlastice a fisurilor sub efectul presiunii de injectare Ipoteze de calcul. Pentru studinl deschiderii elastice ‘a fisurilor_ sub efectul presiunii de injectare s-au adoptat urmitoarele ipoteze de calcul; — Impermeabilizarea prin cimentare — ¢. 113 65~ masival de rock este afectat de suprafefe de discontinuitate fare fl separi in elemente geometrice cu dimensiuni finite; se consider’ practic impermeabil fafa de fluidul care se injecteaz’: cmdeformatea clastici a clementelor de rock cuprinse intre supra~ fefele de discontinuitate (fisuratie, clivaj, stratificafie) se datoreazd in exclusivitate presiunii de injectare a fluidului fn gaura forajuluis “SNstarea de eforturi din interiorul masivului d= rock creat de presiunea litostatici existent inainte de injectarea fluidului se men- Fine la aceeasi valoare si in timpul injectarii; in aceasti ipotezd, ¢fortul Suplimentar de impingere laterali datoriti sarcinii geologice ramfne a valoarea inifiali — pe Ticcave Tati a nui element de roca delimitat de suprafetsle de discontinuitate pe care circuld fluidul injectat acfioneazi etortul de ‘compresiune dat de presiunea de injectare corespunzAtoare distantei 7 fata de axa giurii de foraj; ; 5 ““presiunea de injectare de-a lungul razei de curgere (fig. 3.13) variazi conform relatiei 3.22; Zi miscarea fluidului este axial simetrict, curgerea producindy-se fin regim stafionar. ig. 3.13, Separarea unui masiy de rock in ele- mente delimitate de suprafeye de-diseontinuttate UUisuratie, clive), stratificatie. Evaluarea deschiderii elastice a unei fisuri, Se consideré un masiv de roca afectat de suprafete de discontinnitate (fisuri, suprafete de clivaj i stratificasie), dispuse ca in figura 3.13. Suprafetele a 5i 6 sint dispuse in plan vertical iar suprafetele c in plane orizontale. Prin intersectarea celor trei serii de suprafete de discontinuitate a, 8, ¢, masivul de roci este separat in elemente de forma paralelipipe- ica ale ciror laturi, in general, au dimensiuni de ordinul centimetrilor si decimetrilor. Daca in masivul de roca astfel fragmentat se executt un foraj vertical, acesta va intersecta normal suprafefele de discontinuitate orizontale ¢, si va fi paralel cu cele dow’ serii de suprafete a si 2, dis- puse in plane verticale. In timpul curgerii fluidului injectat prin fisuri, fiecare element din masivul de ocd delimitat de cele trei serii de plane de discontinuitate a, 6, ¢ va fi supus unor eforturi de compresiune, datorita presiunii sub care curge fluidul. Deoarece presiunea de injectare pe directia razei de curgere este variabila, pe fiecare fata a elemen- tului de rocd luat in considerare vor ac- ficna_eforturi diferite, corespunzitoare valorii presiunii la distanta r fay de axa giurii forajului. Sub actiunea eforturilor de com presiune date de presiunea de injectare fiecare clement din masivul de rock va suferi o deformare elastica. Curgerea fluiduiui injectat fiind axial simetric’ se studiaz’ deformarea elasticd, in plan veritical, a unui ele- ment KLMN (lig. 3.14) ‘Daca presiunea de injectare ar fi uniform distribuiti pe fiecare pereche de fete paralele ale elementului a, 6, c deformafiile specifice, dupi fiecare directie, ar fi uniforme pe intreaga su- supusi actiuniieforturilor de compresiune. Aceast& conditie, in cazul de fafa, nu este indeplinita. Daci elementul de roca se imparte in fibre verticale de lungime J, egal cu distanfa dintre dos plane de discon- tinuitate paralele, si sectiuni orizontale Fig 3.14. Disb Teak a sorrel care aonea Infinit mici, se poate admite c& efortul “tops um slement de rool sectivne ver- orvertical de compresiune 9, = p este uniform distribuit pe intreaga sec- fiune normald a unei fibre. Sub efectul efortului vertical de compresiune fibra va suferi o scurtare Al si o crestere a sectiunii orizontale pro- portional’ cu o.; cum efortul vertical o, variaza pe directia razei rezult& Ca gi deformarea pe directia orizontalé a fibrelor va fi functie de raza 7 Ca urmate a cresterii sectiunii orizontale a fiecirei fibre. datorita. com- presiunii verticale, in interiorul elementului de rock vor apirea eforturi orizontale de compresiume; inseam’ cA fiecare fibra va fi supusi unui efort vertical a., corespunzitor presiunii de injectare la distanta r fat de axul géurii de foraj, si unor eforturi orizontale de compresiune ca rezultat al deformarii fibrelor adiacente Daci in fiecare punct din sectiunea orizontalé a elementului de ocd se cunoaste lungimea J a fibrei, valoarea_efortului_ vertical ©, = p, valorile eforturilor orizontale care acfioneaz4 asupra fibrei res- pective precum. si medulul de elasticitate E si coeficientul Poisson 4 al rocii, aplicind legea generalizat& a lui Hooke se poate calcula scurtarea ‘Ala elementului de roc in punctul respectiv. Intr-un sistem de coordonate polare, in care axa coincide ci axa gaurii forajului, se studiaza deformarea elastici a uneyfibre din elementul de roca supus actiunii eforturilor de compresiune date de presiunea de injectare. Conform notatiilor din figurile 3.14 si 3.15, starea de eforturi fiind identicd in orice sectiune normal pe axa z, pentru determinarea efor- turilor 6, si os este suficient si se_studieze starea de eforturi intr-o sectiune orizontala a fibrei (fig. 3.15). Efortutile care actioneaza in secfiunea orizontala a fibrei find con- curente intr-un punct situat pe raza r, pentru satisfacerea ecuatiilor de echilibru scrise in raport cu axele 7 si'8, suma proiectiilor forfelor_pe axele 7 si 8 trebuie si fie zero. Datorita simetrici elementului [JKL suma proiectiilor tuturor fortelor pe axa 6 este egala cu zero raminind si se verifice numai prima ccndifie sub forma on a0 —(o, + ay) (7+ dr)d 0 + 29 sin © ay (3.50) a 2 din rezolvaca cireia se obtin expresiile efortmilor orizontale o, si oy: E oe [eu +09 [aaew+e (s 1 fn care constantele C, si C, se determina prin conditii la limita (fig. 3.14). 68 Fig. 3.13. Starea de cforturt care actioneaed asupea unei fibre vertcae dintoun element de Tost deta ‘de Suprafeyete de discontimtate abe Cind Inlocuind constantele C, si Cy in rela ile 3.51 se obtin ecuafiile efor- turilor orizomtale'c, $109 sub fofmas st * 3! $¢ obfin ecuafile ef (3.52) care reprezinti ecuatiile Lamé deduse pentru calculul eforturilor in pere(ii unui cilindru supus actiunii unor presiuni diferentiale din i perf Presiuni diferentiale din interi- 69.Expresiile deformatiilor specifice ale fibrei intr-un punct situat Ja distanja 7 de axa giurit de foraj se deduc, conform legii generalizate a ui Hooke din relatiile, mel # (+29 | p[=~ 2 e+ 29] (353) =a +0] Scurtarea WV dupa o anumita airectie. se poate calcula din relafiile 3.53. De exemplu, daci ‘fisurile orizontale na sint echidistante, atunci deschiderea elastica a unel fisuri orizontale va fi egalé cu jumatate din scurtarea elementului de roca situat deasupra plus jumatate din scurtarea elementului situat sub planul fisurii. In cazul particular, cind fisutile sint echidistante, deschiderea clasticd a unei fisuti va fi egala cu scurta- rea Al a unui element de roca cuprins intre dou’ fistri paralele (fig. 3.14). Pentru calculul deschiderii elastice a fisurii, sub efectul presiunii de injectare, Sey'= A/, inlocuind’ in relatiile 3.53 pe , efortul v unitare vertical 6, = si oforturile unitare orizontale 9, gi a» cu expre- siile din relafiile 3.52 rezulti relatia (3.54) sau, inlocuind expresia Ini p din ecuafia 3.22, se obtine som Ffoo~ Sin — Pot, —r2bw)] 89) zon fn care notatiile corespund figurit 3.14. ‘In cazul particular cind masivul de roca este afectat de o singuri serie de fisuri orizontale dispuse perpendicular pe axa giurii de foraj, pentru determinarea ccnstantelor C, si C, din ecuatiile 3.51 condifiile Ja limita sint — pentra — Pentre Punind aceste conditii in ecuafiile 3.51, rezulti = 0, o,=0 Ite C= 0; C= E* por ee 70 iar eforturile unitare 9, si ay devin (8.56) Prin introducerea eforturilor unitate o, si gs din ecuatiil cuafile 3.53 se obfin deformatile spectice sub forma le $56 4 ~ {e+ "pail 657) ‘In cazul unei singure serii de fisuri dis a i : e serii de fisuri dispuse dup. o anumit& directie, cum este cazul fisurilor de tensiune, deschiderea elssticd a furl readies Gin reducerea grosimii pachetelor de rocd cuprinse intre fisura respectiva $i foul adiaente gi va fl egal eu semisuma acestor reducer, acd grosimea pachetului de deasupra fisurii este /, iar grosimea pa- ghetnui inferior consderind cla aceeasi distant ‘de ava gir de j Presiunea de injectare este egali in toate fisurile, deschiderea Sica suri respective va Sn ae Haul eschiderea ela +h 2 Daca fisurile sint echidistante, relatia de cal i elastica a unei fisuri devine 'e de caleu pentru deschiderea eg b = (3.58) (3.59) Pentru caculul deschiderii clastice a unei fisuri dintr-un masiv de roci afectat de trei serii de fisuri care se intersecteaz4, cazul general al fisurilor de forfecare, punind in relafia 3.54 2 ap, — Pah Vita remulti hah Aegan th ot rE (3.60) iysau, in cazul fisurilor echidistante, ” oe 3.61 e (3.61) Cu ajutorul relatiilor 3,58... 3.61, cunoscind distributia presiunii de injectare pe directia razei de curgere, coeficientul lui Poisson, modulul de elasticitate al rocii $i distanfa dintre fisuri, se poate evalua ordinul de mirime a deschiderii suplimentare a fisurilor, determinata de deformarca ! i} elastica a rocii sub efectul presiunii de injectare. | | | Ato Tabetut 4.1 650 3850 35 1230 4. EXECUTAREA FORAJELOR DE INJECTII 8 1437 saw 125, 2440 4.1, Executarea gaurilor de foraj eajle inainte de anul 1980 240. In marea majoritate a cazurilor, giurile de foraj care se execut Pentru inejectarea rocilor fisurate nu depiigesc adincimea de 80 —100 m. La alegerea tipurilor de scndeze cu care se executa gaurile de foraj trebuie si se fini seama dac& acestea vor lucra pe versanfi cu pante mari sau in spatii cu gabarite reduse. De asemenea trebuie si se aibi in vedere sursa de energie din santier cu care si poati fi actionate utilajele respective Ca urmare, sondezele care se vor utiliza trebuie si aiba capacitatea de a putea executa gfurile de fora} pind la adincimile prevazute in proiect, si fie cit mai ugoare i si aib dimensiuni reduse. Sistemul de Circulatie a fluidului de foraj irebuie dimensionat corespunzitor pentra a tealiza evacuarea integrali a detritusului in timpul procesului de forare. Totcdata aceste sondeze trebuie sk permit& executarea géurilor de foraj cu diametre mici si inclinari mari si foarte mari 600/200 650 meean Extractor hidraulic sau PN st rotfnin gt et Tipust de sondeze romdnestt 41.1. Principalele tipuri de sondeze utilizate la executarea forajelor de injecfii ie Pentru executarea forajelor de injectare se poate utiliza orice tip de instalatie de foraj care indeplineste conditiile de a avea acces pe amplasa- ment si de a respecta parametrit tehnici care se impun prin proiectul de executie, In fara moastra se foloseste o gama largi de tipuri de sondeze, dintre care unele, mai vechi, sint de provenienfa strain’, ins’ majoritatea 4 Tarafia Ja eapul rotativ ‘Numirul pompolor de noroi 1 72owurpy| 74celor care lucreazi in prezent pe santierele de executie sint de fabricatie yoméneasca. In tabelele 4.1 si 4.2 sint redate o parte din seriile de sondeze SG si FG care se fabric’ in Roménia gi care se pot folosi la lucririle de injectare a rocilor. Dintre acestea se utilizeazi cu prioritate instalatii usoare de tip 86-15 (fig. 4.1) si SG-150 (fig. 4.2), care pot fi menevrate cu mai multi ‘ugurinfi gi au un consum mai redus de energie. Instalafiile mai grele de tipul SG-300, FG-5, FG-3.2, se pot folost fn fazele de studii, pentru volume reduse de lucréri si numai atunci cind nu se dispune de instalatii mai mici jar cendifiile de santier permit ‘utilizarea lor. Dintre sondezele fabricate de firme stritine se menticneazi cele sov tice de tip GP, ZIF, URB, seria BSK g.a., instalatiile sucdeze Craelius, instalati din R.S.E. Jugosiavia de tip CRR-150 gi altle In santierele de costructii, in functie de ccndiile specifice, se pot face diverse adaptii ale instalajiilor de foraj si ale grupurilor de pompare Fig, 4.1, Instalatie de foraj SG-75 care le deservese, in aga fel incit acestea si poata lucra cu randament La executia voalurilor de injecfii, und sint necesare foarte dese mutafii ale sondezelor de pe o locatie de foraj pe alta, acestea se mon- teazd pe platforme mobile care ruleaza pe sine de vagonete, find trase cu trolii mentate in puncte fixe. 4.1.2. Condifii specifice de executare a gaurilor de foraj pentru injecfii Costul forajului scade sensibil odata cu reducerea diametrului giurii forate, motiv pentru care se recomanda ca forajele de injectare si se execute cu diametre la limita minima care permite echiparea acestora cu gamniturile de pachere. 7De regult, gdurile de foraj se execut cu recuperaj continun, folosind tuburi carotiere cu freze. Daci nu intereseazs in mod deosebit extragerea carotelor, forarea se poate face cu sapa. in felul acesta m&rindu-se con- siderabil viteza de executie. in procesul de forare, realizarea unui circuit optim al fluidului de foraj este esenial’. Acesta trebuie si asigure evacuarea integrald a detri- tusului din talpa gaurii de fora) Pentru forajele de injectii, ca fluid de foraj se foloseste apa si numai fn cazuri cu totul exceptionalé se utitizeaz’ noroi de foraj, uneoti si cu adaosuri de ciment. Pentru evacuarea detritusului, diametrul garniturii de prajini trebuie astfel ales incit viteza de circulafie a fluidului in spafiul inelar dintre gamituré si peretele giurii sa fie suficient& pentru antrenarea ascensio- nala si evacuarea detritusului. In cazul in care aceasti evacuare nu poate fi asigurata. din cauza unor pierderi partiale, uneori totale, de fluid fn fisurile din perefii giurii forate, deasupra tubului carotier, sau a prajinit grele (cind se foreaza in sapa) se atasazi un tub de sedimentare care are rolul de a colecta detritusul ce nu poate fi evacuat. 4.2. Devierea gaurilor de foraj Prin devierea total D, a unei gituri de foraj (fig. 4.3) se infelege abaterea acesteia de la directia proiectati AO" dupa care urmeazi si se execute forajul si constituie rezultanta a dow componente: 0 compo- nenti D, normala pe directia proiectat, care in mod conventional in practica de santier este denumita ,devierea gaurii forajului ; si 0 compo- nent AV, paralela cu directia proiectati, component cunoscuti in prac- tica cuzenta sub numele de ,pierdere de adincime". In cazul particular, cind gaura forajului se prevede si se execute dup’ o directie vertical, devierea este orizontala iar pierederea de adin- cime verticala Deoarece raza giurii forajului nu influenteazd sensibil valoarea debi- tului injectat exist tendinfa ca forajele si se execute cu diametre cit mai mici, in vederea reducerii prefului de cost pe metru liniar forat. Executind foraje cu diametre reduse si cu garnituri de prajini subtiri apare pericolul unor devieri importante ale gauwii forate. Devierile ghurilor de fora} pot conduce intr-o masurd considerabilé- la diminuarea calitafii lucririlor de injectare atunci cind depagesc anu- mite limite, fapt ce impune urmarirea riguroasi a acestora si luarea mic surilor corespunzitoare in timpul execufiel pentru a putea diminua la maximum acest fenomen nedorit. 8 Fig. 4.3. Devierea ghuril de fora) 4.21. Cauzele devierti gdurilor de foraj Forajele pot fi proiectate si se execute vertical sau inclinate cu un anumit anghi fafi de verticals, dupa o direct dinsinte stabilté (azul forajului dirijat). {In general, in oricare din aceste situatii, gaura forajului are tendinta dea se abate de la directia proiectata, Aceasta impune urmatirea continua a avansirii prdjinii de foraj si redresarea acesteia atunci cind devierea depigeste limitele admise. Divieri ale géurilor de foraj se produc in majoritatea cazutilor, ele fiind consecinte ale unor cauze de natura geologic’, tehnica sau telno- logic’. . Cauzele geologice sint caracteristicile litologice, structurale si micro- tectonice (stratificafie, fisuratie, clivaj) ale terenului de fundare. In terenurile alcatuite din strate cu durititi diferite, cind unghiul dintre directia gaurii de fora} si suprafefele de stratificatie este mic, gaura forajului are tendinta de deviere dupa o directie paralela cu supra- fefele stratelor mai dure Daca unghiul dintre directia géurii de foraj si suprafetele de strati- ficatie este mare, scula tietoare (freza sau sapa de foraj) nu intimpina aceeasi rezistenté’ pe toata circumferinta, avind tendinfa de a se ageza 79endicular pe suprafata stratelor mai dure. Ca urmare, gaura fora- Fain deviazd avind tendinja de a stsbate perpendicular ‘cot plesel de Cauzele tehnice se refer’ la diferite defectiuni sau lao montare ne- corespunzitoare a instalatiei de foraj, ca: agezarea inclinata pe locatie, excentricitatea capului hidraulic fata de prajina de antrenare, folosirea de prajini strimbe, filete excentrice la racorduri, tuburi carotiere scurte care nu pot fine ghidajul gaurii etc Cauzele tehnologice se datoresc in principal apisirii excesive pe scula taietoare in timpul lucrului, ceea ce duce la flambarea garniturii de prajini, Cind apisarea mare este Insofiti si de o turatie redus’, ten- dinfa de deviere este si mai mare. Daca in timpul Iucrului detritusul rezultat nu este evacuat in intre- ime, acesta se depune Ia talpa forajului impinind tubul carotier sau sapa {nvacet can gormitura de print incepe st ce torienee,mstind pos litatea de deviere a gaurii, mai ales atunci cind exicta gi o diferent mare fntre diametrul gemniturii de prijini si diametral ghurii de foraj In n:ajoritatea cazurilcr, foraiele de injectii se executd vertical. Sint insti numeroase situatii, im puse de particularitatile ccnstructiilor i de cendifiile merfologice si geologice, ‘n care este necesara executarea fora~ jelor de injectii ‘nclinate. Forajele se pct executa cu inclinari mari si_foarte mari ajungind uncori pind la orizentali (unghiuri zenitale de 90°) 4.2.2. Masurarea devierit gdurilor de foraj Masurarea devierilor se efectueaz’ in puncte situate de-a lungul ghurii de foraj, la cnumrite intervale de adincime. cu eparate de diverse tipuri, care permit inregistrarca mecanic’, fotoelectrica sau electromag- neticd a unghiuriler caracteristice care definesc in fiecare punct orien- tatea in spajiu a giurii de fera}. Oricare ar fi tipul de aparat de integistrare, pentru un punct » in care ce efectueazd masurdtoarea se obtin valorile a douk unghiuri carac- teristice — unghiul zenital 8,, situat in plen vertical, care reprezint& unghiul dintre tengenta la curba dupa care se inscrie gaura de foraj si vertical a ce trece prin punctul respectiv'; —unghiul azimutal 4,, care se masoari in plen orizontal si care reprezint& unghiul dintre directia nordului magnetic si proiectia tangentei Ja Curba giurii de foraj in punctul in care se efectucezi wasuritoarea 80 4.2.3. Metode de calcul pentru determinarea devierilor Meteda de calcul utilizata curent in practica de santier permite eva- luarea devierii giurii de foraj fat de verticala locului. Metcda de calcul este simpli si di rezultate satisfacitoare numai daca se raporteaza devie- rea fat de vertical. Pentru cazuri generale, cind forajele sint proiectate Si se execute in-linat si devierea trebuie calculat& fata de aceasta directie si nu fafa de vertical’, meted: de calcul este mult mai complex inca are marele avantaj c& permite determinarea devierii fafa de orice directie din spatiu. Meteda general pentru calculul devierii va fi denumita in conti- nuare ,,Meteda arcelor de cerc”. Metcda uzuala care se aplic curent in practica de sentier reprezinta un caz particular al ,metedei arcelor de cere” si in ccnt'nuare va fi denumité ,Metcd: clasies Metoda arcelor de cerc. Aplicarea metodei arcelor de cere comporta urmitoarele etape Ipoteze de calcul ~ unghiurile de deviere 8, si d, se misoari la intervale de adincime de lungime /, (fig. 4.4); — gaura forajului se inzcrie dupa o curb care in med obligatorin este tangents in punctele n—1 si n la dreptele cate definese unzhiurile Bes $8, fata de verticala ; = curba cea mai probabilé care indeplineste aceasta ccnditie este tun are de cere al cirui centra de curbur P este situat la intersectia per pendicularelor ridicate din puntele 1.—I. sim. pe tangentele la curba care definesc unghiurile 8, , si B, fafa de verticala = numerotarea punctelor in care se mésoara unghiurile de deviere se face in ordine crescitoare, de la gura forajului citre talps Conform notatiilor din figura 4.4. pun.tul x—I coincide cu punctal A iar punctul nm coincide cu punstul B Unghiurile de deviere se noteaz’ cu §,.; $i 4,4 pentru punctul »—1 si 2, si 6, pentru punctul x. Devierea se calculeaz’ pentru un tronscn al giurii de foraj. de lun- gime lo, situat ftre pun-tele n—1 gi m, in care se masoard unghiwile de deviere 3,1, dy-1 $i Bur dy. Se observil ca’ tangcntele la curba géurii de foraj in punctele »—1 sin, arcul de cerc AB si centrul de curbura P sint coplanare. Unghiul Ja ccntru al arcului de cere AB se noteazd cu 8. ‘ Valoarea devierii D se calculeaza din triughiul drepten zhic 40B rezintd proiectia corzii AB in planul normal pe directia .40. Stabilirea relatiilor de calcul. Relatiile pentru calculul devierii s-au determinat ccnform notatiilor din figura 4.4 unde se cunose urmatoarele elemente: —lungimea /, a trenscnului giurii de foraj cuprins intre punctele 1 sim in care s-au masurat unghiurile de deviere: sir 81y= BDcos yy BDoos$ Fig, 44, Flementele geometrice penta calla devieri wnat fronton al grit de fora prin. metoda arcelor de cerc’ sce toc gprs 10s ep cv wen ge xz fae segs be ae mate A oo arin a ea ta SES BODAS tt Ue ltl plat soma eden A, Gorin a a nti a planvlti de proieetie, nocmaal pe direckia AO; By —~unghiul semltal dup care urmeas2 SEPANG Pash fatten een ia 5 eee Bec opengl sige dala <8 genes = valorile unghiurilor zenitale 8,1 si 9. precum si valorile .unghiu- rilor azimutale 6, si 6,; diferenta'unghiurilor azimutale 4,4 $i 8, 5 noteazi cu 6, conform relatiei 1 — 5a] an) 82 Determinarea devierii prin ,metoda arcelor de cere necesité o serie de operatii care se desfasoara in’ urmatoarea ordine: Caleulul unghiului ta centru 6. Din figura 4.4 rezults DE? = CD? + CE? 4: 2CD+ CE cos 6 DE? = BD? + BE? + 2BD- BE cos}, (42) fn care (42.1) (42.2) 008 By Din egalitatea relatiilor 4.2 se obfine: CD? 4 CE* 4 2CD- CE cos 6 = BD? +- BE? + 2BD- BE cos ® (43) Inlocuind relafiile 4.2.2 in relatia 4.3 si fintnd seama de relafiile 4.2.1 rezultd, BC? tg? B,.. + BC? tg?d, + 2BC? tg By a tg 2, cod = BC? BC? BC cot By CONS, CO8B, COB. cos 6 (44) ate ietnd tn relafia 4.4 tnlouirite gi simplifictritecorespunzatoare se jetermina: cos 8 (cos 8,1 6058, + sin, sin, cos 4) (4.5) Pentru § <90° se ia semnul plus, iar pentru 6 > 90° se ia semnul minus. Cazuri particulare a) pentra 6=0 088 = COS (Bn1— G4) $i O= 18,1 — fal: b) pentru 6 cos 8 C05(3,1 + Ba) sl + be 83Calcul unghiului zenital 2, al corzit AB. In triunghiul BDE (fig. 4.4) lungirea corzii AB este bisectoarea unghiului 8, aga cum rezulti gi Bin taunghial ABP. i I de axe ortogonale xBy, confinut in planul BDE. coor- donatele punctulsi D sint xj*— BD sin si y= BD cos Sy jae a coordenatele panctulsi E sint sy BE sin § si yy = BE cos Ecuatia dreptei ce trece prin punstele D si E este BE cos & — BD con y= BD cos 2 + ——2_____2. (4. Bo sin BEsin® + BDsin& 2 z ) (4.6) Facind in ecuafia 4.6 y= 0, rezult& coordonatele punctului F: v= 0 si y= BD cos® —22E_. ; 2 BE+BD Avind aceste date se poate calcula Iungimea segmentului BF sub forma: BF = BD cos > =e = BD CSD BE + BD BC 6 obfine (a) BE S5 FOS BC In triunghiul BCF cos x= 2°, jar valoarea unghiului a rezults BF ns imediat din relatia: £0885 ++ cos eo! am 2 Cazuri particulare: 1) cind 8, = 3,4 $155 cos 8 = cos? B, + sin* 9, jar din relatia 4.8 cose = cos, gi 2) cind 8, , din relatia 4.5 rezulti 1 si O=0 = 0 si 8, 0, din relajia 4.5 se determing cos 8 = cosf,, si 0= 8, iar din relatia 4.8, rezulta 3) cind B..1 # 0, 8 # 0 gi €088 = £08 | 4 — Gy} fos 6 ~ Baal iar cos « = cos de unde rezulti Bs + Beal 2 Lungimea corzii AB =1, In sectorul de cere APB (fig. 44) Ro 72 iar tan- gimea coreii J recultd imediat din re- latia (4.9) Caleudud wnghindn (diferent iny Aecimatul corti AB $i aeimulad deci 40). Conform datelor din figuril i m:§ telor din figurile 44° rig 4.5, cateutat uunghiului azi- mmatal 8 8cos 9, cos a + sin 8, sin # cos 5, cos C08 3... Cosa + sin 3,4 sin 2 COS dy din care rezulta 0 cos 2 — cos 3, cos # 2 4, sing, Sina (4:10) cos 2 — cosy cos a z &, Sains (a1) Daca in formula pentru calculul unghiului 4, se introduce un- ghivl zenital $*, corespunzitor unghiului azimutal cel mai mic, atunci azimutul corzii 4B este dat de expresia b= 6 + 6 In cazul in care pentru calculul unghiului 4, se foloseste unghiul zenital corespunztor unghiului azimutal cel mai mare, azimutul corzii AB va fi = oF 8 Unghiul azimutal 6° se objine ca diferenfa absolut intre 6, si dy, conform relatiei 6 = 18, — dol (4.12) Caleulud unghiulwi , dintre coarda AB si divectia AO. Valoarea un- ghiului y se poate obine direct din relatia 057 = COS By COS @ + sin By sina cos 5° (4.13) Calculul devierti D si pierderii de adincime Al. Cunoscind lungimea a corzii AB si unghiul y dintre aceasta gi directia AO (fig. 4.4) devierea fn punctul B’se calculeazi cu relafia Delsiny (4.14) iar pierderea de adincime Al=1,—Lcosy (4.15) 86 Caleulul unghiului azimutal aparent 6,. Azimutul aparent al devierii {in planul normal pe directia AQ. reprezint& unghiul dintre linia de cea ‘mai mare panti a planului de proiectie, incepind de la semidreapta si- ftuaté deasupra punctulul in care axa AO infeapi plamul, i proiecfia levierii. Folosind relatiile din figura 4.6 rezulta: sng cos = SB sin, (4.16) fn care sing, — BH 1B0 = Ba OB 3 (4.17) In relatia 4.17 Bem tea) 105 y 8 Be ©08 By D=lsiny HC ‘Fig. 4.6. Calculul unghiului aparent ae 87Facind inlocuirile corespunzitoare in telafiile 4.16 gi 4.17, se objine £05 By Cosy — cosa sin 8 sin y cos 6, (4.18) Cazuri paiticulare 1) cind a == 3,47 cos = 1 gi 2) cind «= By — gi an 3) cind 8) si 4D Unghiul 4, se mésoard in scns trigonometric cind , 5, ‘Pentru calculul devierii unui tronscn al géurii de foraj de lungime Jp, cuprins intre punctele — 1 si m, se cumosc valorile unghiurilor zenital 8,91 azimutul 5p, dupa care urmeaza si se execute forajul Prin misuritori directe se determin’: —lungimea J, a tronsonului; T unghiurile zenitale 8, si By si azimutale 6,.. gi 4, in punctele wal gin COrdinea de efectuare a calculelor este redat& in tabelul 4.3, iar valo- rile fonctiilor trigonometrice sin 9 si cos @ sint redate in anexa T. Representarea graficd @ deviersi, Pentru a reprezenta devierea in proiectie normal pe axa giurii proiectate se procedeaz’ astfel: se traseazi un sistem de axe ortogenale, in care ordonata repre zint& linia de cea mai mare pant’ a planului de proiectie. Sageata ordo- ‘hatei indicA sensul de inclinare a planului de proiectie, iar punctul de Interseefie a axelor de coordonate reprezint& punctul in care gaura fora- jului infeapa planul de proiectie ; in planul de reprezentare a devierii se traseaz’ directia nordului magnetic care face unghiul v cu linia de cea mai mare pant. Unghiul v se determina cu relatia: 1 55008 Be (4.19) tev — unghiul 6, se misoarA in sens trigonometric daci 6, 50: ay wind calculate devierea D si unghiul 3, pentru fiecare tronscn_ si cunoscind sensul de masurare a unghiului 6,, devierea se reprecint’, la 88 Tabetul 4.3 Formule pentru caleulul devierii forajelor prin ,metoda arcelor de cere | = coe By: 608 Bea +818 Be ~ ses Baa + sin 8 ‘| cos 2 o Bt reprezints wnghivt zenital Bq sae | eee | ry feat in considerare es Sar ae | | j B+ represin ere | th unghiul, | Baa>B_ |= | | aeimutal By Ba = bn - 5} Iuat im eon. | 3,2, | sdeare i | eatata on act 7 {cos y= con cons + sin - ereret * sj 2 sind 2 1h 08 Bycos y— vos = Cind 8g < Bo. Bese mascara in sens ei] Sin Bost igonomeie * ind 8g, > By Be Se misoard in sens in. | vers trigonometnic cos Be = © scari convenabil aleasi, prin segmente de dreapt& agezate cap la cay gi orientate dup’ unghiul 3, corespunzitor fiecarui segment; — daca devierea se calculeazd fata de verticali, orientarea fecirui segment in proiecfie orizontala va reprezenta media aritmetic’ a unghiu- 89rilor azimutale misurate la cape- tele tronsonului din gaura fora- jului pentru care s-a calculat de- Vierea respectiva, cu relatia 2 Metoda clasics. Aceasti meto: di permitedeterminarea devieri fn plan orizontal calculata fafd-de Yerticala ce trece. prin. punctul de locate a forajului, situat la supra: fafa terenulal (fig. 47). Inaceasts metoda misurdrile gi caleulul devierii se fac in felul miter se misoar’ unghturile ze- nital 6, si azimutal 6, in puncte situate’de-a lungul giurii foraju- Ini, la diverse intervale de adin- cime, intervale care de obicei, fri a fi obligatoria, se iat egale ca mirime. Caleululdevieri prin .metoda clasici"” se bazeaz4 pe asimilarea giurii de foraj cu o linie frinta, fiecare segment de dreapt& find crientat in spatia dupa unghiurile Caracteristice de deviere By 51 8, iasurate {ntr-un punct sitiat pe Segmentul de dreaptt respectiv; — valorile unghiurilor de de- viere masurate intr-un punct se extrapoleazi pentru segmental de Greapti cuprins intre.jumitatea intervalelor de adineiine dintre unctul In care sa efectuat mi- Supitarea si puncelede masuraze Fig. 47, Schema pentra ealealal devieni adlacente — superior i inferior AT meds lane (fig, 4.7) = cunoscind Tungimea 1a ficcarui segment de dreapti, care se aproximeazi ca fiind egal cu Tungimea Jy a curbei gaurii de fora} pe intervalul de adincime cores- punzitor, $i unghiurle de deviere , si d, misurate intr-un punct bq (4.20) 90 situat pe acest segment, devierea D se obfine prin proiectarea seg- mentului /, care face ‘unghiul 3, cu verticala, in planul orizontal folosind relatia D Jy sin 8,, (4.21) iar pierderea de adincime WV, pentru fiecare segment de dreapti se ob- fine prin diferenja dintre lungimea segmentului / si proiectia acestuia pe verticalé, conform relafiei Ml, (1 — cos 24) (4.22) Pentru forajul vertical, metoda clasici admite ipoteza conform careia gaura forajului, pe portiunea cuprinsa fntre suprafafa terenului si capatul Superior al primului tronson pentru care se calculeazi devierea, nu s-a abitut de la vertical. Avind valorile devierii la jumatatea distantei dintre fiecare pereche de puncte in care s-au misurat unghiurile 8, gi d,, reprezentarea acesteia in plan orizental se face prin agezarea cap la cap a proiectiilor fiecarui segment, orientate dup’ unghiul azimutal 6, corespunztor punctului in care Sa efectuat masurarea. Pierderea totala de adincime AL, pina la adincimea corespunzitoare punctului m, se determina prin insumarea pierderilor parfiale de adincime Al pentru fiecare tronson, cu ajutorul relafiei seassay (122) sasiExtmple comparative de calcul prin metodaarcelor de cere si metoda clasica. Exemplul 1. Forajul F 1005 sa executat pint la adincimes L = 300 m, tiind ‘proiectat sf se execute inclinat cu wnghisl zenital 8p = 40" gi unghiel azimutal 8 = 213" Masurdtorile unghiurilor caracteristice de deviere san efectuat la iatervale de 50m. objinindse vatorile din tabelul 3.3 Folosind ,metoda arcelor de cerc* $i -metoda clasicd sh se caleuleze devierea si pierderea de adincime a gaurit de foraj. Devierea caleulath sh se represinte grafic Planul de proiectie normal pe directia dup care urmeaza a se execute forajul. conform proiectulu, si in plaa orizontal- enital 6 1ss_| 206 azimutal tResoleare 4 Caleulul dovierii prin metoda arcelor de cere. Calculele sau efectuat cw relafiite din tabelol 4.3 TRecultatele sing redate in tabetol 4.54414 eventate grafic in fara 4.8, CCaleulul devieré prin ,metoda arcelor l. lal. lel wmar belo) Feo [ton foie oe | ak | TMI Sem a | a ee | | so) au 50_|19 [toss ears rarer | 20 | 200-250 | 30 | 17} 236 wee | fo | 12 j | 300 | 4s | 225 | Calculul devieri prin ,metoda arcelor ors | ‘Adtecines | T ge | tntersat ae sr) | ae | os fet [ait oi | os | won| stat | ce | 0 4o_| 215 | | [4925 Iso | ons | so | 30/2 [20 JP 2 [28 Tins] som 100 | 0 ro. | wo | [as | t ae ae vous} 9 |.) 300 |__sso | as ane ~ f° [Be S| a ance at 200, | 46) 216 | | / 26 Toaus) 00250 | 50 | 20 | 4823s bo |e [2 faas s0-300 [30 | | soo | 48 |a2s | Penteu a putea compara seznitatele obtinute prin ,metoda arcslor de cere" cu cele obfinute prin smetoda clasict, swam efectuat gi caleule pentra. determinarea ‘devierit faa de verticala. Rezaltatele sine redate in tabelul 4.6 si reprezemate cealic in figura 48. Tabet 45 de cere, pentes fora) inclinat 4084 6,11 20889 6.11 7.56 19544. 19,56 4564 | 9,16 197,16 17.84 | 12.40 |49,92 | 10,71 503 21103) 397! 601] 49.99 4605503 a6) 965) 98]om2| 3m | “war | ows 4789 | 49922801 1301| 1195/4999, 1035 | —o7.605] 1003 asa Tabetet 46 de cere, pentru fora} vertical a |__| woe 995_| 33.58 | Fag 214 _|_s992 | seas ay | 999 3538 _|_aa9s sio80 RS) a6as | 4992618791 wT ‘0 7a A789 | 4997| 3708 | MnaTB | 56209 93je Lh PH a & if a) pleut orizontel -Proiecte in planut normat be directa gauril de fora) — Proiectia devieri calculeté , Dona metode efcelor de cere Proisetio devieri coleutatd prin .metoce clasica” Fig. 4.8, Reprezentarea grafied a devierii calculat® prin ,metcda arcelor de cere” gi ymetoda last Pie tn plan ours b= Rein png nl oe Secin GapS eare 94 , Calculul devieri prin metoda clasicd. Aplicind relaille 4.21 gi 4.22 sau caleulat devierile gaurit de fora} fafa de verticala, rezaltatele find prezentate in tabelol 4.7. $1 reprezentate grafic in figura 48, ‘bletoda clasicl nu permite calculul devierifath de disectia dupa care trebuie 3 s# exteute forajul conform proiectut. Exemplul 2 Forajul F153 sa executat pint a adincimea de 100 m, tind proisctat st se execute vertical. Masurdtorile de deviere sau efectoas In intervale de Adincime de cite 10 ‘Valorile unghiurior ‘caracteristice de deviere care au fost misurate sint trecute in sabetul 438 Folosind ,metoda arcelor de cerc* gi ,metoda clasicd* s& se caleuleze devierea gi pietderea de adincime a giurii de foraj si 84 se reprezinte grafic devierea calcwata, Rezsleare 4. Calcaful devierii prin .metoda areelor de cere Devierea sa calevlat conform relatilor din tabelul 4.3. Rezeltatele calculelor sint redate in tabelot 49° reprezentate grafic in fig. 4.9. Tabetud 4.7 Calculul deviesit prin metoda clasica, nas |. | Taga de 1 T Sim | ose | oak) RRS |] te | ates | acim Ta Sa) i on2s 25_|_16.06 50 343 100 34.09 180 35,35, 200 3396 230 sas | 80796 tin Fora} vert i 3 Tabetut 4.10 a] «¢fPeet] oe] a) a] a 3 | ss | 0s 1 15=25 | 23-35 | tea | 43-35 183 |_35~65 306375 |_10 23 280 0.0973 son [asc ue 8 [nee [oom t i ®. Caloull devieri prin ,metoda clasics Aplicind relatile 4.21 $14.22 san calewlat devierle ghuris de for ‘ate in tabelul4.10,sarreprezentarea gratica «ste rst in fig. 4.5) rerultatele fad Analiza comparativé a rezultatelor objinute prin cele dows metod® de calcul, Pentru aceeasi gaur% de foraj, o analiz’ comparativa 2 valorilo devierilor determinate prin ,metoda arcelor de cere" si prin ,metod clasica nu este semnificativa, deoarece axa fata de care se calculeaza devierca diferd de la o metoda la alta. O astfel de analiza se poate face numai in cazul particular cind forajul este previzut si se execute vertical, caz in care axcle reper fafi de care se calculeazi devi rile prin cele doud metode coincid. In acest caz se constata cd intre valorile de- vierilor calculate prin cele dou metode nu exist diferente sensibile (v. fig. 4.8, si 4.9) Spre deosebire de ,metoda clasic fn care, pentru calcuful devierii unui — Metods clesicé tronson din gaura forajului, se iau in —-~ Metada arcelor de cerc considerate valorile unghiurilor de de- pig. 49, Repreentrea deviest in viere misurate intr-un singur panct $i ee onsnt 7 — trmpermeabilizarea prin clmentare — 6. 119 acare se extrapoleaz pe toati Iungimea tronsonului respectiv, ,metoda arcelor de cerc” ia in considerare dou perechi de valori ale unghiurilor de deviere, masurate in punctele care limiteazd la capete fiecare tronson; fn felul acesta pozitionarea in spatiu a tronsonului giurii de foraj Inat in considerare este mult mai precisé. De asemenea, ,metoda arcelor de cerc” tine seama de faptul real ci gaura de foraj este o curb& spatiala care, atunci cind este asimilata cu o linie frinta, conduce la erori de calcul, erori care se amplifici odata cu cresterea lungimii tronsoanelor. ‘In practica de santier sint situatii frecvente cind devierile nu trebuie neglijate, mai ales atunci cind se urmareste ca forajele si intercepteze anumite Iuetari din adincime sau anumite limite geologice, accidente tectonice etc. O atenfie deosebit’ trebuie acordata devierii forajelor care se exe- cut& pentra voalurile de injectii la baraje, forajelor de drenaj care debu- seazi in galerii colectoare, forajelor piezometrice gi celor care se executd dupa diverse orientiri pentru montarea telerocmetrelor sub baraje si a ancorajelor de mare adincime etc. Daca pentru calculul devierii forajelor verticale poate fi preferata ometoda clasica” (care este mai simpla si d& rezultate comparable cu Tmetoda arcelor de cerc"), pentru forajele inclinate numai ,metoda arcelor de cerc” poate fi aplicata cu rezultate bune. »Metoda arcelor de cerc” este 0 metoda de calcul general-valabila care poate fi aplicata pentru calculul devieri la orice tip de foraj, inclusiv forajul de mare adincime. 4.24, Aplicarea ,metodei arcelor de cerc la caleulul devierii forajelor pentru voaluri de injecfit Determinarea adincimii critice a devierilor. In majoritatea caziurilor voalurile de impermeabilizare a terenurilor de fundare a barajelor se execut& pint la adincimi de 80—100 m; in cazuri mai rare depagese 100 m si in cazuri cu totul excepfionale pot depisi adincimea de 200 m. Analiza eficientei forajelor de injectii, in ceca ce priveste devierile, are o important’ practici deosebit’, intrucit devierea forajelor cons tuie un element care actioneaz permanent in detrimentul calit&tii voa~ Tolui, Deoarece diametrul giurii de foraj nu influenteaza sensibil caracte- risticile hidraulice ale curgerii fluidului in timpul. injectirii, este reco- mandabil ca forajele s& se execute cu diametre cit mai mici pentru a reduce preful de cost, ins& 0 dat cu reducerea diametrului giurii de foraj tendinta de deviere creste. La voalurile de injectii masurarile unghiurilor de deviere, de obicei, se efectueazi pentru tronsoane cu hungimi de 20—25 m. 98 De regula in terenurile de fundare alcatuite din roci stincoase, fisu- rate se integistreaza o descrestere a. permeabilitifiy ch mite ne tn timp ce tendinfa de deviere ereste o dati cu adincimea. Acest fapt in pune urmarirea atent’ a devierii gdurilor de foraj sia vatiasiei pevpeabic Jtafiiin adincime, pentru a putea lua din timp masurile corespunettone «fit forajelor scurte . Daca se considera un fora} care se proiecteass si se execute Inclinat cu unghiul @y si unghiul azimutal é» (fig. 44) atunct in punctul 4 de la suprafafa'terenului unghiul zenital 3°, — py Ona go lar In punctul B din talpk unghiurile masurate sit 8's g in figura 4.10 reculta ci arcul de cere :aAO si unghiul Ye centra 8 int coplanare, TS 8° AB; dreapta 40 3 unghis Pentru calculul unghiului 6, relafia 4.5 capata forma C05 8m 2 (C05 fy cos B, 4 sin By sin 8, cos [8, — |) Cind 8, = Sy. C05 | 8, — Syl m1, cos 8 = cos |3, — Bol iar " 12. — Bol Fig. 4.10. Determinarea devieriicrticeIn cazul forajelor verticale y= 0 si0 = 3, fn figura 4.10 se observa c& raza de curburt beh @ 68 din care se obfine unghiul Ja centru 6" sub forma, & =o i (4.23) Tinind seama de relatia 4.23 si de notatiile din figura 4.10 devierea da adincimea J, se obtine cu ajutorul formule: R (1 — cos’) (4.24) Inlocuind in relafia 4.24 pe R cule sive 0’ cu fo, remulti relafia generali pentru calculul devierii k h d= 0(1—cos eo 429 s(-= 79) ee) fn punctul B, unde Jj = Jp, relatia 4.25 capita forma k D=-2(1 —cos 6), (4.26) te (1 — cos ) iar pierderea de adincime sau (4.27) Dac se noteazk cu dy valoarea maxima admisi pentru deviere, aceasta reprezentind K% din adincimea giurii forajului, fnlocuind in relatia 4.25 devierea critic’ dg cu Kl, si notind cu ly adincimea critic’ a forajului la care devierea maxima admisé este depasit’, explicitind pe, rerulti ba (1 — cos 6) = a(t 0 x8) Ely, 1 = cos ‘#9 K 100 x _ ate c(t KO) fo 8 ‘ ty tp acco KO (428) Relatia 4.28 permite determinarea adincimii critice J, la care devies rea forajului, admisi in proiect, a fost depisit’. Cazutl forajelor adinct (masuriri pe tronsoane), Dac adincimea cri- ticd de deviere mu se fnregistreazd pe primul tronson ci intr-unul din tron- soanele inferioare ale forajului, adincimea critici de deviere se poate determina, cu o aproximatie satisticitoare, in felol wmator —se calculeaza devierea gaurii de foraj si se reprezint& grafic in proiecfie normali pe axa acesteia (fig. 41); ® — se traseazi un cere cu raza dy egal cu valoarea maxima admisi pentru deviere; _—cota punctului in care cercul intersecteaz’i tronsonul reprezentat fin diagrama devierii in proiectie normal pe axa géurii forajului se poate determina prin interpolate, deoarece cotele care limiteazi tronsonul espectiv la capete sint cunoscute. Fig, 4.11, Determinarca adincimil eritice de deviere I, folosind proiectia devierii in plancl normal pe ax hurls forajslelSelectarea zonelor critice din corpul voalurilor de injecfii pe baz: analizei devierii gaurilor de foraj. Analiza eficientei forajelor de injectii, din punctul de vedere al devierilor, se face finindu-se seama de adincimea criticd J la care devierea maxima admisi este depasita, precum gi de orientarea devierilor in planele normale pe axele forajelor. O astfel de analizt permite amplasarea si executarea unor foraje suplimentare de injectii in zonele critice din corpul voalului de etansare. In continuare se dau exemple de aplicare a ,metodei arcelor de crc” pentru analiza efecului deviri forajelor de inject asupra.voalurilor le impermeabilizare a terenurilor de fundare a barajelor. Exemplul 1. Un foraj deinjectiede 30 madincime +2. proiectat si se execute inclinat fag de verticala cu'un unghi By = 25° stortemat dupl o directie al carat wnshi animutal 8, = 214 Misufarile unghivrilor de deviere au ardtae urmitcarcle valori 2. sr a. Si se determine valoarea devieri la adincimea de 30 m 1b Si se determine adincimea critich Ix Ia care devierea maxima dg, admish i ‘project, a fost depasita, canoscind ef aceasta reprenistd Ki ~ 1,3", din adincimea fora- julut 1a gure forajuloi. 3) = 25°: =a talpa forajulu, By = 3 Resolave a, Valorite unghiurilor 9, 3p. Bo si By se inlocuiese in relatia 4.5 si dup efectuarea caleuleor Se obfine cos 6 ~ 0.9772), ccea ce corespunde unui unghi 6 = 12°15" ‘Valearea devieris in talpa forajului reraha din relatia 4.26 prin introducerea va- Jorilor fo $18. Dups efectuarea calculelor se objine D'= 3,15 m. Aceeasi valoare a devierii in talpa forajului se peate determina mult mai usor din ‘atic redat in figura 4.12, dacd se conoagte adineimea. iy a forajului sl valearea ssaghialal . >, Inlocuind in relat 4.28 valoarea adincimi fsa forajulvi,valearea coeficientulul 1 precum si-valoarea tnghiulai 8, dups efectuayes caleulelor rezut Iq = 11.25 ‘Pentru wsurinta calcslelor 9 intocmit un grafic, redat in figura 4.13, care pecmite Aeterminarea raportului “% in functie de vatorite unghiului $i coeficieneuui X. he fn exemplul de calcul de mat sus, pentey K = 1.5 4.13, se deduce “® 0,375, de wade rezutt: ry sn graficul redat in te 1125 m Exemplyl 2. Se considera un panou din yoalul de inject, cw foraje inclinate orientate dupa unghiurile Sy = 25" 91 By = 65 de 40 m adincime, dispuse pe un singur Sir, a5a com Se aratd sn figura 4.14, la care devierea maim’ admiss prin project, pent fiecare fora), represint& 1.3% din adincimea acestuia, ‘Gunoscind pentrn fiecare foraj valorile ynghiurilor de deviere misurate la suprafats siintalpa, cuajutorel araficelordin figurile 4,12 914.13 sam determinat adineimile critice 4g pentra fecare fora}, valorile acestora find inscrise deasupra fiectrat fora) (fig. 4.14) ‘Valorileastfelobfinute se trec la adincimea respectiva a fiec&rat foraj $i prin unirea, ‘acestor puncte se obf ine oliniea adineimailarertice de deviere I. 102 Adincimes forajulul le (mi 2 5 0 6 wo 8 0 8 wo & 50 “100 -200-~~300-~=«0--—«800—~G00-—-700-~—«800-—«G00—«OS Votoarea devierit D lem) Fig. 4.12, Gratle pentru determinarea. devieri © 01 02 03 04 05 06 07 Op 09 10 1) 12 13 14 18 16 ie to ig. 4.13, Grafc pentes determinares adincimiicitice de deviere 103teste ca 3 E i 3 3 i a | De asemenca, pe fiecare fora} se trec adincimile la care absorbiile specifice cad sub vvaloarea erica pentru care, conform proleetuli, nu mai este necesara impermesbilizarea oct, obsinindwse in final © line a absorbtiilor critice $x. Calajutoral acestor reprezentir grace, in corpul vealurior se pot separa mai multe one cu caracteristic diferite (hig. 14) fone ew capacititi de absorbyie mai mari decit gx, in care devlerite giurilor de {oraj sint mai mci decit devierea critica, injectarea ficindwse conform conditilor impuse de proicetul de exccayie a voatvlel: neu capacitati deabecritie maimaridccit gx incare devirile forajelorau depa- sit devierilerasimeadmise. Acestea constitu zoe peiculease, care impun wares unor ma Surlspeciale pentruimpermeabillzare pein foreje suplimentare de injectie. La amplasarea acestor foraje tebule st se fin seama side woghiurile azimutale ale dzecfilor de deviere Care trebuie eprezentate in prealabll in planul de proiecyie normal pe directa forajelors “zone in care capacitdtie de absorbtie au vatori mai mici decit gx. In aceste zone, wat dact devierile depigese sau nu valorile cite, nu exe mecesars eXCcutaTeA not {oraje suplimentare de injecq 5. ECHIPAMENTUL TEHNIC DE INJECTARE 5.1. Schema generali a echipamentului de injectare Pentru efectuarea probelor d> permeabilitate cu api si injectarea suspensiilor, ech’pan cntul tebnic care se utilizeazd in mod curent este relativ simplu si 6 parte din acesta poate fi confectionat chiar pe gantier. Schema general a instalatici de injectare este redata in figura 5.1. Instalatia pentru injectiile de cimentare a rocilor fisurate este alc&- tuita dit echipamrnt d» suprafafa care cuprinde malaxoarele si fruputle d: pompe gun echipunent subteran aleaeuit din gerniturile de pachere. La acestea se adiugi echipamentele auxiliare alcituite din conducte, ventile, 1anometre, furtunuri de legiturd etc. 5.2. Echipamentul de suprafafa 5.2.1, Principalele tipuri de malaxoare pentru prepararea suspensiilor Pesantierelr de executie se intiInesc multe tipuri de malaxoare,cu capa- citafi sf viteze de malaxare diferite, in functie de necesitafile de executie. 105Pentru asigurarea centinuitatii operatiei de injectare se folosese dou’ sau mai multe malaxoare legate in serie sau fn paralel, etajate sau situate la acelasi nivel. Schomele de funcficnare ale celor dou’ tipuri de malaxoare sint redate in figura 5.2. alee: }—or lite: ears de wang; 5—6—venile;7 20 ep ee apt gowre Hommes gotta * fear I5 aayan ue este * Malaxoarele etajate, legate in serie (fig. 5.2 a), sint alcituite din dou’ recipiente suprapuse, montate pe un cadru de sustinere. Fiecare recipient este prevazut cu un ax cu palete actionat de un motor electric. Principiul de functionare a malaxoarelor legate fn serie este urma~ torul: se umple recipientul superior cu apa, pind la un anumit nivel, fry care se adaugi cantitatea de ciment calculata pentru a obtine 0 suspen- sie cu raportul ciment: apa stabilit in prealabil. In timpul addugirii cimentului si dupi aceasta, suspensia este cntinuu malaxata prin invir- tirea axului cu palete. Dupi ccnsumarea timpului minim de malaxare se deschide ventilul 7, suspensia trece in recipientul inferior, unde este agitati continu de axul cu palete, de unde este absorbita de pomp’ si injectata fn gaura forajului. In timp ce este ccnsumata suspensia din recipientul inferior, in recipientul superior se prepari o now’ cantitate de suspesnie, asigurin~ du-se ccntinuitatea procesului de injectare, In cazul malaxoarelor legate in paralel (fig. 5.2, 0), principiul de funcfionare este aseminitor cu cel al malaxoarelor legate in serie, cu 106 singura deosebire cA suspensia preparatd nu mai este trecutd dintr-un ecipient intr-altul ci consumul se face alternativ din fiecare malaxor, manevrind ventilele 6 si 7. Fig. 5.2, Tipuri de matasoare utitizate Ia injectate: itt Ehard Svsatince! Fat ca plete; 3 mete tect, fy 7 ewe 5.2.2, Tipuri de pompe pentru injectarea suspensiilor La efectuarea operatillor de injectare poate fi utilizat orice tip de pompi care este capabili si asigure debitul si presiunea necesara pentra injectare. In mod curent in practica de santier se utilizeazd pompe cu piston actionate de motoare termice sau electrice si pompe cu membrand actio- nate hidraulic sau pneumatic. Intre principalele tipuri de pompe cu piston de productie roma neasca (fig. 5.3) Se mentioneaza cele utilizate ca pompe de notoi la insta~ lafiile de foraj geologic. Citeva caracteristici mai importante care intereseazd in legitura cx utilizarea acestora pentru injectarea suspensiilor de ciment sint pre- zentate in tabelul 5.1 Pompele cu membrani, actionate hidraulic saw pneumatic, au o larga utilizare la execufia lucrarilor de injectare, fiind capabile si asigure debitele si presiunile necesare injectarii. lozrompe de norot folosite Ie injecii de ciment Jn tabelul 5.2 se reprezint& caracteristicile mai importante pentru dowi pom pe de tip Reader de productie englezcasca (fig. 5.4). Pe ganticrele de exccutie din fara noastri. este foarte rispinditi ered D1 se a sol Deon AM prime pompa elvetian’, cu membran’, de tip Hany, cu acfionare pneumatic’. 109 108Tabelul $1 Tabet 3.3 cocwitis Gare Laas Lae lame lee Lane Pouagamienage Dev eqs | | | | Ge steie ehindsitor 2) 2 | 3 | 4 | Simple | Gx circuls desehis —— i - ~ I | ‘Cu circuit inchis Activnea | simpts_| dubis__[-aubia | simpla_| simpta_j simpta i | || Cu armare prin actionare, | Diameteul | 80 | 100 | i miecanica * 40 75 89, Dublu | | i x ciruit snes Devitt. 30 | 402 | ‘iain 33 [2 To] sor | are aes | ———_;|_—- 3B Re] ee | Gu armare prin ations: | Sita Go sat downs Presi a | a3 | | “Spatichs ss Pm a mS 132 | 3s 3 | 2 _ So | 86 24 Grevsatea, ig | as | 584 = fom fous | {In practica curenta se folosesc mai multe tipuri de pachere, care, Tabet oa | tangs | tarines | tonnes | pra | Dube bidra | | T | Dab | us | 12 | 1230 | S60 Vous ck |pncuma- {| ? i 5.3, Echipamentul subteran 5.3.1. Tipuri clasice de pachere folosite la injectare In prezent se utilizeaz’ o gama largi de dispozitive de etangare. cunoscute in practica de santier sub numele generic de pachere, cate se bazeaza pe principii diferite, dar care urmiresc acelasi scop: 0 cit mai buna obturare a gaurii de foraj fn orice punct situat de-a lungul acesteia, 110 conform tabelului 5.3, pot fi clasificate astfel: — dupi modul de realizare a ctansirii gaurii de foraj pot fi pachere cu armare prin actionare mecanici si pachere cu armare prin acfionare hhidraulicd sau pneumatic; — dupa modul de realizare a circuitului de suspensie pot fi pachere cu circuit deschis si pachere cu circuit inchis. Pachere cu armare prin actionare mecanicd. Aceste pachere se carac- torizeaz prin aceea cA presarea mangoanelor de cauciuc pe peretele gaurii de foraj se realizeaz prin stringere sau apisare de la suprafati. Packer miecanic simplu, cw circuit deschis si armare prin stringere de Ja suprafata. Schema acestui tip de pacher este prezentatl in figura 5.5. Susgenia pompath sub presune prin condacta 7 contineare, prin conducta 4 pitrunde in interiorul tronsonului si mai departe in fisu- File terenulut de fundare. Introducerea si extragerea garniturii de pacher, pentru adincimi mai mici, se pot face manual, iar pentru adincimi mai mari se poate folosi un trepied cu troliu de ming. Avantajele acestui tip de pacher constau in faptul c& este simplu, se poate confectiona direct pe gantier, este usor de manevrat si permite 6 bun’ etansare a giurii de fora}. In caz de nereusit a etansarii, punctul de armare a mangoanelor de cauciuc pe peretele gaurii de foraj poate fi deplasat prin ridicarea sau coborirea intregii gamnituri a pacherului. Dezavantajele acestui dispozitiv constau in faptul ci probele de per- meabilitate se pot efectua numai in sistem descendent, iar in timpul injec- tarii suspensiilor de ciment far adaos de stabilizatori, cind absorbtia in strat se reduce gi viteza de migcare a fluidului injectat scade, incepe si utse manifeste tot mai intens fenomenul de segregare a particulelor de ci- ment din suspensie si depunerea acestora citre baza tronsonului. Pacher mecanic simplu cu circuit deschis si armare prin apasare. Acest tip de pacher reprezinti o variant’ a pacherului mecanic, find uti- lizat numai in fazele de studii pentru efectuarea incercarilor experimen- tale de permeabilitate si injectii. Fig. 5.5, Pacher mecanic simpla cueizcuit deschis i armare pri Fig. 56. Pacher mecanicsimplix emelrouit deschis si armare pri ‘stringeve de la supralath apasare Sent 3 medomeaat fe de ca 2 Gq reprezint’ consumul total de ciment pe intreaga gauri de fora} injectat’ simultan, | - ‘Modul de evaluare a consumurilor de ciment pe tronsoane. cores- punzitoare treptelor de presiune folosite, este redat prin urmitorul exemplu: Exemplul de calcul. fatran foraj ov adincimea de 20,60 m su injector simultan tri teonsoane de cite 5 m Inngime fiecave. ‘Ndiacimite a1 luagimile tronsoatelor injectate, capacititile specifice de alorbtie determinate separat pentra Tiecare tronson $1 presiunle coresponestoare de injestare Sint prezentgte in tabetol 8.6. tea sees aoe "Conoscind ch pentra cele treitronsoane cantitatea total& de ciment injecat a fo de 1073 ae, of se determine cantitates de ciment corespondstoare fiec&re Resoteare Folosind relatia 8.10, eantitatea de ciment corespunzitcare tronsonului situat pe fngervatal de adincime 3,60 ~ 10,60 m este 3x3x0.072, ast ug & FySxOOTETS «10x 046 FS 1SKOOT wr3% Procedind ascménator si pentro celelaite dows tronsoane se obyine Ge, = 359 kg $i Ge, 453 hg, Rezultatele caleulelor sine treeute in tabetul 8.6. Tabetul 8.6 ee TEER | ac axcen | atte Mae iii | ined oie | | 2st 8.3.3. Extinderea procedeului de injectare simultand la un grup de foraje In cadral lucrarilor de consolidare si impermeabilizare prin in- jectii forajele se executa esalonat. in 3—4 etape, mentinindu-se tot timpul o distant de ordinul a 6—i0 m Intre doud foraje care se injec- teazi simultan la acelasi nivel de adincime. Aceast’ masura se ia din motive de prudenta pentru a nu crea posibilitatea comunicarii suspen- siei intre gaurile celor dou’ foraje care se injecteaz concomitent. La baraje, pentru realizarea voalurilor de etansare a terenurilor de fundare alcatuite din roci stincoase fisurate, este foarte important s& se fina seama de prezenta materialului argilos care, in general, colma- teaza fisurile, indeosebi citre suprafata terenului. De reguld, sub acti- unea unor gradienti mai mati de presiune acest material devine instabil. Ca urmare apare necesitatea Indepartarii acestuia prin spalare si in- Tocuirea cu material injectat care, dupa intarire, si dispuna de rezistente sporite la actiunea de eroziune §i antrenare hidrodinamica a curentilor subterani care se pot localiza prin corpul voalului In cazul unei injectiri singulare. in fiecare foraj, sub efectul presi- unii de injectare a suspensiei, materislsl argilos care colmateaza fisurile este impins cAtre periferia zonei de influent& a forajului de injectare pina la o distanta la care viteza de curgere a fluidului injectat scade sub valoarea vitezei critice de eresivne si cntrenare a materialului col- matant. Ca urmare a acestui fensirn, in ccrpul voalului se pastreaz’ spatif in care materialul argilos «te incomplet dislocuit, acestea fiind inccnjurate de zone cimentate cu suspensiile injectate (fig. 8.2). Localizarea spafiilor cu material argilos va fi intre foraje si in special catre suprafafa terenului und> presiunile de injectare nu pot fi ridicate la valori prea mari. Avind in vedere ci cei mai periculogi gradient! de presiune se manifests imediat sub radieral arajului scad in adincime, la umplerea lacului de acumulare, in special fa bara~ jele inalte, sub efectul diferentei mari de presiune dintre bieful amonte si bieful aval, prin corpul voalului pot apirea localiziri ale curenfilor de infittratie care in final pot duce Ja spalarea parfiala sau integral’ a pungilor de argilé si in consecinté la cresterea debitelor de infitratie prin terenul de fundare. Aceste deficiente pot fi diminuate printr-un procedeu de aplicare succesiva a operatiilor de spalare si in continuare de cimentare a fisuri- lor care efecteazi terenul de fundare a constructiei. 8.3.3.1, Pregitirea terenului de fundare pentru innjectarea in bloc a unui panou de voal In prima faz se execut foraje la distanfe de ordinul a 6—10 m, dispuse pe siruri, in care se efectueaza probe de permeabilitate cu apa 163,sub presiune, pe tronsoane singulare, dup metoda clasicd. Aceste foraje au $i caracter de cercetare si urmaresc variatia permeabilitatii terenului in vederea stabilirii adincimii optime pina Ia care urmeaza s& fie execu- tat voalul de injecfii. Dou’ foraje aliturate, distantate la 6—10 m executate in prima etapa limiteaza la capete panoul de voal ce urmeaza si fie injectat fn bloc. £53 Zone cu fisuri umplute cu arg FEE Zone cu fisuri cimentate prin injectare Fig, 8.2, Zone din planol voaluiui de inject im care mate. lalol argilos care colmateass fsurile mya fost spalat in ‘nteegime, In continuare, intre aceste dow foraje se executd celelalte foraje Ja distante stabilite prin. proiect, pin la adincimea la care urmeaz’ si se execute voalul, adincime stabilita pentru panoul respectiv pe baza incercarilor de permeabilitate efectuate in forajele de capat Cind toate forajele au fost executate, cele notate cu semnul (+) fn fig. 8.2 se echipeaz cu garnituri de pachere si constituie foraje de injectare iar restul forajelor, notate cu semnul (—) rémin libere gi cons- tituie foraje de drenaj. In continuare, in forajele de injectare se pompeazi api sub pre~ siune. Apa injectata va strabate fisurile din jurul géurilor respective si va fi evacuati prin giurile adiacente, de drenaj. Daca este necesar, 164 rolul celor dow’ categorii de foraje poate fi inversat, astfel incit si se efectueze spalarea si in sens invers. Dupa incheierea operatiei de spalare a fisurilor se echipeaza gi restul forajelor cu garnituri de pachere gi se trece la injectarea in bloc a tuturor géurilor de foraj din panoul respectiv. 8.3.3.2. Injectarea in bloc a unui panou de voal Instalatia de injectare in bloc a unui panou de voal este artat’. chema din figura 8.3 si in figura 8. Conductele de admisie ale gamiturilor de pachere lansate tn giu- rile de foraj se racordeaz la conducta de distributie a suspensiei de la statia de pompare, iar conductele de refulare se racordeaz4 la con- ducta colector prin care surplusul de suspensie care iese din giurile de fora} este condus inapoi catre malaxor. ‘In continuare se red modul de functionare a instalatiei de injectare fn bloc, conform scheme din figura 8.3. Suspensia preparati in malaxor este pompat& prin conducta de Gistributie 7 si in continuare prin conducta de admisie 4 a fiecirei gar- nituri de pachere pina 1a tronsonul situat la baza giurii forajului, Cind presiuneal in interioral acestui tronson incepe s4 creasc4, mangonul de cauciue al pacherului de la partea superioar’ este presat pe peretii giurii forajului, realizindu-se etansarea tronsonului. respectiv. Pre~ siunea in primul tronson creste pind cind declangeaz reductorul de presiune si suspensia pitrunde in tronsonul urm&tor s.a.m.d., pind la ultimul tronson situat citre suprafata terenului, Presiunile fn tronsoanele unei gauri de foraj variaza in funcfie de presiumea din ultimul tronson. De exemplu, dac prin reglarea stabi zatorului de presiune in ultimul tronson presiunea creste cu o atmosfer’, automat in toate tronsoanele inferioare presiunea va creste cu 0 atmo- sfer’ 834. Avantajele sé dezavantajele injectarii in bloc, pe panouri de voal Avantaje. Spre deosebire de metoda de injectare pe tronsoane singulare, injectarea in bloc prezinta o serie de avantaje cu consecinte favorabile asupra calitaii lucririlor de impermeabilizare, a reducerii duratei de execufie gi asupra prefului de cost al lucrérilor. In ceea ce priveste calitatea voalului, este de notat cd aceast’ metoda permite obfinerea unei perdele de etansare continu’, prin spi- area argilei din fisuri si fnlocuirea acesteia cu materiale’ injectate, rezistente la acfiunea curentilor de infiltrate 165POMPADE |. INJECT MALAXOR a, 2025 plat} tin] Fig. 8.3, Schema de injectare simoltant a wna panou de 7oal emda de dibues2-—rol, 3 macomay: cdi inns Senducta esctunt &Peondoct coer: at'de tutaj cmentatde Prin spilarea fisurilor intre forajele adiacente se asigura continui- tatea voalului, aceasta reprezentind o condifie esenfiali in cea ce pri- veste calitatea acestuia. 166 Fig. S4. Injectarea simoltané a unui grup de tre foraje Timpul de injectare se reduce substanfial, pe de o parte prin reduce- yea numirului de mutafii succesive ale instalatiilor de fora} de pe o locatie pe alta, pentru executarea alternativ’ a forajelor, 3iprin reducerea numirului de operafii de lansare, armare, dezarmare si extragere a garni turii_de injectare, iar pe de alt parte prin reducerea timpului propriu- zis de injectare, Reducerea numirului de operafii necesare injectanii si a timpului de injectare se risfring favorabil asupra prefului de cost’ al lucriuilor de injectare. Gamitutile de injectare sint de tipul celor cu circuit continuu, climinind posibilitatea sedimentirii particulelor de ciment din sus- pensie. La instalafia de injectare simultand, conducta exterioara care a: gurd spatiul inelar prin care circula surplusul de suspensie citre malaxor pind la gura forajului este inlocuité cu peretele gaurii forajului, fapt ce reduce costul instalatiei, realizindu-se in acelasi timp o garnitura cu greu- tate redusé, ce poate fi ugor manevratd in operatiile de lansare si extra~ gere din gaura forajului. Dezavantaje. Principalul dezavantaj al metodei consti in faptul ©& aceasta mut permite injectarea tronsoanelor cu suspensii de consis- tenfe_ diferite. Dupi cum sa aritat mai inainte, consistenfa suspensiilor injectate este dictati de dimensiunile fisurilor. In prezent, in practica de gantier ljtigi tot mai mult teren ideea de a se renun{a la suspensiile foarte flaide, in general cu factorul c:a mai mic de 1:5, din urmatoarele motive; 167— posibilitatea pitrunderii particulelor de ciment in_fisuri este condificnati in primul rind de marimea particulelor de ciment si de deschiderea fisurilor; — forfa suplimentara de impingere a suspensiei in fisuri, ca urmare a cresterii viscozitiii datorit cresterii factorului c:a, poate fi obfinutt ‘prin ‘cresterea corespunzatoare a presiunii de injectare; — cercetari de laborator si observatii de teren au aritat c& piatra de ciment obfinuti din suspensii este cu atit mai slaba cu cit suspensia din care provine a fost preparati la un factor c:a mai mic. ‘Tinind seama de tendinta actuala derenuntare la suspensiile foarte flu- ide, principalul dezavantaj mentionat mai susse diminueaz, metoda injec- tirii in bloc putind fi aplicati, din acest punctde vedere, fara dificultate. Un alt dezavantaj il constituie faptul ci presiunea de injectare nu poate fi reglat& separat pentru fiecare tronson. Acest dezavantaj limi- teazi domeniul de aplicare a procedeului de injectare simultan’. Procedeul injectarii in bloc necesita statii cu capacitégi mari pentra prepararea gi injectarea suspensiei, precum si echipe de injectori speciali- zafi pentru astfel de lucrari 8.3.5. Domenii si limite de aplicabilitate Injectarea in bloc a mai multor foraje igi poate gasi o largi_arie de aplicabilitate in lucrarile de constructii, in primul rind fn domeniul con- structiilor hidrotehnice Procedeul poate fi aplicat la executarea lucrarilor de injectare la barajele fundate pe roci stincoase fisurate, atit pentru impermeabili- zare, prin voaluri de injectii, cit si pentru consolidarea rocii si reali- zarea legiturii dintre baraj si terenul de fundare. ‘De asemenea, procedeul poate fi aplicat la realizarea ecranelor de protectie a incintelor im care excavatiile coboara sub nivelul hidrostatic, Gum sint carierele de exploatare a diverselor tipuri de roci i minerale utile, executarea docurilor uscate etc., lucrari care necesitA un mare volum de foraje de injectare. Domeniul de aplicare a procedeului de injectare in bloc se limiteaz’ la rocile stincoase, cu permeabilitate relativ uniform’. 1a care stabili- tatea peretilor giurilor de foraj este asiguratl. {in cazul fn care in limitele panoului ce urmeaza a fi injectat se in- tinesc zone restrinse cu permeabilitati mari gi foarte mari acestea se pot injecta separat, cu suspensii preparate la consistenfe corespunzatoare, operatie dup care se poate aplica injectarea in bloc. Procedeul nu poate fi aplicat in terenuri cu goluri carcteriastice care necesita lucrari speciale de colmatare cu motoare sau argilé, in terenuri puternic tectonizate si brecifiate, precum si in terenuri slab consoli- date in care nu este asigurati stabilitatea perefilor giurilor de foraj. 168 8.4. Procesul de colmatare a fisurilor in timpul injectarii suspensiilor Daca in suspensia de ciment nu se adaugi un stabilizator care si menfind particulele solide in suspensie sau daca viteza de antrenare a particulelor scade sub viteza critica de sedimentare, acestea, sub efectul Cimpului gravitational se separ’, sedimentindu-se la partea inferioara a tronsonului care se injecteaza. ‘Aga cum sa ardtat mai fnainte, viteza de curgere variaz’ atit pe directia normalé pe planul fisurii cit si pe directia de curgere. Rezult’ cA particulele vor incepe si se depuna din suspensie acolo unde viteza de curgere devine egal sau mai mica decit viteza critici de sedimentare. ‘Mecanismul de rambleiere a fisurilor in timpul injectarii este pre~ zentat in figura 8.5. ‘In figura 8.5 a este reprezentata o gauri de foraj, de raz rp, care intersecteazi normal o fisurd orizontali cu deschiderea ¢, diagrama de distribufie a vitezei de curgere pe directia perpendicular’ pe planul fisurii si diagrama de distributie a vitezei medii pe directia razei de curgere. Primele particule din suspensie se vor depune in punctul in care viteza de curgere scade sub valoarea vitezei caitice de sedimentare, Aceasta conditie va fi indeplinita la o anumita distant de axa forajului Si citre peretii fisuii, unde viteza de curgere este mai mica decit in planul axial al acesteia. Astfel, particulele din curentul de fluid situate sub planul mediu al fisurii, in apropierea peretelui inferior, vor iesi din suspensie si se vor depune (fig. 8.5, 6) Particulele situate deasupra planului mediu al fisurii, in apropie- rea peretelui superior, nu se depun. desi viteza de curgere este inferi ‘ard vitezei critice de sedimentare. Acest lucru se explicd prin aceea ci, sub actiunea cimpului gravitational, fiecare particuli are tendinta de migcare in jos, fiind antrenaté mai departe de curentul a cirui vitezi ereste citre planul media al fisurii. Prin depunerea primelor cantititi de particule din suspensie sec- tiunea normali a fisurii se reduce. Pentru ca debitul si rimini constant, viteza de curgere in aceasté zoni strangulata trebuie s& crease’ in mod corespunzitor, insi imediat dupi aceasta zomi viteza scade brusc ceca ce faciliteaza iesirea altor particule din suspensie si depunerea aces- tora in continuare, in sensul cresterii razei (fig. 8.52). La un moment dat, ca urmare a extinderii zonei de depunere, rezistentele hidraulice cresc in detrimentul debitului absorbit. astfel cA viteza de curgere fn portiunea cuprins’ intre peretele giurii forajulwi sizona rambleiat’ anterior scade progresiv, fapt ce determina schimbarea Senstlui de depunere a particulelor din suspensie care, din acest, moment se face in continuarea zonei rambleiate, citre peretele giurii ‘de foraj ig. 8.54) 169Cind rambleierea @_ajuns Ia | ccrgere pe cr peretele giurii, in fisurt ramine j tn gol de rosie g. care se ine rey chide prin relaxarea elastic a rocii o dati cu reducerea presi- S| Diogreme vitezei de Unit, de_injectare, \Biograng wie e cesta este incdul cel_ mai e's eh impla dea explica mecanismal de rambleiere a tune sur cu par- fieule de clment depuse din si pansia injectat, Tn majotitatea cazurilor, te- [trating enue de funda st afectate Ge dou’ Sau mai multe seri de fieurt care se intersecteazd sub un Enumit unghi, Acestefisuri in ge- . eral, au deschideridiferite, ceea ce face ca si curgeren fluidai in fectat sh difere de la o fisura Ia [tm 7 9 In timpul injectirii suspensia va curge mai usor prin fisurile cu deschideri mai mari unde re- ristentele hidraulice sint mai re- duse. Pe masuri ce aceste fisuri vor fi rambleiate cu depuneri din suspense, rezistentele hidra- ulice cresc progresiv apropiindu-se de rezistentele hidraulice ale fisu- rilor cu deschideri mici. Din acest moment curgerea suspensiei prin fisurile secundare se va accentua, sensul de curgere fiind c&tre fisu- rile cu deficit de presiune. xisti situatit cind datorita poritiei fisurii fata de gaura for- jrolui, prin fisuri si nu circule fluidul, desi aceasta nu dispune de 1 fant hidraulica importanta. Acest fenomen apare atunci cind intre capetcle fisurii nu existi 0 diferen{& de presiune. ; In figura 8.6 este redat mecanismul de curgere a fluidului prints-un sistem de fisuri cu deschideri diferite si care se intersecteaz sub unghiuri dferite. ; Din figura se observa c& sint fisuri cu deschideri égy $i on: évs find mai mare decit 91. Dicgrome vitezei erca fisurilor in timpul ine setts! muspersiiler peta 170 Presiunea in fisurile mai largi este inferioara presiunii de curge- re in fisurile mai fine, PYM injectar sub presume an fluidul va pitrunde in toate fe 2,2 SEL ed sun, In auratB fuidulinees —"* 7777007 rae tat va circula de la 4 citre Bg + ZS ues deoarece presiunea in punctul A, 7 careeste mai aproape de peretele saul ghurii forajului, este superioara | presiunii din punctul B, care este mai indepartat. In fisura CD fluidul nu va eircula deoarece pre- siunea in punctul C este egal ‘cu presiunea fn punctul D, ambele puncte fiind situate la distanfi egal fat de peretele giurii forajului Hees In fisura EF fluidul va circula de la F catre E. Desi ambele puncte, E si F, sint situate la distanf’ egali fafi de peretele giurii forajului, presiunea in punctul F este mai mica decit in punctul F, datorita des: chiderii mai mari a fisurli inferioare. In timpul injectarii, mai ales cind permeabilitatea teremului scade, injectarea apropiindu-se de refuz, sau in cazul in care terenul de fun- dare este afectat de o fisuratie find, care determina un debit de absorbtie scizut, fenomenul de depunere a particulelor din suspensie spre partea inferioara a trenscnului se accentueaz’ Omogenitatea suspensiei se mentine cu atit mai bine cu cit fisurile primesc mai multa suspensie, ceca ce inseamna o migcare mai rapid a fluidului injectat Pe misuri ce debitele absorbite’scad, tronsonul se colmateazi Ja partea inferioara cu particule depuse din suspensie in timp ce la partea superioari suspensia_diluat, reducindu-si viscoaitatea, patrun- de mai ugor in fisurile parfial ram- Dleiate si, in final, poate duce la spilarea cimentului care a fost ig. 86, Curgerea fluidutal injectat in isurh cu deschider! diterite depus fn prima faz a injectarii, Acest fenomen poate fi pus in evident& prin urmérirea varia- fiei in timp a debitului absor- bit, menfinind presiunea de in- Fig.87. Stabiirea momentula de incepece @ spilariveimentsluidin isueiledela partes su~ jectare constant’ (fig. 8.7). Pe oriacd a tronsonale i71Punetul de minim al curbei indic& momentul in care incepe spalarea cimen- tului din fisurile situate la. partea supe- P=ct —rioar’_a_tronsonului, dupa care debitul absorhit imcepe si creasca. Sedimentarea particulelor solide din suspensie poate fi inliturata fie prin ada- ‘ugarea unor subsfante stabilizatoare care si mentini particulele in suspensie, fie prin utilizarea unor pachere cu circuit inchis care si asigure migcarea continua a suspensiei injectate. Th cursul desfasurarii operatiei de injectare, prin urmétirea variafiei para- metrilor hidraulici ai curgerii, pot fi puse in evidentio serie de fenomene care se petrec in terenul de fundare (fig. 8.8). Pe o durati determinati 2 operatiei de injectare parametrii care se pot men- fine la o valoare constant sint presiunea de injectare si consistenfa suspensici. Daca cimentarea decurge in mod normal, mentinind censtante presiunea si consistenfa suspensiei, debitul absorbit de fisuriscade continua tinzind c&tre zero, conform graficului din figura 8.84. ‘Alteori, pind la un moment dat procesul de injectare se desfasoari normal, dup’ Fig 88. Variatia debitofutinjece €@Z@_ SE inregistreazi ‘cresterea bruscé a Esiaprestuucconstantaintimpal. debitului absorbit (fig. 8.80), fra ten- injectari dinti de scidere. Aceasta inseamni ci s-a predus decolmatarea unor noi fisuri, care fie cd sint in comunicare cu goluri mari din terenul de fundare, fie ciele comunicé la suprafata terenului. In aceasta situatie se trece la suspensii mai consistente, ccncomitent cu reducerea presiunii de injec~ tare, Daca nici in acest caz nu se inregistreaz’ tendinfa de reducere a debitului, injectarea trebuie opriti si tronscnul sat in prizi, dupa care se reforeaz si se reia cimentarea. Cind dupa o petioad’ de timp debitul cregte brusc gi in continuare revine la tendinfa de scadere normalé (fig. 8.8), inseamna ci sa produs deschiderea unor fisuri care ins’ nu comunici cu goluri importante sau Ja suprafata terenului, acestea fiind umplute relativ repede cu suspensie. Uneoti este posibil ca incepind chiar din faza inifiali a cimentarii (fig. 8.8d, linie pling), sau pe parcurs (fig. 8.84, linie intrerupti), debi- 172 tul sé creascd continuu pin la un moment dat, dup’ care si inregis- treze o scidere treptata pina la atingerea refuzului. Aceasta variatie se poate datora decolmatirii fisurilor si ulterior rambleerii fisurilor spailate. Aparitia in timpul injectarii a unor fenomene de tipul celor prezen- tate in figura 8.8 solicit’ din partea executantului mult& pricepere in conducerea operatiei de injectare, astfel ca, prin reglarea concomi- tent& a presiunii si consistenfei suspensici si asigure realizarea unei impermeabiliziri cliciente. 9, STUDI GEOLOGICE INGINERESTI PENTRU LUCRARI DE IMPERMEABILIZARE PRIN CIMENTARE A ROCILOR FISURATE Programul de cercetiri geologice tehnice necesare intocmirii pro- iectelor de consolidare si impermeabilizare se stabileste*pe baza unei teme de studii elaborata de cAtre proiectantul constructiei. Tema de studii trebuie si cuprinda date complete cu privire la zona de amplasare, tipul, dimensiunile gi caracteristicile funcfionale ale censtructiei In ansamblul lucririlor de consolidare si impermeabilizare prin cimentare o pondere insemnati o ocup’ voalurile de injecii pentru im- permeabilizarea terenurilor de fundare a barajelor. De asemenea, la barajele din beton se execut’ un volum mare de foraje de injectii pentru consolidarea terenului de fundare si realizarea legiturii dintre baraj si teren. Cercetarile geologice tehnice se desfasoara intr-o succesiune de faze dup’ epuizarea cirora se obtin toate datele geologice ingineresti necesare intocmirii proiectului de consolidare si impermeabilizare a terenului de fundare. 9.1. Documentarea geologicé tehnicd In faza de documentare geologic se inventariaz4 toate sursele de informatii_ cu privire Ja caracteristicile geologice, tectonice, hidrogeo- logice si hidrochimice din zona amplasamentului constructiei. Se’ au in vedere harfile geologice de ansamblu si cele de detaliu, studiile geo- logice gi geologice tehnice existente in athive, date din cari, articole etc. 173In funcfie de volumul de date existente si de confinutul temet de proiectare se intocmeste programul de studii geologice tehnice ce urmeazi si se execute in continuare, 9.2. Recunoasterea geologicd tehnicd pe teren In faza de recunoastere geologicé tehnicd se identifies pe teren 0 serie de date obtinute din materialele documentare consultate si se fac observatii generale cu privire la morfologie, reteaua hidrografic’, gra- dul de acoperire a zonei cu vegetatie, fenomene fizico-geologice, frec- venfa aflorimentelor, tipurile de roci observate fn aflorimente, gradul de cutare, faliere si fisurare a rocilor, existenta izvoarelor de apa etc. Tot in aceast® faz se obtin informatii de la localnici asupra topo- nimiei locurilor, existenta unor fenomene geologice deosebite, cercetari geologice executate anterior prin pufuri, galerii, foraje, se culeg infor- Tatii asupra drumurilor de acces in perimetrul de cercetare, posibilitafi de transport. cazare, alimentare, disponibilitate de forti de munci in zoni. surse de energie etc. ‘De reguli, recunoasterea geologica se face pe planuri de situatie la seara 1:25.00 sau mai_ mica: In faza de birou, Iuind ca bazi datele extrase din materialele docu- mentare consultate, completate cu observatiile culese pe teren, se schi- feazi limitele geologice intre diversele formatiuni geologice, extinderea si natura fenomenelor fizico-geologice. se traseazi aproximativ directia faliilor i se intocmesc sectiuni geologice orientative. Evident, materialele grafice intocmite la aceasta faz au un grad de precizie redus, insi sugereazA imaginea geologica de ansamblu a formatiunilor din zon. imagine care orienteaza desfagurarea in conti- nuare’ a cercetirilor. 9.3. Cartarea geologic tehnica 9.3.1. Cartarea geologica tehnica in deschideri naturale Cartarea geologicd tehnicd detaliati, Cartarea geologica tehnicd detaliata urmeaza fazei de recunoastere geologica si se executi pe planuri de situafie Ia scara 1:20 000—1:25 000. Cartarea geologicd tehnicd foarte detaliata, In zonele in care sint necesare observatii geologice tehnice foarte detaliate, dupa o prealabila. recunoastere geologic’ se poate trece direct la cartarea geologica tehnici 174 foarte detaliat’. In aceasta fazi de cartare, observatille si misuratorile efectuate se materializeazd pe planuri de’ situafie la scara 1 : 10000 Pentru amenajarile hidrotehnice, cartarea geologic’ tehnici deta- liatd si foarte detaliata se efectueaz’, de reguli, pentru zonele aferente lacurilor de acumulare. Cartarea geologica tehnicd de’ mare detaliu. Cartarea geologic tehnica de mare detaliu se executi in zona de amplasare a constructiilor, pe planuri de situafie Ia scara 1:5000—1:2 000. 9.3.2. Cartarea geologicd tehnicd in deschideri artificiale Pentru intocmirea proiectelor de consolidare si impermeabilizare a rocilor fisurate. un tol deosebit de important il au observatiile geo- Jogice tehnice in deschideri artificiale Prin deschideri artificiale se infeleg toate suprafetele la care sint accesibile observatiile si misurdtorile directe, suprafefe care sint create in mod artificial prin decopertiri, trangee, pufuri si galerii. Tot in aceast& categorie mai pot fi cuprinse si observatiile facute asupra carotelor extrase din foraje desi pentru aceasta categorie de lucriri observatiile directe asupra locului de pelevare a ptobelor nu sint posibile. In functie de interesul pe care fl prezinté zona de studiu, cartarea geologic’ tehnic& in deschideri artificiale se poate face la diferite grade de detaliere. Astfel, in zonele care nu prezint’ interes deosebit se poate efectua numai o recunoastere pe planiri de situafie la scara 1:1 000 sau mai mic’, Prospectiunea detaliat se efectueazi pe planuri de situatie la scara 1: 1000 — 1 ; 500 si permite separarea rocilor pe complexe litologice, trasarea faliilor gi cutelor. Prin prospectiunea foarte detaliat’ care se executé pe planuri de situatie la scara 1 :200— 1:50, se fac observafii si masurstori de mare detaliu cu privire la separafiile petrografice, limite de strate, clivaj, liniafie, fisurafie, microcute etc. Cartarea foarte detaliati in deschideri artificiale este deosebit de utili gi necesaré pentru intocmirea studiilor de consolidare si impermea- Dilizare a rocilor fisurate, deoarece poate furniza date asupra tipuilor de fisuratie, frecventa, orientarea si dimensiunile fisurilor, gradul de colmatare si natura materialului care le colmateaz& etc. Gradul de deta- Tiere a cartirii geologicet ehnice (anexa VII) este condifionat de comple- xitatea geologic tehnici a zonei gi de condifiile de accesibilitate din zona respectivi, conform anexelor VIII si IX.9.4. Lucriri de prospectiuni geologice tehnice Pentru precizarea diversclor clemente structurale (limite de strate, falii, cute etc.). cercetarea petrografica si microtectonica a rocilor la suprafaja terenului si in adincime si determinarea in situ a caracteris- ticilor geomecanice 51 hidraulice ale tocilor din amplasamentele barajelor. pe lingi cartarea geologica in deschideri naturale. sint necesare si lucrari de prospectiune geologic’ tehnic’ prin ganfuri, decoperte, puturi, galeri, foraie. Densitatea Iucririlor de prospectiune, amplasarea acestora, adin- cimile de investigare si tipurile de determiniri experimentale care se exe- cut in aceste lucrari se stabilesc in functie de complexitatea geologic’ a zonei si de gradul de detaliere care se urmareste a fi obtinut. Pentru elaborarea studiilor geologice tehnice de consolidare si impermeabilizare a rocilor fisurate, de regula nu se executa in mod special lucriri miniere, cu exceptia celor prin care se verificd eficacitatea injectiilor cu suspensii de ciment in grupuri de foraje, Pentru obfinerea unui volum maxim de informatii cu privire Ja gradul de fisurare si caracteristicile fisurilor, care si serveascé la proiec- farea voalurilor de injectii, se fac observafii si masuratori_ geologice tehnice in toate lucrarile miniere care se execut? In zona amprizei bara~ jului, fie in scopuri de cercetare fie ca obiecte de executie (galerii de deviere, pufuri de acces la vane, galerii energetice etc.) Principalele Iucrari de prospectiuni geologice care se execut& pentru voalurile de injectii sint forajele cu carotaj continu in care se efectueazi probe de permeabilitate cu api si injectii experimentale cu diverse tipuri de suspensii. 9.5. Determinari experimentale in foraje Numirul de foraje necesare cercetarii terenului in vederea executirii lucriilor de cimentare se stabileste in functie de dimensiunile $i impor- tanfa barajului precum si de particularitatile geologice ale zonei de amplasare a barajului Pentru elaborarea proiectelor de cimentare a rocilor fisurate, $i in med deosebit pentru voalurile de injectii, se executi probe experi- mentale de permeabilitate in scopul evaluatii pierderilor de ap pe sub bara} cit i a adincimii pind la care este necesara reducerea permeabiliti- {if prin clmentarea fisurilor. Tot in fazele de studii se fac cimentiri experimentale in foraje prin care se stabilesc tipurile de suspensii care vor fi utilizate, presiunil optime de injectare precum si, orientativ, consumurile de ciment pe metru liniar de foraj. 176 Pentru stabilirea distantei optime dintre forajele de injectii sia nu- marului de siruri de foraje necesare unei impermeabilizari eficiente, se executi grupuri de foraje sau tronsoane experimentale de voal in care, dupa injectare, se executi foraje de control pentru verificarea permeabilititit terenului injectat Un exemplu de amplasare a forajelor in grupuri experimentale este prezentat in figura 9.1. In figura 9.1, a se prezinta un grup de trei foraje in care se efec- tueazi cimentari de proba. In central triunghiului echilateral, in virfurile carora se executa forajele de cimentare, ulterior se executi forajul de control F, in care se efectueaz’ probe de permeabilitate si in conti- nuare injectii cu suspensii de ciment. Date mult mai cencludente se obtin din experimentirile facute e tronsoane de voal (fig. 9.1, 8) insi acestea sint mai costisitoare gi nece- siti o durati mai mare de’ executie. Este indicat ca aceste grupuri experimentale si se execute, daca posibil, chiar pe amplasamentul viitorului voal. In astiel de grupuri extinse. forajele se dispun pe siruri notate cu ciffele I. II, IIL... iar injectarea forajelor din fiecare sir se face eta- pizat, conform ordinii indicate cu cifrele 1, 2, 3, 4... Numarul sirurilor, distantele dintre siruri si intre forajele de pe acelasi sir precum si ordinea de injectare a forajelor se stabilese experimental. Ca regulé ‘generala, ordinea de injectare a forajelor este de la sirurile marginale citre siruril intermediare Dupi terminarea cimentarii, in tronsonul de voal experimental se execut& foraje de control. Tot fn faza experimental se stabilesc valorile maxime admise pentru devierea forajelor. Forajele la care devierile maxime admise sint depasite se refac ig 9.1, Scheme de ampiasare a forajelor de inject in grupuriexperimentale: 44 trop slongbioin; — grup expeinentad ge Wo tottos de vel 12 — Impermesbilizarea prin cimentare — ¢, 113 WT9.6. Prelucrarea si interpretarea datelor Pentru fiecare foraj experimental executat in faza de studi, fie c& se executd separat sau in grup cu alte foraje, se intocmeste o fis com- ples, conform medelului din anexa ITI. Aceste fige sint utilizate la intoc- mirea sectiunilor geologice tehnice cu zonarea permeabilitatii si cons mului de ciment pe directia viitorului voal de injectii (fig. 9.2) In med obignuit se intocmeste o singura sectiune im care pentra fiecare foraj, in dreptul fiecirui tronson, se trec capacitatea specifica de absorbfie’ si consumul specific de ciment. Reprezentarea permeabilitatii si a consumurilor de ciment pe acee- agi sectiune este preferata, deoarece permite zonarea terenului din puncttl de vedere al permeabilit§}ii si al consumului de ciment precum si 0 ana~ liza a corelarii dintre permeabilitate si ccnsumul de ciment. De asemenea, pe baza acestor sectiuni se stabileste adincimea pin la care este necesar si se execute voalul de injecti. Ca reguli general, voalul de injectii se extinde in adincimé pin cind pe ultimul tronson permeabilitatea scade sub valoarea limit Inati jn considerare peste care se impune impermeabilizarea terenului. 9.7. Intocmirea raportului geologic tehnic. Concluziile si recomandarile raportului geologic tehnic Raportul geologic tehnic cuprinde materialul grafic aferent cerce- tarilor de consolidare si impermeabilizare si un memoriu tebnic care se incheie cu concluzii $i recomandari pentru proiectarea si executarea viitoarelor lucréri de cimentare. Materialul grafic cuprinde urmitoarele piese: I, Plan de situatie, cu toate elementele hartii geologice la scara | : 500 =1 : 5.000 pe care se trec toate forajele de prospectiuni si forajele sau grupurile de foraje in care s-au efectuat incerciri experimentale de per- meabilitate si injectii cu suspensii de ciment. Planul de situatie trebuie si aiba trecut coroiajul de coordonate iar forajele si fie in prealabil ridicate topografic in acelagi sistem de coordonate si cote cu planul de situatie. 2. Sectiuni geologice reprezentative, pe trascul viitoarelor lucrari de injectii, la scari mari (1; 1000 — 1° 100). 3. Sectiunile cu zonarea permeabilititii, intocmite pe baza figelor complexe ale forajelor luate in considerare Ia intocmirea studiului geolo- gic tehnic pentru lucrarile de injectare, ccnform modelului din figura 9.2. 4, Fisele complexe ale tuturor forajelor utilizate la intocmirea studiului de consolidare si impermeabilizare, conform modelului din anexa IX, 178 s16 [072 05 \ Foraj 1795. Fisele probslor de permeabilitate si injectiilor cu_suspensii de ciment, pentru fiecare tronson de foraj, conform modelelor din anexele ML, UT si IV. Memoriul tehnic, orientativ, cuprinde urmitoarele parti: 1. O parte introductiva, in care se specifica scopul studiului, locali- zarea geografict a obiectivului si cenditiile tebnice in care va lucra obiectul pentru care se executa Iucratile de cimentare, trecerea in revist’ a surselor de documentare precum si a metodelor si mijloacelor de cer- cetare pentru obfinerea datelor necesare intocminiistudiulat geologic tehnic. 2. Descrietea caracteristicilor geomorfologice, hidrografice, geologi- ce, hidrogeologice si hidrochimice din zona amplasamentului constructiei 3, Prezentarea detaliat’ a tururor Iucrarilor de investigare si a expe rimentirilor efectuate. Analiza gi interpretarea datelor obfinute. 4. Concluziile rezultate in urma cercetirilor efectuate, cu privire Ja conditile geologice, gradul de fisurare a rocilor si caracteristicile sistemelor de fisuri, permeabilitatea si variafia acesteia in adincime, tipurile de suspensii si presiunile de injectare utilizate, eficacitatea injec: fillor determinata prin forajele de control, chimismul apelor subterane etc. Recomandarile cu care se incheie memoriul tehnic trebuie si se refere Ja adincimea pini la care s& se execute forajele de injectii, distanta op- tim dintre foraje, lungimea tronsoanelor, marimea presiunilor de injec~ tare care vor fi folosite, compozitia suspensiilor injectabile in functie de chimismul apelor subterane, viscozitatea suspensiilor cu care si ince- ap& injectarea, numarul sirurilor de foraje necesare, sistemul de sipare si ordinea in care trebuie $i se execute si si se injecteze forajele, devierea admisi la executia forajelor. De asemenea, este necesar si se recomande numarul minim de foraje de control si condifiile in care trebuie verificata calitatea injectiilor. Pentru tarifarea lucririlor de injectare este necesar si se indice categoriile de tirie a rocilor in care urmeazi si se execute forajele de injecfii, conform anexei X, 10. PROIECTAREA ECRANELOR DE ETANSARE PRIN INJECTARE 10.1, Clasificarea ecranelor de etansare dupa gradul de de impermeabilizare Eerane de etangare pot fi considerate toate tipu.ile de lucriri care se execut in terenul de fundare si care constituie un obstacol in calea 180 curentilor de infiltratie. Printre cele mai cunoscute tipuri de ecrane de etansare se numard ecranele din palplange, din piloti secanfi, pereti mulati, voaluri de injectii etc. Din punct de vedere al gradului de etangare a terenului permeabil, ecranele pot fi clasificate dupa dowa criterli: geometric si_hidraulic Clasificarea e cranelor, pe baza acestor criterii este prezentati in figura 10.1 Griteriul geometric fine seama de raportul dintre adincimea de pitrundere a ecranului si grosimea stratului permeabil. Dupa acest riteriu ecranele de etangare se pot clasifica in ecrane perfecte gi ecrane imperfecte. Un ecran de etansare este perfect din punct de vedere geometric runci cind strabate stratul permeabil pe toat’ grosimea, pind la patul impermeabil al acestuia (fig. 10.1 a si 6). ‘Un ecran de etangare ecte imperfect din punct de vedere geometric atunci cind adincimea de patrundere a acestuia este mai mic’ decit gro- grosimea stratului permeabil (fig. 10.1 ¢ si d) Daca T este grosimea stratului permeabil si ¢, adincimea de pitrun- dere a ecranului de etansare (fig. 10.1), gradul de perfectiune geometric’, S,, se exprima prin relatia. (10.1) (10.2) Criteriul hidraulic tine seama de raportul dintre coeficientul de per- meabilitate a ecranului si coeficientul de permeabilitate a terenului de fundare, Dupa criteriul hidraulic ecranele de etansare pot fi de asemenea perfecte si impertecte. Un ecran de etansare este perfect din punct de vedere hidraulic atunci cind este impermeabil (fig. 10.1 @ si ¢). Un ecran de etangare este imperfect din punct de vedere hidraulic atunci cind dispune de 0 anumiti permeabilitate (fig. 10.1 6 si d) Dact permeabilitatea terenului de fundare este caracterizati. prin coeficientul & iar permeabilitatea ecranului de etangare prin coeficientul f,, gradul de perfectiune hidraulica esteiar gradul de imperfectiune hidraulica Sy. (10.4) IM PERFECT 10.2. Efectul hidrodinamic al ecranului de etansare Spectral hidrodinamic al curgerii plane sub presiune in cazul unvi teren permeabil cu grosime foarte mare si fara ecran de etansare (fig. 10.2) este caracterizat printr-o refea ortogonala care rezula din interac fia linilor echipotentiale o, care se exprima cu ajutorul relatici ee Fe, cost ne, DF sin? xe, PERFECT (10.5) si care reprezint& 0 familie de hiperbole, cu liniile de curent 4, care Se obtin din relatia be clit (10.6) ry shad, si care reprezinti o familie de elipse homofocale. IMPERFECT PERFECT on: oe PRINCIPIU SCHEME Fig. 10.2. Spectrul hidrodinamie al curgeri pe sub wis baraj fondat pe un teren omogen permeabil, cu gresi- ‘me semiinfinite, fa ecran de atangaregull Mlle 10. 5110.5, ay si respetiv gy sepresintt font Debitul de infiltratie Q se obtine din relafia Q= ASH, (10.7) unde f este cofieicientul de permeabilitate a terenului de fondare, SH Giferenta de nivel intre biefuri iar g, debitul redus care se obfine ca diferent intre valorile liniilor de curent ,, $1 to. Pentru calculul subpresiunii_ reduse care acjioneazi pe radierul barajului se foloseste relatia lui N. N. Pavlovski in care notatiile corespund figurii 10.3. Cind ecranul este amplasat la jumitatea radierului, by sirelatia 10.8 devine eps aresin|f ite (10.9) Subpresiunea intr-un punct pe radier se exprima prin produsul heh, MH (10,10) Corespunzitor diverselor_a~ dincimi si pozitii_ ale ecrenului fafa de mijlocul radierului. cu aju- torul relatiei 10.8 s-a calculat i reprezentat grafic epurele subpre- siunii reduse pe radierul barajului (Fig. 10.4), Forfa totali de subpresiune F,, care acfioneazi pe radierul ba- rajului este direct proportionala cu suprafata epurei. Dupii cum se observ’ din analiza epurelor reprezentate in ; figura 10.4, prezenfa ecranului sub y radierul barajului redistribuie for- Fig, 10.3, Schemé pentru calcul subpresi- {2 de subpresiune, amplificind-o ‘nit pe radierul barajutat st pe evan. dintre subpresiunea redusa si dife- renfa de nivel dintre biefui 184 sau diminutnd-o in functie de pozitia pe care o ocupi ecranul fata Luind ca valoare de referinfA forta de subpresiune F} corespunza- toare situafiei fari ecran, in figura 10.5 s-a reprezentat forfa de subpre- siune pe radier pentru adincimile si pozifiile ecranului, inscrise in dia~ Diagrama prezentati in figura 10.5 permite evaluarea subpresiuni, pe radier daci se cunoaste pozitia si adincimea ecranului. De exemplut daci adincimea ecranului este egal cu 1,5 6 si ecranul este amplasat in punctul 5, = 0,25 6 si by = 1,75 b, fora totalé de subpresiune care actioneaz4 pe radier este F, = 0,66 F, Pentru calculul pierderii de sarcini datorat’ unui ecran de etan- sare imperfect din punct de vedere geometric si perfect din punct de vedere hidraulic, se face diferenfa intre presiunile reduse corespunzitoare punctelor 4 gi 2 (fig. 10.3) folosind relatia 10.8. Rezulta r oo B_y,, & y Yoyo eyed ; 81 V +e] 14 are sin (10.11) Pentru cazul particular cind 6, = by gi 0, relafia 10.9 devine n= 2 aresin (101 Po Aproape in toate cazurile voalurile de injectii reprezinta ecrane imperfecte din punct de vedere hidraulic. In acest caz spectrul_hidro- dinamic al curgerii se modifica in functie de valoarea raportului intre coeficienfii de filtratie A, si &, corespunzitori ecranului gi terenului de fundare, Admitind principiul echivalentei se poate considera c& efectul hidrodinamic al unui ecran de adincime ¢, imperfect din punct de ve- dere hidraulic, caracterizat printr-un grad de perfectiune S, <1. es echivalent cu efectul hidrodinamic al unui ecran de adincime #,, perfect din punct de vedere hidraulic, caracterizat printr-un grad de perfectiune Sy = 1, conform relatiei (10.13) 185,{925 050 075 1_128 160 75 20, cas_o_ogs.0300n5 + [ates [os o az Z a ee“ oop 0s t+ os or] ae L 028 080075 1 125 1 ot tB OO | 50 cy 808. tea 2e I,=150. co 0 078 080 025 0 02s 050 O78 1 os} 9 4 10 "1 D p7E0s0 025 002s 080 e751 on 02 08 os 08 07 10 he #5_1_07 080 025 0 07 asoom_, $2125 1 a7 059 025 0s 080 gM s80 125 107 oso0as ocx os er was THER aS 02 a a oz} Ka 3 a crs cr xe 3 05 05} Kee 06 }~ tea 6 os or ae oe 9 oa wFl 10 we m 6 hb Fig. 10.4. Epaele subpresinnti pe radi in functie de adincimen $i porifia ecre nll fafa de axa radtero. Inlocuind in relafia 10.9 adincimea reali /, a ecranului imperfect hidraulic cu adincimea echivalenti fy a ecranului perfect, expresia distribufiei subpresiunii pe radierul barajului capita forma i( 4 1 4, + in] / A 10.1 si (10.14) 1874 Eeronul este ompiosat in avot de jumatotea) | {aes =pro Lot Ecronul wate onplosat 7 2 Jn emente ce jmatetea —}-—— rodierului 1 05 Ww is 2b Fig, 10.5, Variatia forget de subpresione pe radier in functie de adincimea eeranutut ‘ide posit aeestula faya de axa radierulu iar pierderea de sarcin’ datorité ecranului devine (10.13) In graficul din figura 10.6 s-au reprezentat curbele de variafie a subpresiunii Af, la nivelul radierulut barajului, intre punctele 4 si 2 (fig. 10.3), pentru diverse valori ale gradului de perfectiune hidrau- lich S,, si ale raportului + dintre adincimea ecranului gi semilifimea radierului Modificarea permeabilititii initiale a terenului de fundare prin realizarea unui ecran produce o pierdere de sarcind sensibili intre fefele Pentru aceeasi rafie de crestere a gradului de perfectiune hidraulick rafia de crestere a pierderii de sarcina scade. Pentru o anumité valoare a raportulsi 4 pierderea de satin are valoare maxima cind gradul de perfectiune hidraulica S, = 1 I 10 8 zB BBs Se a = | 05 10°«S~=2DSCOS | t Lit it L 035K Fig. 106, Varlafia subpresiunti pe eran, Ia nivelol radierelai, ponte diverse adi-cimi Si Erade de perfecfiune hidraulicd ale ecranula Pierderea de sarcin’ intre fefele ecranului, la nivelul radierului, inde asimptotic cdtre valoarea maxima cind raportul 4 tinde Ja infinit. Diferenfa de sarcini de-a lungul ecranului, intre fefele acestuia, se obtine din relatia 2 t Mi, 2 ancsin Te Tinind seama de relatia 10.13 pentra S ¥ I, ecuafia 10.16 capita forma (10.16) arcsin. (10.17) In graficul din figura 10.7 se prezinti un exemplu de_distributie a subpresiunii pe ecran pentru diverse valori ale gradului de perfec- fiune hidraulica (0 < S, < 1), luindu-se in considerare raportal 5 189In abscisa_graficului sa reprezentat raportul dintre diferenfa de presiune intre fetele “ecranului la adinci- mea y’ sub radierul barajului si piérderea maxima de sar- Gini datorita ecranului la a dincimea y = 0. Din grafic se constat’ c& fora “de presiume care se concentreazi pe fafa din amonte a ecranului creste repede Ia inceputul imper- meabilizarii. Pe masuri ce gradul de impermeabilizare creste, tatia de crestere a forfei de presiune scade trep- tat. Forfa de presiune care se concentreazi pe ecran atinge valoarea maxima cind S, = I. Cu cit gradul de perfecti- une hidraulica se apropie de valoarea unitard, gradienfii hidraulici dintre fefele ecra- nului cresc si in timp pot provoca eroziunea materia~ Tului din fisuri. Acest feno- men se poate manifesta in- Fig.10.7, Variatia subpresiunit pe wn ecran de gegsebi la voalurile de ine adincing constanta s grade de peviectune nie Ge0sebi Ta voalurile de in- Aravlica variabile jectii. 10.3. Influenta curentilor subterani si a ecranelor de etangare asupra stabilitifii terenurilor de fundare Curentii de infiltrafie influenfeaz’ starea de echilibru a terenului de fundare prin eroziunea si antrenarea hidrodinamica a particulelor fine, fenomen cunoscut sub denumirea de sufozie mecanicd, si prin efectul fortelor de subinmpingere asupra masei de roci de sub baraj concomitent cu crearea presiunilor interstitiale din pori si fisuri. 190 Fenomenul de sufozie meca- nici se manifest’ mai cu seam’ fn terenurile granulare necoezive si poate avea consecinfe nefavo- abile asupra stabilitatii con- structiilor daca nu se iaumasurile corespunzitoare pentru diminu- area vitezelor de. infiltrafie. In cazul terenurilor stincoase fisurate, citre suprafata terenul, Gatorita destinderii rocii, fm ge- Fig. 10.8. tustrarea fenomenlut de subime neral fisurile au deschideri mai pingere datorita cucentilor de snfiviatie mari si in majoritatea cazurilor sint colmatate cu material argilos. Daci vitezele de infiltratie dep’- esc anumite valori, materialul din fisuri poate deveni instabil si Susceptibil de a fi supus unui fenomen continu de eroziune si spilare, fapt ce poate avea drept urmare cresterea treptati a debitelor de in- filtratie Fenomenul de subimpingere, creat in timpul curgerii de catre for- {ele hidrodinamice, poate fi ilustrat printr-o experieni simpli (fig. 10.8), considerind un cilindru in care se poate migca liber un piston. Admitind ci pistonul este perfect etans iar frecarea pe peretele cilindrului este avli, ridcind nivelul apei in partea sting’ pind la cota Hy iar in partea dreapt pini la cota Hy, pistonul se va deplasa in sensul descresterii sarcinii — in cazul de fafi citre dreapta — cu o fort Ye (Hy — He) fn care Yq este greutatea specificd a apei. Fenomenull se produce aseminitor si in terenul de fundare In cazul rocilor fisurate, terenul de fundare este separat de citre supratetele de fisuratie in elemente geometrice cu forme mai mult sau mai putin regulate. Daci terenul de fundare dispune de o anumité permeabilitate, datorita diferenfei de sarcin’ intre biefurile barajului se produc infiltratii care genereaz forte de subimpingere orientate in sensul curgerii. Intr-un caz particular se consider’ ct suprafetele de fisuratie coin- cid cu Iiniile spectrului hidrodinamic, iar elementele de roca separate de suprafefele de fisuratie coincid cu ochiurile retelei (fig. 10.9) Sarcina de-a lungul fiecarei suprafete echipotentiale este constant, dar ea descreste de la 0 suprafafi la alta in sensul descresterii valorilor echipotentialelor. Curbele sp, 51... 5, reprezinta suprafetele piezometrice corespunzi- toare suprafefelor orientate pe directia liniilor de curent $q. 9%, F=F,-F, AH (10.18)6 of ° 050 Fig, 10.9, Variotia forges hidraulice de subimpingere in terenul de fondare Se admite ci viteza de migcare a apei prin porii rocii este neglija- in raport cu viteza de migcare prin fisuri. Starea de echilibra a unui element ABCD (fig. 10.9) delimitat de suprafetele de fisuratie, corespunzitoare liniilor spectrului ¢—.1, u Si Yet» Yu in afara eforturilor o transmise de constructie si sarcina geologic’ c,, va fi influenfat de forfele hidrodinamice care acfioneaz’ Be fefele sale. Astfel, perpendicular pe fata dq va actiona forfa Fy cores- punzitoare suprafefei piezometrice A'D", pe fafa dy va actiona forfa Faq, corespunzitoare suprafetei piezometrice B'C’, pe fafa s, va acfiona fora F, corespunzittoare suprafetei piezometrice C'D’, iar pe fafa ila va actiona forfa F,., corespunzatoare suprafetei piezometrice A’B’ Tinind scama Ge proprietatile spectrului hidrodinamic, si anume ca reteaua este ortogonala si pitraticd, din epura fortelor care actioneazi fe fefele elementului ABCD se determin’ forfa rezultanti F_ care va Rorientaté dupé tangenta la linile de curent, in sensul general de curgere Deoarece apa nu poate prelua eforturi de tensiune, rezult& ci starea generali de echilibru a terenului de fundare va fi determinata de starea 192 de echilibru a fiectrui element de rock delimitat de suprafetele de fisura- tie. Forta rezultanté care actioneazi asupra fiec&rui clement va fi portional’ cu dimensiunile elementului, respectiv cu distanfa dintre fisuri. Problema poate fi extinsi la orice sistem ale cirei suprafete de fisu- ratie, in cazul general, nu coincid cu liniile spectrului hidrodinamic (ig. 10.10). In orice punct m (x, y) de pe suprafafa elementului de roc’ pre- siunea este dati de relafia: a= tain + Jn) (10.19) unde notafiile corespund figurii 10.10. ‘Avind construit spectrul hidrodinamic al migciii, fasciculul supra~ fefelor piezometrice corespunzitoare liniilor de Curent precum si frec- venta fisurilor, determinata pe baza prelucritii statistice a misuritorilor directe, se poate evalua ordimul de marime al forfei _hidrodinamice de subimpingere care trebuie introdusi in calculele de stabilitate a tere- nului de fundare. Forfa total care actioneaz asupra terenului de fundare reprezinti 1a forfelor elementare care actioneazi pe fiecare element de roc’, fiind direct proportionala cu diferenta AH dintre biefuri si cu secfiunea de curgere a curentului subteran, conform relafiel: * . Fy — ON yas = Oy AH (10.20) a roc stincoast, care m: croscopic pare a fi compact, cer- cetata sub microscop, pe sectiuni subtiri, de multe ori se constat& cAeeste afectata de microfisuri cu dimensiuni care coboar’ pin’ la ordinal micronilor. in general, aceste fisuri mm prezinti interes in ceea ce priveste pierderile de apa inst sint importante din alt punct de vedere. Dupa o anumiti perioada de submersiune microfi- surile se satureazi. Daci efortul transmis de constructie pe terenul de fundare creste rapid, asa cum se fntimpli la viiturile mari sau Fi, 10.10. Forfele care actioneaza asupra " nel loment de roa deuat desuprateie fn timpul cutremurelor, si apa care ‘ae iouatie- Prat 13 — Impermeabilizarea prin cimentare — ¢, 113 193,satureazi microfisurile nu are posibilitatea de a fi evacuat’ concomi- tent ca cresterea efortului, presiunea u a apei din microfisuri gi port creste in detrimentul efortului unitar normal. ¢. Tinind seama ca suprafetele de fisuratie, indiferent de dimensiunile lor, reprezint& suprafete de discontinuitate in masivul de roc, putind constitui suprafefe preferentiale de cedare a rocii, cresterea presiunii interstitiale contribuie la crearea conditiilor de instabilitate a terenului de fundare. Stabilitatea terenului de fundare va fi asigurata cind rnatie basic ltrabazicS. cu granslfie mare, al ‘eratd, sau cu granslaie mice, foarte altered ‘Rock magmatied aca 91 nevtrl cn granulate mar, foarte al- ‘erat Scan foarte alterat Serpentinit foarte alterat Sider slab cocreat Sistamfiboliealterat ist licios argos, marnos sau gros. compact (es. sst negra) Sistclortos,serlli,graitos, mscoriie, eile. ealearos aa metamortice 239Anexa X (continware) Anexa X (continuare) v Foarte tare (eT) 240 olomitic, neaiterat, compact Sist verde nealterat Amfibolt atterat Anerit slab silicios Brecie cu fragmente de roci magmatice si metamorfice sau de oti sedimentare foarte vari (ex. gresislicioase, caleare con pacte, japsur), cu ciment stlicies Calcar dolomite ilicios compact CCalcarsilicios compact Cakar cuartitie Conglomerat stu microconglomerat cu fragmente de roci mag- ‘matice, metamorfice sau cedimentare foarte tari (ex.: grestt silleoase, calcare compacte, japsuri} cu cimeat sltics, eal~ ferat sl netisarat Comeeand alterata Coarfit calearos sau dolomitic, alterat Dotomie silicios compact Dotomit evartitic Gneis si granogneis cu granulatie mare, alterat, sou cu granu- Tatle’ mick, foarte alterat Gresie siicicash compact’ Hematit compact sau in strate subfii Limonie siicte neelterat Magnet Minezeu de mangen aleatuit din edonit si rodoseent asociat ca court ih Gntate mich Minereu piitos 91 complex, compact Pegmatic cuarfos (cua peste 903.) foarte alterat Pegmatt feldspate (cary sub 50%) alten Porfiroia masty cu. gramulafic mare, alterat Roca magmatica, basich qt ultrabenica cu. granalaie: mare, ‘ealterata, sau co granulatie mica, alters Roca magmatic, scifi g neat cu granulate mar, alteratl, ‘Su ca gramlafic mic, four altersta scara alterat| Serpentinienealterat Siderit cocrent i siderit slab, slcios Sist amfibotc netterat, Sist clortos, sericiti, gritos, muscovti, biotite, calcaras sew olomitic eu intercalapit mari de cuart, nealterat Sist cuarttic cw saw fr clorit, sercit, muscovit, botit, grafit, alterat Tol "vuleanie eliciting Aglomerat vulcanic cy elment de lava, flsurat sau alterat Amfibolit nealterat ‘Ankeriesilicios Biecie cu fragmente de roci magmatice si metamorfice sau de rock sedimentare foarte tari (ex: gresi silicioase, caleare. Sompacte, jagoi) ew ciment silicos, compact. nefisarata Brecie Vuleamcd cu ciment de lavds Howratl tao aiterte Conglomerat sau microcouglomerat cu tragmente, de ‘oct magmatice sau sedimentare foarte tar ex great sili signs, cleare compact, jspor) cn iment sicios: compart, Comecant neatterata Goartie first au aterat Gearttcakaro ta dolomitic,nealerat nett lange cu eranlaie Mare eaten, say ou ra wu reste coaritiea Etre 10 Hematie lab sticios ‘are Magnetit lab silos ey Meniie fourat au alterat Minezew de mangas aletuit din rodonit,rodocrost si euart Minereu pirits comple, sab sllcioe Pegnatit caarfs (cuart peste 90%) sfterat Beematitfeldspass (cost ob 305) eaterat orfioid mas? cu graulafie mare, ealtrat, say cu gramlagie ‘mica, alterat s ‘ oct magmatict bic i ultraaict cu granulate mick, neal ‘Rock magmatic acids si neuteh cu granulate mare_neate- rata, sau cu granulasie mich alterat searn nealtoat Siaerie seios Sit euatitic cu sam fied cori, seri, muscovt, bist, graft, neaterat Sist egrets naterat Aslomerat vufcanic cw ciment de lava, compact st nefisrat Becie vulcaniel cu clment de lavas compacts nelaneth Congiomerat su microconglomerat co fragments ee tert st Cornecand siicicasa Ceartit-nealerat vw Gear teruginos Exe 11 Guatf flonan daclazat te Gaeis st eranogacis cu gramslayie mica, nealterat oy Hremacitslicls su Gu en de cust asp ariltie Jasp cacasos Mente nfisrat 51 neatterat Mineren pistes si comples,asclat cu cuart Pogmatit cuarjos (cunt peste 50%) neatcrat Pottsid mast? co granulate mica. neltost ‘Roch magmatic ect pi evtrt cu froma mcd, neltrath ocd magmatic sticlaa, riptocastlind sau sliiots 16 — Impermeabitlzarea prin cimentare — ¢. 113 eatAnexa X (continsare) a CCoartit compact Ext 12 Cuary compact : Jasp compact en Sitex si OBSERVATHL = Rocile necuprinse in tabel se yor incadra prin asimilare in categoria de trie corespun” zatoate dio punerul de vedere al rezistentel Ia forare, la propunerea geclogulut de fancier, Iasusita de proiectant sl aprebata de beneficiarul lucrari — Tn'cazat brecilor sau conglomeratelor mixte (cu fragmente de roci sedimentare atari de fragmente de tori magmatice eau deroci metamorlice), categoria de incadrare 7a. ft Mfererminaca de acestea din uri, incepind dela un procentaj de 25° = Teazal adaosulut de silice,caliicati7al slab silicios se refera pina la un procent de 10°5, iar calificativulsilicos se refer lz un procent de slice ce depagegte. 10°, = Tertienut ,compact” se refera Ia caracterul petrografie al rociiiar termenal sfisurat* Ja textura in ansambly de atcamint in aceleagt rock, — In cazul rocttor fisurate daca menfionea fisuratd nu este inclusl ia termenwl formulat in tabel va conduce la coborirea incadrarit en 0 categorie — Argliele si mamnele din categorile 3 gi, precum si sarea din categoria 4, se incadreazt inveategoria imediat superioars daca se gasese Ia adineim mai mart de 1000 m (escepic arnele calearoase. — incazulrocilor magiatice termenal ,granulatie mare se refert a rocile cu minerale mai mari de 2 mm. = Rocile cu dova tipuri de granulatie vor fi jncadrate dupa tipul predominant = Termenul cuarfie se refer atit la cuarfitelecristaline (metacuartte) cit sila cele sedix mentare (orto-cuarfit) = Rocile magmatice Yor fi situate in terminologia acide, intermediare gi bazice dupa Clasificatile alate in cirfile de specalitate = In cazallucravilor de fora} cu sondeze exeewtate In zone sau perimetre in care soci sint cunoseate din Iucrarile anterioare, titslarel de Tyerivi va putea aproba incadrarea formativnilor traversate intr-ona din categorlle din tabelul de clasificare a rocilor, ‘ard a se mai face descrierea acestora, stabiind pentru ele o capacitate medie de a se ‘pune la disloeare, prin fora), reeultata din ponderea rocor ee intza in componenfa farmatiunit respective. 2, Incadrarea pietrigurllor si boloviniqullor in categoria de trie st MKS FPIS Sita | Mate! Retametie | Waal dma | Neal] Mts Ansa XT Marina si unitéti de misura 1, Sisteme de unitai Otsereti 7 > | angimea, | metro fm | CBoge 8 | Siteram toys i - | Timpos | deecag' fm | | Lungimea—L| centimetre [em | xa | git s | - (timp | nan \f | [eegince | tra lz | xa ogra | - Bispa Y| Bae is ‘Longines | mera mm (Boma § | Giogram toga | Bee - Tima leer | Lungimea LL | foot, fe | Utilizate inck in pNe™ Ok | aa Tb; par | Nhat St Bop | ant BPM) SES, susie, Taseines | oot ae | So ota Fore F pond force ht Timp 4 _| cana : 2 Prefixe sl simboluri pentru multiplit sf submaultiplit zecimalt ai Unlteilor de masura Fact de malipleare a wnigor de att = 0,000 000 000 001 0,000 000 001 0,000 001 10 = 0,001 Fol mecaele m Seeth Denies rote eat Pereatant cer Gegare de te a fot son 1, Pietriguri ov elemente de dimensiani ping la 7 em |= hs mare sens cma de 5 2 Se ipo 2. Bolovaniguri om elemente de dimensiuni mai mari | 10" = L000 — ec su ltr mal at de 20% lor ‘ Smee acd diametral soulei de forare este mai mic decit botovamul prin care se formeaxt G | 1 = 1000000000 sea in consideratie tira rocit din care este constitu bolovanul + | 10% = £000 090 00 000 242 243,3, Unitati de mésurd pentra Tangime 1{L], exprimate fn metri 5, Unititt de masurd pentru timp ¢ (T] hectometr | centimetre | angstrém | inch ‘soeark | | | | Gon) Lim tom — | tema term | tate [SF = oma decametra milimetna rmieromicron it 1 secund _ Prcometr) 1 dam = 10 | tom 10 m_| Pe om _| mite = 1600.04 imine |__60 wmetra ‘icra art lt marin on tine 1m Peciot em | Vyd ogi m | Vim = 8s m |tora | 3.600 eee nna Vai | 86 400 4, Unit de sur petro unghiuet plane 6. Unlt de msurd peat vted © LT] Ware | i 1 | seems anunises T “Te | cae case siweoat | PRE Sate teri va rasass | site | clue tie eee eT sales - 7 St j metre Pe. mjs Tain [+ | anasse—Yonesa | adnan it pena | | iaanurn eave sointinge cos | nave de cee a re one centinetre | eae | klme este egal ce raza —-|_pe secund_| Tn multe cazuri viteza se exprim’ | _ _| Scrat ws |i pe in mete pe Hau looetl pe ok tema | 00174539 T [atin | Gradat sexagesimat repre Secuns sexagesimal | tng in centr core | Ponaor unt are de cere axis | metru pe | Ba ew a\JoDa parte in [2S agines cerca — _— —— | rut contesimat FPS. foot per re) teed | 0015708, 09 | 1 | Grad contest eprevints enna | centesimal | ‘onghiul la centru, cores | viteza se mat exprima in mite pe ort, | puettor usul ave de cere rs | mer | | ‘egal cu a 400-2 parte din foot per fils Tungimea cercului seconds | 2444 [eral — 4 pads eayeinasd nyuod ponspe ap hoya “ol T wae errs 1 ear] Tear Soy paw T | aid oe reowore | 99086 [ilioy weer T | RRL egonee 24711, Factoril de transformare a unittilor de greutate specific. age | | | Si) an | ow [om | aos ae ro we Nt ; ; | 1 Newton pe | etna on | | | 1s | yn pe cen 1 | tos simetr cub wy i | —_—_—|. | 1 Kilogram i | Torta pe cen- | 9.80655 [9.80665 +10) timetre eb | | | be centimetr Fal 12. Unitati de masura pentru viseositaten dinamied y= © 2! pers pe py Dette | otservai Viscozitatea wn fhvid al erat [1 Nos _ (| Gradient de vitesk sub 0 te Shine dealunecare de 15} ste, perpendicular pe plant de atuneeare, de I mis pe Viscoutatea unei fluid al eirui Bradlent de ites’ sub o ten siune de alunecare de 1 dyn Jem? este." perpendicular pe planul dealunceare, de tems Visconitatea unui fluid al ebrai Gradient de viterA sub tensia~ ne de alunecare de kgffm? este, perpendicularpe planul de alunecare, de lms pe vom r per cubic foot ssrasr | 137087 | asorse7 | 52, 173996 i ‘Sedri convenfionate ta Europa scara Beaumé ("BE me. 10 25.50) In SUA sara American Petroleum Institut (API) pAPE aso = 131.57 = 981 etket/n). as: 248, ‘Viscozitatea unui fluid al ctral 13, Factorit de transformare a unititilor de visconitate dinamied. 1 Kilogram for- 9.80665 | 98,0665 ° = |__| 01972-1041 100 | 11972-1053 6.71969-10-4 mn 1.01972 104) 6.71969 10-4 980665:108 | 6.58976 agradienede vitez4 sub o tensiane fe alunecare de palfftteste, perpendicularpeplanal deals~ necare, de 1 fus pe foot. 149916-108 | 1,51751-10-1 249Denumices | | mar | Hat ein east | I gen | | crc snail» gl | Stare tl ai cea | __| mt woes freee [at | gun amet ee Pat fe anal \? # | fick de pal git dense | 15, Factor de transformare a unit Ske 7 Aten: pit pe enn | 1 Stokes 1 Centistokes 1 Square foot per secunda | 9,2903 - 10-4) 9,2903-108 | 9.2903-108 | 250 16, Uni de misun pent presone (fot witr) p= EFA > OF 1 1 | | 1 I |—,-—- ] | | St | Xewon pe | 3° | Presignea exerctta normal] Multip: Pies mee pabe eo fos de 1 Systm | posse Pass | reparaats pe aria Se Time] MP aN | |upasioe & Jf CoS | ieotar | war | Presa exerctas normal Mtg tan | Seo toa de lyn | mor foom reprint fe one ota | a oe | [IPR = ao nase wits | adtogam | gt | Presiunea exescitata normal | sfutipl atmos: Pape me| Gee fejt de T'igtat, | en eons sie | sot roca pe ate | es eS | Pousaat_ | pal | Presiunea exercata somal peramare | ED | Mart aa delete Ene form tepariats eo we _ | ae nis | pound fe] 1a | Pasian eects sonat pensgeare| “Pe | Pea ae Taro - oe | fem reparsats pe vie | wie —_|— | vith | Atmosters | atm x sie conoscut inate | tomas” | Teen = tons S| Bs ment sisteme- | ws Imostera fica i | | pa 25117, Factor de transformere & unitifilor de 1 decanewton pe centimetra pltrat 1 Bilonewton pe centimetre sphtrat 1 newton pe meteu pirat (Pascal = Pa) 1 Bilonesrton pe metra patrat | 1. 108 (Bilopaseat = kPa) 1 meganewton pe metra patrat (megapascal = MPa) | 1 Kilogram fort pe centimetru pitrat (atmosterd tehnicl = Sas) \asogram forth pe metra pi- | tat | 981-10 trat (mm 1,0) |_ | - 1 atmostera fizica (atmosterd | atm [10,1 - 108 ‘normals = atm) 1 poundal per square foot | Fr pound force per square foor | to | e700 | 1 pound free per equare fot |e | we] Y miimetea clean’ de mercur| torr | 13332 (mm Bie) 252 10 580 | 479-104) 13,3-10-4 joat- 10-7 479-10 13,3-104| 10,13-100 149-10 | i 479-10 13,3-10 restune (efort unitar) (valor rotunjite) | sa wer | am | | — tery | at Pe) fest tm 0) Jat ss « | « j ion CoP peo | 09-10%) 7,50-10-4 reves 402-10) 9,87-10-| 6,72-10- } wor | wt) 102 | 202-108 | 987-105 6.72-108| 2,00-10°| 75008 fm | 10 | t02-108| 102-106 | 987-10 | 209-108 | 7,50-108 |__|. —j———. i. —| 109 | 10% | 102-104) 02-1041 9.87-10 1910-9 7.50-10-8 1] 10°] rer-i0g toes] aar-oal rae) 209-0 | 708 —-}— |} 10? 1 | taro | 102 | 987 | 6.72108 | 2,09-108 | 7.50-108 { —j—_j|___}| || — jesrso |osisos 1 | so Losers | 639-108 | 20982 | 73356 |__ — a — ssrios asi roe] 1 | 9estoH 659 oz | oars 10,140 ton | esiiot 21162 | 60 149-1077 152-10-4 1 ee 1 i 419104) 9-04 aass04 aasaa | azao4 ime | a —|—_| 83104) 133-104 136-104) 136-10 | 131-1044a) Kosve, four 98 09 LH aD ap 8801 eoteniente: jad 9p (SUN) — “ofin9 9:90 pow wzeojaese9 a1vod [rc opr = s/a9 fora jf zo" Aad one | ecort | wo} omor ot oor Confumor popes) ayoytsqwomtrad op 20 yun © oxewrojeuesy ap quo!ed “st 255 254muprys 435 JOOYLAN mw20qUy e BAB i : ell yale Pal alle S19) 8 eel sionssagl Tina [Sp wn cons] & fe} 3 | Safe o ZEA uni 3p ogo El] Fag a soon amssunys ~yaNeaBNT Aroxouy