Sunteți pe pagina 1din 4

Ecuaţia de formare a presiunii ȋn camera

motorului hidraulic

Deoarece comanda motorului liniar se realizează cu o combinaţie de semipunţi "A +


E", presiunea ȋn camera "B" a motorului (camera mică) este constantă şi egală cu presiunea
sursei de alimentare.
Pentru determinarea funcţiei presiunii ȋn camera "A" a motorului este necesară
cunoaşterea capacităţii hidraulice. Expresia acesteia este dată de relaţia:

unde - VA este volumul efectiv al camerei "A",


- Vconducta volumul de ulei din conducta,
- β modulul de compresibilitate al uleiului.

Revenind la capacitatea hidraulică, ȋn condiţiile ȋn care se neglijează volumul din


conducta ce alimenteaza camera A, aceasta se calculează cu relaţia:

Formarea presiunii ȋn cameră se realizează pe baza unui debit de compresie QAcomp,


care la rândul său se obţine din debitul total care intră ȋn motor. Referitor la debitul total
trebuie făcută precizarea că pe lângă debitul dat de semipuntea "A" se cumulează şi debitul de
scurgeri interne datorat diferenţei de presiune ȋntre camerele motorului. Deasemenea s-a ţinut
cont de debitul generat prin jocuri datorat vitezei acestuia. Astfel pe baza figurii de mai jos se
poate calcula debitul total ȋn camera "A".

Evidenţierea debitelor de pierderi datorate vitezei şi presiunii



Q Atot  Q A  c LIP  p 0  p A   c LIV  x

unde - QAtot este debitul total ce intră ȋn motor,


- QA debitul dat de semipunte,
- cLIP coeficient de pierderi interne datorită diferenţei de presiune,
- p0 presiunea sursei de alimentare,
- pA presiunea ȋn camera "A",
- cLIV coeficient de pierderi interne datorită vitezei,

- x viteza motorului.

Debitul QA se calculează utilizând ecuaţia ce defineşte curgerea prin rezistenţe


diafragmatice:

Q A  Q 2  Q1   D 
2


 S 2  p 0  p A  S1  p A 
unde Q2, Q1 sunt debitele prin rezistenţele R2 respectiv R1.

Coeficientul de pierderi interne datorită diferenţei de presiune cLIP, s-a obţinut


experimental, prin alimentarea camerei mici a motorului şi măsurarea debitului scurs prin
jocul dintre piston şi corpul motorului, pentru diferite presiuni de alimentare. Rezultatele
experimentale au fost interpolate cu funcţii de tip "spline" utilizând mediul de programare
Matlab. Ȋn calcule s-a utilizat o valoare medie a acestui coeficient, calculată ca media
aritmetică a pantelor tangentelor ȋn punctele de interpolare. Ȋn figura s-a reprezentat grafic
variaţia debitului de pierderi interne cu diferenţa de presiune.

Variaţia coeficientului de pierderi interne de presiune


Jocul dintre piston şi cilindrul motorului hidraulic

Coeficientul de pierderi interne datorate vitezei motorului, cLIV, s-a obţinut calculând
aria determinată de jocul dintre piston şi corpul motorului.

O parte din debitul total QAtot contribuie la formarea presiunii prin debitul de
compresie iar o parte se consumă pe baza vitezei motorului:


Q Atot  A P  x  Q Acomp

Q Atot  Q A  c LIP  p 0  p A   c LIV  x

unde - AP este aria suprafeţei pistonului,


- Qacomp debitul de compresie.
Cu acestea debitul de compresie devine:

Q Acomp  Q A  c LIP   p 0  p A   c LIV  x  A P  x


 

iar de aici şi tinând cont de capacitatea hidraulică se obţine ecuaţia diferenţială a presiunii: