Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Proiectul constă în deschiderea celei mai mari exploatări aurifere la suprafață, prin cianurare,
din Europa care va cuprinde, în Valea Roșia, patru cariere deschise și o uzină de prelucrare cu cianuri a aurului și
argintului, iar în Valea Corna un iaz de decantare a substanțelor chimice cu o suprafață de 367 hectare.
Proiectul de la Roșia Montană a iscat multe divergențe în ceea ce privește problemele de mediu și utilizarea
tehnologiei pe bază de cianură. (Cianura este una din cele mai periculoase otrăvuri ingerarea unei mici cantitati de
cianura solida sau compus de gas rezulta moartea instantanee din care blocarea arterelor prin formarea cheagurilor
de sange stop cardiac si dificultate locomotorie provacand asfel o moarte dureroasa cauzand contractii musculare si
involunatre convulsii si colaps) .Cantitatea cianurilor care ar ajunge in aer ar fi extraordinar de nociva pentru
populatia zonei. Pericolul fenomenului „ploii cu cianuri” este deasemenea foarte mare, iar apele de suprafata si
cele subterane vor fi contaminate cu cianuri, ceea ce inseamna o otravire a populatiei si a mediului inconjurator.
Impactul asupra populației
Zona propusă pentru dezvoltarea proiectului minier reprezintă aproximativ 25% din teritoriul comunei
Roșia Montană și implică strămutarea sau relocarea familiilor situate în zona industrială a proiectului, inclusiv a
bisericilor și cimitirelor. În urma consultărilor cu comunitatea, compania a propus locuitorilor satului Roșia
Montană două soluții cu privire la amplasarea zonelor de strămutare, pentru extinderea zonei de exploatare pe o
suprafață cât mai mare din actualul perimetru al comunei. O parte din locuitori și-au exprimat dorința fermă de a nu
pleca din comună și ca atare nu vor să-și vândă companiei proprietățile, indiferent ce ofertă primesc, în timp ce alți
locuitori au decis sa părăsească satul, dar pe un alt amplasament din zonă pentru a beneficia de oportunitățile pe
care le va oferi mineritul la suprafață (în fond o activitate industrială) respectiv posibilitatea, prin avantajele oferite
de companie, de a se muta definitiv din Roșia Montană, la oraș. Compania oferă, în condiții avantajoase, locuințe în
Alba Iulia, în cartierul Recea, respectiv la circa cinci kilometri de Roșia Montană, în locul numit Piatra Albă.
Cartierul Recea din Alba Iulia a fost finalizat și inaugurat în mai 2009, iar până în prezent 125 de familii au acceptat
să se mute în casele din noul amplasament.[25] De asemenea, deshumarea morților și „strămutarea” acestora, a
cimitirelor și bisericilor va afecta latura morală și spirituală a locuitorilor, acesta fiind și motivul pentru care
Biserica se opune [28] cu înverșunare acestei strămutări, impusă de tipul de exploatare a aurului, la suprafață și
prin cianurare.
Distrugerea comunității Roșia Montană, veche de peste 2000 ani, prin strămutarea unei părți a populației, demolarea
de clădiri (unele având calitatea de monument istoric), biserici, mutarea de cimitire și alte acțiuni similare este
inacceptabilă pentru o societate civilizată
Impactul asupra economiei locale
Evaluarea economică a proiectului făcută de profesorii de la Academia de Științe Economice București și
dată publicității apreciază un câștig nesemnificativ din partea statului român , raportat la riscurile asumate pe termen
lung. ASE București prezintă 24 argumente, fundamentate științific și care impun oprirea acestui proiect, apreciat ca
fiind în mod vădit, dezavantajos pentru statul roman și în contradicție cu unele prevederi din legislația româna și cea
europeană.
Conform estimărilor discutabile ale companiei, proiectul va crea peste 2300 de locuri de muncă în faza de început a
lucrărilor de descopertare și peste 800 de locuri de muncă permanente după ce proiectul va deveni operațional. Asa
cum se spune în comunicatul Academiei Romane, exploatarea proiectată nu reprezintă o soluție de dezvoltare
durabilă, pe termen lung, problemele sociale și economice ale zonei rămânând nerezolvate sau agravându-se după
această perioadă. În același comunicat, referitor la locurile de munca create în perioada operațională a exploatării
acestea sunt estimate de Academia Româna la circa 300, număr nesemnificativ în raport cu nevoile locale, care ar
cere o soluție de durată, bazată pe resurse regenerabile.